Sunteți pe pagina 1din 35

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

COLEGIUL UNIVERSITAR DE INSTITUTORI


DEPARTAMENTUL PENTRU PEDAGOGIA INVATAMANTULUI
PRIMAR SI PRESCOLAR

COORDONATOR
Prof. Gr. I: TICA CARMEN

CANDIDAT:
Educatoare Gr. II MIREA CRISTINA
GRADINITA NR. 42
2015

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI


1

COLEGIUL UNIVERSITAR DE INSTITUTORI


DEPARTAMENTUL PENTRU PEDAGOGIA INVATAMANTULUI
PRIMAR SI PRESCOLAR

TEMA:

COORDONATOR
Prof. Gr. I: TICA CARMEN

CANDIDAT:
Educatoare Gr. II MIREA CRISTINA
GRADINITA NR. 42

CUPRINS
INTRODUCERE ............................................................................................. pag. 3
CAPITOLUL I Profilul psihologic al prescolarului .................................... pag. 5
CAPITOLUL II Continuturile si obiectivele activitatilor de cunoastere a mediului in
gradinita ..........................................................................................................pag 22
CAPITOLUL III - Strategii didactice eficiente folosite in activitatile de cunoastere
mediului inconjurator......................................................................................... pag 39
III 1 Notiunea de strategie, clasificari, caracteristici, criterii de stabilire ......... .pag 39
III 2 Metode clasice si moderne ......................................................................... pag 44
III 3 Mijloace de invatamant din gradinita utilizate la cunoasterea mediului .....pag 94
III 4 Aplicatii practice de strategii didactice eficiente folosite in activitatile de cunoastere a
mediului ........................................................................................ pag 98
CAPITOLUL IV Abordari moderne de strategii didactice eficiente folosite in activitatile de
cunoastere mediului in invatamantul prescolar............................ pag.190
IV 1 Metoda proiectelor strategie didactica moderna eficienta folosita in activitatile de
cunoasterea mediului
IV 2 Metoda predarii integrate strategie moderna eficienta de predarea continuturilor de
cunoasterea mediului in gradinita
CONCLUZII .................................................................................................... pag 209
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................. pag 211

INTRODUCERE
"Lasati pe copil sa creada ca este stapan si fiti voi in realitate ., .. EI sa faca ceea ce
voieste, dar trebuie sa vrea ceea ce vrei tu sa faca, un pas sa nu faca fara sa fi prevazut; o
vorba sa nu scoata din gura fara s-o stii ce va fi J J Rousseau
In vederea unei activitati instructiv educative eficiente este necesara cunosterea
fiecarui copil in parte, dar si a relatiilor dintre copii, cunoasterea modului cum interactioneaza
in cadrul activitatilor comune, dar si in cadul jocurilor si activitatilor liber alese.
Formarea copiilor atat ca indivizi ce inmagazineaza cunostinte, cat si ca indivizi care
poseda capacitati si deprinderi de munca intelectuala este directiva de munca principala a
procesului instructiv educativ care se desfasoara in gradinita.
Ocrotirea, apararea si formarea corespunzatoare a copiilor, educarea lor din punct de
vedere intelectual, moral si fizic reprezinta nu numai o cauza umanitara, dar si Jilla vitala,
fundamentala a existentei nationale si planetare.
Culmea educatiei nu este altceva decat a-i indemna si a le insufla copiilor bucuria
cunoasterii, a invatarii, a descoperirii si despartirii de sine.
Educatia facuta sub semnul iubirii, responsabilitatii si daruirii fata de copil este noua
perspectiva care se are in vedere atunci cand vorbim de un act instructiveducativ eficient in
invatamantul prescolar.
Pentru copil gradinita trebuie sa devina o noua casa primitoare unde el poate gasi
zilnic bucurii si surprize, parteneri de joaca cu care sa se joace liber sau intr-un mod organizat
pentru a-si satisface setea de cunoastere.
Inca de la o varsta frageda, copilul intra in contact cu lumea inconjuratoare si incearca
sa o descopere si sa o inteleaga, setea sa de cunoastere fiind nemarginita la aceasta varsta.
A invata un copil sa-si invinga temerile, dificultatile pe care le intampina in actul de
cunoastere prin activarea unor strategii didactice adecvate este obiectivul primordial pe care il
urmareste fiecare educator.
Adultul trebuie sa-si inteleaga misiunea si sa priceapa ca in educatie factorul principal
este copilul si nu el.
In felul acesta, educatorul nu mai este un plasmuitor al copilului, ci un ajutor in
procesul natural al devenirii lui ca om." (Maria Montessori)
Prin activizarea in procesul de cunoastere a unor astfel de strategii adecvate varstei,
cat si copilului ca individ, se urmareste accentuarea caracterului educativ al invatarii.

Abordarea interdisciplinara si transdisciplinara si organizarea pe arii curriculare


faciliteaza utilizarea cunostintelor, priceperilor si deprinderilor care devin operationale. Noul
curiculum acorda o importanta deosebita ariei curriculare, stiinta care cuprinde activitatile
matematice si activitatile de cunoasterea mediului.
Activitatea de cunosterea mediului ii ofera posibilitatea copilului de a explora, lumea
inconjuratoare. Si cum acesta nu poseda mecanismele prin care poate investiga in mod
eficient lumea inconjuratoare, educatorul cu experienta si dibacia sa va fi cheia cu care aceste
mecanisme pot fi pomite. Daca imbina corect si cat mai variat metodele de invatamant, daca
alege un material didactic cat mai atractiv, educatorul poate vorbi ca a obtinut o strategie
eficienta ce permite copilului sa investigheze mediul inconjurator.
In lucrarea de fata mi-am propus sa prezint acele strategii didactice ce si - au dovedit
eficienta in activitatea mea de predare a cunoasterii mediului in invatamantul prescolar.
Eficienta activitatii de predare a cunostintelor de cunoasterea mediului s-a realizat prin
imbinarea metodelor expozitive clasice cu cele activ-participative clasice, dar si prin
combinarea unor metode modeme cu metode traditionale (clasice).
Prin aceste imbinari ca si prin folosirea unui material didactic atractiv (si din cel
modem dar si din cel traditional) s-a urmarit inlaturarea monotoniei din activitatile de
cunoasterea mediului, stiut fiind faptul ca aceasta nu mentine treaz interesul de cunoastere al
copilului pe parcursul intregii activitati si astfel strategia didactica folosita are o eficienta
scazuta sau poate fi chiar ineficienta.
Activitatile pe care le voi prezenta vor avea in componenta imbinari de metode care
vor accentua individualitatea copiilor, le vor da posibilitatea de manifestare a creativitatii, a
initiativei, a spiritului de cooperare, vor antrena cat mai multe operatii ale gandirii.
Verificarea eficientei strategiilor se va face prin analiza produselor activitatii, datele
fiind interpretate statistic.

CAPITOLUL 1
CARACTERISTICILE DEZVOLTARII PSIHOFIZICE
A PRESCOLARULUI
Perioada prescolara sau varsta de aur a copilariei este varsta unor achizitii
psihocomportamentale fundamentale a caror calitate va influenta in mare masura nivelul de
adaptare si de integrare a copilului in fazele urmatoare ale evolutiei si dezvoltarii lui. Varsta
prescolara este o perioada a descoperirii - copilul invata ca exista o lume dincolo de spatiul
casei si doreste sa se implice in cunoasterea ei.
Perioada prescolara cuprinsa intre 3 si 6-7 ani este definite metaforic "varsta
descoperirii realitatii exteme", "varsta micului faur", "varsta gratiei".
Prima definitie apartine lui O. Osterrieth si se bazeaza pe faptul ca prin diminuarea
treptata a egocentrisumului, prescolarul descopera realitatea obiectiva, sociala si naturala care
ii impune anumite reguli de manipulare a obiectelor si de relationare cu oamenii, precum si
strategii specifice de explorare. Copilul prescolar are o atitudine uluitoare fata de noua
realitate exprimata prin permanenta intrebare "de ce?". Ea va fi cea care il va conduce in timp
pe copil la observare, reflectie, experimentare.
Cea de-a doua metafora evidentiaza "ganguritul vesel al unui suflet care se deschide
catre lume". Implinirea nevoii de afectiune declanseaza stari afective pozitive (usor
perturbante care sustin energetic si regleaza actele motorii, cognitive, relatiile.
A treia metafora recunoaste calitatea motricitatii prescolarului care este acum sursa si
instrumentul cunoasterii.
Dezvoltarea fizica este evidenta in perioada prescolara. Intre 3-6 ani are loc cresterea
staturii ( 92 cm - 116 cm si cea ponderala 14 kg -22 kg) "U Schiopu Verza E 1981".
Se dezvolta structura muschilor, cei lungi progreseaza mai rapid decat cei scurti,
procesul de osificare este mai intens la nivelul epifizelor oaselor lungi, toracice, claviculare,
apar mugurii danturii definitive. Organismul devine mai elastic, miscarile mai suple si sigure.
Continua dezvoltarea structurala si a diferentierilor fine din antrenarea functionala fi scoartei
cerebrale, departajarea zonelor vorbirii si fixarea dominatiei asimetrice a uneia din cele doua
emisfere, ceea ce imprima caracterul dreptaci, stangaci sau ambidextru al manualitatii
copilului. Tot in aceasta perioada se achizitioneaza deprinderi si obisnuinte ( de alimentatie,
imbracare, igienice) care vor conduce la asigurarea autonomiei copilului.
6

Perioada prescolara poate fi impartita in trei subperioade: subperioada


prescolaritatii mici (3-4 ani), subperioada prescolaritatii mijlocii (4-5 ani) si subperioada
prescolaritatii mari (5-6 ani).
Prescolaritatea mica poate fi caracterizata printr-un fenomen de inundare a realitatii
obiective de realitatea subiectiva descrisa de J. Piaget prin termenul de egocentrism. Din
punct de vedere al dezvoltarii psihice perioada prescolaritatii mici este caracterizata prin
trecerea de la activitati centrate pe satisfacerea unor trebuinte de ordin biologic spre activitati
de satisfacere a unor trebuinte psihologice.
Subperioada prescolara mijlocie este caracterizata de progrese inregistrare pe , linia
dezvoltarii motricitatii, a functiilor cognitive si a insusirilor de personalitate. Miscarile sunt
mai rapide si mai precise, mersul este mai sigur. Se manipuleaza obiectele cu mai multa
usurinta, se mareste aria campului perceptiv punandu-se astfel bazele dezvoltarii gandirii
intuitive. Se inregistreaza progrese la nivelul limbajului, prescolarul comunicand cu ajutorul
propozitiilor simple, se structureaza caracteristici volitionale, acesta antrenandu-se in activitati
mai lungi ca durata; devine mai sensibil la evenimentele din jur si poate face si aprecieri fata
de comportamentul altora.
Subperioada prescolaritatii mari se caracterizeaza prin maturizarea generala a
personalitatii copilului, se constata o mai mare adaptare la mediile sociale in care traieste si la
exigentele exprimate de membrii acestora, o autoreglare mai eficienta a comportamentelor
copilului in raport cu interactiunile pe care le are in mediul familial si al gradinitei si o
dezvoltare a inteligentei generale exprimata prin cresterea gradului de intelegere a raporturilor
de cauzalitate, de determinare, de conditionare dintre fenomene, exprimate in plan concret.
Capacitatea de invatare devine activa si este dublata de interese de cunoastere, ceea ce
favorizeaza pregatirea pentru scoala.
Profilul psihologic este caracterizat de trezirea sentimentului de personalitate
manifestat printr-o atitudine de opozitie (Wallori "spirit de contrazicere" si de "obraznicie"),
apoi printr-o anumita "parada a eu-lui" relevata prin agilitatea corpul "gratie stangace" plina
de farmec folosita pentru a determina atentia si admiratia celor din jur.

Procesele de cunoastere
1. Dezvoltarea capacitatilor senzoriale
In perioada prescoalra se dezvolta sensibilitatea tuturor analizatorilor. Rolul simtului
tactil antrenat in perceperea directa a obiectelor este preluat de vaz si auz, analizatori mai
sintetici si fai cuprinzatori.
Intre cunoasterea tactila si cea vizuala exista stranse legaturi dar prescolarul mic (3-4
ani) nu poate recunoaste cu usurinta cu ajutorul simtului tactil obiectele vizualizate. Aceasta
recunoastere de obiecte cu ajutorul simtului tactil este specifica prescolaritatii mijlocii si mari.
Sensibilitatea vizuala, tactila, auditiva, gustativa se dezvolta in aceasta perioada in mod
diferit. Insusirile obiectelor se reflecta inegal. Se percepe mai bine culoarea decat forma, mai
mult forma decat volumul, marimea decat lungimea.
Informatiile sunt captate prioritar in perioada prescolaritatii mici si mijlocii de catre
analizatorii vizual si auditiv, ramanand ca simtul tactil sa progreseze spre prescolaritatea
mare.
La varsta micii prescolaritati se diferentiaza culorile fundamentale (rosu, verde,
galben, albastru), cale intermediare (portocaliu, roz, violet), vor fi diferentiate abia la 5 ani.
Simtul tactilla aceasta varsta se subordoneaza vazului si auzului si este un instrument de
control si de sustinere a acestora. Daca pana la 3 ani, simtul tactil a fost utilizat pentru
descoperirea insusirii obiectelor, perceptia facandu-se doar exclusiv prin manuire si
vizualizare de obiecte, dupa 3 ani cu trecere spre 4 ani, simtul tactil va fi folosit pentru
stabilirea semnificatiilor obiectelor (papusa cu care ma joc). .
Trecerea in prim plan a vazului si auzului evidentiaza interesul copilului prescolar
pentru spatial indepartat in detrimental celui apropiat.
Celelalte forme de sensibilitate : gustativa, olfactiva, continua sa se dezvolte, dar nu in
aceeasi masura ca sensibilitatea vizuala si auditiva. Se dezvolta mult in prescolaritatea
mijlocie si mare auzul verbal si muzical, fapt care va da posibilitatea recunoasterii obiectelor
sau fenomenelor dupa sunetele pe care le scot la atingere, lovire, ciocnire sau atunci cand
functioneaza aceste obiecte si fenomene ( sunetul trompetei, pianului, locomotivei, vantului,
tunetului, fulgerului).
2. Dezvoltarea perceptiilor
Perceptiile prescolarului se caracterizeaza printr-o mare saturatie afectiva si prin
plasarea situational a ( Exemplu: La intrebarea "Ce este marul?", pescolarul de 3 ani va
raspunde: "Este ceva de mancat rosu, gustos" ; prescolarul de 4-5 ani va raspunde: "Este un
8

fruct rotund, rosu si dulce, se mananca la masa"; prescolarul de 4- 5 ani va raspunde: " Este
un fruct rosu, galben, verde, rotund, dulce, se mananca ca desert").
Prescolarul demonstreaza astfel ca actiunea legata de satisfacerea trebuintelor sale se
asociaza cu perceptia si perceptia progreseaza in functie de experienta perceptiva acumulata
anterior, deci progreseaza odata cu varsta biologica a copilului.
Peceptia devine un proces subordonat gandirii, se trece odata cu inaintarea in varsta de
la o perceptie primitiva a obiectelor la o perceptie ordonata si cuprinzatoare ajungandu-se in
perioada prescolaritatii mari 6-7 ani, la o observare structurata logic plantele percepute pe
parti componente: radacina, tulpina, floare, animalele descrise pe structura corpului (cap,
trunchi, membre).
Desi perceptiile prescolarului sunt inca incarcate de afectiv si situational, ele se vor
desprinde treptat de particularitatile concrete ale situatiilor si de conotatiile afective, centrarea
pe obiect si caracteristicile lui reale fiind mult mai evidenta in prescolaritatea mare.
Perceptiile sunt subordonate gandirii, intentionalitatii, ceea ce face sa apara forme noi de
rerceptie ( observatia o perceptie cu scop planificata si organizata).

Se percepe spatiul, timpul, miscarea, insusiri spatiale ca forma, marime a, relieful,


adancimea, volumul obiectelor.
La 3 ani copilul apreciaza aproximativ lungimea, scurtimea, grosimea, subtirimea; la 4
ani apreciaza distantele pe verticala, la 5 ani manifesta progrese in perceperea distantei si a
formei, iar la 6 ani se diferentiaza ceea ce este la dreapta si la stanga.
Dupa 5 ani, copilul percepe tot mai corect timpul. Foloseste cu usurinta cuvintele
"incet" "repede" "inainte" "dupa" "in acelasi timp" "tarziu" "devreme", "dimineata", "la
pranz", "seara". Se folosesc cat mai corect timpurile verbelor, se constituie timpul indefinit al
povestilor; 44 a fost odata ca niciodata ... ".
3. Dezvoltarea reprezentarilor memoriei devin cu atat mai operative cu cat contactul
cu obiectele din jur este mai activ.
In perioada prescolara, reprezentarile au un caracter situativ, sunt incarcate de
elemente particulare, au o capacitate de reactualizare si implicare evidenta. Complementar
reprezentarilor memoriei se dezvolta intens si reprezentarile imaginatiei. Functia de
cunoastere a reprezentarilor creste mai ales dupa 4 ani. Ele creeaza o expansiune a psihicului
in perioada prescolara dand prescolarului posibilitatea de a trai mental trecutul si viitorul in
prezent, realul si imaginarul in actiune.
Granitele dintre real si fantastic sunt slab delimitatela varsta prescolara. Constituirea
reprezentarior fantastice ( Baba Cloanta, lupul din Scufita Rosie, zmeii, piticii), a
9

intamplarilor de mari simboluri (aducerea de apa vie de unde se bat muntii cap in cap, puterea
zanelor incorporate in "iarba fiarelor"), creeaza planului mental o libertate specifica, care
datorita lipsei de cenzura critica si a inconsistentei experientei de viata contureaza
mentalitatea naiv credula, animista , colorata si bogata a copilului prescolar. Acest caracter al
reprezentarilor credul si animist stimuleaza dezvoltarea imaginatiei si sta la baza jocului si
activitatilor creative intretinute de aptitudini si deprinderi.
Reprezentarile privind schema personala a spatiului de viata se formeaza intre 5 si 6
ani si permit o orientare rapida in spatiul personal. Reprezentarile privind timpul si evaluarea
lui corelat cu reprezentarea spatiala se castiga in prescolaritatea mare (5-7 ani). In cea mica
(3-4 ani), reprezentarile sunt sarace, imprecise, conturate mai mult de imaginatia bogata a
copilului. In prescolaritatea mica se formeaza reprezentarile obiectelor concrete, urmand ca
spre prescolaritatea mare ( 5-7 ani) sa le formeze reprezentarile abstracte ( reprezentara
timpului in ore; a spatiului cosmic i a corpurilor ceresti).
4. Dezvoltarea imaginatiei
Prezenta jocului intretine explozia care are loc in planul imaginar. Imaginatia se
exprima activ in creativitatea generala ne specifica exercitata prin joc, dar si in caracteristicile
mai complexe ale vietii intime (reverie). Creativitate a specifica se manifesta in produsele
artistice unde desi intentiile sunt mai largi decat realizarile, se manifesta forta si
caracteristicile personalitatii, se proiecteaza sinele si aptitudinile, interesele.
Cadrul cel mai important de manifestare si de stimulare a potentialului creativ este
jocul cu toate tipurile sale. Conduita creativa, ludica, este o premisa pentru viitorul
comportament creativ care se va materializa in produse mai originale cu valoare sociala si nu
numai individuala.
Jocul de manuire a obiectelor, ca si cel imitaiv este specific varstei de 3-4 ani, el
imbogatindu-se treptat spre 5-7 ani, cand copilul descopera multiple utilizari ale jucariilor
(Exemplu: masina la 3-4 ani o poate manui pentru a merge, iar la 5-7 ani o foloseste pentru a
transporta diferite obiecte: legume, fructe, alimente).
In jocul de constructie imita si reproduce modele realizate de educatoare la 3-4 ani.
Exemplu (ladite pentru fructe cu lego, casute ), iar la 5-7 ani reproduce imbogatind modelul
educatoarei sau chiar creeaza unul nou (Exemplu: schimba forma si culorile de la laditele
pentru fructe sau casute, confectioneaza cu lege sau cuburi de lemn).
In jocul de creatie cu subiect din viata cotidiana, copilul de 3-4 ani imita si reproduce
selectiv modelele de comportament oferite de cei din jur, dar numai pe acelea care sunt in

10

acord cu dorintele si preferintele lui; insa la 5-7 ani reproducerile de comportament ale
adultilor sunt fidele cu realitatea si mult imbunatatite.
In realizarea rolurilor asumate se folosesc obiecte reale, carora le da semnificatii reale,
dar si proprii (Exemplu: patura sau cearsaful papusii sunt folosite ca obiecte de lenjerie sau
perdea de pus in geam).
Fictiunea din jocul de creatie cu subiect din viata cotidiana nu este absurda, ci
constructiva si originala; realitate a fiind in acelasi timp sursa, criteriu de verificare camp de
explorare si identificare (Exemplu: jucand rolul educatoarei, o fetita corecteaza pozitia
spatiala a colegilor, unul in spatele celuilalt, "nu ca oile", desi nu a receptat niciodata aceasta
conduita verbala din partea educatoarei).
Jocul de creatie cu subiect de basme aduce si el modificari, adaugiri, combinari de
replica, actiuni.
Prescolarul modifica in functie de trairile sale emotionale fata de personaj evolutia,
"destinul" relatiile lui cu celelate personaje (Exemplu: un copil profund atasat de animale
inverseaza soarta personajului animal cu a omului povestea "Punguta cu doi bani" gaina babei
scapa din mainile ei si se duce in curtea mosului, iar baba crapa de ciuda si necaz),
Pregnanta la varsta prescolara este manifestarea potentialului creativ in desen . pictura.
La 3-4 ani, desenul este linear, presupune un numar mic de elemente compozitionale,
neorganizate intr-un ansamblu compozitional. Coloratia este neomogena, depaseste limitele
contururilor si se face cu una sau doua culori. Spre 5- ani, creste numarul elementelor
compozitionale, acestea se diversifica categorical apar detalii, 'este sugerata miscarea.
Elementele compozitionale sunt dispuse pe mai multe planuri, se organizeaza in ansambluri
coerente in jurul unei teme impuse sau alese. Cele mai des intalnite sunt casa, cerul, soarele,
plantele, animalele si omul destul de rar chiar si la varsta de 6-7 ani din cauza dificultatii pe
care o presupune in realizare.
Referitor la originalitate apar si elemente inedite dar nu in mod deliberat pentru a fi
altfel ci mai ales.datorita valorii emotionale (Exemplu: casa poate avea turnulete daca este
impresionat de castelele din basme sau forma rotunda ca si navele cosmice daca s-a atasat de
forma obiectelor din desene animate; poate folosi culori inchise daca este trist, personalitate
inchisa sau culori deschise pentru o personalitate vesela, comunicativa). La varsta prescolara
pictura este deja arta intentionata. Se poate vorbi de un adevarat simt al formei manifestat prin
pornirea spontana de a cerceta cu mana inainte de a contura.

11

Lucrand cu pensula copilul se opreste surprins ca a descoperit forma unui obiect desi
nu reuseste sa-l numeasca, respinge uniformitatea si asimetria, opereaza cu pete plate,
fuzionate, vibrate, cu amestecuri de culori si linii.
Potentialul creativ se manifesta desi mai putin pregnant si in domeniul verbal.
Prescolarul de 4-5 ani creeaza cuvinte dupa structura celor cunoscute, gaseste cuvinte
care sa includa sunete sau silabe, substituie in propozitii anumite cuvinte cu sindnime si
antonime, asociaza in structuri neobisnuite cuvinte diferite.
In general, exprimarea in propozitii este saraca la 4-5 ani, insa la 6-7 ani se . foloseste
cu precadere propozitia dezvoltata. Printre aceste exprimari stereotipe pot aparea si formulari
inedite (Exemplu: "cerul plangea", fata bunicului este brazdata de "sarituri")
Basmul si povestea il introduce pe prescolar intr-o sarbatoare a limbajului, il initiaza in
viata colectivitatii, il ajuta sa descopere si sa inteleaga legile elementare ale vietii sociale, dar
mai ales sa construiasca un univers in care irealul devine real, imposibilul posibil.
Prin intermediul povestii, copilul se elibereaza de egocentrism, se identifica in plan
imaginar cu personajele in care gaseste ceva din el insusi si ceva din personaje i el.
La 3-4 ani repovestirile utilizeaza formulari stereotipe, automatisme verbale . foloseste
pentru redarea actiunii din povesti gestica si interjectiile. (Exemplu: Capra cu trei iezi "Si
lupul hap pe iedul cel mare" (hap=l-a prins) si prescolarul arata cu mana gestul de prindere.
Spre 5-7 ani se utilizeaza limbaj reproductiv din poveste si se imbogateste in functie de trairea
proprie actiunea personajului (Exemplu: Punguta cu doi bani: "Cucurigu boieri marii Dati
punguta cu doi banii De nu iti dau cu bolovani). S-a realizat transferul trairii sale catre
personaj astfel a completat actiunea personajului cu actiunea sa umana.
Povestirile create (dupa modelul educatoarei, imagini, cu ajutorul jucariilor dupa
propriul desen) sunt scurte, fara divagatii, fara explicatii, intinse oarecum, incoerente dar
uneori cu o "savoare" deosebita.
De obicei se concentreaza pe intamplari umane, pline de haz sau intamplari animale.
Exemplu: "Aventurile lui Ionut si Maricica intr-o dupa amiaza de vara unde ei doi se joaca cu
mingea in casa si sparg obiecte"; Excursia lui Ionut (acesta pleaca pe munte si se intalneste cu
ursul si de aici trece printr-o serie intreaga de peripetii).
Un loc deosebit al potentialului creativ il reprezinta lectura dupa imagini copilul
invatand sa le citeasca in mod creativ. Nu se limiteaza la descrierea imaginil i la un dialog
intre imagine si copil. Exemplu: Tablou de iarna ( E iarna: Zapada stralucitoare a acoperit
pamantul.
- Dar de unde atata zapada si atata stralucire?
12

- Au fost norii asa grei si s-au scuturat deodata iar fulgii au acoperit tot pamantul?
5. Dezvoltarea gandirii
In perioada prescolara gandirea e stimulata de activitati concrete si devine tot mai
complexa.
Gandirea copilului prescolar de 3-4 ani are urmatoarele caracteristici: egocentrista,
sincretica, animista si ilogica. Egocentrismul nu e o trasatura de caracter ci o mentalitate ce
consta in absenta distinctiei dintre realitatea personala si cea obiectiva. Sincretismul se
manifesta prin legarea la intamplare a insusirilor si relatiilor dintre fenomene, nu dupa logica
lor. Exemplu: De ce merg norii? Ca sunt lunguieti si pentru ca le e foame; De ce zboara
pasarea? Fiindca are cioc si a dormit asta noapte.
La baza sincretismului gandirii sta inconsistenta reprezentarilor si incapacitatea de a
folosi corect rationamentele care sunt achizitii sociale invatate.
Caracterul animist al gandirii se manifesta preganant la 3-4 ani. J. Piaget considera ca
exista 4 stadii animiste.
Primul antropomorfism profound in care totul este insufletit.
Dupa 3,5 ani sunt vii doar jucariile, apoi ele fiind considerate vii numai in timpul
jocului.
La 5 ani jucariile inceteaza de a mai fi insufletite, iar la 6 ani copilul este tentat sa
considerefrunzele vii deoarece se misca daca bate vantul. Probleme pune si ceasul radioul,
televizorul si telefonul. Situatia lor de obiecte neinsufletite la varstele prescolare este in
suspensie.
Ilogismul se exprima in frecventa divagatiilor si in prezenta rationamentului
transductiv care trece de la particular la particular.
Totusi, gandirea la 3-4 ani cuprinde toate operatiile esentiale specifice ei (analiza,
sinteza, comparatie, concretizare, generalizare, abstractizare).
Gandirea precolarului este situativa, incarcata de perceptii, reprezentari, de structuri
numeroase emotionale sugestive (Exemplu: O fetita de 5 ani a povestit ca a visat ca a fost cu
autobuzul undeva departe si ca a vazut multi copii care patinau. Sora ei de 3 ani fiind intrebata
a spus ca a visat la fel). Gandirea precolarului rezolva problemele situativ, generalizeaza,
clasifica alegand criterii impresioniste si situationale (Exemplu: Daca i se dau copilului
prescolar imagini si i se cere sa le grupeze doua cate doua ei vor face grupari situationale si
functionale: floristropitori, pasari - colivii). Daca i se dau 4 imagini: om, cal, caruta si leu si se
cere clasificarea lor, prescolarul va grupa omul-calul-caruta si justifica ca ei fug de leu care
poate sa-i manance. Astfel de grupari caracterizeaza gandirea situativa concreta.
13

Intreaga perioada prescolara sta sub semnul curiozitatii si a interogatiilor opilului.


La 3 ani interogatiile cauzale au o foarte mare frecventa (varsta "de ce-urilor":
"De ce mananca oamenii?", "De ce le e foame?", etc).
La 4 ani, intrebarile sunt centrate pe intrebarea "cum?"
Dupa 5 ani, intrebarea dominanta este" cine?", fapt ce indica modificari ale
curiozitatii, dar si ale cerintelor explicative dictate de mentalitatea structurata intre timp. La
aceasta varsta un ol important il au cunostintele acceptate.
Cel mai semnificativ fenomen si progres intre 3-6 ani in dezvoltarea gandirii consta in
organizarea structurilor operative. Se continua organizarea cunostintelor, identificarea
continutului notiuni lor si ierarhizarea notiuni lor empirice. Se sesizeaza caracteristici
generale ale realitatii obiective si se constituie insusiri de operativitate generala nespecifica.
Principiul echivalentei cantitati lor nu se realizeaza decat in prescolaritatea mare ( apreciere
corecta a cantitatii din doua multimi identice 6 cani, 6 farfurii, apa din sticla 1 litru pusa intrun vas de 1 kg).
Experimentele referitoare la sesizarea viteze lor diferite in complexul viteza, spatiu,
timp, cele privind dimensiunile de marime, greutate, volum, ori cele cu privire la sesizarea
proportiilor arata ca gandirea prescolarului se afla intr-un stadiu de ample explorari si
dificultati, iar aspectele enumerate incep sa se dezvolte ca probleme si caracterisitici implicite
ale operativitatii gandirii.
Tot acum se constituie primele notiuni empirice ca un fel de insule (H Wallon)
sau nuclee notionale neorganizate intr-un sistem prea coerent.
Procesul are la baza forta pe care o au cuvintele de a esentializa informatia. Cuvinte
larg folosite (floare, casa, jucarie), constituie conditii de facilitare a ormarii notiunilor
empirice, iar primele notiuni se realizeaza prin grupari ale experientei cognitive. Identificarea
obiectelor se realizeaza mult mai usor decat ierarhizarea (la 3-4 ani identificarea este
predominanta, iar ierarhizarea specifica prescolarului de 5-6 ani). Exista mai multe grupari ale
experientei cognitive (grupari supra si subordonare ierarhice ( muscatele, crinii albi, lalelele
rosii sunt flori; merele, perele, prunele sunt fructe). Gruparile ierarhice presupun generalizari
pe verticala si orizontala. Generalizarea pe verticala organizeaza insusirile commune ce
reunesc o categorie (fructele cresc in pomi fructiferi mar, para, gutuie sunt galbene si au
forma rotund-oval). In generalizarea pe orizontala se urmaresc insusirile asemanatoare si
deosebite ale obiectelor si se formeaza intuitia categoriei prin abstractizare [Exemplu:
triunghiul, patratul, cercul rosu au aceeasi marime (mari) dar urme diferite (triunghiul-trei
colturi, patratul- patru colturi, cercul- nici un colt sunt figure geometrice].
14

A doua categorie sunt gruparile functional relationale care se dezvolta mai mult la
copiii prescolari (Exemplu: vor grupa pasarea cu colivia; copilul cu mingea; casa cu omul).
A treia categorie sunt gruparile locationale, (de obicei complementare) cum ar
gruparea in animale salbatice si domestice.
Specific pentru copilul prescolar sunt gruparile de multimi si locationale adica a doua
si a treia categorie din cele prezentate si ele se impun copilului prin activitatea perceptiv
situationala.
Perioada prescolara se caracterizeaza prin dezvoltarea intensiva a controlului dirii
intuitive asupra interrelatiilor copilului. Aceste manifestari exprima strategii acaparare a
persoanelor simpatizate. Formele gandirii sociala implicate in astfel de situatii sunt dominate
de intelegerea de ceea ce este voie, permis, acceptat social prin cenzura educatiei din familie
si gradinita.
6. Dezvoltarea atentiei
Se dezvolta mai mult in perioada prescolara mai ales peste 5 ani. Atentia involuntara
este predominanta, iar cea voluntara cunoaste o dezvoltare mai lenta. Motivatia desfasurarii
unei activitati este extrinseca la aceasta varsta si nu intrinseca si de aceea se folosesc materiale
care concretizeaza continutul si stimulente care motiveaza efortul intelectual depus de copil
pe parcursul activitatilor instructive educative (Exemplu: Pentru prezentarea unei povestiri
daca se folosesc diafilme, povestirea expresiva sau lectura dupa imagini, prescolarii vor fi mai
atenti in activitatea in care se prezinta diafilmul pe locul doi fiind povestirea expresiva si apoi
lectura dupa imagini).
La 3 ani atentia copilului este instabil a, de aceea se desfasoara activitati de durata
redusa si cu un mare grad de concretizare a informatiei. La 4 ani, instabilitatea atentiei scade
progresiv, insa abia la 5-6 ani devine apt de a se antrena in activitati intelectuale si de creatie
de mai lunga durata si dificultate.
7. Dezvoltarea vorbirii
Comunicarea verbala cunoaste in perioada prescolara o dezvoltare foarte mare: atat in
ceea ce priveste cresterea numarului de cuvinte, cat si in ceea ce priveste pronuntia, structura
gramaticala, trecerea de la vorbirea situativa la vorbirea contextuala, coerenta si intelegerea
celor ce se comunica de catre adulti. Copilul devine un vorbitor locator si auditor potential.
Exista diferente individuale intre copii in ceea ce priveste extinderea vocabularului.
Diferenta dintre vocabularul activ si cel pasiv se micsoreaza progresiv dar ramane
totusi relativ mare la prescolari. Diferentele individuale sunt generate de regimul lingvistic din
familie.
15

Acum, la aceasta varsta, incep sa fie utilizate tot mai numeroase substantive, verbe si
adjective. Relatarile prescolarilor sunt compuse din propozitii scurte ce au detalii exagerat
amplificate, prezinta omisiuni ce fac sa se simta hiatusuri in fluiditatea repovestirilor.
In prescolaritatea mica (3-4 ani) repovestirea se realizeaza prin CNV (comunicarea
nonverbala) insotita de exc1amatii, interjectii.
Expresivitatea limbajului si bogatia sa se manifesta mai ales prin doua categorii de
fenomene.
Prima consta in sporirea caracterului explicit al vorbirii (efecte ornante, cuvinte
privind insusiri de culoare, marime, forma, pozitie); comparatii si intonatii, fenomene ce se
refera la expansiunea gandirii in limbaj.
A doua categorie de fenomene se refera la cresterea lungimii propozitiei si a
contextului relatarilor verbale. O buna parte din CNV se transfera in comunicarea verbala
(fenomen evident in recitarea de poezii).
Conversatiile dintre copii prezinta urmatoarele caracteristici (sunt relativ mai putin
controlate decat cele cu educatoarea; mai putin extinse; mult mai incarcate de gestica si mai
putin educate decat cele cu educatoarea).
Dupa 4 ani vocabularul copilului se imbogateste foarte mult. Se folosesc cuvinte care
permit diferentieri ale obiectelor (Exemplu: toarta canii, fundul farfuriei).
Apar cuvinte legate de cunoasterea mediului inconjurator (enumera anotimpurile si
identifica plante si animale cu multa usurinta).
Imbogatirea vocabularului, se face concomitent pe diferite categorii gramaticale.
Substantivele au in perioada prescolara o pozitie favorizanta mai ales pentru prescolarii mici.
Are loc o crestere spontana a corectitudinii pronuntiei. Incepe sa dispara perseverarea
in greseli de pronuntie, iar contaminarea devine mai rara.
La 5 ani omisiunile sunt mai putine in vorbirea curenta metatezele apar intr-o
frecventa mai mare mai ales pentru cuvintele mai lungi de 3 silabe (Exemplu: tormitor - in loc
de dormitor; traivan in loc de tramvai).
Creste corectitudinea folosirii structurilor gramaticale ale vorbirii. La 3-4 ani
formuleaza corect propozitii simple dar se fac greseli de acord gramatical. La 5-6 ani se
formuleaza propozitii dezvoltate si problemele de acord gramatical sunt mai putin frecvente.
Dupa 5 ani se trece printr-o faza de structurare nuantata a vorbirii. Se folosesc cuvinte
noi si se manifesta o oarecare pretiozitate in vorbire. Exista cateva caracteristici ale
comunicarii verbale. Printre ele este manifestarea "reticentei".

16

Dupa 4 ani, manifestarea reticentei este evidenta favorizata fiind si de inceputul orbirii
reverentioase. La 5-6 ani scade in intensitate, dar inca se manifesta [Exemplu: "De ce ti-ai dat
cu vopsea pe buze?", "De ce ai bube pe fata?", fiind vorba de o alunita].
Concomitent cu dezvoltarea capacitatilor de comunicare verbala, are loc dezvoltarea
vorbirii interioare. Exemplu: un copil prescolar citeste imagini, verbalizeaza demonstrative,
dialogheaza cu ele si cu sine insusi si la un moment dat spune: "Am uitat sa spun ca pisicuta
dinainte era foarte suparata.
Vorbirea interioara permite dialoguri in universul interior si devine istrumentul"
dialogului sinelui in intimitate a sa. Barajul reticentei separa discret limbajul interior de cel
exterior al comunicarii curente cu cei din jur.
Limbajul se dezvolta fiind controlat prin atmosfera si vorbirea acceptata social si
totodata printr-un mecanism implicat in structura nivelului spiritual si social.
Limbajul are un caracter generativ si se exprima si in perioada prescolara, in sensul ca
un cuvant nou insusit de copil poate aparea in scurta vreme in zeci de ombinatii gramaticale
diferite ce confera sensuri si semnificatii noi.
Generalitatea se exprima si in creatia de cuvinte care se manifesta ca un fel de fantezie
verbala. Astfel, pot aparea cuvinte create de copii (Exemplu: Baba Cloanta->
clontesc, de la a urla, pisoi urlaret).
Defectele de vorbire sunt predominante in prescolaritatea mica, dar mai prescolaritatea
mare. Se datoreaza nedezvoltarii functionale depline a analizatorului auditiv verbal si
capacitatilor imperfecte de pronuntie. Rezonatorii verbali laringele, coardele vocale si
respiratia corespunzatoare nu sunt inca suficient de coordonate.
Aceste defecte raman "functionale". Ele privesc pronuntia sunetelor r,s dislalii,
polilalii cand e vorba de mai multe sunete). Uneori, aceste defecte au la baza imitatia cuiva si
pot persista daca copilul este incurajat sa vorbeasca asa de catre adultul din familie. Apar si
intarzieri de dezvoltare a vorbirii; tulburari de debit si ritm de vorbire; disfonii, defecte sau
tulburari de tipul mutismului; logofobii (teama de a vorbi); afonii (vorbire! soptita); disfrazia
sau tulburarea exprimata prin formarea de propozitii dezorganizate. Defectele prezentate se
manifesta cu precadere in prescolaritatea mica si dispar in prescolaritatea mare.
Exista si o persistenta excesiva la unii copii a limbajului situativ, a intelegerii celor
comunicate prin limbajul contextual numai in parte iar alteori o excesiva comunicare
nonverbala.
Preocuparile educatorilor pentru: remedierea acestor defecte au in vedere
particularitatile individuale ale fiecarui caz. Substituirile, omisiunile, inversiunile de sunete
17

apar intr-o mare masura in perioada prescolara . Exemplu omisiuni: caun in loc de scaun; crie
in loc de scrie; creon in loc de creion; substitutul "zoc" in loc de joc; "sase" in loc de sase;
"tanie" in loc de sanie; "dice" in loc de zice. In afara de substitutiile prezenta te apar si alte
sunete substituite (ce si ci cu te si ti; r si 1 cu 1, v, u). inversiunile presupun schimbarea ordinii
firesti a fenomenelor in cuvinte ("stlica in loc de sticla; "prentu" in loc de pentru. Defectele
apar si datorita numarului imens cuvinte acumulat (3 ani: 1600-2000 de cuvinte, 4 ani: 3000
de cuvinte; 5-6 ani 3500 de cuvinte). Insusirea structurii gramaticale este cea mai importanta
problema a prescolaritatii. Cel mai bine se fixeaza timpul prezent, modul indicativ, Mai slab
consolidate vor fi celelalte timpuri si moduri (conjunctiv: sa-l baga in apa, in de sa-l bag in
apa); perfectul compus este breviat (m-am ardat in loc de m-am ars).
Materialul necesar desfasurarii normale al limbajului este furnizat de realitate, vestirile
adultilor dar si de propria memorie.
Manifestari ale memorarii si reproducerii voluntare apar la varsta de 4-5 ani in
prescolaritatea mijlocie. Continutul memoriei este bogat.
Se memoreaza miscari, stari afective, imagini, cuvinte, idei, volumul crescand intens
in aceasta perioada (Exemplu: din 5 cuvinte prezentate o data cu voce tare copii de 3-4 ani
memoreaza unul, la 4-5 ai se memoreaza 3 cuvinte, iar la 5-6 cuvinte), performantele cresc
daca memorarea are loc in conditii naturale, de joc dar mai ales ca urmare a exersarii.
Creste de asemenea intervalul de timp in care este posibila recunoasterea unui material
dupa o singura perceptie (Exemplu: Copilul de 3 ani poate recunoaste un material dupa un
interval de timp de cateva luni, cel de 4 ani il poate recunoaste si dupa aproape 2 ani, iar cel
de 5-6 ani il poate recunoaste si dupa un interval de timp e peste 2 ani).
Desi exista performante apreciabile ale memoriei prescolarului, ea este totusi
ediferentiata, difuza, cu caracter incoerent nesistematizat si haotic. De aceea si limbajul
prezinta atatea defecte si incoerente, acesta fiind strans legat de activitatea emoriei ca si a
gandirii logice.
8. Dezvoltarea afectivitatii
Viata afectiva a prescolarului o continua pe cea a anteprescolarului, suportand
modificari atat de natura cantitativa (creste numarul starilor si dispozitiilor afective) si
calitativa (se imbogatesc si se diversifica formele existente, apar unele noi). Modificarile sunt
posibile datorita noilor solicitari cu care se confrunta prescolarul. Una din sursele evidente ale
restructurarii afectivitatii o constituie contradictia dintre trebuinta de autonomie si interdictiile
manifestate de adult fata de el. Satisfacerea trebuintei de independenta se asociaza cu aparitia

18

unor stari afective pozitive, in timp ce contrazicerea cu manifestarea unor stari emotionale de
insatisfactie.
La 4 ani se instaleaza conduita de opozitie fata de adult. Copilul preia de la adult prin
imitatie o serie de stari afective (teama de animale, bucuria la primirea unui cadou). Se preiau
starile afective, dar si expresiile emotionale care le insotesc. Astfel, datorita imitatiei,
expresiile si conduitele emotionale ale prescolarului se diversifica, se imbogatesc, devin mai
coerente si adaptate situatiilor. Creste totodata si capacitatea de simulare a unor stari afective
in vederea satisfacerii diferitelor trebuinte (plange pentru a obtine ceva). Pe acest teren isi fac
aparitia si unele trasaturi caracteriale, ca de exemplu practicarea minciunii.
O alta sursa a dezvoltarii afectivitatii o reprezinta patrunderea in noul mediu de
socializare (gradinita). Reactiile copiilor fata de acest mediu sunt diferite; unii se adapteaza
rapid, altii dificil sau chiar deloc. In grupa mica, acomodare a se realizeaza dupa 2-3
saptamani, la grupa mijlocie dupa o saptamana si jumatate, iar la grupa mare si pregatitoare
dureaza cel mult cateva zile. Fenomenele de transfer afectiv si ne identificare afectiva se
produc acum, educatoarea devine substitutul mamei, iar copilul isi transfera dragostea si
atentia catre ea. Pe acest fundal de noi contexte si relatii existente apar o multitudine de stari
afective.
La 3 ani apar la prescolari starile afective de vinovatie, de mandrie la 4 ani, de pudoare
la 3-4 ani, iar la 6 ani criza de prestigiu mai ales in situatiile de mustrare publica.
S-au descris doua sindroame interesante: sindromul bomboanei amare (stare afectiva
de rusine ce apare in urma unei recompense nemeritate si sindromul de spitalizare (reactie
afectiva violenta a copilului atunci cand urmeaza sa fie internat pentru un tratament deci
despartit de cei dragi).
In prescolaritate se face trecerea de la emotii la sentimente. Se contureaza mai clar
unele sentimente morale (rusinea cand este mustrat, multumirea cand este laudat, prietenia
manifestata in preferinta de a se juca cu anumiti copii, atasament si drag fata de frati).
Incep sa inmugureasca si anumite sentimente intelectuale cum ar fi satisfactia aparuta
in urma aflarii cauzelor unor evenimente, mirarea la contactul cu unele fenomene care nu se
incadreaza in vechile cunostinte. Datorita dezvoltarii capacitatii de a-si stapani emotiile,
copilul incepe sa manifeste o serie de reticente afective ( nu plange cand cade, refuza sa fie
mangaiat in prezenta altor copii). Conduita negativista ca forma de manifestare a protestului
cunoaste un proces de involutie.
Se adancesc si se nuanteaza trairile afective (Exemplu: la 3 ani nu este impresioant de
un alt copil care plange, la 5-6 ani manifesta conduita de atentie si protectie).
19

Insa, cu toate acestea, afectivitatea prescolarului este destul de instabila. Asistam la


explozii afective, concretizate in treceri rapide de la ras la plans si invers. Sub raport educativ,
o mare importanta o au prevenirea aparitiei unor stari afective neplacute ca urmare a unor
frustratii nejustificate.
Ierarhizarea in subordine a sentimentelor morale si nuantarea trairilor afective
constituie fenomenul cel mai important care apare in afectivitatea prescolarului. Printr-o astfel
de reorganizare a planului afectiv se creeaza o noua expresivitate a personalitatii copilului.

20

CAPITOLUL II
OBIECTIVE SI CONTINUTURI ALE DISCIPLINEI "CUNOASTEREA
MEDIULUI" IN INVATAMANTUL PRESCOLAR
Gradinita de copii ca parte integranta a invatamantului preuniversitar, are scopul de a
oferi copiilor de varsta prescolara conditiile necesare pentru o dezvoltare normala si deplina.
Achizitionarea unui volum de cunostinte cat si a unor capacitati si abilitati intelectuale
il face pe copil apt pentru activitatea scolara.
Problema directivelor in general este considerata ca fiind majora in realizarea unei
educatii eficiente.
Definirea si operationalizarea coerenta a obiectivelor poate determina eficienta actului
educativ in toate etapele sale: proiectarea, organizarea, desfasurarea si evaluarea.
Stabilirea corecta a obiectivelor este posibila daca in primul rand se au in vedere
necesitatile psihologice si caracteristicile dezvoltarii psiho-pedagogice ale prescolarului.
Programa pentru invatamantul prescolar prezinta obiectivele cadru, obiectivele de
referinta si exemple de comportamente de care educatoarea trebuie sa tina seama in
desfasurarea activitatilor de cunoasterea mediului.
Astfel, sunt stabilite trei obiective cadru si obiective de referinta.
Pentru fiecare obiectiv de referinta se ofera si exemple de comportamente ce trebuie
urmarite in cadrul activitatii de cunoasterea mediului din gradinita.
Ele vor fi enumerate in continuare asa cum sunt prezentate in programa.
Obiective cadru:
A.

Dezvoltarea capacitatii de cunoastere si intelegere a mediului inconjurator, precum si

stimularea curiozitatii pentru investigarea acestuia.


B. Utilizarea unui limbaj adecvat in prezentarea unor fenomene din natura si din mediul
inconjurator.
C. Formarea si exersarea unor deprinderi de ingrijire si ocrotire a mediului inconjurator, in
vederea educarii unei atitudini pozitive fata de acesta.
Obiective de referinta si exemple de comportamente
Obiectiv de referinta: Sa cunoasca unele elemente componente ale lumii
inconjuratoare (corpul uman, plante, animale, obiecte).
Exemple de comportamente:
21

- sa descopere elemente componente ale mediului inconjurator prin antrenarea tuturor


organelor de simt
- sa enumere parti componente ale corpului uman, plantelor, animalelor
- sa identifice forme de relief
- sa descrie caracteristici ale mediului natural si social
- sa analizeze / compare reactii ale plantelor, animalelor si omului in diferite situatii sub
influenta factorilor de mediu
Obiectiv de referinta: Sa recunoasca anumite schimbari si transformari din mediul
inconjurator.
- sa recunoasca fenomene ale naturii ( vant, ploaie, viscol, briza, ninsoare, inghet, grindina,
fulger, furtuna, trasnet, tunet) in momentul producerii lor
- sa cunoasca modul de producere a fenomenelor si efectele acestora asupra mediului
- sa identifice caracteristicile anotimpuri lor si lunile corespunzatoare acestora
- sa observe si sa enumere modificari aparute in viata omului, plantelor, animalelor in functie
de anotimp; sa le descrie si sa le compare
Obiectiv de referinta: Sa exploreze si sa descrie verbal sau grafic obiecte, fenomene.
procese din mediul inconjurator, folosind surse de informare diverse.
- sa efectueze experiente simple ( dizolvare, colorare, combinare, separare, ardere fierbere,
evaporare, solidificare, atractie magnetica, plutire, scufundare, folosindu-se de instrumente
diferite
- sa observe pe o perioada data un anumit proces (procesul de dezvoltare al unei plante,
hranirea si ingrijrea unui animal, fenomene ale naturii)
Obiectiv de referinta: Sa cunoasca elemente ale mediului social si cultural
a) sa denumeasca / identifice elemente locale specifice (obiective socio culturale economice,
religioase)
b) sa vorbeasca despre semnificatia unor evenimente (traditioanle, religioase, cultural istorice)
Obiectiv de referinta: Sa cunoasca existenta corpurilor ceresti, a vehiculelor cosmice
a)

sa denumeasca/descrie sumar corpuri ceresti pe baza criteriilor perceptive.

b)

sa compare corpurile cere sti intre ele sub aspectul marimii, formei si a altor date

accesibile varsteic) sa denumeasca/descrie vehicule cosmice pe baza datelor oferite de diverse materiale din
sfera audio - vizualului si a cartilor.
B 1. Obiectiv de referinta: Sa comunice impresii, idei pe baza observarilor efectuate
a)

sa adreseze intrebari in legatura cu cele observate


22

b)

sa cunoasca existenta mti multor medii de viata si factorii care le pot influenta

c)

sa exprime descoperirile si ideile sale utilizand un limbaj adecvat

d)

sa interpreteze date si simboluri din care sa extraga informatii (calendarul naturii

tabelul responsabilitatilor; jurnalul grupei)


e) sa comunice in cadrul grupei rezultatele investigatiilor
C 1. Obiectiv de referinta: Sa manifeste disponibilitate in a participa la actiuni de
ingrijire si protejare a mediului, aplicand cunostintele dobandite.
a) sa participe, alaturi de adulti la actiuni practice de ingrijire, ocrotire si protejare a mediului
b) sa selecteze imagini, carti, reviste dupa criterii date de educatore, in legatura cu aspectele
de mediu cunoscute
c) sa construiasca modele care simuleaza diferite medii (machete, diorama, colaje, albume)
d) sa-si asume responsabilitati de ingrijire si ocrotire a mediului
e)

sa motiveze necesitatea protectiei mediului de catre om

f)

sa-si exprime impresiile si trairile proprii despre natura si protejarea acesteia prin

activitati artistico plastice, practice, muzicale

2. Obiectiv de referinta: Sa aplice norme de comportare specifice asigurarii sanatatii si


protectiei omului si naturii
a)

sa respecte regulile de igiena individuala si colectiva

b)

sa utilizeze in actiuni simple unelte de curatare a mediului ambient

c)

sa transpuna in situatii noi reguli si norme de prevenire a accidentelor

d)

sa cunoasca existenta unor comportamente excesive care pot afecta sanatatea (consum

de alcool, tutun, cafea)


e) sa respecte regulile de convietuire sociala manifestand un comportament civilizat in
relatiile cu cei din jur (copii, adulti)
f) sa cunoasca regulile de minima protectie a naturii si sa anticipeze pericolele incalcarii lor
g)
h)

sa inteleaga efectele secundare, negative ale activitatii omului asupra mediului


sa sesizeze comportamentele neconforme cu regulile de protectie a mediului pe care

le-au invatat si sa ia atitudine fata de cei care gresesc.


II Continuturi
Grupa mica are o activitate pe saptamana si deci aproximativ 32 activitati pe an. Se
pot desfasura in conceptia propunatoarei:
- 20 de activitati de observare
- 4 lecturi dupa imagini
- 8 jocuri didactice
23

Continutul pote fi exemplificat orientativ prin urmatoarele:


a) Gradinita si viata copilului in gradinita
Familiarizarea copilului cu localul si interiorul gradinitei: sala de grupa, baia,
culoarele gradinitei, curtea gradinitei
Cunoasterea principalelor incaperi cu obiectele specifice, denumirea lor, modul de
utilizare, sala de grupa cu mese, scaune, paturi, etajere, jucarii, mijloace audio, dulapurile cu
umerase si cuiere, baia cu oglinda, sapuniera, obiecte sanitare, cuiere pentru prosoape.
Cunoasterea exteriorului Jadinitei (curtea si terenul de joaca, nisiparul, aparate de joc:
leagane, balansoare, tobogan, glob pentru catarat).
Cunoasterea regulilor de comportarte in gradinita privind folosirea si pastrarea
diferitelor obiecte. Cunoasterea programului zilnic, a numelui si prenume lui sau si al unor
colegi de grupa. Cunoasterea personalului din gradinita si a atributiilor acestora, insusirea
unor reguli de comportare civilizata in realtiile cu personalul gradinitei dar si cu colegii de
grupa sau de gradinita.
b) Familia si viata de familie
Cunoasterea locuintei proprii, a incaperilor, a amenajarii acestora si a destinatiei
camerelor.
Cunoasterea denumirii membrilor si a numelui acestora. Cunoasterea activitatii
desfasurate de membrii familiei, atributiile copiilor in familie. Cunoasterea relatiilor de
convietuire intre membrii familiei (dragoste, respect, recunostinta fata de parinti, bunici, frati,
ajutor reciproc).
c) Omul
Infatisarea si conditiile lui de viata, corpul omenesc si ingrijrea lui. Perceperea
organizata si denumirea principalelor parti ale corpului omenesc. Precizarea unor actiuni si
functii ale organelor, cunoasterea unor reguli elementare de igiena personala.
Obiecte de toaleta. Cunoasterea obiectelor cu care copiii isi ingrijesc si mentin
curatenia corpului. Cunoasterea locului unde se pastreaza fiecare dintre obiectele mentionate.
Sublinierea importantei pe care o are folosirea lor si a consecintelor nefolosirii acestora.
Imbracamintea - cunoasterea principalelor obiecte de imbracaminte si denumirea lor.
Cunoasterea insusirilor caracteristice cu privire la culoare, forma, marime, grosime pereche.
Cunoasterea modului de utilizare a obiectelor de imbracaminte si a succesiunii operatiilor de
imbracare-dezbracare. Formarea deprinderilor de intretinere si pastrare a obiectelor de
imbracaminte.

24

Hrana. Cunoasterea alimentelor de baza folosite de om si importanta folosirii acestora


pentru cresterea si dezvoltarea copilului (paine, lapte, carne, oua, fructe, legume). Cunoasterea
si obisnuirea copiilor de a respecta regulile de igiena in consumarea alimentelor.
Vesela si tacamurile. Familiarizarea copiilor cu obiectele in timpul servirii mesei,
denumirea lor corecta, precizarea actiunilor in care sunt folosite.
d) Activitatea omului
Familiarizarea copiilor cu mediul apropiat familiei si gradinitei si cu forme simple de
munca efectuata de oameni. Cunoasterea unor obiecte simple si a unor materiale folosite
pentru intretinerea curateniei in locuinta si gradinita (matura, faras, aspirator. sapun, carpa de
praf, spray de mobila, detergenti). Precizarea operatiilor de intretinere a hainelor curate
(spalatul, uscatul, calcatul).
Cunoasterea unor aspecte de munca in curtea gradinitei, sau clasa (sapatul straturior de
flori, semanatul, stropitul, ingrijirea plante lor din ghivece, curatire a de frunze uscate, udatul,
saparea pamantului; maturarea si greblarea frunze lor toamna). Cunoasterea denumirii unor
unelte simple folosite in acest scop: sapa, grebla, stropitoarea, precum si actiunile in care sunt
utilizate mijloace de locomotie si transport
Denumirea si recunoasterea aspectului exterior al principalelor mijloace de locomotie
intalnite in mediul apropiat (tricicleta, trotineta, bicicleta, automobil, autobuz, tramvai,
troleibuz, metrou, caruta, tren, avion, vapor). Partile componente ale unor mijloace de
transport in comun. Cunoasterea principalelor reguli de circulatie si obisnurea copiilor de a le
respecta (traversarea pe trecerea de pietoni, la semafor pe culoarea verde), insusirea unor
reguli de comportare civilizata in timpul calatoriei.
f) Orasul si cartierul in care locuiesc.
Cunoasterea denumirii orasului si a unor obiective importante din apropierea
gradinitei sau locuintei. Participarea copiilor la preagatirea si sarbatorirea unor evenimente
(Sarbatoare de Craciun, Ziua Mamei, Ziua Copilului).
g) Natura
In activitatile de cunoastere a naturii se va urmari familiarizarea copiilor cu aspecte
exterioare al plantelor, animalelor, precum si cu unele fenomene accesibile varstei in vederea
formarii unor reprezentari corespunzatoare.
Orientarea in timp. Se vor denumi si delimita cele mai accesibile notiuni; ziua afara
este lumina, copiii se joaca, noaptea este intuneric si dorm.
Plantele. Perceperea organizata si denumirea corecta a unor parti a plantelor (radacina,
tulpina, frunze, flori, fructe).
25

Cunoasterea unor insusiri semnificative: culoare, marime, forma, miros, gust,


asperitate, duritate. Modul de folosire, de ingrijire si pastrare a unor fructe, legume, flori.
Animale: Familiarizarea copiilor cu unele animale domestice: pisica, cainele, vaca,
gaina, cocosul, precum si animale salbatice: iepurele, lupul, ursul, veverita, etc. Perceperea si
denumirea unor parti componente: cap, ochi, urechi, cioc, nas, bot, trunchi, picioare, coada.
Denumirea functiilor mai evidente (vede, aude, miroase, se misca), a unor caracteristici
(urechi lungi, coada scurta, blana moale, creasta rosie, gheare ascutite); recunoasterea glasului
animalelor, modul de hranire: pisica mananca lapte, carne, cainele oase, carne, gaina
ciuguleste boabe, iepurele roade morcovi, varza. Cunoasterea unor foloase aduse de animale
(pisica prinde soareci, cainele pazeste casa, gaina face oua).
Anotimpurile: toamna, iarna, vara si primavara cu fenomenele si activitatile care
impresioneaza mai mult pe copii.
Toamna timpul se raceste treptat, incep ploile, bate vantul, cad frunzele si se culeg
mere, pere, struguri. Iarna este frig, ninge, ingheata apa: copiii se joaca cu zapada, fac bulgari
si oameni de zapada, oamenii se imbraca gros, iar in casa e cald.
Primavara timpul se incalzeste, zapada se topeste, cresc flori si iarba, pomii infloresc
sosesc randunele, oamenii se imbraca mai subtire, copiii se joaca in parc. Oamenii muncesc in
gradina si pe camp.
Vara soarele incalzeste foarte tare, oamenii se imbraca foarte subtire, copii merg la
scaldat, fac plaja, se coc ciresele, caisele.
Grupa mijlocie are:
O activitate pe saptamana si aproximativ 32 pe an Se pot desfasura aproximativ:
15 activitati de observare
6 lecturi dupa imagini
11 jocuri didactice
Continutul poate cuprinde urmatoarea tematica:

Gradinita si viata copilului in gradinita


Consolidarea cunostintelor despre localul gradinitei si despre activitatea desfasurata in

cursul zilei. Cunosterea mai amanuntita a interiorului si exteriorului gradinitei. Cunoasterea


denumirii si destinatiei tuturor incaperior din gradinita, a mobilierului din sala de grupa, a
materialului din care este facut si modul de folosire a obiectelor. Cunoasterea principalelor
parti ale cladirii (acoperis, pereti, ferestre, usi, balcoane, scari, curtea, straturi de flori si locul
de joaca).
26

Precizarea regulilor de comportare in gradinita in legatura cu pastrarea diferitelor


obiecte si jucarii si folosirea lor individual si in comun.
Cunoasterea propriului nume si prenume precum si al unor colegi de grupa, a locului
unde se pot juca, a obligatiilor care le revin in diferite activitati, a formelor de munca pe care
trebuie sa le efectueze in cursul unei zile de activitate. Cunoasterea numelui gradinitei, a
adresei si a denumirii cartierului in care este amplasata aceasta.
Cunoasterea personalului gradinitei, munca desfasurata de acesta, utilitatea si
insemnatatea acestei munci. Cunoasterea si respectarea regulilor de comportare fata de
personalul gradinitei.

Familia, viata copilului in familie.


Cunoasterea numelui fiecarui membru al familiei, a activitatii acestora, a atributiilor ce

le revin in gospodarie si in afara ei, profesiunea parintilor, locul de munca, activitatea fratilor
mai mari.
Cunoasterea si respectarea unor reguli de comportare in familie cu privire la modul de
a se adresa, educarea respectului fata de munca si fata de bunurile din casa, a sentimentelor de
dragoste, respect si recunostinta fata de membrii familiei. Cunoastera incaperilor din casa,
destinatia acestora, a mobilierului si obiectelor folosite in gospodarie. Cunoasterea adresei
unde locuiesc si a unor obiective caracteristice din imprejurimi: parc, magazine, spital .

Omul - infatisarea lui si conditiile de viata


Cunoasterea si denumirea unor parti ale corpului (buze, gene, sprancene, palma,

degete, spate, abdomen, genunchi, talpa) si a principalelor functii ale acestora. Precizarea si
respectarea regulilor de igiena in diferite momente ale zilei (spalarea zilnica cu apa si sapun,
spalarea mainilor inainte de masa, pieptanatul, taierea unghiilor, folosirea batistei),
intretinerea curata a tuturor obiectelor pe care le foloseste copilul.
Diferentierea obiectelor de toaleta in functie de utilitatea lor, de materialul din care
sunt facute.
Imbracamintea: denumirea tuturor obiectelor de imbracaminte si a materialelor din
care sunt confectionate, clasificarea acesteia dupa anotimp, precizarea regulilor de pastrare si
intretinere a acestora.
Hrana - completarea cunostintelor despre alimentele de baza si diferentierea lor dupa
unele aspecte caracteristice (gust, miros, culoare, forma), mod de prezentare si consum, locul
de unde se procura, conditii de pastrare.

27

Vesela si tacamurile - cunoasterea unei varietati mai mari de vesela in gospodarie,


precizarea modului de folosire si pastrare pentru a se evita deteriorarea.
Activitatea omului
Cunoasterea activitatii oamenilor din diferite ateliere, din magazine, din biblioteca,
librarie, posta, policlinica, banca, etc. Principalele materiale si unelte ale acestor meserii:
croitor - foarfeca, ac, ata, panza
Doctor - stetoscop, seringa, medicamente, pansamente Frizer - pieptene, foarfeca,
masina de tuns
Vanzator - casa de marcat, cantar electronic, alimente
Cunoasterea denumirii personalului care munceste in aceste firme, institutii (vanzator,
casier, postas, lucrator bancar, croitor, frizer)
Mijloace de locomotie si transport
Cunoasterea si denumirea mijloacelor de locomotie in functie de utilizarea lor: pentru
transportul oamenilor (bicicleta, motocicleta, automobil, troleibuz, tramvai, tren, vapor, barca,
avion); pentru transportul marfurilor (caruta, autocamion, tren marfar). Clasificarea acestora
in mijloace care circula pe uscat, aer sau pe apa ,semnalelor semaforului (rosu, galben, verde)
si obisnuirea copilului de a le respecta. Cunoasterea si respectarea regulilor privind circulatia
pietonilor, a regulilor de comportare in timpul calatoriei, in functie de mijloacele de transport
utilizate ( sa urce in ordine in masina, sa nu puna picioarele pe scaun, sa nu vorbeasca tare in
timpul calatoriei, sa nu urce sau sa coboare in timpul mersului, sa nu calatoreasca pe scari).
Orasul
Cunoasterea denumirii orasului in care locuiesc, a cartierului si a adresei la care
locuiesc, a unor obiective mai semnificative.
Natura
Perceperea partilor componente ale plantei: radacina, tulpina, frunze, flori, fructe, a
insusirilor si caracteristicilor acestora, perceperea elementelor caracteristice fructelor (coaja,
sambure sau seminte), diferentierea fructelor coapte de cele necoapte, precizarea unor cerinte
cu privire la consumarea fructelor ( se spala, se consuma cand sunt coapte). Efectuarea unor
activtitati practice: ingrijirea plantelor in special la coltul naturii, udarea, curatire a de frunze
uscate, schimbarea apei la florile din vaza. Cunoasterea si respectarea regulilor de comportare
in parcuri sau gradini.
Copiii vor observa: plantele de la coltul naturii: muscata, violete de Parma
incoltirea semintelor de: grau, fasole
1-2 copaci (brad, castanul)
28

2-3 pomi fructiferi (mar, nuc, cires)


5-6 legume (ridichi, ceapa, usturoi verde, morcov, rosii, cartof)
6-7 fructe (cirese, capsuni, mere, pere, gutui, struguri, nuci)
4-5 plante cu flori (crizantema, tufanica, laleaua, ghiocelul, trandafirul)
Animale
Infatisarea caracteristica a diferitelor animale si cunoasterea partilor componente ale
corpului. Insusiri caractersitice animalelor: forma capului- rotund, a ochilor - rotunzi si ovali,
a urechilor -lungi, scurte, rotunjite, a botului - ascutit, alungit, numarul diferitelor parti
(picioare), culoarea blanii, a penelor, glasul animalelor (mieunatul, latratul, cotcodacitul),
misbari si actiuni specifice (pisica zgarie, cainele musca, iepurele sare, rata inoata, mergeleganat, gaina si cocosul scurma, ursul se misca greoi, pasarile zboara, pestii inoata), hrana
specifica (pisica manaca lapte, carne; cainele oase, carne; pasarile de curte ciugulesc rame,
boabe de grau si porumb; calul, vaca si oaia pasc iarba si mananca fan; ursul se hraneste cu
zmeura, fragi, ghinde, miere; vulpea mananca iepuri, gaste, rate, gaini, etc).
Adaposturile animalelor. Foloase si pagube aduse omului de catre animale.
Ingrijrea animalelor, masurile impotriva imbolnavirii acestora. Cunoasterea unor
reguli de igiena si de comportare a copiilor fata de animale (sa dea mancare pasarilor, sa nu
puna mana pe animale, sa nu le necajeasca pentru a evita reactiile nedorite).
Anotimpurile
Cunoasterea fenomenelor caracteristice, a activitatii adultilor si a copiilor, a masurilor
de adaptare la schimbarile din natura.
Toamna este frig, ploua mai des, vantul bate mai tare, frunzele copacilor ingalbenesc
si cad, pasarile calatoare pleaca, se coc si se culeg fructele si legumele, oamenii si copiii se
imbraca cu haine mai calduroase, folosesc umbrele, in gradina infloresc crizantemele si
tufanelele, oamenii muncesc in gradina, in livada si pe ogoare pentru) strangerea recoltei,
gospodinele prepara conserve pentru iarna. Iarna este foarte frig, ger, ninge, ingheata apele;
vantul sufla tare, viscoleste; zapada este rece, alba, moale, este formata din fulgi si acopera
totul injur, gheata este rece, tare, lunecoasa, sticloasa, neteda, copacii sunt desfrunziti in afara
de brad care ramane verde, animalele se adapostesc din cauza frigului, oamenii se imbraca
gros, in casa se face caldura; copiii se joaca cu zapada, fac bulgari si oameni de zapada, se dau
cu sania pe derdelus, patineaza.
Primavara, vremea se incalzeste, zapada se topeste, natura intreaga se trezeste la viata,
copacii inmuguresc, infrunzesc, apar ghioceii si alte flori, campul inverzeste apar gandacei,
fluturi, sosesc pasarile din tarile calde.
29

Se pune acentul pe intelegerea transformarilor care au loc in natura (incoltirea


semintelor, dezvoltarea plantei, transformarea muguri lor in frunze si flori), pe intelegerea
legaturii dintre cresterea, dezvoltarea normala a plantelor si asigurarea conditiilor de lumina,
caldura, apa, sol. Oamenii se imbraca mai subtire, incep sa lucreze in gradina, natura se
transforma sub influenta activitatii omului.
Vara soarele dogoreste, afara este foarte cald, ploile sunt calde, insotite de tunete sau
fulgere. Gradinile, campul si poienile sunt inverzite, pline cu flori, fluturi, flori, albine.
Se coc fructele si granele, cresc legumele. Se secera si se treiera graul, se aduna in
hambare, iarba se coseste. Oamenii se imbraca foarte subtire, copiii se scalda, pleaca la munte
si la mare, in tabere si excursii.
Orientarea in timp
Perceperea diferentiata a succesiunii diferitelor momente ale zilei (dimineata rasare
soarele, copiii merg la scoala si la gradinita; la amiaza copiii servesc masa, se odihnesc; seara
apune soarele, se intuneca, copiii se pregatesc de culcare, noaptea este intuneric, oamenii
dorm)
Perceperea scurgerii timpului si precizarea reprezentarilor de : trecut (ieri), prezent
(azi), viitor (maine). Invatarea denumirii zilelor saptamanii in succesiunea lor. Cunoasterea
culorilor: alb, negru, rosu, galben, albastru, verde, maro.
Grupa mare are:
O activitate pe saptamana si aproximativ 32 de activitati pe an Se pot desfasura in
conceptia propunatoarei:
10 activitati de observare
8 lecturi dupa imagini si
14 jocuri didactice
Continutul poate cuprinde urmatoarele teme:
Gradinita si viata copiilor in gradinita
largirea cunostintelor despre localul gradinitei (pereti, podea, instalatii de
incalzit si iluminat)
cunoasterea unor mijloace audio video: televizor, calculator, DVD,
radiocasetofon cu CD, si a unor aparate electrocasnice (aspirator, masina de
spalat, frigider)
obisnuirea copiilor de a respecta cerintele de comportare in colect
cunoasterea completa a adresei gradinitei si a unor obiective din apropierea
acesteia .
30

Familia si viata de familie


Insusirea notiunii de familie (componenta, realtiile familiale).
Imbogatirea cunostintelor despre activitatea membrilor familiei in societate si
gospodarie.
Cunoasterea unor evenimente din viata familiei (ziua de nastere, Craciun, Sf. Paste)
Cunoasterea si respectarea regulilor de comportare in diferite imprejurari (plecarea la
gradinita, despartirea, reintalnirea cu parintii, masa in familie).
Cunoasterea adresei si a numarului de telefon
Omul: Infatisarea si conditiile lui de viata
Corpul omenesc si ingrijirea lui
Consolidarea cunostintelor despre regulile de igiena personala si cunoasterea
consecintelor nerespectarii acestora.
Obiecte de toaleta: Compararea diferitelor obiecte si desprinderea unor note
caracteristice
Formarea deprinderi lor de a le folosi in mod corespunzator
Imbracamintea: Imbogatirea cunostintelor despre materialele de confectionare a
acesteia si accesoriile
Cunoasterea modului de a pastra imbracamintea si incaltamintea
Consolidarea cunostintelor despre culori (alb, negru, rosu, galben, albastru, verde
maro) si invatarea unor noi culori: violet, orange si nuante ale culorilor
Hrana - clasificarea alimentelor dupa provenienta si modul de folosire. Cunoasterea
unor sortimente de alimente, a unor condimente; a unor preparate din fructe si legume vesela
si tacamurile - materialele din care sunt facute, obiectele: sticla, portelan, inox si unele insusiri
ale acestor materiale (spargere, ruginire)
Activitatea omului
Sistematizarea cunostintelor cu privire la munca in gradina, livada si in vie: plantarea
puieti lor, taierea crengilor uscate, stropirea pomilor, a vitei de vie, ingroparea butuci lor,
protejarea pomilor tineri impotriva frigului si a rozatoarelor, culesul fructelor.
Activitati in gradina de legume si flori: semanarea semintelor, plantarea rasadurilor,
stropirea mecanica, manuaa, udarea, obtinerea unor legume si flori in sere.
Aspecte specifice muncii oamenilor pe ogoare in diferite anotimpuri.
Cresterea unor plante; grau, porumb, floarea soarelui, sfecla de zahar.
Cunoasterea unor aspecte privind prelucrarea acestor plante in vederea obtinerii unor
produse: faina, paine, malai, ulei, zahar
31

Cunoastera unor activitati de munca, precum si a uneltelor folosite (zidar - mistrie,


ciocan, var, ciment, betoniera).
Activitatea oamenilor in dieferite unitati comerciale (piata de fructe si legume,
supermarket-urile, magazinele de imbracaminte si incaltaminte), in institutii (posta, banca,
scoli, licee, biblioteca, teatre, cinematografe)
Familiarizarea copiilor cu localul unor scoli, cu mobilierul, rechizitele (uniforma
scolara), aspecte din munca invatatoarei si a elevilor.
Mijloace de locomotie si transport
Imbogatirea cunostintelor despre mijloacele de locomotie si transport cu privire la
combustibilul folosit, locul de garare (depou, garaj) intretinerea acestora. Alte mijloace de
locomotie si transport (cistema, salvarea, masina pompierilor, elicopterul SMURD, racheta,
submarinul).
Activitatea oamenilor care conduc si intretin mijloacele de transport si locomotia .
Cunoasterea unor calitati necesare profesiei de aviator, marinar, mecanic (curaj, grija) fata de
calatori, punctualitatea). Aprofundarea cunostintelor rutiere (semnificatia trecerii de pietoni,
acces interzis pietonilor, pasaje pentru pietoni, semaforul, stopul, sens unic).
Formarea deprinderii de a respecta regulile privind circulatia pietoni lor, precum si
consecintele pe care le are incalcarea acestora.
Precizarea regulilor de comportare in timpul calatoriei (sa composteze bilet, sa se
adreseze politicos vanzatorului, sa prezinte abonamentul sau biletul controlorilor, sa urce
ordonat si sa coboare ordonat, sa cedeze locul persoanelor in varsta, sa evite discutiile cu voce
tare in timpul calatoriei sau cu soferul).
Orasul
Aprofundarea cunostintelor despre orasul natal (cladiri importante, parcuri, magazine,
lacuri, paduri, rauri, cartierul in care locuiesc, strazile si soselele principale). Cunoasterea
unor obiecte sau creatii de arta populara precum si a locului unde se gasesc in Bucuresti
(Muzeul Satului).
Natura
Se va pune accentul pe activitatile de cunoastere a naturii, pe intelegerea unor
fenomene simple; a legaturilor existente intre acestea, pe formarea capacitatii de a compara
plante si animale cunoscute.
Plante: Cunoasterea diferitelor plante cuItivate in gradina, in livezi si pe ogoare,
compararea lor in functie de unele aspecte exterioare si de structura. Largirea cunostintelor
32

despre partile componente ale unei plante (radacina, tulpina, frunze, flori, fructe, seminte) si
functiile principale ale acestora.
Urmarirea procesului de dezvoltare a plantelor de la samanta pana la fruct si a
conditiilor de care depinde cresterea lor normala, cunosterea modului de ingrijire de catre om.
Diferentierea plantelor folositoare de cele nefolositoare; clasificarea plantelor dupa
forma, culoare, marime, utilitate.
Folosirea corecta a unor denumiri: copac, leguma, fruct.
Activitatile practice in curtea gradinitei (greblare, sapare, semanat seminte de flori si
rasaduri, udarea plantelor).

Experiente comparative de'incoltire a semintelor (grau, orz, fasole) in prezenta


factorilor necesari (pamant, aer, lumina, apa, caldura) si in conditiile absentei unora din acesti
factori. Observa efectele conditiilor asupra dezvoltarii si subdezvoltarii plantelor respective.
Activitati practice gospodaresti de curatire a legumelor, zarzavaturi lor, a fructelor
necesare pregatirii hranei.
Animale: Sistematizarea cunostintelor cu privire la infatisarea animalelor, partile
corpului, actiunile specifice, hrana, adapostul, mediul in care traiesc prin foloasele pe care le
aduc omului.
Clasificarea animalelor (domestice, salbatice), modul lor de viata.
Cunoasterea vietuitoarelor daunatoare si a pagubelor pe care le aduc, pericolul pe care
il prezinta pentru oameni, pentru alte vietuitoare, plante.
Grija omului pentru animalele domestice.
Cunoasterea unor reguli de comportare fata de animale, a masurilor necesare pentru
prevenirea imbolnaviri lor, sublinierea modului in care copiii pot contribui la ingrijirea
animalelor.
Orientarea in timp. Perceperea corecta si amanuntita a succesiunii etapelor unei zile in
functie de activitatile desfasurate de copil timp de o zi: dimineata, inainte de masa, la amiaza,
dupa amiaza, seara.
Cunoasterea denumirii zilelor in succesiunea lor ca unitati de timp ale saptamanii.
Perceperea scurgerii timpului prin raportarea reprezentarilor de ieri, azi, maine, la activitatile
infaptuite de copii. Cunoasterea lunilor anului pe anotimpuri. Intelegerea schimbarilor care au
loc odata cu trecerea de la un anotimp la altul.
Anotimpurile:

33

Cunoasterea anotimpuri lor dupa schimbarile care survin in natura in legatura cu


fenomenele atmosferice, cu temperatura, durata zilei si a noptii, dezvoltarea plantelor;
activitatea oamenilor, adaptarea vieuitoarelor.
Toamna - temperatura scade: caldura soarelui se simte din ce in ce mai slab, zilele sunt
mai scurte, se intuneca mai repede, noptile devin mai lungi, ploua mai des, uneori bate vantul,
cade bruma; in primele luni de toamna se coc fructele, porumbul, legumele sunt bune de
recoltat, infloresc tufanelele si crizanteme le, frunzele copacilor ingalbenesc, devin ruginii si
cad, iarba si florile din gradina se ofilesc, pasarile calatoare pleaca in tarile calde, insectele se
ascund sau mor, animalele din padure isi pregatesc hrana si adapostul; oamenii se imbraca
mai gros, folosesc umbrele sau pelerine pentru a se curata de ploaie, se culeg fructele din
livezi, strugurii din vie, se strang legume din gradina, se culege porumbul, sfecla de zahar de
pe camp, se efectueaza lucrari agricole ca: aratul, semanatul graului de toamna. In fabrici si
gospodarii se pregatesc conserve pentru iarna.
Copii ajuta parintii la culesul fructelor si la preparara conservelor.
Iarna - temperatura este scazuta, afara este frig, ger, zilele sunt scurte, soarele rasare
mult mai tarziu si apune mult mai devreme, noptile sunt lungi, seara se intuneca mai repede
decat in alte anotimpuri ale anului, ninge, viscoleste, se formeaza ploi si chiciura, ingheata
apele, arborii si arbustii sunt complet desfrunziti (in afara de brad) si toti sunt acoperiti cu
zapada, unele plante sunt ingropate in pamant pentru a nu ingheta, ogoarele semanate, cu grau
sau alte cereale sunt acoperite cu zapada care le fereste de inghet, toate animalele se
adapostesc din cauza frigului, copiii dau de mancare pasarelelor care au ramas aici, oamenii
se imbraca cu haine calduroase, incalzesc locuintele, curata drumurile de zapada, sparg gheata
de pe strada. Copii se joaca cu zapada, se dau cu sania, schiurile sau patineaza.
Primavara - soarele incalzeste mai puternic, vremea devine mai frumoasa, zilele se
maresc, noptile se scurteaza, zapada si gheata se topesc, ploua mult, vremea este
schimbatoare, intreaga natura se trezeste la viata, iarba incepe sa rasara, semintele incoltesc,
plantele cu flori de primavara infloresc in gradina, pe camp, in padure, pomii inmuguresc,
infloresc si infrunzesc, in gradina cresc legume timpurii: salata, spanac, ceapa, usturoi,
ridichea; la sfarsitul primaverii se coc ciresele, capsunile, pasarile calatoare se intorc la
cuiburile lor, apar insectele, closca scoate pui, oamenii se imbraca mai subtire, locuintele nu
se mai incalzesc, incepe munca in gradini, livezi si pogoare, se sadesc plante, se curata pomii
de crengi uscate si de omizi, se stropesc unele palnte, se sapa, se grebleaza si se seamana;
copiii se joaca afara, culeg flori, alearga dupa fluturi, iar cei mari isi ajuta parintii la munca in
gradina.
34

Vara - soarele incalzeste puternic, vremea este caniculara, zilele sunt mai lungi,
noptile sunt mai scurte, ploaia este insotita de tunete si fulgere, apare curcubeul, se formeaza
roua, plantele cresc repede, campul, gradina, padurea sunt pline de verdeata si flori, se coc
fructele, legumele, granele, pe ogoare se secera, se treiera si se aduna paiele pe camp, se
coseste fanul in gradini, se ingrijesc florile si legumele, se culeg plante medicinale, copiii se
joaca, fac plaja, se scalda, pleaca la munte si la mare, in tabere si excursii.

35