0

UNIVERSITATEA DIN BUCURETI. FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI TIINELE

EDUCAIEI
Studiu privind imprt!nt! "#u$ui in
d%&v$t!r%! p%r'n!$! ! #pi$u$ui pr%'#$!r
Autori:
Bezeri Zelinda
Crjoanu Cristina
Ichim Veronica
Lupu Denisa
An I, eria II, !rupa "
#ro$esor coordonator:
Drd%&mil !tej
Bucureti '0((
(
R%&um!t
O(i%#tiv: Cercetarea curenta isi propune o)ser*area particularitatilor conduitei ludice a copiilor
prescolari in cadrul unui joc de miscare + jocul cu min,ea-%
)%td!* P!rti#ip!nti: !rup de patru copii prescolari, cu *arste cuprinse intre ./0 ani%
In'trum%nt%: Instrumentul $olosit in acest studiu a $ost o)ser*atia directa asupra modului de
mani$estare al copiilor in timpul jocului, iar ca instrument al jocului a $ost $olosita o min,e cu
diametrul de 1 cm%
Pr#%dur!: #articipantilor li s/au comunicat re,ulile de )aza ale jocului, dupa care au $ost lasati
sa se des$asoare si o)ser*ati cu atentie% Inter*entia noastra a $ost necesara catre $inal din cauza
unei situatii nepre*azute%
R%&u$t!t%: 2ezultatele o)tinute au e*identiat particularitatile conduitei ludice ale copilului
prescolar in timpul jocului, atat ale prescolarului mic ,cat si ale prescolarului mijlociu%
Cn#$u&ii:In urma studiului am o)tinut rezultatele asteptate, care contri)uie la sustinerea si
intarirea teoriilor si studiilor anterioare%
Prpun%ri: tudiul poate $i reluat pe un ,rup mai mare numeric, sau e3clusi* $eminin 4masculin
pentru a se o)ser*a daca rezultatele se pastreaza sau in ce masura se modi$ica%
'
Copilul rde:
nelepciunea i iubirea mea e jocul!
Tnrul cnt:
Jocul i-nelepciunea mea-i iubirea!
Btrnul tace:
Iubirea i jocul meu este-nelepciune!
Lucian Bla,a/Trei ee
I.+.Intrdu#%r%
In *iata copilului prescolar, jocul ocupa un loc important%Din acest moti* se spune adesea ca
*arsta prescoalara este *arsta jocului%5ara a $i unica $orma de acti*itate,jocul constituie totusi
tipul $undamental de acti*itate speci$ic *arstei prescolare%In *iata prescolarului, el ocupa acelasi
loc pe care il ocupa in*atatura in *iata scolarului si munca producti*a in *iata omului adult%
In ceea ce pri*este ori,inea, jocul nu este o simpla acti*itate instincti*a a copilului, asa cum
sustin in psiholo,ie adeptii teoriei )iolo,iste%6oti*ele jocului nu iz*orasc din instinctele
ancestrale ale stramosilor indepartati ai omului, prin jocurile sale, copilul nu
7recapituleaza8aceste instincte%9ot asa, jocul nu poate $i e3plicat nici prin necesitatea de a
consuma 7surplusul de ener,ie8%Desi,ur copilul care se joaca ore in sir consuma multa
ener,ie%Dar acest consum de ener,ie se produce si in des$asurarea altor $orme de acti*itate
+in*atatura%munca-, $ara ca prin aceasta acti*itatile respecti*e sa se identi$ice cu jocul%
:ocul este o $orma de mani$estare a copilului care ii satis$ace in cel mai inalt ,rad ne*oia de
acti*itate%#rin natura sa psiholo,ica si sociala, jocul copilului se deose)este essential de jocurile
animalelor%
:ocul prescolarului este o $orma de acti*itate speci$ic umana ,in care se re$lecta un )o,at si *ariat
continut social%La aceasta *arsta copilul intra intr/un sistem cu mult mai comple3 de relatii
social/umane, datorita noilor conditii de *iata in care incepe sa traiasca si sa actioneze%#rin
urmare, copilului I se dez*aluie treptat o noua lume ,aceea a o)iectelor cu $unctii sociale
determinate, precum si o noua s$era de acti*itati pe care le des$asoara adultii%#e masura ce se
dez*olta si patrunde tot mai multe in s$era relatiilor cu o)iectele si persoanele din jur, copilul
simte tot mai acut ne*oia sa actioneze cu o)iectele asa cum actioneaza adultii, sa se comporte asa
cum se comporta acestia%Cunostintele copilului sunt insa limitate, iar deprinderile necesare
pentru a actiona cu o)iectele +asa cum actioneaza adultul- nu sunt inca $ormate%De aici apare
contradictia speci$ica *arstei prescolare :pe de o parte, dorinta *ie a copilului de a actiona cu
o)iectele si de a le stapani ,iar pe de alta parte, lipsa depinderilor ,adica a sistemului de actiuni si
operatii necesare $olosirii o)iectelor, asa cum le $oloseste adultul%De pilda, copilul *rea sa
conduca automo)ilul asa cum il conduce so$erul, ar dori sa $aca operatii asa cum $ace doctorul,
dar ii lipsesc cunostintele si depinderile necesare%Calea de rezol*are a acestei contradictii o
contituie jocul%
.
u) $orma de joc, copilul isi apropie realitatea incojuratoare, lumea o)iectelor,ca rezultat al
muncii social/umane%
De asemenea, jocul constituie tipul $undamental de acti*itate a copilului prescolar, datorita
$aptului ca su) in$luenta lui se $ormeaza, se dez*olta si se restructureaza intrea,a lui acti*itate
psihica%#rin intermediul jocului se produc schim)ari importante de natura psihica ,pre,atindu/se
ast$el trecrea spre o noua etapa a dez*oltarii onto,enice a copilului%9otodata I se dez*olta
procesele de re$lectare directa si mijlocita a realitatii: perceptiile, reprezentarile ,memoria
,ima,inatia, ,andirea, lim)ajul,etc%
6anuind in procesul jocului di$erite o)iecte si materiale, copilului I se dez*olta perceptiile de
$orma ,marime, culoare, ,reutate, distanta,etc%
Datele cercetatorilor arata ca procesele memoriei +intiparirea,recunoasterea,reproducerea- ca si
operatiile ,andirii +comparatia,,eneralizarea,clasi$icarea,etc- se realizeaza la *arsta prescolara
mai usor si mai )ine in conditii de joc,decat in alte conditii%
De asemenea prescolarii e$ectueaza operatiile de ,eneralizare si clasi$icare cu mult mai usor,
daca semni$icatia acestor operatii este moti*ata de cerintele jocului%In toate aceste cazuri se
constata ca realizarea sarcinilor intelectuale +de memorare, reproducere, comparare, ,eneralizare,
clasi$icare etc- de*ine mai accesi)ila in joc decat in conditiile indrumarilor *er)ale date de catre
adult%Copilul percepe, memoreaza, ,andeste in timp ce actioneaza in joc%Aceasta este $aza in
care procesele de cunoastere se dez*olta pe )aza actiunilor e3terne des$asurate su) $orma
speci$ica a jocului%
In stransa unitate cu celelalte procese de cunoastere, prin joc se dez*olta si lim)ajul
prescolarului%Dupa cum nu e3ista jocuri $ara miscare si actiune, tot asa nu e3ista nici jocuri
lipsite de reactii *er)ale%Copilul *or)este chiar si atunci cand se joaca sin,ur, el ,andeste cu *oce
tare ,iar in jocul cu ceilalti copii , isi comunica impresiile, isi repartizeaza rolurile si in $elul
aceasta isi dez*olta *oca)ularul si isi dez*olta lim)ajul conte3tual%
:ocul este un mijloc important nu numai in mani$estare,dar si de dez*oltare a emotiilor si
sentimentelor social/morale%6ai cu seama jocurile colecti*e se $ormeaza si se de*olta ast$el de
relatii, sentimente si atitudini social/morale, cum ar $i:prietenia, to*arasia, compasiunea,
solicitudinea, cola)orarea, competitia, solidaritatea,
colecti*ismul%
In plus, prin intermediul jocului copilul in*ata sa/si $i3ese un scop, sa depuna e$orturi *oluntare
in *ederea realizarii lui ,sa depaseasca o)stacolele i*ite in cale%&l in*ata sa respecte re,ulile, sa/
si stapaneasca dorintele , sa perse*ereze in realizarea rolului%
In aceasta perioada se produc anumite schim)ari + ;rsula chiopu-:
9rans$ormarea jocului de manipulare in joc de reproducere sau imitati*<
9recerea de la jocul de manipulare caracteristic *arstelor copilariei mici la jocul de
creatie, su) $orma jocului cu su)iect si roluri%:ocul de creatie ocupa in aceasta perioada
locul cel mai important%Aparitia si practicarea acestui tip de joc este un rezultat al
$ormarii capacitatii de a re$lecta intr/o $orma proprie impresii do)andite din mediul
inconjurator<
e dez*olta jocurile de dramatizare<
=
:ocul de constructie casti,a in continut si rezultate< apare o le,atura intre jocul de
constructie si jocul cu su)iect si rol< adesea jocurile de constructie pre,atesc cadrul
pentru jocurile de creatie<
e dez*olta jocurile de miscare in conte3t concret<
> arie lar,a de raspandire o au jocurile $ara su)iect, cunoscute su) denumirea de jocuri
cu re,uli al caror scop este e3ersarea indemanarii si a,ilitatii motrice+sotron, coarda-etc%
&*olueaza jocurile de miscare + se complica su)iectul, numarul re,ulilor si tipul lor-<
:ocurile hazlii sunt mai apropiate de continutul jocurilor didactice< antreneaza spiritul de
o)ser*atie, atentia%In aceste jocuri elementele de )aza sunt ,hicitul, surpriza, intrecerea<
:ocurile de constructie atin, in perioada prescolara punctul culminant al dez*oltarii lor<
Apare capacitatea de a transpune rapid si adec*at impresiile do)andite din mediul e3tern
in joc%

:ocul, prin importanta sa, asi,ura dez*oltarea normala si completa a copilului prescolar,
*alori$icand potentialul $izic si psihic al $iecaruia tinand seama de ritmul propriu al copilului, de
ne*oile sale a$ecti*e si de acti*itatea sa $undamentala, im)unatateste capacitatea copilului
prescolar de a intra in relatie cu ceilalti copii si adulti, de a interactiona cu mediul si de a/l
cunoaste si e3plora prin incercari, e3perimente, e3ercitii, asi,ura descoperirea propriei identitati
si $ormarea unei ima,ini de sine poziti*e si sprijina copilul in do)andirea de cunostinte si
capacitati necesare acestuia in acti*itatile scolare *iitoare si in *iata lui sociala%
,.Tipuri d% "#
,. +.-#uri$% #u r%.u$i
Au o e*olutie onto,enetica, re,ulile putand $i spontane sau transmise de la o ,eneratie la alta%
;rsula chiopu descrie conduita ludica a prescolarului in ceea ce pri*este jocul ?de/a */ati
ascunselea8%
Pr%'#$!ru$ mi#/012 !ni3 are o interpretare super$iciala a re,ulilor in cadrul jocului dar acest tip
de joc ii permite sa/si inscrie perspicacitatea in cadrul re,ulilor si respectarea acestora imprima
jocului un caracter comple3%&l este incapa)il sa participe in mod corelat si concomitent cu
ceilalti prescolari la toate etapele jocului%Din re,ulile multiple ale jocului el desprinde una sau
doua, de e3emplu aceea de a se ascunde%Insa el intele,e prin a se ascunde a nu i se *edea $ata%De
aceea el se *a intoarce cu capul la perete, *a sta un timp in aceasta pozitie, dupa care *a $u,i spre
locul de )ataie independent de etapa jocului%La reluarea jocului el se *a ascunde in acelasi mod
si in acelasi loc iar daca *a $i stri,at nu *a rezista tentatiei si *a raspunde, parasind
ascunzatoarea%Acestea indica $aptul ca, prescolarul mic nu cuprinde decat partial re,ulile jocului
comple3, el nu se poate adapta tempoului de ansam)lu al jocului%
Pr%'#$!ru$ mi"$#iu are o conduita mai e*oluata, se ascunde in locuri $oarte indepartate de
locul de )ataie si cauta mult o ascunzatoare%5ace multa ,ala,ie in joc, se supara pe cei mici care
0
incurca jocul%Din aceste moti*e, este intrecut in $u,a spre locul de )ataie%Deci el nu/si
or,anizeaza )ine toate etapele jocului, desi cunoaste re,ulile lui si se con$ormeaza acestora%Desi
traiesc din plin jocul la ni*el a$ecti*, pasional, inte,rarea sociala in joc este di$icila%
Pr%'#$!ru$ m!r% cauta locuri de ascuns apropiate de locul de )ataie si isi or,anizeaza )ine toate
etapele jocului%Conteaza pe $actorul surpriza, conduita lui pune in e*identa o or,anizare mo)ila
si strate,ica pe plan mental%Acestea denota un pro,res in conduita copiilor in jocurile comple3e,
ceea ce denota or,anizarea si dez*oltarea acti*itatii lor psihice%
Dispun acum de o motricitate mai )ine coordonata si isi e3erseaza deprinderile motorii
plim)andu/se pe )icicleta, role, alear,a, se catara, sar, se lea,ana%;nii pre$era ,imnastica, saritul
corzii, dansul%
,.,.-#u$ d% r%prdu#%r% ! unr !#tivit!ti ca: culcatul, im)aiatul etc se schim)a treptat in "#u$
#u 'u(i%#t 'imp$u: de/a mersul la plim)are cu papusa si apoi in "#u$ #mp$%4 #u 'u(i%#t, in
care locul central re*ine relatiei sociale+ de e3emplu, de/a plim)atul8copilului8 prin parc ,
e*entual impreuna cu un prieten ima,inar-%Aceste jocuri sunt impre,nate de caracteristicile
mediului social de pro*enienta al copilului%De e3emplu jocul8 de/a $amilia8 di$era la tara si la
oras%
,.0%In aceasta perioada apare si "#u$ d% !$t%rn!nt! cand prescolarul interpreteaza mai multe
roluri in mod succesi*%
,.2.-#uri$% d% mi'#!r% au o e*olutie ampla, atat cele li)ere cu caracter imitati* simplu cat si
cele in care re,ulile coordoneaza $iecare etapa+ jocul cu min,ea-% In aceste jocuri se dez*olta
*ointa, prezenta de sprit, rezistenta, stapanirea de sine%
L! pr%'#$!ru$ mi# jocurile de miscare nu au incluse re,uli numeroase%In cadrul lor se
dez*olta orientarea in spatiu, spritul de o)ser*atie, disciplinarea comportamentului, antrenarea
*ointei, luarea rapida a deciziilor%
L! pr%'#$!ru$ mi"$#iu apar pre$erinte pentru jocurile de miscare comple3e cu re,uli
numeroase, care produc placere si au o e*olutie lenta ascendenta%
L! pr%'#$!ru$ m!r% se constata precizie in e3ecutarea re,ulilor, se pre$era jocurile prin care
se poate o)tine per$ormanta: cinetice, dans%

In cadrul jocurilor de miscare intalnim:
:ocuri sporti*e des$asurate in aer li)er<
:ocuri al caror continut este dat de miscarile de )aza cunoscute+mers , aler,at,sarituri,
prinderi, catarat-<
:ocuri cu re,uli si roluri+ ;lii si porum)eii, 5ete si )aieti, De/a )a)a oar)a-<
:ocuri la aparate si instalatii de joc+Acro)atii,Campionii-<
Dansuri elementare simple+ hore, dansuri ritmice cu o)iecte-<
,.5.-#uri$% d% #r%!ti%
unt jocuri cu su)iect, care se constituie din e3perienta de *iata a copilului, se or,anizeaza
spontan dupa un e*eniment mai pre,nant%Cu cat copilul este mai mic cu atat su)iectul de joc se
schim)a mai usor, constituindu/se in su)iecte mai $amiliare lui, incluzand un ,rup mai mic de
copii%
"
9reptat, are loc cresterea coordonarii actiunii disparate intr/o actiune mai unitara, cu su)iect mai
lar,, $apt ce are la )aza cresterea intele,erii de catre copii a comple3itatii relatiilor interumane
precum si cresterea comple3itatii mijloacelor de redare%
Pr%'#$!ru$ mi# pre$era jocurile ce implica di*erse instrumente + hartie, culori, carioci, lipici,
$oar$eca-%Adora sa coloreze, sa decupeze, sa realizeze colaje, $elicitari pentru cei dra,i, atat la
,radinita ca si acasa%
#rin aceste jocuri ei reusesc sa recunoasca si sa copieze litere, sa recunoasca culori, sa numere,
sa $aca adunari si scaderi $olosind o)iecte concrete%
Pr%'#$!ru$ mi"$#iu pre$era jocurile cu o)iecte, jucarii%Baietii pre$era cu)urile, construirea de
case, masini, tunele si poduri, mani$estand interes pentru unelte, masini, soldati, arme%5etitele
pre$era papusile pe care le im)raca, plim)a, culca%
Copiilor le $ace placere sa se joace neintrerupt, o perioada lun,a de timp, cu jocuri pe care si le
ale, ei si pe care le pot juca pana sunt cuprinsi de o)oseala%
L! pr%'#$!ru$ m!r% se mani$esta "#u$ dr!m!ti# sau jocul cu dramatizari unde copiii compun
o tema de la inceput si se con$ormeaza ei%9ot in aceasta cate,orie intra si jocul de/a ?teatrul de
papusi8% 5unctiile acestor tipuri de joc sunt $oarte importante pentru dez*oltarea psihica a
copilului%
E4%mp$%:
:ocul cu su)iecte din *iata cotidiana + de/a mama, de/a tata, de/a doctorul, de/a so$erul
etc%-<
:ocul cu su)iecte din po*esti si )asme + cu$ita rosie, Al)a/ca/zapada, 2idichea uriasa
etc-<
:ocul corelat cu celelalte jocuri de creatie +construirea unei case, a unui ,araj etc-<
:ocul de sine statator +puzzle-<
:ocul cu caracter tehnic +micul constructor etc%-%
,.6.-#u$ !'#%ti#
C7!t%!u sesizeaza conduita serioasa a copiilor in joc, deoarece prin succesul jocului el isi
a$irma $iinta, isi proclama $orta si autoritatea%La aceasta *arsta, copiilor le place sa se ciupeasca,
sa se muste, sa se tra,a de par, sa/si tina respiratia, sa/si tina echili)rul stand intr/un picior, sa se
intepe cu ace, sa in,hita )auturi dez,ustatoare, sa se tortureze pri*ind soarele%In spatele acestor
pre$erinte tre)uie intrezarit sentimentul uman al propriei demnitati si chiar mandria umana, iar
prezenta pu)licului con$era mai multa *aloare pro)ei%
:ocul este o incercare si de aceea copiii cauta pu)lic pentru a se mandri cu realizarile lor, pentru
a/si a$irma &ul%De e3emplu o $etita de 0 ani, *azand un tren a$irma :8si eu pot sa $ac un tren si
orice8%;n )aiatel de . ani isi spune siesi intr/un joc de constructie:8Cine poate sa $aca asta@&u
pot8%#lacerea jocului este una morala, copilul nu are simtul timpului pentru a o)tine satis$actie in
succesele trecute si repede uitate, de aceea jocul tre)uie reluat%
In aceasta perioada, prescolarul adora sa i se citeasca si adeseori se uita sin,ur in carti,
pre$acandu/se ca citeste%Cartile lor pre$erate sunt cele cu animale care se comporta ca si oamenii
A
sau cu personaje cu puteri supranaturale + superman, spiderman etc%-%#re$era sa asculte propriile
cd/uri cu muzica sau po*esti, punadu/le de nenumarate ori%e uita cu placere la 9%V% , la desene
animate mai simple dar capti*ante si chiar la reclamele comerciale%
,.8.-#uri p%ntru d%&v$t!r%! int%$%#tu!$!
Din cate,oria acestor jocuri $ac parte:
:ocuri si e3ercitii senzoriale: 2ecunoaste culorile, Cine te/a stri,at@ &tc%
:ocuri Cu ima,ini si rezol*ari de situatii pro)lematice: #lim)a mar,icaB< !hici, ,hici<
:ocuri pentru dez*oltarea *or)irii si comunicarii: pune dupa mineB
:ocuri lo,ico/matematice: 9renul cu di$erente etc%
,.9.-#uri #u #!r!#t%r di'tr!#tiv
:ocurile hazlii au multa tan,enta cu jocurile de miscare, desi in unele
cazuri tocmai miscarea este aceea care le lipseste% Din punct de *edere al continutului, ele se
apropie de jocurile didactice prin pro)lema care o pun copiilor spre rezol*are%
:ocurile hazlii, ca de $apt toate jocurile cu e3ceptia celor de creatie, sunt jocuri cu re,uli
Ci au $unctie recreati*a dominanta, atmos$era de joc $iind realizata prin elemente ca : surpriza,
,hicirea sau Dntrecerea +!seCte Ci taciB, Cine l/a chemat pe ursulet@etc-<
Consolidarea deprinderilor de coordonare psiho/motrica Ci a deprinderilor ritmice se
realizeaza prin jocuri muzicale :
joc cu cant Cine um)la pe carare, Al)inuta-<
joc E e3ercitiu +9ic/tac, canta cu mine-<
joc ritmic +Ceasul etc-%
,.:.-#uri$% did!#ti#%
:ocurile didactice reprezint $orme de acti*itate care im)ina in mod armonios sarcinile
instructi*e cu latura distracti*a% &le realizeaza Dn practica dezideratul in*atarii prin joc, prin
or,anizarea unor acti*itati special create de adulFi Dn acest scop % Di*ersitatea continutului
jocurilor didactice le Dmparte Dn :
jocuri didactice pentru cunoasterea mediului inconjurator <
jocuri didactice pentru educarea lim)ajului <
jocuri didactice pentru dez*oltarea ,andirii lo,ice <
jocuri didactice pentru societate%
:ocul atin,e la *arsta prescolara un ni*el superior de dez*oltare si, in acelasi timp, de*ine
mai mult ca oricand o condtFie importanta pentru e*olutia ulterioara a copilului, dupa cum arata
A.N. L%nti%v : ! jocul de"ine acti"itatea principala a copilului# deoarece de$"oltarea acestuia
stimuleaa i intretine cele mai importante modiicari ale copilului# in cadrul careia se de$"olta
procesele psi%ice ce pre&tesc trecerea copilului pe o treapta superioara de de$"oltare'
Varsta prescolara reprezinta un moment de e*olutie psihica Dn care jocul capata
caracteristici noi ce/l apropie de alte $eluri de acti*itti% :ocul este un $el de teren neutru pe care
1
se re*arsa intrea,a e3perienta de lume Ci de *iata a copilului, aceasta de*enind mai su)tila, mai
accesi)ila%
Varsta preprimara constituie o perioada importanta pentru e*olutia jocului, datorita
$aptului c acum apar cele mai comple3e, *ariate Ci interesante $eluri de joc%
0.Pr%;%rint! p%ntru "u#!rii
#ia,et a$irma ca $antezia este pentru copii modul in care ei asimileaza noile e3periente in
modul lor de ,andire%
In cele mai multe cazuri a $ost pusa in e*identa importanta ale,erii de catre copii a unor jucarii
adec*ate se3ului lor%6ontemaGor + (HA=- a aratat ca (!i%tii se joaca mai )ine cu jucariile care
solicita deprinderi motorii si le plac mai mult aceste jucarii cand ele sunt recunoscute ca $iind
jucarii destinate )aietilor%5antezia lor este mai a,resi*a, mai plina de actiune, incorporand un
numar mare de o)iecte%
B!i%tii pre$era sa se joace cu jocuri de puzzle/=0I, jocuri pe calculator/.0I, cu)uri sau le,o/
.0I, de/a */ati ascunselea/'0I, jocuri practice/.0I, jocuri sporti*e/.1I%:ucariile pre$erate
sunt masinutele/(00I, ro)otii sau a*ioanele/=0I, iar acti*itatile pre$erate: desenul, teatrul/.0I,
circul/'0I, $ilme, muzica/.0I%
F%t%$r le plac mai mult jucariile atunci cand se spune ca acestea sunt destinate $etelor%In ceea
ce pri*este $antezia lor,este detaliata si pasi*a, ele $ind concentrate pe relatiile umane%e pare ca
acest lucru se datoreaza si modului in care sunt crescute $etele, relati* alt$el decat )aietii%
F%t%$% pre$era sa cante/==I, sa deseneze/'0I, sa spuna poezii sau sa se joace de/a mama si tata/
(HI, sau de/a */ati ascunselea/(',0I% :ucariile lor pre$erate sunt papusile/1(I, ursuletul/
.A,0I, dar si cu)urile, min,ea sau jocurile pe calculator%Act*itatile pre$erate sunt desenul si
muzica/(HI%
2.Gr!dinit! 'i r$uri$% %i in d%&v$t!r%! #pi$u$ui pr%'#$!r
!radinita este prima mare e*adare a copilului din triun,hiul relatiilor mama/tata/copil% &l
percepe trecerea de la prescolaritate la scolaritate ca un salt calitati* in de*enirea lui sociala% In
$apt ,radinita reprezinta ,,locul de munca8 al copilului , iar ,,munca8 este insusui jocul%Aici
copilul este antrenat in sarcini similare celor scolare, date su) $orma de joc%
In aceasta lume sociala plina de noutati copii in*ata prin intermediul acti*itatilor $izice, artistice,
educati*e, sa respecte si sa $ie respectati, sa comunice, sa se ajute unii pe altii, si sa se incurajeze
reciproc do)andind ast$el independenta, adapta)ilitate sociala, incredere in sine si curiozitate
intelectuala%Apar in jocurile didactice elemente surpriza +intreceri, ,hicitori, jocuri de miscare-
care creeaza distractie si pe $ondul carora copilul asimileaza mai usor deprinderile transmise%
#rincipalele conditii de aplicare a metodei jocurilor sunt considerate a $i le,ate de atitudinea
adoptata de copii in timpul jocului si de a)ilitatea educatoarei in or,anizarea si dirijarea acestor
H
acti*itati iar participantii tre)uie sa a)ordeze jocul ca pe o situatie de in*atare insusindu/si
anumite in$ormatii% &ducatoarele tre)uie sa detina de asemenea anumite aptitudini pentru o )una
relationare cu copii, ele tre)uie sa : creeze un mediu calduros si deschis, nu ri,id si
constran,ator< sa le inspire copiilor incredere si sa sta)ileasca o )una le,atura de atasament cu
acestia< sa/i consoleze cand sunt necajiti si sa aplice pedepse adec*ate cand e ne*oie%
#ro)lema cu care s/a con$runtat ,radinita n/a $ost e3ersarea anumitor deprinderi, ci
introducerea acestor e3ercitii in acti*itatea copilului intr/un mod or,anizat, la o *arsta la care el
nu s/ar putea supune ri,orilor impuse ulterior de scoala% Dar, pe de alta parte, pentru ca jocurile
lor sa $ie educati*e ele nu tre)uie sa ramana la stadiul de simple jocuri, cu alte cu*inte ele nu
tre)uie sa $aca apel doar la spontaneitatea copilului, ci tre)uie sa pre,ateasca copilul sa intre
treptat in acti*itatile scolarului%
#ro)lema care se pune in ceea ce pri*este ,radinita se re$era la descoperirea proceselor
educationale corespunzatoare acestei *arste si or,anizarea lor in asa $el incat sa ser*easca
scopului de a/l pre,ati pe copil pentru *iata de scolar% !radinita realizeaza acest du)lu scop prin
emotiile si atitudinile pe care copilul le dez*olta in jocurile sale si care il lea,a de stadiul
urmator%
Acti*itatile mi3te din ,radinite care prezinta com)inatii intre joc si in*atare pot trezi la copil
$ie ,ustul pentru lectura, $ie inclinatii catre latura cantitati*a a lucrurilor prin jocuri cu continut
matematic sau a)ilitatea de a o)ser*a si surprinde laturi ascunse ale $enomenelor% Aici copilul
tre)uie sa achizitioneze deprinderi in le,atura cu dez*oltarea *or)irii, cunoasterea mediului
inconjurator, numaratul, socotitul, desenatul, modelajul si alte acti*itati cu materiale, ca $orme
or,anizate de in*atare prin intermediul carora este in$luentata dez*oltarea psihica a copilului%
Acti*itatea tre)uie realizata in asa $el incat sa stimuleze ,andirea copilului ca acesta sa
achizitioneze schemele comunicationale necesare inceperii in*atarii scolare%
La *arsta prescolara mica, copilul are tendinta de a trans$orma in joc actiunile pro,ramate de
educatoare< de e3emplu: el manuieste creionul cu multa placere, insa nu are intentia de a desena
ce*a in ciuda indicatiilor date de educatoare, el ramane nerecepti* la aceste indicatii% #e el il
$ascineaza insusi actul de manuire a creionului, la $el intamplandu/se si in celelalte acti*itati%
La prescolaritatea mijlocie si mare, copilul incepe sa urmareasca atent indicatiile educatoarei
si intele,e necesitatea de a retine unele e3plicatii in le,atura cu realizarea unor sarcini *ariate%
#rescolarul mare nu se apuca de lucru imediat ce a $ost anuntata tema, el este mai intai atent la
e3plicatie, pentru ca doar asa *a sti cum sa procedeze%
!rupa de pre,atire pentru scoala +0,",A ani- $inalizeaza dez*oltarea psihica a copilului,
indeose)i in ceea ce pri*este procesele psihice de cunoastere, atat a copiilor care au parcurs
intre, ciclul prescolar cat si a celor care $rec*enteaza ,radinita doar in anul preparator%
6omentul intrarii in scoala presupune un anumit ni*el de dez*oltare intelectuala, morala ,$izica
si solicita do)andirea unor capacitati si deprinderi a)solut necesare scolaritatii%
Asadar ,radinita este prima institutie ce asi,ura intensi$icarea in*atarii printr/o acti*itate
ordonata ,incadrata intr/un re,im de joaca ,e$ort si relationari care conduce la achizitii si pro,rese
in s$era co,niti*a, a$ecti*a si psihomotorie a prescolarului%
(0
5.-#u$ #! md!$it!t% t%r!p%uti#!
:ocul este cea mai naturala modalitate terapeutica a copilariei, jocul este *indicator%
:oaca este pentru copii ceea ce *or)irea este pentru adulti% &ste un mediu pentru
e3primarea sentimentelor, pentru e3plorarea relatiilor, descrierea e3perientelor, marturisirea
dorintelor si implinirea de sine%
#ro)lemele pe care copiii le e3perimenteaza nu e3ista separat de persoana lor% Ast$el,
terapia prin joc e,aleaza structura interioara dinamica a unui copil printr/o la $el de dinamica
metoda%
Indi$erent de alte roluri pe care le poate a*ea de/a lun,ul dez*oltarii copilariei, acesta il
$oloseste ca si metoda de compensare in situatii de in$ran,ere,su$erinta, $rustrare, deci cu rol
catarhic%De/a lun,ul procesului indelun,at si amplu al maturizarii, copilul trece prin perioade de
mani$estare a impulsurilor di$uze, impractica)ile din punct de *edere cultural si )iolo,ic,
impulsuri care pot a*ea o natura a,resi*a si care nu/l pot apara sa nu se ataseze de cercul
apropiat al protectorilor sai%In acest sens sarcina maturizarii este de a depasi intr/o maniera
constructi*a aceste atasamente permanente din punct de *edere emotional si instinctual ,o data cu
inlaturarea ne*oii de protectie a copilului%
Daca *om putea sta)ili un lim)aj comun al jocului, care sa includa 7dialectele8cultural si
de *arsta, *om putea clari$ica de ce anumiti copii trec $ara consecinte prin episioade de tip
ne*rotic si de ce copiii ne*rotici de timpuriu par a $i atins un asa numit impas%Acesta de*ine un
o)iecti* important in conditiile in care e3ista o crescuta constientizare atat a e3tinderii
tul)urarilor mentale, cat si a impractica)ilitatii si limitelor tehnicilor si modalitatilor
terapeutice%In orice caz, toate indiciile con*er, spre considerarea copilariei ca cea mai potri*ita
perioada de corectie%
Lo,opedia reprezinta o tehnica prin care modalitatea naturala de e3presie a copilului/
jocul/ este utilizata ca modalitate terapeutica in asistenta copilului cu pro)leme emotionale%&a ii
permite copilului sa actioneze direct asupra lumii , la o scara redusa, jucandu/se cu materiale si
o)iecte alese cu ,rija ,su) indrumarea adultului ,copilul isi scoate la lumina trairile, emotiile
ascunse pentru a putea $i constientizate si intelese%&ducatorul tre)uie sa accepte orice ar spune
sau orice ar $ace copilul ,caci acesta are ne*oie sa simta ca se poate mani$esta li)er si deschis
intr/o atmos$era calda, prietenoasa, nonpuniti*a%
>$erindu/li/se oportunitatea, copiii isi *or e3terioriza sentimentele si ne*oile intr/o
maniera similara adultilor% Desi dinamica e3presiei si modalitatea de comunicare sunt di$erite
pentru copii, e3primarile +teama, satis$actie, manie, $ericire, $rustrare, multumire- sunt similare
cu cele ale adultilor% Copiii pot intampina di$icultati considera)ile in a e3prima ceea ce simt sau
in ce $el e3perientele traite i/au a$ectat% Daca sunt lasati totusi, in prezenta unui adult caruia ii
pasa,n o persoana sensi)ila si care sa mani$este empatie, copiii isi *or dez*alui sentimentele
interioare, prin intermediul jucariilor si al materialelor pe care ei le ale,, prin ceea ce $ac cu
acestea sau cum se joaca cu ele, de asemenea si prin po*estile pe care le interpreteaza% #rocesul
de terapie prin joaca poate $i *azut ca o relatie intre terapeut si copil, relatie in care copilul
utilizeaza jocul pentru a e3plora lumea sa personala si pentru a realiza contactul cu terapeutul
intr/un mod care asi,ura si,uranta copilului%
In acelasi timp ,terapia prin joc constituie o modalitate dinamica de inter*entie care
incurajeaza copiii si parintii sa se an,ajeze in acti*itati e3presi*e comune,prin inte,rarea miscarii
,a jocului dramatic, a acti*itatilor artistice, a dansului si cantecului%&ste utilizata pentru a/i ajuta
((
pe parinti si copii sa/si mani$este e3presi*itatea creati*a si $le3i)ilitatea in *iata de zi cu zi, dar si
pentru a/I ajuta sa se mani$este sim)olic/meta$oric , atunci cand apar di$icultati de relationare%
Deoarece lumea copilului este o lume a actiunii si acti*itatii, terapia prin joc asi,ura
terapeutului posi)ilitatea de a patrunde in lumea copilului% Copilul nu este impiedicat sa discute
despre ceea ce s/a intamplat< mai de,ra)a, copilul, in timpul jocului, lasa sa iese la supra$ata
e3perientele trecute si sentimentele asociate% Daca moti*ul pentru care copilul a $ost dus la
terapeut este comportamentul sau a,resi*, mediul de joaca da terapeutului oportunitatea de a
e3perimenta a,resiunea, pe de o parte in timp ce copilul lo*este o papusa sau incearca sa il
impuste pe tarapeut cu o arma si pe de alta parte sa il ajute pe copil sa in*ete auto/controlul
$olosind procedurile terapeutice potri*ite a sta)ili limitele%
9erapia prin joc asi,ura copilului oportunitatea de a e3terioriza, in timpul jocului,
e3periente si sentimente asociate% Acest proces *a permite terapeutului sa e3perimenteze, intr/un
mod personal si interacti*, dimensiunile uni*ersului interior al copilului% Aceasta relatie
terapeutica asi,ura o dez*oltare dinamica si *indecarea copilului%
In concluzie terapia prin joc tre)uie sa $ie )azata pe incredere ,pe alianta terapeutica, pe o
atutudine empatica si deschisa, calda si suporti*a a adultului , pe contactul real si natural , mulat
pe realitatea cotidiana a e3istentei copilului%
II.)%td!
+.P!rti#ip!nti
Acest studiu de caz a $ost realizat pe un ,rup de patru copii prescolari, !hinet Ana/6aria, in
*arsta de . ani si = luni , Condrea te$ania , in *arsta de . ani si 1 luni, Bo)eica 9udor, in *arsta
de = ani si . luni si #ricopie Ale3andru/Constantin , in *arsta de 0 ani si ' luni% Copiii au $ost
alesi in $unctie de *arsta lor, pentru a se putea incadra in randul prescolarilor, implicit in perioada
prescolaritatii mici/mijlocii%
,.Ap!r!t% 'i In'trum%nt%
#entru realizarea acestui studiu am $olosit o)ser*atia directa asupra copiilor si asupra atitudinii
lor din timpul jocului de miscare%Acesta s/a des$asurat in spatiu deschis, intr/un parc, pentru a le
permite copiilor li)ertatea de miscare si o mai )una o)ser*are a lor%
De asemenea , am $olosit o min,e cu diametrul de 1 cm, ca sin,ur instrument al jocului celor
patru copii%
('
0.Pr#%dur!
5olosind un lim)aj calm si cald le/am e3plicat copiilor care sunt re,ulile jocului cu min,ea: se
*or aseza intr/un cerc si o *or pasa intre ei la ni*elul pieptului, ast$el incat $iecare copil *a primi
min,ea si o *a pasa mai departe, $ara o ordine presta)ilita%In cazul in care min,ea *a $i scapata
sau se *a departa de locul de joaca, *a $i recuperata de catre cel care a scapat/o%
Jera)datori sa inceapa ,au spus ca ei cunosc dKjL acest joc si ca l/au mai jucat%
Desi una dintre re,ulile jocului era ca $iecare copil sa primeasca min,ea si sa o paseze mai
departe, am o)ser*at anumite pre$erinte ale participantilor%De e3emplu, Ana/6aria pasa min,ea
doar catre te$ania, prietena ei de la ,radinita, aceasta o dadea mai departe lui 9udor, *ecinul ei
de )loc, care la randul lui o pasa catre Ana/6aria% In acest $el, Ale3andru era e3clus din jocul lor
pentru ca nu I se o$erea posi)ilitatea de a realiza aruncari%
La su,estia noastra de a/I pasa min,ea si lui Ale3andru copiii au raspuns in mod corespunzator
initial, ast$el ca $iecare dintre cei trei mai sus amintiti au realizat cate o aruncare si catre
Ale3andru, dupa care si/au continuat jocul $ara acesta%
Vazand ca este oarecum e3clus din joc, Ale3andru s/a suparat pe cei trei, a re$uzat sa se mai
joace cu ei si chiar le/a reprosat :8 Ju ma mai joc niciodata cu *oi%Voi nu stiti sa *a jucatiB8
#entru ca nu ne asteptam ca aceste lucruri sa se intample, am $ost ne*oiti sa inter*enim pentru a/I
impaca pe cei patru copii si am reusit, insa acest lucru a dus la stoparea o)ser*atiei din timpul
jocului deoarece acestia au re$uzat sa continue , din moti*e de plictiseala si din dorinta de a
schim)a jocul, pre$erand to)o,anul%
Din punctul de *edere al aruncarilor min,ii, acestea au $ost de$ectuoase, $ie min,ea era aruncata
prea jos sau prea sus, $ie prea incet sau prea puternic, ast$el ca, nu de multe ori cel care urma sa
primeasca min,ea o scapa sau nu o putea prinde%
Atunci cand min,ea ajun,ea in a$ara locului presta)ilit, desi re,ula jocului era ca cel ce o scapa o
*a recupera, participantii aler,au toti dupa min,e, ca intr/o competitie in care, casti,ator era cel
care reusea sa recupereze min,ea%
2.R%&u$t!t%
2ezultatele o)tinute in urma acestui studiu au e*identiat o serie de particularitati ale jocului la
copilul prescolar, cu *arsta cuprinsa intre ./0 ani%#rescolarul mic nu are capacitatea de a asimila
toate re,ulile jocului, el isi *a asuma una sau doua dintre acestea, iar pe restul le *a in,nora si *a
indrepta e*olutia jocului in $unctie de scopurile si dorintele personale% In cadrul jocului se
o)ser*a pre$erinta de interactionare cu anumite persoane+prieteni, cunostinte- si i,norarea sau
implicarea scazuta a altora mai putin cunoscute% De asemenea intreruperea jocului duce la
pierderea interesului asupra acestuia si indreptarea atentiei catre alte tipuri de joc, ceea ce denota
lipsa de ra)dare a copiilor prescolari in anumite situatii si trecerea cu usurinta de la o acti*itatea
la alta%
&3ista o competitie continua intre copii, prin care ei incearca sa/si mani$este capacitatile si sa
atra,a atentia asupra lor%De e3emplu, recuperarea min,ii $ace ca cel care reuseste acest lucru sa/
si mani$este mandria si sa $ie pri*it de restul partenerilor de joaca pe masura%
#rescolarul mijlociu adopta o conduita di$erita in timpul jocului%&ste capa)il sa asimileze toate
re,ulile jocului si se supara atunci cand acestea nu sunt respectate%&ste ,ala,ios si mani$esta
irita)ilitate cand nu este implicat in joc si se retra,e insa nu $ara a/ I anunta pe ceilalti copii ca
nu/I *or mai $i8 niciodata8 cole,i de joaca%
(.
Con$lictele din timpul jocului sunt rapid aplanate atunci cand e3ista in preajma copiilor un adult
care sa le e3plice ,reselile comise , ast$el ca acestia sunt capa)ili sa/si asume *ina si sa se
impace imediat cu cel pe care l/au suparat, in*itandu/l intr/un nou joc%
5.Di'#utii
2ezultatele o)tinute au e*identiat importanta jocului in dez*oltarea personala a copilului
prescolar, in ceea ce pri*este modul in care se des$asoara un joc de miscare + jocul cu min,ea-
intr/un ,rup, intr/un spatiu deschis si conduita ludica a prescolarilor in cadrul acestuia, toate
aceste lucruri sustinand teoriile si cercetarile anterioare%
6.Cn#$u&ii
tudiul curent a $ost realizat din dorinta de a e*identia modul in care prescolarii se mani$esta in
timpul jocului intr/un ,rup restrans si modul in care acest lucru se ras$ran,e asupra propriei
personalitati%2ezultatele o)tinute prin intermediul o)ser*atiei au adus inca o do*ada a
particularitatilor *arstei prescolare mani$estate prin joc si au intarit cercetarile anterioare%
8.Prpun%ri
&ste interesanta reluarea studiului pe un ,rup mai mare de prescolari sau pe un ,rup e3clusi*
$eminin sau masculin pentru a se o)ser*a daca rezultatele se mentin sau daca apar elemente noi
si care sunt acestea, in $unctie de pre$erintele, personalitatea, temperamentul copiilor%
(=
BIBLI>!2A5I&
!olu, 5% +'00H-% (re&atirea psi%olo&ica a copilului pentru scoala' Bucuresti: #olirom%
!olu, 5% +'0(0-% (si%olo&ia de$"oltarii umane' Bucuresti: &ditura ;ni*ersitara%
Jita, V% +n%d%-% 2etrie*ed April '0, '0((, $rom MMM%didactic%ro:
MMM%didactic%ro4materiale4descarcare4(0""00
#opa, 6% +'00'-% )isterioasele atete ale jocului' 9ar,u 6ures: &d%Dimitrie Cantemir%
2osca, A% +(H"1-% (si%olo&ia copilului prescolar' Bucuresti: &d%Didactica si peda,o,ica%