Copilul prescolar si jocul didactic In decursul anilor, numerosi autori (pedagogi si psihologi) au incercat sa dea o definitie cat mai

elocventa jocului prin care sa explice aceasta forma de activitate umana. Evident ca aceste incercari s-au dezvoltat cronologic, definitiile, explicatiile, comentariile, clasificarile, aspectarea teoretica situandu-se astfel pe o scara evolutiva. O teorie superioara celor dinainte a formulat . !. "eontiev prin care a definit jocul ca o activitate de tip fundamental cu rol hotarator in evolutia copilului, constand in reflectarea si reproducerea vietii reale intr-o modalitate proprie copilului, rezultat al interferentei dintre factorii #io-psiho-sociali. $ocul este transpunerea pe plan imaginar a vietii reale pe #aza transfigurarii realitatii, prelucrarii aspiratiilor, tendintelor, dorintelor copilului. $ocul este o activitate cu caracter dominant la aceasta varsta, fapt demonstrat de modul in care polarizeaza celelalte activitati din viata copilului, dupa durata si ponderea sa, dupa eficienta, in sensul ca jocul este activitatea care conduce la cele mai importante modificari in psihicul copilului.%aloarea formativa a jocului se poate aprecia mai #ine in functie de planul dezvoltarii. &rin joc, dezvoltarea intelectuala este puternic influentata in sensul do#andirii de informatii pe de o parte, si a diversificarii actiunilor mintale, pe de alta parte. $ocul favorizeaza dezvoltarea aptitudinilor imaginative, a capacitatilor de creare a unor sisteme de imagini generalizate despre o#iecte si fenomene, posi#ilitatea de a opera mintal cu reprezentari dupa modelul actiunilor concrete cu o#iectele in timpul jocului. !outati in teoria jocului aduce $.Chateau. El considera ca jocul ofera posi#ilitatea descatusarii fiintei umane de lumea inconjuratoare, ca anticipeaza conduitele superioare, pentru copil orice activitate fiind joc. &sihologul francez $. &iaget defineste jocul ca 'pol al exercitiilor functionale in cursul dezvoltarii individului( celalalt pol fiind exercitiul neludic, cand su#iectul invata sa invete intrun context de adaptate cognitiva si nu numai de joc. )eevaluand informatiile inserate pana acum, conchidem ca in teoria jocului, cele mai importante contri#utii le-au avut &iaget, Clapar*de si "eontiev si drept urmare scrierile lor constituie opere de referinta in domeniu. In sinteza putem defini jocul ca o activitate specific umana, dominanta in copilarie, prin care omul isi satisface imediat, dupa posi#ilitati, propriile dorinte, actionand constient si li#er in lumea imaginara ce si-o creaza singur. +i atunci cand facem referire la 'om( putem avea in vedere caracterul universal al jocului, surprins foarte #ine de ,rsula +chiopu in afirmatia-(.e fapt, omul se joaca la toate varstele. Chiar si la varsta a treia.( (,. +chiopu, E. %erza, /01/, p.21) Este cunoscut rolul jocului in formarea, dezvoltarea si restructurarea intregii activitati psihice a copilului prescolar, el fiind numit 3forma de #aza a activitatii prin care se formeaza si se dezvolta personalitatea copilului. $ocul este o adevarata 44scoala55 a vietii pentru copil.( $ocul didactic, ca metoda de predare-invatare, dozat cu pricepere in ansam#lul strategiei educationale, asigura un caracter atragator, dinamism, varietate, #una dispozitie activitatii de invatare, resta#ileste echili#rul psihofizic, furnizeaza motivatia secundara, nu mai putin stimulatoare, fortifica energiile fizice si intelectuale ale copiilor6elevilor.

.aca la inceput copiii reflecta in jocuri situatii concrete, foarte clare, cu timpul ei se ridica de la reprezentari la notiuni pe #aza de generalizari. Odata cu dezvoltarea gandirii pe #aza comunicarii, mai ales in jocul colectiv, copilul isi dezvolta vor#irea. .enumind elementele de joc, impartindu-si rolurile, interpretandu-le, copiii sunt pusi in situatia de a-si alege cu grija cuvintele, de a imita vor#irea adultilor, de a folosi cuvinte si expresii adecvate. In cadrul jocurilor cu su#iecte din povesti, prescolarii isi exerseaza vor#irea, isi insusesc expresii literare, folosindu-le in dialogurile si replicile cerute de situatia noastra. In joc copiii se corecteaza uneori in ceea ce priveste exprimarea, creeaza im#inari lexicale, isi dezvolta gandirea si isi im#ogatesc mijloacele de exprimare. $ocul stimuleaza imaginatia si contri#uie la im#ogatirea cunostintelor prescolarilor. Ei tre#uie sa gaseasca raspuns la numeroasele pro#leme- cum sa construiasca, care este materialul cel mai indicat, ce o#iecte ar putea folosi in joc, cum sa transforme un scaun in masina, etc. ,rmarind cu atentie copilul in timpul jocului, educatoarea constata lacunele din experienta individuala si poate lua masurile cele mai potrivite pentru a completa golurile semnalate. Orientandu-si astfel preocuparile, ea im#ogateste cunostintele copiilor, le formeaza capacitatea de a opera cu, cunostintele pe deplin asimilate, de a se folosi de ele in toate imprejurarile, atat in activitatea de joc, cat si in activitatea de invatare. &rin munca indeplinita su# forma de joc, prescolarul capata informatii si se formeaza ca mem#ru al grupului social. !umai prin jocul-munca, prescolarul va intelege necesitatea, utilitatea muncii si va capata respectul fata de munca altuia. "a varsta prescolara, munca are un predominant caracter imitativ, impletindu-se permanent cu jocul, fiind su#ordonata acestuia. $ucandu-se, copiii afla despre munca din diferite sectoare de activitate si educatoarea ii va sprijini in acest sens. &rin joc se realizeaza educatia viitorului om in actiune. sa cum se comporta prescolarul in joc, tot asa se va comporta si in munca, in perioada maturitatii. Organizarea justa a jocului duce la educarea unei atitudini pozitive fata de munca. $ocul il deprinde pe copil cu efortul fizic si intelectual si astfel il pregateste pentru munca de mai tarziu. Intr-un joc #ine organizat, elementele distractive se intrepatrund cu cele de munca. .in punct de vedere educativ, este foarte important sa fie asigurata o justa proportionare a jocului cu munca, a elementului distractiv cu efortul fizic si intelectual. $.Chateau, in lucrarea sa 3Copilul si jocul(, afirma ca 3a te juca inseamna in general a-ti propune o sarcina de indeplinit si a te o#osi, a face un efort, pentru a indeplini aceasta sarcina.( )olul jocului in viata copilului rezulta si din ideea lui 7. .ougall ca 3jocul este si o pregatire pentru viata de mai tarziu, dar, mai presus de toate, el este insasi viata copilului.( 8iind forma de activitate specifica varstei prescolare, jocul indeplineste in viata copilului importante functii formative. &rin joc se im#ogateste sfera afectiva si cognitiva a copilului, se dezvolta curiozitatea, se contureaza interesele, se extinde sfera relatiilor interpersonale si se deschide in planul imaginatiei prin interpretarea rolurilor socio-profesionale, accesul la viata si activitatea adultului. Caracterul formativ al jocului este cu atat mai evident cu cat prin intermediul sau copilul asimileaza nu numai caracteristicile modelelor, ci si felul relatiilor acestora cu mediul social in care traieste. $ocul il o#isnuieste pe copil sa traiasca si sa actioneze intr-un grup mai mic sau

mai mare. El isi im#ogateste viata personala prin relatiile pe care le sta#ileste cu ceilalti copii, prin prieteniile pe care le leaga, deoarece are posi#ilitatea sa faca schim# nu numai de sentimente, cunostinte, ci si de experienta sociala. $ocul da posi#ilitatea formarii unor relatii corecte in cadrul societatii infantile si pune #azele relatiilor caracteristice societatii adultilor spre care tinde intreaga activitate de educatie. "a varsta unei receptivitati deose#ite, copilul prescolar reflecta, oprindu-se la situatiile care lau impresionat mai puternic. .e aceea, educatoarea tre#uie sa su#linieze exemplele pozitive din mediul inconjurator copilului. &rin continutul, forma si functionalitatea pe care o are, jocul nu poate fi confundat cu nici o alta forma de activitate educativa si nici nu este in masura sa suplineasca pe vreuna din ele. &ractica a dovedit ca jocurile, in nenumaratele lor variante, pot fi folosite in scopul educarii cu succes a copiilor de varsta prescolara. 9rezirea interesului pentru joc, pentru tema lui, crearea unei dispozitii emotionale, intelegerea de catre copii a sarcinii didactice si a regulilor jocului sunt o#iective ce pot fi realizate prin diverse modalitati. In raport cu varsta si nivelul de dezvoltare al copiilor, cu emotivitatea si interesele lor, folosirea elementelor de joc (asezarea si surpriza, ghicirea, miscarea, intrecerea) si indicatiile ver#ale devin o modalitate permanenta pentru realizarea acestor o#iective. .esfasurarea jocului didactic are in vedere prezentarea si familiarizarea copiilor cu jocul didactic, antrenarea lor la o participare cat mai vie si eficienta, de fapt jocul se insuseste pe masura ce este jucat. Cerintele si metodica desfasurarii unui joc didactic sunta) #) c) d) e) f) g) introducerea in activitate: prezentarea si intuirea materialului: anuntarea temei activitatii: explicarea si demonstrarea jocului: executarea jocului didactic de catre copii: complicarea jocului didactic: incheierea jocului didactic.

Indiferent de grupa la care se desfasoara jocul didactic, educatoarea tre#uie sa insiste asupra descrierii actiunilor jocului in succesiunea lor fireasca, indicarii felului in care se intre#uinteaza materialul didactic, sa precizeze sarcinile ce revin copiilor in timpul jocului, sa formuleze clar regulile jocului. 9oate acestea tre#uie facute precis si concis, evitandu-se excesul de ver#alizare, educatoarea intre#uintand un lim#aj simplu, insotit de gesturi si mimica adecvata. Educatoarea este o#ligata, ori de cate ori constata a#ateri de la jocul didactic, sa ceara copiilor sa repete actiunile respective si sa le indeplineasca corect. !umai respectand toate aceste precizari, jocul isi atinge scopul si o#iectivele propuse.

In timpul jocului, educatoarea va fi un mediator in ceea ce priveste sta#ilirea relatiilor corespunzatoare intre partenerii de joc, avand in vedere cresterea treptata a ritmului de joc, evitarea pauzelor, a timpilor morti, a interventiilor inertiale pentru a ridica pulsul jocului. Educatoarea tre#uie sa-si dozeze la maximum interventiile, pentru ca atat jocul didactic, cat si jocul-exercitiu sa nu-si piarda cursivitatea. Educatoarea, pe tot parcursul desfasurarii jocului, nu tre#uie sa piarda nici un prilej de a interveni in actiunile copiilor prin forta cuvantului, a mimicii, a gesticulatiei sugestive pentru a stimula sau corecta atitudinea. Ea tre#uie sa ai#a in vedere ca fiecare joc didactic sau joc-exercitiu sa se remarce prin finalitatea specifica. In organizarea si desfasurarea activitatilor structurate pe jocul didactic tre#uie sa se ia in considerare urmatoarele conditii; jocul sa se constituie pe fondul activitatii dominante urmarindu-se scopul si sarcinile ei: ; sa fie pregatit de catre educatoare, in directia dozarii timpului si a materialului folosit: ; sa creeze momente de relaxare, de odihna in vederea recuperarii energiei nervoase a copiilor: ; sa antreneze toti copiii in activitatea de joc: ; sa urmareasca formarea deprinderii de munca independenta: ; sa fie proportionat cu activitatea prevazuta de programa si structurat in raport cu tipul si scopul activitatii desfasurate: sa solicite gandirea creatoare si sa valorifice cu maximum de eficienta posi#ilitatile intelectuale ale

copiilor

; sarcinile didactice sa ai#a caracter progresiv si activitatile de joc sa se desfasoare intr-un cadru activ, stimulator si dinamic: ; indicatiile privind desfasurarea activitatii sa fie clare, corecte, precise, sa fie constientizate de catre copii si sa le creeze o motivatie pentru activitate: ; regulile de joc sa fie explicate clar si sa se urmareasca respectarea lor de catre copii. In etapa actuala, majoritatea copiilor de varsta prescolara frecventeaza gradinita. In gradinita, copiii sunt pregatiti in vederea integrarii lor cu succes in clasa I. ceasta presupune o munca staruitoare din partea educatoarelor pentru a-i invata pe copii sa se exprime corect, expresiv si pentru a face fata situatiilor care presupun vor#irea.

<eneficiind de un proces instructiv-educativ organizat in gradinita precum si de efectul #enefic al mijloacelor audio vizuale, procesul formarii vor#irii decurge mai usor, iar durata de timp pentru asimilare in scoala scade. In asemenea conditii, insusirea lim#ajului ca instrument de comunicare, se desfasoara ca un proces de acumulare necesar formarii si generalizarii lingvistice. In ,,&sihologie==, profesorii l. )osca si .Chircev definesc lim#ajul drept ,,o forma de activitate specific umana, in scopul comunicarii>>. .ezvoltarea lim#ajului este o sarcina de #aza a educatiei intelectuale, pe #aza lui dezvoltandu-se gandirea. .ezvoltarea si im#ogatirea lim#ajului constituie o preocupare permanenta a cadrelor didactice, educatoare mai ales, dar si invatatori, intrucat el constituie principala cale de comunicare cu cei din jur si de cunoastere a realitatii. "a varsta prescolara, jocul este activitatea de #aza si prin intermediul lui se formeaza si se dezvolta, alaturi de celelalte procese, lim#ajul copiilor. +u# aspect lexical, educarea lim#ajului presupune urmatoarele o#iective prioritare ? im#ogatirea voca#ularului copiilor, pe #aza experientei imediate, cu cuvinte care denumesc o#iecte, fenomene, fiinte o#servate, cunoscute, diferite aspecte, insusiri caracteristice, actiuni, pozitii spatiale, relatii, unele trairi afective : ? activizarea voca#ularului :

? intelegerea semnificatiei corecte a cuvintelor, a indicatiilor si cerintelor ver#ale, a explicatiilor si a intre#arilor educatoarei, ale adultilor : ? im#ogatirea si activizarea voca#ularului prin insutirea de sinonime, antonime, paronime, omonime. Im#ogatirea voca#ularului copiilor de varsta prescolara se realizeaza treptat, concomitent cu invatarea sensului cuvintelor si cu folosirea lor in vor#ire, constituind deopotriva un o#iectiv general al intregii activitati insructiv-educative desfasurata in gradinita. ? &entru realizarea cu succes a activitatii de educare a lim#ajului la copilul aflat la gradinita, dar mai ales a celor din grupa pregatitoare, a fost necesara, mai intai, o #una cunoastere a posi#ilitatilor sale si a nivelului atins in dezvoltarea vor#irii pana in acel moment. In urma aplicarii pro#elor am constatat ca sunt copii cu fond lexical sarac, ceea ce duce la o exprimare greoaie. .e aceea, mi-am propus ca prinjocul didactic si prin exercitiile de stimulare a creativitatii ver#ale, sa aduc copiii la un nivel de dezvoltare optima a exprimarii ver#ale in vederea de#utului scolar, sa contri#ui la im#ogatirea voca#ularului, la intelegerea semnificatiei cuvintelor, structurii gramaticale orale, corecte, dezvoltarii vor#irii reproductive si a dialogului . .etasandu-se de activitatea propriu- zisa de joc, jocul didactic permite copiilor asimilarea de noi cunostinte, exersarea comunicarii orale, verificarea si consolidarea anumitor cunostinte, priceperi si deprinderi. &rin intermediul jocului didactic se dezvolta la copii capacitati cognitive, afective si volitive, se educa trasaturi ale personalitatii, jocul devenind astfel o foarte #una modalitate de conturare si dezvoltare a competentei de comunicare la prescolari.

In invatamantul prescolar se poate apela la o larga paleta de jocuri didactice care vizeava realizarea o#iectivelor mentionate mai sus. In cele ce urmeaza, voi exemplifica modalitati de dezvoltare a lim#ajului copiilor din grupa pregatitoare, prin intermediul jocului didactic. In gradinita, copiii prescolari sunt familiarizati cu notiunile de cuvant, sila#a, sunet, cu propozitia simpla, apoi cu cea dezvoltata. stfel, ei afla ca totul in jurul nostru poate fi denumit prin cuvinte care im#inate intre ele conduc la situatii de comunicare a unor idei. stfel realizam vor#irea. 9ot in jocul didactic ii putem face pe copii sa inteleaga ca uneori cuvintele, ca si noi oamenii, au o familie. Exista asadar cuvinte-parinti si cuvinte-copii. &ornind de la acest aspecte, noi, educatoarele, am utilizat si creat jocuri didactice care sa contri#uie la realizarea o#iectivelor mentionate anterior. &entru ca prescolarii sa inteleaga ce inseamna familia de cuvinte am realizat jocul didactic,,+i eu am o familie( sau ,,8ratii si surorile mele(. Cunoscand notiunea de cuvant, prescolarii tre#uie sa inteleaga sensul pe care-l poarta acesta. Ei vor fi familiarizati cu notiunile de sinonime, omonime, antonime, paronime. &entru a-i deprinde pe copii cu ,,familia de cuvinte== (sinonime, antonime, omonime, paronime) si pentru deprinderea acestora cu formularea cuvintelor noi prin derivare cu ajutorul sufixelor si prefixelor, la grupa pregatitoare, in cadrul proiectului tematic ,,9oamna==, in saptamana cu tema,, "egume de toamna ==, dupa activitatile de o#servare, lectura dupa imagini, memorizarea unor poezii adecvate, am antrenat copiii in jocul didactic,, Cauta rudele cuvantului ==. $ocul l-am desfasurat astfel - copiii asezati pe covor, in mijloc multe jetoane cu imagini reprezentand tema data. 8iecare copil tre#uie sa aleaga cate un jeton si sa-l explice. poi, la solicitarea mea, copiii au ales imagini inrudite ca tema ("egume de toamna- ardei, vinete, varza, morcovi, etc), dar si ca rostire a cuvantului ilustrat (gradina, gradinar, gradinita), si-au dat mainile intr-un cerc sim#olizand familia de cuvinte, rostind urmatoarele versuri ,,8amilia-i mare,6 8amilia-i mica,6 In familie sa ne unim,6 )udele sa le gasim.== &entru intelegerea notiunii de antonime folosim jocul ,,@aseste imaginea opusa== in care copiii au sarcina de a recunoaste si descrie imagini care reprezinta stari, trairi opuse - copil care se spala6copil murdar : copil care arunca ghizdanul6 copil care merge cu geanta in spate :copil care plange6copil care rade, etc. In cadrul jocului,,@aseste imaginea opusa>>copiii au avut sarcina de a recunoaste si descrie imagini care reprezinta stari, trairi opuse(antonime). In jocuri precum -,, Ce mai poate denumi acest cuvant==, ,,,nde se afla A==, ,,Cand si cum==,, $ocul contrariilor==, ,,Bai sa impachetam==, ,,8oloseste cuvantul potrivit==, copiii au cautat si gasit antonime. $ocul didactic ,,.aca nu-i asa( are ca o#iectiv insusirea de catre copii a notiunii de omonime.

&rin intermediul jocului didactic ,,9elevizorul( copiii au inteles notiunea de cuvinte paronime. &e ecranul televizorului apare o imagine cu o vaza, o #arza, un morar si un strat de marar. .upa ce au intuit imaginile le vom spune niste versuri care sa includa si cuvintele de mai sus, explicandu-le copiilor ca schim#and un sunet, vor descoperi un nou cuvant. +u# aspectul expresivitatii lim#ajului, activitatea de educatie a lim#ajului isi propune sa-i ajute pe copii in directii precum- utilizarea corecta, fluenta, coerenta si expresiva in lim#a romina literara : cultivarea lim#ajului monologat si formarea deprinderilor de exprimare independenta a gandurilor, a opiniilor copilului in redarea unor fapte si intamplari din experienta proprie sau din literatura, filme, spectacole, etc. :dezvoltarea creativitatii ver#ale la copii, a fluentei si originalitatii in gandire si vor#ire, stimuland imaginatia acestora . In jocul ,, +a formam cuvinte noi== copiii au avut ca sarcina formarea de cuvinte noi prin schim#area primei litere a cuvantului dat -car, rar, sar, etc. Copiii tre#uie sa explice intelesul fiecarui cuvant, sa numeasca fonemul care schim#a sensul cuvantului si, facultativ, sa formuleze propozitii cu cuvintele nou create. $ocul didactic ,,+cara cuvintelor>> a pus copiii in situatia de a recunoaste imagini, sa le denumeasca, sa formuleze o propozitie despre ele si sa aseze imaginile in ordine, in functie de numarul de litere care compun denumirea o#iectului respectiv. ,nii copii au formulat propozitii, altii au spus cate cuvinte are propozitia, altii au despartit cuvintele in sila#e. lti copii au precizat care cuvant din propozitie are un anumit numar de litere precizat de educatoare. In acest fel, copiii si-au im#ogatit voca#ularul activ si pasiv pe #aza experientei personale si a relatiilor cu ceilalti, au putut utiliza un lim#aj oral corect din punct de vedere gramatical, s-au familiarizat cu componenta grafica si sonora a cuvintelor. &rin jocurile -,,Cum este A==, ,, Care culoare iti place==, ,,Completeaza ce lipseste==, am realizat im#ogatirea si nuantarea voca#ularului, sporindu-se numarul cuvintelor-insusiri folosite de prescolari, prin descrierea de catre acestia a ilustratiilor, ajungand chiar la povestirea lor. +u# aspect gramatical, educarea lim#ajului presupune urmatoarele o#iective-sesizarea schim#arilor care au loc in forma cuvintelor in functie de diferite categorii gramaticale- caz, gen, numar, persoana, mod, timp si utilizarea corecta a formelor corecte ale unor su#stantive, adjective, ver#e, adver#e, interjectii, etc.:sesizarea diferentelor dintre formele de singular si plural a cuvintelor si utilizarea corecta a cestora in functie de categoria de numar:realizarea acordului dintre su#stantiv si adjectiv: exprimarea corecta a acordului dintre su#iect si predicat:receptarea unitatii logice a unei propozitii sau fraze:utilizarea, in comunicare, a unor structuri sintactice corecte:exprimarea corecta, in conformitate cu normele gramaticale ale lim#ii romane. $ocul ,, Cum este A== a avut ca o#iectiv folosirea corecta a adjectivelor in propozitii si a gradelor de comparatie. In desfasurarea lui am pus accent pe recunoasterea o#iectelor cu insusirile lor. In aceasta idee, am procurat materialele necesare - un pahar mare si unul mic, un prosop moale si unul aspru, un fular gros si unul su#tire, o farfurie adanca si una intinsa, etc. O#iectele au fost asezate si acoperite pe masa. Copiii veneau pe rand, luau un o#iect, il pipaiau, il comparau cu altul asemanator si in final il denumeau - ,,Eu cred ca este un pahar mic==, ,, m gasit o farfurie mai mica decat cea de pe masa==. &entru complicarea jocului, copiii

erau rugati sa formuleze propozitii despre o#iectele folosite in joc. m apreciat copiii care au folosit in formularea propozitiilor multe cuvinte, plasticitatea exprimarii, #ogatia voca#ularului. $ocul ,,Completeaza ce lipseste== l-am folosit pentru verificarea cunostintelor copiilor despre adjective, sa-i fac sa inteleaga foarte #ine legatura dintre su#stantiv( care denumeste o#iectul) si adjectiv ( care denumeste insusirea o#iectului) si astfel sa realizeze relatia logica dintre o#iect si insusirile sale. vand in vedere faptul ca nu peste mult timp copiii grupei pregatitoare intra intr-un nou ciclu de invatare - ciclul primar, am diversificat gama de jocuri, introducand in cadrul acestora jocurile-exercitiu, pentru stimularea exprimarii ver#ale, pentru despartirea propozitiilor in cuvinte, a cuvintelor in sila#e si a sila#elor in sunete. ceste jocuri-exercitii tre#uie orientate pe coordonate sigure, care sa vizeze cultivarea valentelor exprimarii directe, spontane, naturale. Intelegerea notiunii de sunet am realizat-o prin perceperea auditiva, iar litera prin perceperea vizuala, cunoscand faptul ca la clasa I, corectitudinea cititului si scrisului depinde in mare masura de nivelul la care se realizeaza pronuntia, iar aceasta depinde de calitatea auzului fonematic. 9ocmai in scopul dezvoltarii auzului fonematic, putem introduce numeroase jocuri didactice cu continut adecvat legat de o#iectivele prioritare sta#ilite. lte exemple de jocuri didactice(si exercitii) utilizate si care au vizat aceste cerinte au fost - ,,$ocul sunetelor==,,8ii atent==, ,, +a facem cuvinte==, ,, cum spune tu ;==, ,,"anturile sunetelor==, ,,Cate cuvinte am spus==, ,,Cate sila#e are cuvantul==, ,,Cu ce sunet incepe cuvantul A==, ,,Cine stie sa spina mai multe cuvinte care incep cu sunetul>>,=, ,,Cine spune mai multe cuvinte care se termina cu sunetul>>,,Carnavalul sunetelor==. O deose#ita importanta in dezvoltarea comunicarii o au si jocurile didactice literare, cum ar fi - -,,Bai sa ne imaginam(, ,,Calatorie in lumea povestilor(, ,,+a nascocim o poveste==, etc. care, pe langa faptul ca au drept scop cunoasterea si recunoasterea unor personaje din povestiri, ele au menirea sa stimuleze o#servatia, sa favorizeze asociatii de idei, sa contri#uie la gasirea unor metode practice de a com#ina faptele de viata,etc. ,n copil va fi apt pentru scolaritate atunci cand va putea sa-si exprime corect gandurile, intentiile si trairile emotionale si, mai ales, poate sa ver#alizeze adecvat, ceea ce vrea sa comunice cu altul. .eci, este capa#il sa stapaneasca lim#ajul ca instrument de informare, de comunicare si de exprimare.

<i#liografie /. vram, +aftica : 7ihu ,Ecaterina: +au, Conica , 2DDE, $ocul dicactic pentru prescolari. @hid metodic, Editura 9erra, 8ocsani : 2. Chiscop, "iviu, 2DDD, .idactica educatiei lim#ajului in invatamantul prescolar. @hid metodic - Editura ,,@rigore 9a#acaru>>, <acau :

F. .ima,+ilvia, /00G, Copilaria- fundament al personalitatii. Cunoastere - Exploatare H Educare - <ucuresti, Editata de )evista Invatamantul prescolar, <ucuresti : E. 9omsa,@heorghe, (coordonator), 2DDI, &sihopedagogie prescolara si scolara, Ed. Coresi, <ucuresti I. &rograma activitatii instructiv-edicative in gradinita de copii, 2DDI,<ucuresti, Editura %JI Integral, <ucuresti: