JOCUL - FORMA DE ACTIVITATE INSTRUCTIV-EDUCATIVA 2.

1 DEFINIREA SI CARACTERIZAREA JOCULUI "Omul este un om intreg numai atunci cand se joaca" (Fr. Schiller) Jocul este forma de activitate dominanta in copilarie, dar nu trebuie sa lipseasca de-a lungul intregii vieti. Este necesara dezvoltarea laturii ludice a personalitatii pentru a pute privi solutiile cu fantezie si inventivitate. Normele didactice impun respectarea principiului adaptarii continuturilor invatarii la particularitatile de varsta ale celui educat. Jocul este prezent in mediul institutional al gradinitei, dar continua in toate mediile sociale in care se formeaza. Jocul alaturi de invatare, munca si creatie este una dintre activitatile umane fundamentale. Jocul este o activitate constientizata de copil si tratata ca atare neputand sa o confunde cu celelalte activitati umane. S-a constatat ca efortul depus de copil in joc este la fel cu cel depus de adult in munca. Nu trebuie perceput jocul ca o activitate neserioasa, lipsita de importanta deoarece pentru copil jocul este o activitate dominanta prin care el construieste lumea, o apropie, o analizeaza si cauta sa o inteleaga, prin care actioneaza si scoate la lumina sentimente si idei interiorizate. Astfel jocul il introduce pe cel care-l practica in specificitatea lumii imaginare create de jucatorul respectiv. Scopul jocului este actiunea insasi, capabila sa-i satisfaca jucatorului imediat dorintele sau aspiratiile proprii. Prin atingerea unui asemenea scop, se restabileste echilibrul vietii psihice si se stimuleaza functionalitatea de ansamblu a cesteia.

viitorul este anticipat si pregatit. . El formeaza. perseverenta. Prin joc. isi formeaza insusirile vointei. avand functia de mare si complexa scoala a vietii" Jocul este o scoala deschisa. forma si functionalitatea sa specifica nu se confunda cu nici o alta forma de activitate instructiv-educativa. precum si gravitatea cu care el urmareste respectarea unor reguli sau lupta in care se angajeaza pentru a castiga. Astfel psihologul Ursula Schiopu considera faptul ca "jocul stimuleaza cresterea capacitatii de a trai din plin cu pasiune fiecare moment. Copiii se joaca pentru a se juca. Jocul este o forma de activitate bine gandita. Este suficient sa amintim concentrarea copilului prins in joc. necesara si indispensabila procesului educatiei. dominata in copilarie. rabdarea. stapanirea de sine. creativitatea. Tot prin joc sunt modelate trasaturile de personalitate:respectul fata de altii. Este forma specifica in care copilul isi asimileaza munca si se dezvolta. Prin joc copiii isi dezvolta perceptiile. isi amplifica posibilitatile memoriei. responsabilitatea. organizand tensiunea proprie actiunilor cu finalitate realizata. dupa propriile dorinte. Jocul are o semnificatie functionala esentiala si nu este un simplu amuzament.Jocul este o activitatea specific umana. Se apreciaza chiar ca jocul indeplineste in viata copilului de 3-7 ani acelasi rol ca munca la adulti. prin care omul isi satisface nevoile imediat. reprezentarile. cu un program tot atat de bogat precum este viata. cinstea. este o activitate prin care continutul. actionand constient si liber in lumea imaginara ce si-o crease. dezvolta si restructureaza intr 949b14j eaga viata psihica a copilului. curajul.

aproape orice activitate este joc sau. Pentru a intelege specificul jocului ca forma de activitate instructiveducativa. activitate dominanta la varsta prescolara. Chateau. este idealul vietiieste singura atmosfera in care fiinta sa psihologica poate sa respire si. dupa cum afirma Claparede "jocul este munca. poate sa actioneze". La varsta prescolara jocul este o activitate cu caracter dominant. are rol hotarator in evolutia copilului. evidentiaza J. Aceasta idee este sustinuta si de rolul pe care-l are pe planul dezvoltarii copilului. Invatarea. Aceste sensuri indica. includ elemente de joc si in acelasi timp jocul este purtatorul unor importante elemente psihologice de esenta neludica ale celorlalte activitati specific umane. Este determinat de celelalte activitati invatarea. Jocul .motiv pentru care nu poate fi suplinita si nici nu este in masura sa suplineasca pe una din ele. trebuie sa cunoastem si celelalte sensuri ce i se atribuie jocului. Jocul este o activitate specific umana pentru ca numai oamenii il practica in adevaratul sens al cuvantului. Pentru copil. dar si de durata si ponderea sa. favorizand trecerea sa pe o treapta superioara de dezvoltare. fie pozitia jocului in raport didactic cu celelalte forme de activitate specifice omului. Este una dintre variatele activitati desfasurate de om. fie aportul jocului in procesul educatiei. . munca. munca. cum ar fi: activitate specific umana.activitate dominanta la varsta prescolara . in consecinta. dar in acelasi timp este puternic implicat in acestea. este datoria. fapt demonstrat de modul in care polarizeaza asupra celorlalte activitati din viata copilului. este binele. creatia. fiind in stransa legatura cu acestea. factor hotarator in viata copilului prescolar.

e) intre ceea ce este partial cunoscut si ceea ce se cunoaste bine. c) intre repetitie si variabilitate. permitandu-i acestuia sa patrunda in realitatea pe care o cunoaste activ. g) intre operarea cu obiecte reale si efectuarea de actiuni simbolice. h) intre emotiile dictate de rolul indeplinit si emotia pozitiva provocata de participarea la joc. "Copilul traieste in lumina fericita a jocului. d) intre dorinta de joc si pregatirea prealabila necesara. b) intre invitatie si initiativa. Prin joc se dezvolta personalitatea copilului. Modul serios si pasiunea cu care se joaca copiii constituie indicatori ai dezvoltarii si perfectionarii proceselor de cunoastere. se dezvolta si se restructureaza intr 949b14j eaga activitate psihica a copilului. sporindu-ti totodata intregul potential de care dispune. prin crearea si rezolvarea progresiva a diverse feluri de contradictii: a) intre libertatea de actiune si conformarea la schema de joc. fundamentala la varsta prescolaritatii. . f) intre absenta vreunui rezultat material util si bucuria jocului. jocul reprezinta o forta cu caracter propulsor in procesul dezvoltarii copilului.Jocul este elementul care face trecerea de la gradinita la scoala sa nu fie perceputa de fiinta umana ca un "soc" ci ca o continuare fireasca a activitatilor desfasurate in cadrul gradinitei numai cu un grad de dificultate mai ridicat. 2.2. Activitate dominanta. Bivolaru). spiridus ce preface zilele in sarbatoare si viata in minune" (S. IMPORTANTA SI FUNCTIILE JOCULUI Sub influenta jocului se formeaza.

Este suficient sa privesti copiii in timpul jocului pentru a-ti face o impresie referitoare la conduita acestora si la particularitatile lor psihologice. jocurile satisfac o anumita cerinta implacabila care il stimuleaza pe copil la o activitate permanenta. la varsta prescolaritatii. denota arta interogarii in colectivitate si in viata sociala. timp. Valorificand disponibilitatile interne. clar. Se poate afirma ca. a fortelor sale. Cu cat un prescolar este mai dezvoltat din punct de vedere psihologic. la asimilarea unor elemente de disciplina in ansamblul expresiilor comportamentale ale copiilor. . Jocul contribuie la dezvoltarea intelectuala a copiilor. Solutiile adoptate in joc. inventivitatea si capacitatea de a gasi strategiile cele mai nimerite pentru reusita actiunii odata cu corelarea cu partenerii de joc. in timp ce altii sunt mai retinuti. marime. la formarea perceptiilor de forma. mai bine si mai frumos. a gandirii si nu in ultimul rand la dezvoltarea limbajului. iar ceilalti exprima mai mascat trasaturile lor interne. cu atat se joaca mai mult. mai putin activi.Putem afirma ca. Primii sunt mai usor de cunoscut deoarece manifestarile lor sunt spontane. observandu-se o ultima cerinta spre afirmare. se remarca a fi un veritabil creator si initiator de actiuni. iar "moralitatea ludica" contribuie la geneza comportamentului socio-moral. jocul propulseaza copilul pe traiectoria progresului in dezvoltarea sa. a imaginatiei creatoare. cu semnificatii multiple pentru evolutia ulterioara. la educarea spiritului de observatie. Important este ca jocul le ofera copiilor posibilitatea dezvaluirii naturii autentice a copilului. Unii copii se exprima deschis. jocul ofera cadrul pentru efort si depasire a unor obstacole. spatiu. dezinvolt.

in formarea atitudinii pozitive fata de munca. Prin jocurile de miscare se realizeaza numeroase din sarcinile educatiei fizice. pe influenta pe care jocul o exercita asupra dezvoltarii psihice a copilului. cu efecte benefice pe planul dezvoltarii. in formarea spiritului de independenta.Tot jocul este un mijloc eficient si suficient pentru realizarea sarcinilor educatiei morale a copilului. dar mai ales prin cele de miscare. spiritului de independenta. jocul determina o stare de veselie. in scopul satisfacerii trebuintelor proprii si odata formate acestea permit ca jocul sa devina mai complex cu o valoare formativa sporita. contribuind la dezvoltarea stapanirii de sine. ca pe un adevarat fundament. Jocul raspunde trebuintei de creatie a personalitatii. Prin toate jocurile. dar si structura experientei si a mediului de cultura. autocontrolului. disciplinei constiente. Valoarea jocului se observa si in dezvoltarea sociabilitatii. Prin joc copilul dobandeste deprinderi de autoservire. dar si a sinelui in raport cu viata si ipostazele ei fericite. In plus. . asupra personalitatii lui. de buna dispozitie. in corectarea unor abateri sesizate in comportamentul unor copii. cel de sanatate al copilului. cel afectiv. Analiza jocului pune in evidenta (oglindeste) statutul mintal. a spiritului de colectivitate. a relatiilor reciproce intre copii. se creeaza posibilitati multiple de dezvoltare armonioasa a organismului. Toate aceste efecte educative se sprijina. precum si a multor altor calitati de vointa si trasaturi de caracter. perseverentei. Jocul isi are importanta sa in formarea colectivului de copii.

functia de adoptare realizata pe cele doua coordonate: asimilarea realului la "eu" si acomodarea. 4. jocul face apel la optimismul specific varstei.Participand la joc. realizandu-se o absorbtie uriasa de experienta si traire de viata. de a se afirma si de a-si face datoria. linia interesului sau major. la dorinta copilului de a avea un rol. al intregii dezvoltari a personalitatii. pentru un moment. realizandu-se astfel si sarcini de educatie estetice. 3. constand in acomodarea copilului la ceilalti. functia de extindere a "eu-lui". functia de socializare. Este bine cunoscut ca acel copil care nu se joaca ramane sarac din punct de vedere cognitiv. dorinte care se manifesta direct in conduita si reprezinta latura proiectiva a personalitatii. 2. afectiv. de satisfacere a multiplelor trebuinte ale copilului. de descarcare energetica si rezolvare a conflictelor. Jocul ii permite individului sa-si realizeze "eu-l". In concluzie. de a avea o pozitie in grup. asimilarea relatiilor cu cei din jur la propriul "eu". de la trebuintele cognitive de explorare a mediului la cele de valorificare . functia catarctica. transformarea "eu-lui" in functie de modelele exterioare. de interiorizare si de creatie. Ca scoala a vietii sociale. conturarea de aspiratii. de a indeplini o functie. sa urmeze. Diferite studii si observatii efectuate asupra jocului au evidentiat faptul ca acesta indeplineste multiple functii. prescolarul este initiat in tainele frumosului si invata sa-l creeze. atunci cand nu o face prin alte activitati. se poate spune ca prin joc are loc o larga expansiune a personalitatii copilului. Piaget stabileste urmatoarele functii ale jocului: 1. sa-si manifeste personalitatea. J.

trasaturi legate de atitudinea fata de colectiv (corectitudinea. . jocurile sportive. a conduitei. Jocul educa atentia. functia catarctica si proiectiva. sociabilitatea. functia formativ-educativa exprimata in faptul ca jocul constituie o scoala a energiei. Aceasta apare ca functie principala in jocurile de miscare. Psihologul Ursula Schiopu in lucrarea "Probleme psihologice ale jocului si distractiilor" stabileste functiile jocului precizand ca acestea se pot grupa in functii esentiale.    Printre functiile secundare ale jocului se inscriu urmatoarele: functia de echilibru si tonificare prin caracterul activ si compensator pe care-l intretine jocul fata de activitatile cu caracter tensional. devenind ulterior marginala. a gesturilor. a imaginatiei. Functiile esentiale ale jocului sunt urmatoarele:   functia de cunoastere care se exprima in asimilarea practica si mentala a caracteristicilor lumii si vietii. de dreptate. secundare si marginale. de competitie si ca functie secundara in jocurile simple de manuire. promptitudinea. de la trebuintele perceptive si motorii la cele de autoexprimare in plan comportamental.  functia de exercitare complexa. trasaturile de caracter (perseverenta. abilitatile si capacitatile fizice. stimulativa a miscarilor (pusa in evidenta mai ales de Gross si Carr) concretizata in contributia activa pe care jocul o are la cresterea si dezvoltarea complexa. a educatiei. s. spiritul de ordine).a). spiritul de competitie. In perioada copilariei si tineretii este o functie principala. proprii copiilor mici. modeleaza dimensiunile etice ale conduitei.a potentialului de care dispune.

Piaget abordeaza evolutia jocului la copil si realizeaza o interesanta clasificare a jocurilor. forma.  jocuri tehnice (productive) care solicita fondul de reprezentari. concludenta pentru buna intelegere a functiilor sale:  jocul exercitiu . memoria.a. arte plastice. jocuri artistice (desen. Bucuresti 1999.a. Editura All.ghid pentru perfectionarea activitatii educatoarelor si invatatorilor". prezenta in etapa inteligentei senzorio-motorii si consta in repetarea unei activitati insusite anterior pe alte cai pentru placerea activitatii.  functia distractiva. s. Ca functie marginala este precizata functia terapeutica ce se manifesta cu succes in cazuri maladive. 2. cu toate acestea. CLASIFICAREA JOCURILOR Clasificarea jocurilor a constituit si constituie in continuare o preocupare pentru multi specialisti. intelectuale). Permite asimilarea realului la "eu-l" copilului fara constrangeri si sanctiuni. mestesugaresti. autoarea.)  J. cu criterii multiple de clasificare. motorii. date fiind perspectiva din care au fost investigate si criteriile diferite care au stat la baza diferentierii jocurilor. muzica. sarcina urmarita cu prioritate. nu s-a ajuns la o clasificare unanim acceptata. s. scoala). . astfel. industriale.  jocul simbolic (de imaginatie) indeplineste in cea mai mare masura functia de adaptare. de grup scolar). cum ar fi: continutul. asigura retrairea unor realitati transformate dupa propriile trebuinte. S-a operat. materialele folosite.   jocuri care exerseaza relatiile sociale (de familie.3.forma cea mai elementara a jocului. motricitatea si care dezvaluie medii de viata (agricole. In lucrarea "Probleme ale adaptarii scolare . Elvira Cretu realizeaza urmatoarea clasificare a jocurilor:  jocuri in care sunt solicitate functiile psihofiziologice (senzoriale.

. Din aceasta categorie fac parte: jocurile distractive. rezolvari de probleme. Clasificare mai complexa si mai nuantata. realizeaza autoarele lucrarii "Activitati de joc si recreativ-distractie. jocurile didactice.N. luand in considerare mai multe criterii ce opereaza succesiv. in cadrul lor copilul subordoneazaunei ordini fixe si raporturi intre participanti.  jocurile de tranzitie spre activitatea de invatare ("jocurile de granita"). care reprezinta de fapt o functie sociala generalizata a adultului. Manual pentru scolile normale". creatii inteligente Clasificare a jocurilor realizeaza si A. deoarece realizeaza intelegerea reciproca prin intermediul cuvantului si disciplinei. au un mare rol in structurarea personalitatii si in socializarea copilului.  jocul de constructie care se dezvolta pe baza jocului simbolic dupa varsta de 5-6 ani. incep sa substituie procesul de joc cu invatarea. Leontiev. includ o anumita sarcina. Jocurile de constructie apar ca jocuri integrate in simbolismul ludic pentru ca mai tarziu sa devina autentice adaptari. Acestea pregatesc invatarea.  jocurile cu reguli care apar mai tarziu. jocurile sportive. stabilind urmatoarele tipuri:  jocurile cu rol in care prim plan apare rolul asumat de copil.  jocurile cu rol si subiect in care copilul isi asuma o functie sociala anume pe care o realizeaza prin actiunile sale. dramatizarile. Are un rol deosebit in socializarea copilului. jocul cu reguli apare in stadiul gandirii preoperatorii (2-7 ani).

..Ele impart jocurile in doua mari categorii dupa schema de mai jos: (Barbu H. Edit. Bucuresti 1993) .. Popescu E."Activitati de joc si recreativ-distractive. . Didactica si Pedagogica. Serban F. Manual pentru scolile normale".

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful