JOCUL - FORMA DE ACTIVITATE INSTRUCTIV-EDUCATIVA 2.

1 DEFINIREA SI CARACTERIZAREA JOCULUI "Omul este un om intreg numai atunci cand se joaca" (Fr. Schiller) Jocul este forma de activitate dominanta in copilarie, dar nu trebuie sa lipseasca de-a lungul intregii vieti. Este necesara dezvoltarea laturii ludice a personalitatii pentru a pute privi solutiile cu fantezie si inventivitate. Normele didactice impun respectarea principiului adaptarii continuturilor invatarii la particularitatile de varsta ale celui educat. Jocul este prezent in mediul institutional al gradinitei, dar continua in toate mediile sociale in care se formeaza. Jocul alaturi de invatare, munca si creatie este una dintre activitatile umane fundamentale. Jocul este o activitate constientizata de copil si tratata ca atare neputand sa o confunde cu celelalte activitati umane. S-a constatat ca efortul depus de copil in joc este la fel cu cel depus de adult in munca. Nu trebuie perceput jocul ca o activitate neserioasa, lipsita de importanta deoarece pentru copil jocul este o activitate dominanta prin care el construieste lumea, o apropie, o analizeaza si cauta sa o inteleaga, prin care actioneaza si scoate la lumina sentimente si idei interiorizate. Astfel jocul il introduce pe cel care-l practica in specificitatea lumii imaginare create de jucatorul respectiv. Scopul jocului este actiunea insasi, capabila sa-i satisfaca jucatorului imediat dorintele sau aspiratiile proprii. Prin atingerea unui asemenea scop, se restabileste echilibrul vietii psihice si se stimuleaza functionalitatea de ansamblu a cesteia.

Prin joc copiii isi dezvolta perceptiile. creativitatea. este o activitate prin care continutul. dominata in copilarie. precum si gravitatea cu care el urmareste respectarea unor reguli sau lupta in care se angajeaza pentru a castiga. prin care omul isi satisface nevoile imediat. avand functia de mare si complexa scoala a vietii" Jocul este o scoala deschisa. stapanirea de sine. responsabilitatea. actionand constient si liber in lumea imaginara ce si-o crease. Prin joc. cinstea. viitorul este anticipat si pregatit. curajul. cu un program tot atat de bogat precum este viata.Jocul este o activitatea specific umana. dupa propriile dorinte. Astfel psihologul Ursula Schiopu considera faptul ca "jocul stimuleaza cresterea capacitatii de a trai din plin cu pasiune fiecare moment. Tot prin joc sunt modelate trasaturile de personalitate:respectul fata de altii. organizand tensiunea proprie actiunilor cu finalitate realizata. forma si functionalitatea sa specifica nu se confunda cu nici o alta forma de activitate instructiv-educativa. reprezentarile. Jocul are o semnificatie functionala esentiala si nu este un simplu amuzament. perseverenta. isi amplifica posibilitatile memoriei. Copiii se joaca pentru a se juca. . Jocul este o forma de activitate bine gandita. necesara si indispensabila procesului educatiei. dezvolta si restructureaza intr 949b14j eaga viata psihica a copilului. El formeaza. rabdarea. isi formeaza insusirile vointei. Este forma specifica in care copilul isi asimileaza munca si se dezvolta. Se apreciaza chiar ca jocul indeplineste in viata copilului de 3-7 ani acelasi rol ca munca la adulti. Este suficient sa amintim concentrarea copilului prins in joc.

includ elemente de joc si in acelasi timp jocul este purtatorul unor importante elemente psihologice de esenta neludica ale celorlalte activitati specific umane. poate sa actioneze". fiind in stransa legatura cu acestea. munca. este binele.motiv pentru care nu poate fi suplinita si nici nu este in masura sa suplineasca pe una din ele. La varsta prescolara jocul este o activitate cu caracter dominant. Pentru copil. Este una dintre variatele activitati desfasurate de om. este datoria. fie aportul jocului in procesul educatiei. aproape orice activitate este joc sau. Jocul este o activitate specific umana pentru ca numai oamenii il practica in adevaratul sens al cuvantului. fapt demonstrat de modul in care polarizeaza asupra celorlalte activitati din viata copilului. Invatarea. in consecinta. munca. cum ar fi: activitate specific umana. are rol hotarator in evolutia copilului. este idealul vietiieste singura atmosfera in care fiinta sa psihologica poate sa respire si. fie pozitia jocului in raport didactic cu celelalte forme de activitate specifice omului. dar si de durata si ponderea sa. Jocul . dupa cum afirma Claparede "jocul este munca. Pentru a intelege specificul jocului ca forma de activitate instructiveducativa. evidentiaza J. Este determinat de celelalte activitati invatarea. trebuie sa cunoastem si celelalte sensuri ce i se atribuie jocului. activitate dominanta la varsta prescolara. Chateau. creatia. factor hotarator in viata copilului prescolar. dar in acelasi timp este puternic implicat in acestea. favorizand trecerea sa pe o treapta superioara de dezvoltare. . Aceasta idee este sustinuta si de rolul pe care-l are pe planul dezvoltarii copilului. Aceste sensuri indica.activitate dominanta la varsta prescolara .

2. e) intre ceea ce este partial cunoscut si ceea ce se cunoaste bine. Prin joc se dezvolta personalitatea copilului. d) intre dorinta de joc si pregatirea prealabila necesara. h) intre emotiile dictate de rolul indeplinit si emotia pozitiva provocata de participarea la joc. b) intre invitatie si initiativa. g) intre operarea cu obiecte reale si efectuarea de actiuni simbolice. se dezvolta si se restructureaza intr 949b14j eaga activitate psihica a copilului. c) intre repetitie si variabilitate.2. prin crearea si rezolvarea progresiva a diverse feluri de contradictii: a) intre libertatea de actiune si conformarea la schema de joc.Jocul este elementul care face trecerea de la gradinita la scoala sa nu fie perceputa de fiinta umana ca un "soc" ci ca o continuare fireasca a activitatilor desfasurate in cadrul gradinitei numai cu un grad de dificultate mai ridicat. Modul serios si pasiunea cu care se joaca copiii constituie indicatori ai dezvoltarii si perfectionarii proceselor de cunoastere. IMPORTANTA SI FUNCTIILE JOCULUI Sub influenta jocului se formeaza. Activitate dominanta. "Copilul traieste in lumina fericita a jocului. sporindu-ti totodata intregul potential de care dispune. fundamentala la varsta prescolaritatii. Bivolaru). jocul reprezinta o forta cu caracter propulsor in procesul dezvoltarii copilului. spiridus ce preface zilele in sarbatoare si viata in minune" (S. f) intre absenta vreunui rezultat material util si bucuria jocului. permitandu-i acestuia sa patrunda in realitatea pe care o cunoaste activ. .

iar ceilalti exprima mai mascat trasaturile lor interne.Putem afirma ca. iar "moralitatea ludica" contribuie la geneza comportamentului socio-moral. mai putin activi. la educarea spiritului de observatie. mai bine si mai frumos. la formarea perceptiilor de forma. la varsta prescolaritatii. Se poate afirma ca. Primii sunt mai usor de cunoscut deoarece manifestarile lor sunt spontane. clar. Unii copii se exprima deschis. marime. cu atat se joaca mai mult. se remarca a fi un veritabil creator si initiator de actiuni. inventivitatea si capacitatea de a gasi strategiile cele mai nimerite pentru reusita actiunii odata cu corelarea cu partenerii de joc. Jocul contribuie la dezvoltarea intelectuala a copiilor. a imaginatiei creatoare. jocul ofera cadrul pentru efort si depasire a unor obstacole. . denota arta interogarii in colectivitate si in viata sociala. la asimilarea unor elemente de disciplina in ansamblul expresiilor comportamentale ale copiilor. a fortelor sale. dezinvolt. Este suficient sa privesti copiii in timpul jocului pentru a-ti face o impresie referitoare la conduita acestora si la particularitatile lor psihologice. Important este ca jocul le ofera copiilor posibilitatea dezvaluirii naturii autentice a copilului. jocurile satisfac o anumita cerinta implacabila care il stimuleaza pe copil la o activitate permanenta. a gandirii si nu in ultimul rand la dezvoltarea limbajului. Solutiile adoptate in joc. Cu cat un prescolar este mai dezvoltat din punct de vedere psihologic. in timp ce altii sunt mai retinuti. spatiu. jocul propulseaza copilul pe traiectoria progresului in dezvoltarea sa. timp. Valorificand disponibilitatile interne. observandu-se o ultima cerinta spre afirmare. cu semnificatii multiple pentru evolutia ulterioara.

in corectarea unor abateri sesizate in comportamentul unor copii. disciplinei constiente. perseverentei. Valoarea jocului se observa si in dezvoltarea sociabilitatii. a relatiilor reciproce intre copii. cu efecte benefice pe planul dezvoltarii. dar si structura experientei si a mediului de cultura. se creeaza posibilitati multiple de dezvoltare armonioasa a organismului. dar mai ales prin cele de miscare. Prin jocurile de miscare se realizeaza numeroase din sarcinile educatiei fizice. pe influenta pe care jocul o exercita asupra dezvoltarii psihice a copilului. precum si a multor altor calitati de vointa si trasaturi de caracter. in formarea atitudinii pozitive fata de munca. Jocul isi are importanta sa in formarea colectivului de copii. asupra personalitatii lui. ca pe un adevarat fundament. dar si a sinelui in raport cu viata si ipostazele ei fericite. autocontrolului. in formarea spiritului de independenta.Tot jocul este un mijloc eficient si suficient pentru realizarea sarcinilor educatiei morale a copilului. in scopul satisfacerii trebuintelor proprii si odata formate acestea permit ca jocul sa devina mai complex cu o valoare formativa sporita. a spiritului de colectivitate. jocul determina o stare de veselie. de buna dispozitie. cel de sanatate al copilului. spiritului de independenta. Prin joc copilul dobandeste deprinderi de autoservire. . Prin toate jocurile. contribuind la dezvoltarea stapanirii de sine. Analiza jocului pune in evidenta (oglindeste) statutul mintal. Toate aceste efecte educative se sprijina. In plus. Jocul raspunde trebuintei de creatie a personalitatii. cel afectiv.

3. jocul face apel la optimismul specific varstei. prescolarul este initiat in tainele frumosului si invata sa-l creeze. functia de adoptare realizata pe cele doua coordonate: asimilarea realului la "eu" si acomodarea. se poate spune ca prin joc are loc o larga expansiune a personalitatii copilului. de satisfacere a multiplelor trebuinte ale copilului. asimilarea relatiilor cu cei din jur la propriul "eu". la dorinta copilului de a avea un rol. dorinte care se manifesta direct in conduita si reprezinta latura proiectiva a personalitatii. In concluzie. Ca scoala a vietii sociale. functia catarctica. realizandu-se astfel si sarcini de educatie estetice. sa urmeze. de descarcare energetica si rezolvare a conflictelor. afectiv. atunci cand nu o face prin alte activitati. 4. Diferite studii si observatii efectuate asupra jocului au evidentiat faptul ca acesta indeplineste multiple functii.Participand la joc. de a avea o pozitie in grup. de a indeplini o functie. transformarea "eu-lui" in functie de modelele exterioare. de la trebuintele cognitive de explorare a mediului la cele de valorificare . J. de interiorizare si de creatie. Jocul ii permite individului sa-si realizeze "eu-l". de a se afirma si de a-si face datoria. Piaget stabileste urmatoarele functii ale jocului: 1. sa-si manifeste personalitatea. 2. Este bine cunoscut ca acel copil care nu se joaca ramane sarac din punct de vedere cognitiv. linia interesului sau major. realizandu-se o absorbtie uriasa de experienta si traire de viata. conturarea de aspiratii. functia de socializare. functia de extindere a "eu-lui". al intregii dezvoltari a personalitatii. pentru un moment. constand in acomodarea copilului la ceilalti.

devenind ulterior marginala. Aceasta apare ca functie principala in jocurile de miscare. In perioada copilariei si tineretii este o functie principala. spiritul de competitie. proprii copiilor mici. a gesturilor. trasaturile de caracter (perseverenta. functia catarctica si proiectiva. de la trebuintele perceptive si motorii la cele de autoexprimare in plan comportamental. functia formativ-educativa exprimata in faptul ca jocul constituie o scoala a energiei. Jocul educa atentia.a potentialului de care dispune. sociabilitatea. secundare si marginale. a imaginatiei. de dreptate.  functia de exercitare complexa. abilitatile si capacitatile fizice. Functiile esentiale ale jocului sunt urmatoarele:   functia de cunoastere care se exprima in asimilarea practica si mentala a caracteristicilor lumii si vietii. . stimulativa a miscarilor (pusa in evidenta mai ales de Gross si Carr) concretizata in contributia activa pe care jocul o are la cresterea si dezvoltarea complexa. a educatiei. Psihologul Ursula Schiopu in lucrarea "Probleme psihologice ale jocului si distractiilor" stabileste functiile jocului precizand ca acestea se pot grupa in functii esentiale. s. promptitudinea. de competitie si ca functie secundara in jocurile simple de manuire. trasaturi legate de atitudinea fata de colectiv (corectitudinea. modeleaza dimensiunile etice ale conduitei. spiritul de ordine). a conduitei.    Printre functiile secundare ale jocului se inscriu urmatoarele: functia de echilibru si tonificare prin caracterul activ si compensator pe care-l intretine jocul fata de activitatile cu caracter tensional.a). jocurile sportive.

s. date fiind perspectiva din care au fost investigate si criteriile diferite care au stat la baza diferentierii jocurilor. motorii. Permite asimilarea realului la "eu-l" copilului fara constrangeri si sanctiuni. concludenta pentru buna intelegere a functiilor sale:  jocul exercitiu .  functia distractiva. . memoria. 2. nu s-a ajuns la o clasificare unanim acceptata. asigura retrairea unor realitati transformate dupa propriile trebuinte.3. Elvira Cretu realizeaza urmatoarea clasificare a jocurilor:  jocuri in care sunt solicitate functiile psihofiziologice (senzoriale. Bucuresti 1999. astfel. cu toate acestea. jocuri artistice (desen. S-a operat.)  J. scoala). materialele folosite.forma cea mai elementara a jocului. de grup scolar).  jocuri tehnice (productive) care solicita fondul de reprezentari. prezenta in etapa inteligentei senzorio-motorii si consta in repetarea unei activitati insusite anterior pe alte cai pentru placerea activitatii. sarcina urmarita cu prioritate. CLASIFICAREA JOCURILOR Clasificarea jocurilor a constituit si constituie in continuare o preocupare pentru multi specialisti.a.  jocul simbolic (de imaginatie) indeplineste in cea mai mare masura functia de adaptare. motricitatea si care dezvaluie medii de viata (agricole. muzica. forma. Ca functie marginala este precizata functia terapeutica ce se manifesta cu succes in cazuri maladive.   jocuri care exerseaza relatiile sociale (de familie. intelectuale).ghid pentru perfectionarea activitatii educatoarelor si invatatorilor". autoarea. arte plastice. s. In lucrarea "Probleme ale adaptarii scolare . cu criterii multiple de clasificare. industriale. mestesugaresti. Piaget abordeaza evolutia jocului la copil si realizeaza o interesanta clasificare a jocurilor.a. Editura All. cum ar fi: continutul.

Clasificare mai complexa si mai nuantata. Jocurile de constructie apar ca jocuri integrate in simbolismul ludic pentru ca mai tarziu sa devina autentice adaptari. luand in considerare mai multe criterii ce opereaza succesiv. stabilind urmatoarele tipuri:  jocurile cu rol in care prim plan apare rolul asumat de copil. dramatizarile. jocurile didactice. jocul cu reguli apare in stadiul gandirii preoperatorii (2-7 ani). care reprezinta de fapt o functie sociala generalizata a adultului. Din aceasta categorie fac parte: jocurile distractive. . Are un rol deosebit in socializarea copilului. rezolvari de probleme. creatii inteligente Clasificare a jocurilor realizeaza si A.  jocurile cu rol si subiect in care copilul isi asuma o functie sociala anume pe care o realizeaza prin actiunile sale. includ o anumita sarcina. Acestea pregatesc invatarea. jocurile sportive. Leontiev. deoarece realizeaza intelegerea reciproca prin intermediul cuvantului si disciplinei. au un mare rol in structurarea personalitatii si in socializarea copilului.  jocurile cu reguli care apar mai tarziu.  jocul de constructie care se dezvolta pe baza jocului simbolic dupa varsta de 5-6 ani.N. incep sa substituie procesul de joc cu invatarea. in cadrul lor copilul subordoneazaunei ordini fixe si raporturi intre participanti.  jocurile de tranzitie spre activitatea de invatare ("jocurile de granita"). realizeaza autoarele lucrarii "Activitati de joc si recreativ-distractie. Manual pentru scolile normale".

Didactica si Pedagogica. Edit."Activitati de joc si recreativ-distractive....Ele impart jocurile in doua mari categorii dupa schema de mai jos: (Barbu H. . Serban F. Popescu E. Manual pentru scolile normale". Bucuresti 1993) .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful