P. 1
Jocul CA Forma de Invatare La Prescolari

Jocul CA Forma de Invatare La Prescolari

|Views: 245|Likes:
Published by Felly Si Raza

More info:

Published by: Felly Si Raza on May 07, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/22/2015

pdf

text

original

JOCUL - FORMA DE ACTIVITATE INSTRUCTIV-EDUCATIVA 2.

1 DEFINIREA SI CARACTERIZAREA JOCULUI "Omul este un om intreg numai atunci cand se joaca" (Fr. Schiller) Jocul este forma de activitate dominanta in copilarie, dar nu trebuie sa lipseasca de-a lungul intregii vieti. Este necesara dezvoltarea laturii ludice a personalitatii pentru a pute privi solutiile cu fantezie si inventivitate. Normele didactice impun respectarea principiului adaptarii continuturilor invatarii la particularitatile de varsta ale celui educat. Jocul este prezent in mediul institutional al gradinitei, dar continua in toate mediile sociale in care se formeaza. Jocul alaturi de invatare, munca si creatie este una dintre activitatile umane fundamentale. Jocul este o activitate constientizata de copil si tratata ca atare neputand sa o confunde cu celelalte activitati umane. S-a constatat ca efortul depus de copil in joc este la fel cu cel depus de adult in munca. Nu trebuie perceput jocul ca o activitate neserioasa, lipsita de importanta deoarece pentru copil jocul este o activitate dominanta prin care el construieste lumea, o apropie, o analizeaza si cauta sa o inteleaga, prin care actioneaza si scoate la lumina sentimente si idei interiorizate. Astfel jocul il introduce pe cel care-l practica in specificitatea lumii imaginare create de jucatorul respectiv. Scopul jocului este actiunea insasi, capabila sa-i satisfaca jucatorului imediat dorintele sau aspiratiile proprii. Prin atingerea unui asemenea scop, se restabileste echilibrul vietii psihice si se stimuleaza functionalitatea de ansamblu a cesteia.

forma si functionalitatea sa specifica nu se confunda cu nici o alta forma de activitate instructiv-educativa. Este forma specifica in care copilul isi asimileaza munca si se dezvolta. Prin joc copiii isi dezvolta perceptiile. dominata in copilarie. organizand tensiunea proprie actiunilor cu finalitate realizata. Este suficient sa amintim concentrarea copilului prins in joc. prin care omul isi satisface nevoile imediat. Copiii se joaca pentru a se juca. perseverenta. reprezentarile. necesara si indispensabila procesului educatiei. isi amplifica posibilitatile memoriei. actionand constient si liber in lumea imaginara ce si-o crease. cu un program tot atat de bogat precum este viata. isi formeaza insusirile vointei. Tot prin joc sunt modelate trasaturile de personalitate:respectul fata de altii. Jocul are o semnificatie functionala esentiala si nu este un simplu amuzament. Astfel psihologul Ursula Schiopu considera faptul ca "jocul stimuleaza cresterea capacitatii de a trai din plin cu pasiune fiecare moment. avand functia de mare si complexa scoala a vietii" Jocul este o scoala deschisa. Se apreciaza chiar ca jocul indeplineste in viata copilului de 3-7 ani acelasi rol ca munca la adulti. dezvolta si restructureaza intr 949b14j eaga viata psihica a copilului. rabdarea. este o activitate prin care continutul. stapanirea de sine. precum si gravitatea cu care el urmareste respectarea unor reguli sau lupta in care se angajeaza pentru a castiga. viitorul este anticipat si pregatit. El formeaza. Jocul este o forma de activitate bine gandita. creativitatea. responsabilitatea. curajul. .Jocul este o activitatea specific umana. Prin joc. dupa propriile dorinte. cinstea.

Jocul . Jocul este o activitate specific umana pentru ca numai oamenii il practica in adevaratul sens al cuvantului. este idealul vietiieste singura atmosfera in care fiinta sa psihologica poate sa respire si. fie aportul jocului in procesul educatiei. este binele. cum ar fi: activitate specific umana. aproape orice activitate este joc sau. fie pozitia jocului in raport didactic cu celelalte forme de activitate specifice omului. Pentru a intelege specificul jocului ca forma de activitate instructiveducativa. creatia. Este determinat de celelalte activitati invatarea. fapt demonstrat de modul in care polarizeaza asupra celorlalte activitati din viata copilului. La varsta prescolara jocul este o activitate cu caracter dominant. Chateau. trebuie sa cunoastem si celelalte sensuri ce i se atribuie jocului. munca. este datoria. evidentiaza J. dar in acelasi timp este puternic implicat in acestea. poate sa actioneze". activitate dominanta la varsta prescolara. factor hotarator in viata copilului prescolar. munca. dar si de durata si ponderea sa. . Aceste sensuri indica. Pentru copil. are rol hotarator in evolutia copilului. fiind in stransa legatura cu acestea.activitate dominanta la varsta prescolara . Este una dintre variatele activitati desfasurate de om. includ elemente de joc si in acelasi timp jocul este purtatorul unor importante elemente psihologice de esenta neludica ale celorlalte activitati specific umane. Aceasta idee este sustinuta si de rolul pe care-l are pe planul dezvoltarii copilului. Invatarea. dupa cum afirma Claparede "jocul este munca. in consecinta.motiv pentru care nu poate fi suplinita si nici nu este in masura sa suplineasca pe una din ele. favorizand trecerea sa pe o treapta superioara de dezvoltare.

f) intre absenta vreunui rezultat material util si bucuria jocului. sporindu-ti totodata intregul potential de care dispune. "Copilul traieste in lumina fericita a jocului. spiridus ce preface zilele in sarbatoare si viata in minune" (S. permitandu-i acestuia sa patrunda in realitatea pe care o cunoaste activ.Jocul este elementul care face trecerea de la gradinita la scoala sa nu fie perceputa de fiinta umana ca un "soc" ci ca o continuare fireasca a activitatilor desfasurate in cadrul gradinitei numai cu un grad de dificultate mai ridicat. Prin joc se dezvolta personalitatea copilului. jocul reprezinta o forta cu caracter propulsor in procesul dezvoltarii copilului. d) intre dorinta de joc si pregatirea prealabila necesara. g) intre operarea cu obiecte reale si efectuarea de actiuni simbolice. b) intre invitatie si initiativa. c) intre repetitie si variabilitate. Modul serios si pasiunea cu care se joaca copiii constituie indicatori ai dezvoltarii si perfectionarii proceselor de cunoastere. Bivolaru).2. h) intre emotiile dictate de rolul indeplinit si emotia pozitiva provocata de participarea la joc. fundamentala la varsta prescolaritatii. IMPORTANTA SI FUNCTIILE JOCULUI Sub influenta jocului se formeaza. prin crearea si rezolvarea progresiva a diverse feluri de contradictii: a) intre libertatea de actiune si conformarea la schema de joc. Activitate dominanta. e) intre ceea ce este partial cunoscut si ceea ce se cunoaste bine. se dezvolta si se restructureaza intr 949b14j eaga activitate psihica a copilului. . 2.

Important este ca jocul le ofera copiilor posibilitatea dezvaluirii naturii autentice a copilului. Cu cat un prescolar este mai dezvoltat din punct de vedere psihologic. la varsta prescolaritatii. a fortelor sale. iar ceilalti exprima mai mascat trasaturile lor interne. observandu-se o ultima cerinta spre afirmare. jocul ofera cadrul pentru efort si depasire a unor obstacole. cu atat se joaca mai mult. la asimilarea unor elemente de disciplina in ansamblul expresiilor comportamentale ale copiilor. cu semnificatii multiple pentru evolutia ulterioara. Valorificand disponibilitatile interne. clar. mai putin activi. in timp ce altii sunt mai retinuti. jocurile satisfac o anumita cerinta implacabila care il stimuleaza pe copil la o activitate permanenta. Jocul contribuie la dezvoltarea intelectuala a copiilor. spatiu. Unii copii se exprima deschis. la educarea spiritului de observatie. se remarca a fi un veritabil creator si initiator de actiuni. . mai bine si mai frumos. Solutiile adoptate in joc. Primii sunt mai usor de cunoscut deoarece manifestarile lor sunt spontane. timp. dezinvolt. a imaginatiei creatoare. a gandirii si nu in ultimul rand la dezvoltarea limbajului.Putem afirma ca. la formarea perceptiilor de forma. iar "moralitatea ludica" contribuie la geneza comportamentului socio-moral. marime. inventivitatea si capacitatea de a gasi strategiile cele mai nimerite pentru reusita actiunii odata cu corelarea cu partenerii de joc. jocul propulseaza copilul pe traiectoria progresului in dezvoltarea sa. Este suficient sa privesti copiii in timpul jocului pentru a-ti face o impresie referitoare la conduita acestora si la particularitatile lor psihologice. denota arta interogarii in colectivitate si in viata sociala. Se poate afirma ca.

Prin jocurile de miscare se realizeaza numeroase din sarcinile educatiei fizice. a relatiilor reciproce intre copii. asupra personalitatii lui.Tot jocul este un mijloc eficient si suficient pentru realizarea sarcinilor educatiei morale a copilului. In plus. dar mai ales prin cele de miscare. Analiza jocului pune in evidenta (oglindeste) statutul mintal. de buna dispozitie. . perseverentei. Prin joc copilul dobandeste deprinderi de autoservire. in scopul satisfacerii trebuintelor proprii si odata formate acestea permit ca jocul sa devina mai complex cu o valoare formativa sporita. a spiritului de colectivitate. cu efecte benefice pe planul dezvoltarii. autocontrolului. in formarea spiritului de independenta. Jocul raspunde trebuintei de creatie a personalitatii. spiritului de independenta. dar si a sinelui in raport cu viata si ipostazele ei fericite. jocul determina o stare de veselie. disciplinei constiente. se creeaza posibilitati multiple de dezvoltare armonioasa a organismului. precum si a multor altor calitati de vointa si trasaturi de caracter. Toate aceste efecte educative se sprijina. dar si structura experientei si a mediului de cultura. Jocul isi are importanta sa in formarea colectivului de copii. in formarea atitudinii pozitive fata de munca. in corectarea unor abateri sesizate in comportamentul unor copii. Valoarea jocului se observa si in dezvoltarea sociabilitatii. ca pe un adevarat fundament. cel de sanatate al copilului. Prin toate jocurile. cel afectiv. pe influenta pe care jocul o exercita asupra dezvoltarii psihice a copilului. contribuind la dezvoltarea stapanirii de sine.

Piaget stabileste urmatoarele functii ale jocului: 1. de a avea o pozitie in grup. realizandu-se astfel si sarcini de educatie estetice. Diferite studii si observatii efectuate asupra jocului au evidentiat faptul ca acesta indeplineste multiple functii. transformarea "eu-lui" in functie de modelele exterioare. conturarea de aspiratii. jocul face apel la optimismul specific varstei. pentru un moment. asimilarea relatiilor cu cei din jur la propriul "eu". de descarcare energetica si rezolvare a conflictelor. al intregii dezvoltari a personalitatii. 2. sa urmeze. de satisfacere a multiplelor trebuinte ale copilului. functia de extindere a "eu-lui". de interiorizare si de creatie. linia interesului sau major. de la trebuintele cognitive de explorare a mediului la cele de valorificare . functia de socializare. afectiv. functia catarctica. de a se afirma si de a-si face datoria. J. In concluzie. realizandu-se o absorbtie uriasa de experienta si traire de viata. sa-si manifeste personalitatea. functia de adoptare realizata pe cele doua coordonate: asimilarea realului la "eu" si acomodarea. dorinte care se manifesta direct in conduita si reprezinta latura proiectiva a personalitatii. atunci cand nu o face prin alte activitati. constand in acomodarea copilului la ceilalti. la dorinta copilului de a avea un rol. Este bine cunoscut ca acel copil care nu se joaca ramane sarac din punct de vedere cognitiv.Participand la joc. prescolarul este initiat in tainele frumosului si invata sa-l creeze. Ca scoala a vietii sociale. se poate spune ca prin joc are loc o larga expansiune a personalitatii copilului. 3. 4. de a indeplini o functie. Jocul ii permite individului sa-si realizeze "eu-l".

In perioada copilariei si tineretii este o functie principala. devenind ulterior marginala. de la trebuintele perceptive si motorii la cele de autoexprimare in plan comportamental. de dreptate. trasaturi legate de atitudinea fata de colectiv (corectitudinea. functia catarctica si proiectiva. a gesturilor. jocurile sportive. trasaturile de caracter (perseverenta. Aceasta apare ca functie principala in jocurile de miscare. spiritul de ordine). abilitatile si capacitatile fizice. Functiile esentiale ale jocului sunt urmatoarele:   functia de cunoastere care se exprima in asimilarea practica si mentala a caracteristicilor lumii si vietii. promptitudinea. Psihologul Ursula Schiopu in lucrarea "Probleme psihologice ale jocului si distractiilor" stabileste functiile jocului precizand ca acestea se pot grupa in functii esentiale. spiritul de competitie. proprii copiilor mici. a imaginatiei. de competitie si ca functie secundara in jocurile simple de manuire. stimulativa a miscarilor (pusa in evidenta mai ales de Gross si Carr) concretizata in contributia activa pe care jocul o are la cresterea si dezvoltarea complexa.    Printre functiile secundare ale jocului se inscriu urmatoarele: functia de echilibru si tonificare prin caracterul activ si compensator pe care-l intretine jocul fata de activitatile cu caracter tensional. sociabilitatea.a). a educatiei. functia formativ-educativa exprimata in faptul ca jocul constituie o scoala a energiei. secundare si marginale. a conduitei. s. .a potentialului de care dispune.  functia de exercitare complexa. modeleaza dimensiunile etice ale conduitei. Jocul educa atentia.

cu toate acestea. Permite asimilarea realului la "eu-l" copilului fara constrangeri si sanctiuni.  functia distractiva. . Elvira Cretu realizeaza urmatoarea clasificare a jocurilor:  jocuri in care sunt solicitate functiile psihofiziologice (senzoriale.forma cea mai elementara a jocului.a. jocuri artistice (desen. 2.  jocuri tehnice (productive) care solicita fondul de reprezentari.a. asigura retrairea unor realitati transformate dupa propriile trebuinte. CLASIFICAREA JOCURILOR Clasificarea jocurilor a constituit si constituie in continuare o preocupare pentru multi specialisti. Ca functie marginala este precizata functia terapeutica ce se manifesta cu succes in cazuri maladive.  jocul simbolic (de imaginatie) indeplineste in cea mai mare masura functia de adaptare. s. In lucrarea "Probleme ale adaptarii scolare . materialele folosite. motorii. astfel. prezenta in etapa inteligentei senzorio-motorii si consta in repetarea unei activitati insusite anterior pe alte cai pentru placerea activitatii. de grup scolar). autoarea. nu s-a ajuns la o clasificare unanim acceptata.   jocuri care exerseaza relatiile sociale (de familie. cum ar fi: continutul. forma. concludenta pentru buna intelegere a functiilor sale:  jocul exercitiu . Editura All. sarcina urmarita cu prioritate. s. S-a operat. arte plastice.ghid pentru perfectionarea activitatii educatoarelor si invatatorilor". date fiind perspectiva din care au fost investigate si criteriile diferite care au stat la baza diferentierii jocurilor. mestesugaresti. memoria. scoala). industriale. cu criterii multiple de clasificare. Piaget abordeaza evolutia jocului la copil si realizeaza o interesanta clasificare a jocurilor. motricitatea si care dezvaluie medii de viata (agricole.3. muzica. intelectuale). Bucuresti 1999.)  J.

Leontiev. jocurile didactice. Manual pentru scolile normale". Clasificare mai complexa si mai nuantata. stabilind urmatoarele tipuri:  jocurile cu rol in care prim plan apare rolul asumat de copil. creatii inteligente Clasificare a jocurilor realizeaza si A. jocul cu reguli apare in stadiul gandirii preoperatorii (2-7 ani). au un mare rol in structurarea personalitatii si in socializarea copilului. luand in considerare mai multe criterii ce opereaza succesiv. jocurile sportive. Jocurile de constructie apar ca jocuri integrate in simbolismul ludic pentru ca mai tarziu sa devina autentice adaptari. care reprezinta de fapt o functie sociala generalizata a adultului.  jocurile cu reguli care apar mai tarziu.N. Acestea pregatesc invatarea. deoarece realizeaza intelegerea reciproca prin intermediul cuvantului si disciplinei. Din aceasta categorie fac parte: jocurile distractive.  jocul de constructie care se dezvolta pe baza jocului simbolic dupa varsta de 5-6 ani. rezolvari de probleme. Are un rol deosebit in socializarea copilului. dramatizarile. realizeaza autoarele lucrarii "Activitati de joc si recreativ-distractie.  jocurile cu rol si subiect in care copilul isi asuma o functie sociala anume pe care o realizeaza prin actiunile sale. in cadrul lor copilul subordoneazaunei ordini fixe si raporturi intre participanti. includ o anumita sarcina. . incep sa substituie procesul de joc cu invatarea.  jocurile de tranzitie spre activitatea de invatare ("jocurile de granita").

Bucuresti 1993) .Ele impart jocurile in doua mari categorii dupa schema de mai jos: (Barbu H.. Edit.."Activitati de joc si recreativ-distractive. Didactica si Pedagogica. .. Serban F. Manual pentru scolile normale". Popescu E.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->