JOCUL - FORMA DE ACTIVITATE INSTRUCTIV-EDUCATIVA 2.

1 DEFINIREA SI CARACTERIZAREA JOCULUI "Omul este un om intreg numai atunci cand se joaca" (Fr. Schiller) Jocul este forma de activitate dominanta in copilarie, dar nu trebuie sa lipseasca de-a lungul intregii vieti. Este necesara dezvoltarea laturii ludice a personalitatii pentru a pute privi solutiile cu fantezie si inventivitate. Normele didactice impun respectarea principiului adaptarii continuturilor invatarii la particularitatile de varsta ale celui educat. Jocul este prezent in mediul institutional al gradinitei, dar continua in toate mediile sociale in care se formeaza. Jocul alaturi de invatare, munca si creatie este una dintre activitatile umane fundamentale. Jocul este o activitate constientizata de copil si tratata ca atare neputand sa o confunde cu celelalte activitati umane. S-a constatat ca efortul depus de copil in joc este la fel cu cel depus de adult in munca. Nu trebuie perceput jocul ca o activitate neserioasa, lipsita de importanta deoarece pentru copil jocul este o activitate dominanta prin care el construieste lumea, o apropie, o analizeaza si cauta sa o inteleaga, prin care actioneaza si scoate la lumina sentimente si idei interiorizate. Astfel jocul il introduce pe cel care-l practica in specificitatea lumii imaginare create de jucatorul respectiv. Scopul jocului este actiunea insasi, capabila sa-i satisfaca jucatorului imediat dorintele sau aspiratiile proprii. Prin atingerea unui asemenea scop, se restabileste echilibrul vietii psihice si se stimuleaza functionalitatea de ansamblu a cesteia.

precum si gravitatea cu care el urmareste respectarea unor reguli sau lupta in care se angajeaza pentru a castiga. Jocul este o forma de activitate bine gandita. isi amplifica posibilitatile memoriei. rabdarea. Este forma specifica in care copilul isi asimileaza munca si se dezvolta. cu un program tot atat de bogat precum este viata. curajul. Prin joc copiii isi dezvolta perceptiile. creativitatea. Astfel psihologul Ursula Schiopu considera faptul ca "jocul stimuleaza cresterea capacitatii de a trai din plin cu pasiune fiecare moment. dupa propriile dorinte. Jocul are o semnificatie functionala esentiala si nu este un simplu amuzament. dominata in copilarie. stapanirea de sine. Este suficient sa amintim concentrarea copilului prins in joc. reprezentarile. Se apreciaza chiar ca jocul indeplineste in viata copilului de 3-7 ani acelasi rol ca munca la adulti. prin care omul isi satisface nevoile imediat.Jocul este o activitatea specific umana. . este o activitate prin care continutul. responsabilitatea. avand functia de mare si complexa scoala a vietii" Jocul este o scoala deschisa. actionand constient si liber in lumea imaginara ce si-o crease. forma si functionalitatea sa specifica nu se confunda cu nici o alta forma de activitate instructiv-educativa. necesara si indispensabila procesului educatiei. viitorul este anticipat si pregatit. organizand tensiunea proprie actiunilor cu finalitate realizata. Tot prin joc sunt modelate trasaturile de personalitate:respectul fata de altii. dezvolta si restructureaza intr 949b14j eaga viata psihica a copilului. perseverenta. Prin joc. Copiii se joaca pentru a se juca. cinstea. isi formeaza insusirile vointei. El formeaza.

aproape orice activitate este joc sau. Invatarea. activitate dominanta la varsta prescolara. Jocul este o activitate specific umana pentru ca numai oamenii il practica in adevaratul sens al cuvantului. Este una dintre variatele activitati desfasurate de om.activitate dominanta la varsta prescolara . fiind in stransa legatura cu acestea. Aceste sensuri indica. este idealul vietiieste singura atmosfera in care fiinta sa psihologica poate sa respire si. Chateau. munca. fapt demonstrat de modul in care polarizeaza asupra celorlalte activitati din viata copilului. La varsta prescolara jocul este o activitate cu caracter dominant. factor hotarator in viata copilului prescolar. Pentru a intelege specificul jocului ca forma de activitate instructiveducativa. cum ar fi: activitate specific umana. Este determinat de celelalte activitati invatarea. includ elemente de joc si in acelasi timp jocul este purtatorul unor importante elemente psihologice de esenta neludica ale celorlalte activitati specific umane. trebuie sa cunoastem si celelalte sensuri ce i se atribuie jocului. dupa cum afirma Claparede "jocul este munca. dar in acelasi timp este puternic implicat in acestea. Aceasta idee este sustinuta si de rolul pe care-l are pe planul dezvoltarii copilului. fie aportul jocului in procesul educatiei. munca. Jocul . . este datoria. creatia. in consecinta.motiv pentru care nu poate fi suplinita si nici nu este in masura sa suplineasca pe una din ele. fie pozitia jocului in raport didactic cu celelalte forme de activitate specifice omului. dar si de durata si ponderea sa. evidentiaza J. este binele. favorizand trecerea sa pe o treapta superioara de dezvoltare. are rol hotarator in evolutia copilului. Pentru copil. poate sa actioneze".

Jocul este elementul care face trecerea de la gradinita la scoala sa nu fie perceputa de fiinta umana ca un "soc" ci ca o continuare fireasca a activitatilor desfasurate in cadrul gradinitei numai cu un grad de dificultate mai ridicat. Bivolaru). b) intre invitatie si initiativa. c) intre repetitie si variabilitate. jocul reprezinta o forta cu caracter propulsor in procesul dezvoltarii copilului. d) intre dorinta de joc si pregatirea prealabila necesara. e) intre ceea ce este partial cunoscut si ceea ce se cunoaste bine. 2. g) intre operarea cu obiecte reale si efectuarea de actiuni simbolice. fundamentala la varsta prescolaritatii. f) intre absenta vreunui rezultat material util si bucuria jocului. prin crearea si rezolvarea progresiva a diverse feluri de contradictii: a) intre libertatea de actiune si conformarea la schema de joc. Activitate dominanta.2. h) intre emotiile dictate de rolul indeplinit si emotia pozitiva provocata de participarea la joc. IMPORTANTA SI FUNCTIILE JOCULUI Sub influenta jocului se formeaza. . spiridus ce preface zilele in sarbatoare si viata in minune" (S. permitandu-i acestuia sa patrunda in realitatea pe care o cunoaste activ. se dezvolta si se restructureaza intr 949b14j eaga activitate psihica a copilului. "Copilul traieste in lumina fericita a jocului. sporindu-ti totodata intregul potential de care dispune. Modul serios si pasiunea cu care se joaca copiii constituie indicatori ai dezvoltarii si perfectionarii proceselor de cunoastere. Prin joc se dezvolta personalitatea copilului.

Unii copii se exprima deschis. iar ceilalti exprima mai mascat trasaturile lor interne. se remarca a fi un veritabil creator si initiator de actiuni. dezinvolt. a gandirii si nu in ultimul rand la dezvoltarea limbajului. la formarea perceptiilor de forma. inventivitatea si capacitatea de a gasi strategiile cele mai nimerite pentru reusita actiunii odata cu corelarea cu partenerii de joc. Se poate afirma ca. spatiu. Cu cat un prescolar este mai dezvoltat din punct de vedere psihologic. cu semnificatii multiple pentru evolutia ulterioara. mai bine si mai frumos. la educarea spiritului de observatie. jocul propulseaza copilul pe traiectoria progresului in dezvoltarea sa. in timp ce altii sunt mai retinuti. cu atat se joaca mai mult. timp. jocul ofera cadrul pentru efort si depasire a unor obstacole. clar. Solutiile adoptate in joc. marime. denota arta interogarii in colectivitate si in viata sociala. iar "moralitatea ludica" contribuie la geneza comportamentului socio-moral.Putem afirma ca. a imaginatiei creatoare. Jocul contribuie la dezvoltarea intelectuala a copiilor. jocurile satisfac o anumita cerinta implacabila care il stimuleaza pe copil la o activitate permanenta. la varsta prescolaritatii. Primii sunt mai usor de cunoscut deoarece manifestarile lor sunt spontane. observandu-se o ultima cerinta spre afirmare. Valorificand disponibilitatile interne. mai putin activi. Important este ca jocul le ofera copiilor posibilitatea dezvaluirii naturii autentice a copilului. a fortelor sale. Este suficient sa privesti copiii in timpul jocului pentru a-ti face o impresie referitoare la conduita acestora si la particularitatile lor psihologice. la asimilarea unor elemente de disciplina in ansamblul expresiilor comportamentale ale copiilor. .

Prin jocurile de miscare se realizeaza numeroase din sarcinile educatiei fizice. dar mai ales prin cele de miscare. autocontrolului. pe influenta pe care jocul o exercita asupra dezvoltarii psihice a copilului. in formarea atitudinii pozitive fata de munca. contribuind la dezvoltarea stapanirii de sine. ca pe un adevarat fundament. in formarea spiritului de independenta. cu efecte benefice pe planul dezvoltarii. in corectarea unor abateri sesizate in comportamentul unor copii.Tot jocul este un mijloc eficient si suficient pentru realizarea sarcinilor educatiei morale a copilului. perseverentei. dar si structura experientei si a mediului de cultura. precum si a multor altor calitati de vointa si trasaturi de caracter. Prin toate jocurile. Analiza jocului pune in evidenta (oglindeste) statutul mintal. . Prin joc copilul dobandeste deprinderi de autoservire. dar si a sinelui in raport cu viata si ipostazele ei fericite. in scopul satisfacerii trebuintelor proprii si odata formate acestea permit ca jocul sa devina mai complex cu o valoare formativa sporita. a spiritului de colectivitate. In plus. Valoarea jocului se observa si in dezvoltarea sociabilitatii. jocul determina o stare de veselie. Jocul isi are importanta sa in formarea colectivului de copii. disciplinei constiente. a relatiilor reciproce intre copii. Toate aceste efecte educative se sprijina. cel afectiv. de buna dispozitie. se creeaza posibilitati multiple de dezvoltare armonioasa a organismului. spiritului de independenta. cel de sanatate al copilului. asupra personalitatii lui. Jocul raspunde trebuintei de creatie a personalitatii.

pentru un moment. dorinte care se manifesta direct in conduita si reprezinta latura proiectiva a personalitatii. linia interesului sau major. sa-si manifeste personalitatea. al intregii dezvoltari a personalitatii. 3. de interiorizare si de creatie. Jocul ii permite individului sa-si realizeze "eu-l". realizandu-se astfel si sarcini de educatie estetice. realizandu-se o absorbtie uriasa de experienta si traire de viata. de satisfacere a multiplelor trebuinte ale copilului. functia de extindere a "eu-lui". sa urmeze. de la trebuintele cognitive de explorare a mediului la cele de valorificare . Ca scoala a vietii sociale. Este bine cunoscut ca acel copil care nu se joaca ramane sarac din punct de vedere cognitiv. prescolarul este initiat in tainele frumosului si invata sa-l creeze. la dorinta copilului de a avea un rol. 2. se poate spune ca prin joc are loc o larga expansiune a personalitatii copilului. de a avea o pozitie in grup. de a indeplini o functie. functia catarctica. Diferite studii si observatii efectuate asupra jocului au evidentiat faptul ca acesta indeplineste multiple functii. de descarcare energetica si rezolvare a conflictelor. jocul face apel la optimismul specific varstei. conturarea de aspiratii. asimilarea relatiilor cu cei din jur la propriul "eu". Piaget stabileste urmatoarele functii ale jocului: 1. In concluzie. 4. constand in acomodarea copilului la ceilalti. functia de socializare. atunci cand nu o face prin alte activitati. transformarea "eu-lui" in functie de modelele exterioare. functia de adoptare realizata pe cele doua coordonate: asimilarea realului la "eu" si acomodarea. afectiv.Participand la joc. de a se afirma si de a-si face datoria. J.

a potentialului de care dispune. Aceasta apare ca functie principala in jocurile de miscare.    Printre functiile secundare ale jocului se inscriu urmatoarele: functia de echilibru si tonificare prin caracterul activ si compensator pe care-l intretine jocul fata de activitatile cu caracter tensional. abilitatile si capacitatile fizice.a). sociabilitatea. Functiile esentiale ale jocului sunt urmatoarele:   functia de cunoastere care se exprima in asimilarea practica si mentala a caracteristicilor lumii si vietii. trasaturi legate de atitudinea fata de colectiv (corectitudinea. trasaturile de caracter (perseverenta. secundare si marginale. a gesturilor. devenind ulterior marginala. spiritul de ordine). de la trebuintele perceptive si motorii la cele de autoexprimare in plan comportamental. functia catarctica si proiectiva. a imaginatiei. modeleaza dimensiunile etice ale conduitei. promptitudinea. spiritul de competitie. jocurile sportive.  functia de exercitare complexa. proprii copiilor mici. s. In perioada copilariei si tineretii este o functie principala. Psihologul Ursula Schiopu in lucrarea "Probleme psihologice ale jocului si distractiilor" stabileste functiile jocului precizand ca acestea se pot grupa in functii esentiale. Jocul educa atentia. functia formativ-educativa exprimata in faptul ca jocul constituie o scoala a energiei. de dreptate. a conduitei. stimulativa a miscarilor (pusa in evidenta mai ales de Gross si Carr) concretizata in contributia activa pe care jocul o are la cresterea si dezvoltarea complexa. . a educatiei. de competitie si ca functie secundara in jocurile simple de manuire.

industriale.forma cea mai elementara a jocului. Piaget abordeaza evolutia jocului la copil si realizeaza o interesanta clasificare a jocurilor.a. prezenta in etapa inteligentei senzorio-motorii si consta in repetarea unei activitati insusite anterior pe alte cai pentru placerea activitatii. Permite asimilarea realului la "eu-l" copilului fara constrangeri si sanctiuni. Elvira Cretu realizeaza urmatoarea clasificare a jocurilor:  jocuri in care sunt solicitate functiile psihofiziologice (senzoriale.  jocul simbolic (de imaginatie) indeplineste in cea mai mare masura functia de adaptare. sarcina urmarita cu prioritate. astfel. s. jocuri artistice (desen.  jocuri tehnice (productive) care solicita fondul de reprezentari. In lucrarea "Probleme ale adaptarii scolare . memoria. muzica. materialele folosite.3. date fiind perspectiva din care au fost investigate si criteriile diferite care au stat la baza diferentierii jocurilor.   jocuri care exerseaza relatiile sociale (de familie. autoarea. Bucuresti 1999. CLASIFICAREA JOCURILOR Clasificarea jocurilor a constituit si constituie in continuare o preocupare pentru multi specialisti. 2.)  J. motricitatea si care dezvaluie medii de viata (agricole. de grup scolar). Editura All. cu criterii multiple de clasificare. Ca functie marginala este precizata functia terapeutica ce se manifesta cu succes in cazuri maladive. s. S-a operat. motorii. forma. intelectuale). cu toate acestea. arte plastice. concludenta pentru buna intelegere a functiilor sale:  jocul exercitiu . nu s-a ajuns la o clasificare unanim acceptata. scoala). mestesugaresti. cum ar fi: continutul.  functia distractiva.a. . asigura retrairea unor realitati transformate dupa propriile trebuinte.ghid pentru perfectionarea activitatii educatoarelor si invatatorilor".

creatii inteligente Clasificare a jocurilor realizeaza si A. Din aceasta categorie fac parte: jocurile distractive. realizeaza autoarele lucrarii "Activitati de joc si recreativ-distractie. jocurile didactice.N. Leontiev. Are un rol deosebit in socializarea copilului. Jocurile de constructie apar ca jocuri integrate in simbolismul ludic pentru ca mai tarziu sa devina autentice adaptari. in cadrul lor copilul subordoneazaunei ordini fixe si raporturi intre participanti. rezolvari de probleme. . Manual pentru scolile normale".  jocurile de tranzitie spre activitatea de invatare ("jocurile de granita"). care reprezinta de fapt o functie sociala generalizata a adultului. Clasificare mai complexa si mai nuantata. luand in considerare mai multe criterii ce opereaza succesiv. au un mare rol in structurarea personalitatii si in socializarea copilului. stabilind urmatoarele tipuri:  jocurile cu rol in care prim plan apare rolul asumat de copil.  jocurile cu rol si subiect in care copilul isi asuma o functie sociala anume pe care o realizeaza prin actiunile sale.  jocurile cu reguli care apar mai tarziu. incep sa substituie procesul de joc cu invatarea. jocul cu reguli apare in stadiul gandirii preoperatorii (2-7 ani). includ o anumita sarcina. Acestea pregatesc invatarea. deoarece realizeaza intelegerea reciproca prin intermediul cuvantului si disciplinei.  jocul de constructie care se dezvolta pe baza jocului simbolic dupa varsta de 5-6 ani. jocurile sportive. dramatizarile.

. Popescu E. Serban F."Activitati de joc si recreativ-distractive.. .. Edit. Bucuresti 1993) .Ele impart jocurile in doua mari categorii dupa schema de mai jos: (Barbu H. Manual pentru scolile normale". Didactica si Pedagogica.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful