JOCUL - FORMA DE ACTIVITATE INSTRUCTIV-EDUCATIVA 2.

1 DEFINIREA SI CARACTERIZAREA JOCULUI "Omul este un om intreg numai atunci cand se joaca" (Fr. Schiller) Jocul este forma de activitate dominanta in copilarie, dar nu trebuie sa lipseasca de-a lungul intregii vieti. Este necesara dezvoltarea laturii ludice a personalitatii pentru a pute privi solutiile cu fantezie si inventivitate. Normele didactice impun respectarea principiului adaptarii continuturilor invatarii la particularitatile de varsta ale celui educat. Jocul este prezent in mediul institutional al gradinitei, dar continua in toate mediile sociale in care se formeaza. Jocul alaturi de invatare, munca si creatie este una dintre activitatile umane fundamentale. Jocul este o activitate constientizata de copil si tratata ca atare neputand sa o confunde cu celelalte activitati umane. S-a constatat ca efortul depus de copil in joc este la fel cu cel depus de adult in munca. Nu trebuie perceput jocul ca o activitate neserioasa, lipsita de importanta deoarece pentru copil jocul este o activitate dominanta prin care el construieste lumea, o apropie, o analizeaza si cauta sa o inteleaga, prin care actioneaza si scoate la lumina sentimente si idei interiorizate. Astfel jocul il introduce pe cel care-l practica in specificitatea lumii imaginare create de jucatorul respectiv. Scopul jocului este actiunea insasi, capabila sa-i satisfaca jucatorului imediat dorintele sau aspiratiile proprii. Prin atingerea unui asemenea scop, se restabileste echilibrul vietii psihice si se stimuleaza functionalitatea de ansamblu a cesteia.

Este forma specifica in care copilul isi asimileaza munca si se dezvolta. dezvolta si restructureaza intr 949b14j eaga viata psihica a copilului. curajul. necesara si indispensabila procesului educatiei. forma si functionalitatea sa specifica nu se confunda cu nici o alta forma de activitate instructiv-educativa. isi amplifica posibilitatile memoriei. dupa propriile dorinte. Este suficient sa amintim concentrarea copilului prins in joc. isi formeaza insusirile vointei. viitorul este anticipat si pregatit. Astfel psihologul Ursula Schiopu considera faptul ca "jocul stimuleaza cresterea capacitatii de a trai din plin cu pasiune fiecare moment. Jocul este o forma de activitate bine gandita. actionand constient si liber in lumea imaginara ce si-o crease. reprezentarile. cinstea. Se apreciaza chiar ca jocul indeplineste in viata copilului de 3-7 ani acelasi rol ca munca la adulti.Jocul este o activitatea specific umana. Jocul are o semnificatie functionala esentiala si nu este un simplu amuzament. este o activitate prin care continutul. Prin joc. El formeaza. rabdarea. dominata in copilarie. Copiii se joaca pentru a se juca. . avand functia de mare si complexa scoala a vietii" Jocul este o scoala deschisa. prin care omul isi satisface nevoile imediat. precum si gravitatea cu care el urmareste respectarea unor reguli sau lupta in care se angajeaza pentru a castiga. organizand tensiunea proprie actiunilor cu finalitate realizata. responsabilitatea. Tot prin joc sunt modelate trasaturile de personalitate:respectul fata de altii. creativitatea. Prin joc copiii isi dezvolta perceptiile. stapanirea de sine. cu un program tot atat de bogat precum este viata. perseverenta.

aproape orice activitate este joc sau. dupa cum afirma Claparede "jocul este munca. fie pozitia jocului in raport didactic cu celelalte forme de activitate specifice omului. cum ar fi: activitate specific umana. Chateau. are rol hotarator in evolutia copilului. activitate dominanta la varsta prescolara. este idealul vietiieste singura atmosfera in care fiinta sa psihologica poate sa respire si. este datoria. dar in acelasi timp este puternic implicat in acestea. poate sa actioneze". fie aportul jocului in procesul educatiei. Este una dintre variatele activitati desfasurate de om.activitate dominanta la varsta prescolara . La varsta prescolara jocul este o activitate cu caracter dominant. factor hotarator in viata copilului prescolar. este binele. Jocul este o activitate specific umana pentru ca numai oamenii il practica in adevaratul sens al cuvantului. munca. Este determinat de celelalte activitati invatarea.motiv pentru care nu poate fi suplinita si nici nu este in masura sa suplineasca pe una din ele. evidentiaza J. munca. Pentru a intelege specificul jocului ca forma de activitate instructiveducativa. Jocul . Aceste sensuri indica. in consecinta. Invatarea. fiind in stransa legatura cu acestea. . dar si de durata si ponderea sa. favorizand trecerea sa pe o treapta superioara de dezvoltare. trebuie sa cunoastem si celelalte sensuri ce i se atribuie jocului. fapt demonstrat de modul in care polarizeaza asupra celorlalte activitati din viata copilului. creatia. Aceasta idee este sustinuta si de rolul pe care-l are pe planul dezvoltarii copilului. Pentru copil. includ elemente de joc si in acelasi timp jocul este purtatorul unor importante elemente psihologice de esenta neludica ale celorlalte activitati specific umane.

e) intre ceea ce este partial cunoscut si ceea ce se cunoaste bine. Modul serios si pasiunea cu care se joaca copiii constituie indicatori ai dezvoltarii si perfectionarii proceselor de cunoastere.Jocul este elementul care face trecerea de la gradinita la scoala sa nu fie perceputa de fiinta umana ca un "soc" ci ca o continuare fireasca a activitatilor desfasurate in cadrul gradinitei numai cu un grad de dificultate mai ridicat. jocul reprezinta o forta cu caracter propulsor in procesul dezvoltarii copilului. f) intre absenta vreunui rezultat material util si bucuria jocului. c) intre repetitie si variabilitate. Prin joc se dezvolta personalitatea copilului. sporindu-ti totodata intregul potential de care dispune. d) intre dorinta de joc si pregatirea prealabila necesara. h) intre emotiile dictate de rolul indeplinit si emotia pozitiva provocata de participarea la joc. b) intre invitatie si initiativa. g) intre operarea cu obiecte reale si efectuarea de actiuni simbolice. 2. se dezvolta si se restructureaza intr 949b14j eaga activitate psihica a copilului. spiridus ce preface zilele in sarbatoare si viata in minune" (S. IMPORTANTA SI FUNCTIILE JOCULUI Sub influenta jocului se formeaza. permitandu-i acestuia sa patrunda in realitatea pe care o cunoaste activ. Bivolaru). Activitate dominanta. "Copilul traieste in lumina fericita a jocului. prin crearea si rezolvarea progresiva a diverse feluri de contradictii: a) intre libertatea de actiune si conformarea la schema de joc.2. . fundamentala la varsta prescolaritatii.

mai putin activi. la educarea spiritului de observatie. mai bine si mai frumos. la asimilarea unor elemente de disciplina in ansamblul expresiilor comportamentale ale copiilor. clar. timp. a imaginatiei creatoare. a gandirii si nu in ultimul rand la dezvoltarea limbajului. Cu cat un prescolar este mai dezvoltat din punct de vedere psihologic. spatiu. inventivitatea si capacitatea de a gasi strategiile cele mai nimerite pentru reusita actiunii odata cu corelarea cu partenerii de joc. Jocul contribuie la dezvoltarea intelectuala a copiilor.Putem afirma ca. observandu-se o ultima cerinta spre afirmare. jocurile satisfac o anumita cerinta implacabila care il stimuleaza pe copil la o activitate permanenta. denota arta interogarii in colectivitate si in viata sociala. Primii sunt mai usor de cunoscut deoarece manifestarile lor sunt spontane. la formarea perceptiilor de forma. in timp ce altii sunt mai retinuti. iar "moralitatea ludica" contribuie la geneza comportamentului socio-moral. a fortelor sale. cu atat se joaca mai mult. Este suficient sa privesti copiii in timpul jocului pentru a-ti face o impresie referitoare la conduita acestora si la particularitatile lor psihologice. jocul ofera cadrul pentru efort si depasire a unor obstacole. iar ceilalti exprima mai mascat trasaturile lor interne. la varsta prescolaritatii. Unii copii se exprima deschis. marime. Se poate afirma ca. . Valorificand disponibilitatile interne. jocul propulseaza copilul pe traiectoria progresului in dezvoltarea sa. Solutiile adoptate in joc. dezinvolt. se remarca a fi un veritabil creator si initiator de actiuni. cu semnificatii multiple pentru evolutia ulterioara. Important este ca jocul le ofera copiilor posibilitatea dezvaluirii naturii autentice a copilului.

dar si a sinelui in raport cu viata si ipostazele ei fericite. Prin toate jocurile. ca pe un adevarat fundament. dar mai ales prin cele de miscare. . Toate aceste efecte educative se sprijina. in corectarea unor abateri sesizate in comportamentul unor copii. spiritului de independenta. in scopul satisfacerii trebuintelor proprii si odata formate acestea permit ca jocul sa devina mai complex cu o valoare formativa sporita. Prin jocurile de miscare se realizeaza numeroase din sarcinile educatiei fizice. cel afectiv. cu efecte benefice pe planul dezvoltarii. se creeaza posibilitati multiple de dezvoltare armonioasa a organismului. pe influenta pe care jocul o exercita asupra dezvoltarii psihice a copilului. in formarea atitudinii pozitive fata de munca. Jocul raspunde trebuintei de creatie a personalitatii. Valoarea jocului se observa si in dezvoltarea sociabilitatii. de buna dispozitie.Tot jocul este un mijloc eficient si suficient pentru realizarea sarcinilor educatiei morale a copilului. in formarea spiritului de independenta. perseverentei. precum si a multor altor calitati de vointa si trasaturi de caracter. a relatiilor reciproce intre copii. disciplinei constiente. jocul determina o stare de veselie. Prin joc copilul dobandeste deprinderi de autoservire. cel de sanatate al copilului. contribuind la dezvoltarea stapanirii de sine. autocontrolului. Jocul isi are importanta sa in formarea colectivului de copii. dar si structura experientei si a mediului de cultura. a spiritului de colectivitate. In plus. Analiza jocului pune in evidenta (oglindeste) statutul mintal. asupra personalitatii lui.

3. conturarea de aspiratii. de descarcare energetica si rezolvare a conflictelor. de a se afirma si de a-si face datoria. al intregii dezvoltari a personalitatii. se poate spune ca prin joc are loc o larga expansiune a personalitatii copilului. functia de socializare. linia interesului sau major. de la trebuintele cognitive de explorare a mediului la cele de valorificare . de interiorizare si de creatie. dorinte care se manifesta direct in conduita si reprezinta latura proiectiva a personalitatii. In concluzie. atunci cand nu o face prin alte activitati. de satisfacere a multiplelor trebuinte ale copilului. afectiv. 4. jocul face apel la optimismul specific varstei. prescolarul este initiat in tainele frumosului si invata sa-l creeze. 2. sa urmeze. la dorinta copilului de a avea un rol. constand in acomodarea copilului la ceilalti. sa-si manifeste personalitatea. de a avea o pozitie in grup. transformarea "eu-lui" in functie de modelele exterioare. functia de adoptare realizata pe cele doua coordonate: asimilarea realului la "eu" si acomodarea.Participand la joc. realizandu-se o absorbtie uriasa de experienta si traire de viata. J. realizandu-se astfel si sarcini de educatie estetice. de a indeplini o functie. Jocul ii permite individului sa-si realizeze "eu-l". functia catarctica. asimilarea relatiilor cu cei din jur la propriul "eu". functia de extindere a "eu-lui". Diferite studii si observatii efectuate asupra jocului au evidentiat faptul ca acesta indeplineste multiple functii. Ca scoala a vietii sociale. Este bine cunoscut ca acel copil care nu se joaca ramane sarac din punct de vedere cognitiv. Piaget stabileste urmatoarele functii ale jocului: 1. pentru un moment.

 functia de exercitare complexa.    Printre functiile secundare ale jocului se inscriu urmatoarele: functia de echilibru si tonificare prin caracterul activ si compensator pe care-l intretine jocul fata de activitatile cu caracter tensional. a imaginatiei. de competitie si ca functie secundara in jocurile simple de manuire.a potentialului de care dispune. de dreptate.a). functia catarctica si proiectiva. Psihologul Ursula Schiopu in lucrarea "Probleme psihologice ale jocului si distractiilor" stabileste functiile jocului precizand ca acestea se pot grupa in functii esentiale. sociabilitatea. functia formativ-educativa exprimata in faptul ca jocul constituie o scoala a energiei. jocurile sportive. Functiile esentiale ale jocului sunt urmatoarele:   functia de cunoastere care se exprima in asimilarea practica si mentala a caracteristicilor lumii si vietii. devenind ulterior marginala. Jocul educa atentia. proprii copiilor mici. promptitudinea. secundare si marginale. abilitatile si capacitatile fizice. spiritul de ordine). a educatiei. stimulativa a miscarilor (pusa in evidenta mai ales de Gross si Carr) concretizata in contributia activa pe care jocul o are la cresterea si dezvoltarea complexa. . modeleaza dimensiunile etice ale conduitei. Aceasta apare ca functie principala in jocurile de miscare. trasaturi legate de atitudinea fata de colectiv (corectitudinea. a gesturilor. a conduitei. In perioada copilariei si tineretii este o functie principala. s. spiritul de competitie. trasaturile de caracter (perseverenta. de la trebuintele perceptive si motorii la cele de autoexprimare in plan comportamental.

arte plastice.forma cea mai elementara a jocului. Editura All.  jocul simbolic (de imaginatie) indeplineste in cea mai mare masura functia de adaptare. astfel. prezenta in etapa inteligentei senzorio-motorii si consta in repetarea unei activitati insusite anterior pe alte cai pentru placerea activitatii.ghid pentru perfectionarea activitatii educatoarelor si invatatorilor". scoala). mestesugaresti. S-a operat. CLASIFICAREA JOCURILOR Clasificarea jocurilor a constituit si constituie in continuare o preocupare pentru multi specialisti. cu toate acestea. s. asigura retrairea unor realitati transformate dupa propriile trebuinte. .3. date fiind perspectiva din care au fost investigate si criteriile diferite care au stat la baza diferentierii jocurilor. Elvira Cretu realizeaza urmatoarea clasificare a jocurilor:  jocuri in care sunt solicitate functiile psihofiziologice (senzoriale. Permite asimilarea realului la "eu-l" copilului fara constrangeri si sanctiuni.a. motorii. industriale. cum ar fi: continutul. de grup scolar).  jocuri tehnice (productive) care solicita fondul de reprezentari. intelectuale). cu criterii multiple de clasificare. autoarea. sarcina urmarita cu prioritate. jocuri artistice (desen. motricitatea si care dezvaluie medii de viata (agricole. concludenta pentru buna intelegere a functiilor sale:  jocul exercitiu . Piaget abordeaza evolutia jocului la copil si realizeaza o interesanta clasificare a jocurilor. In lucrarea "Probleme ale adaptarii scolare . 2. muzica. forma.   jocuri care exerseaza relatiile sociale (de familie. Ca functie marginala este precizata functia terapeutica ce se manifesta cu succes in cazuri maladive. nu s-a ajuns la o clasificare unanim acceptata. Bucuresti 1999. s.)  J.  functia distractiva.a. memoria. materialele folosite.

creatii inteligente Clasificare a jocurilor realizeaza si A. Are un rol deosebit in socializarea copilului. Din aceasta categorie fac parte: jocurile distractive. jocurile didactice. Manual pentru scolile normale". dramatizarile. deoarece realizeaza intelegerea reciproca prin intermediul cuvantului si disciplinei. Clasificare mai complexa si mai nuantata. luand in considerare mai multe criterii ce opereaza succesiv. incep sa substituie procesul de joc cu invatarea. Leontiev.  jocurile de tranzitie spre activitatea de invatare ("jocurile de granita"). au un mare rol in structurarea personalitatii si in socializarea copilului. . jocul cu reguli apare in stadiul gandirii preoperatorii (2-7 ani).N. rezolvari de probleme. care reprezinta de fapt o functie sociala generalizata a adultului. includ o anumita sarcina. Acestea pregatesc invatarea. jocurile sportive. Jocurile de constructie apar ca jocuri integrate in simbolismul ludic pentru ca mai tarziu sa devina autentice adaptari. stabilind urmatoarele tipuri:  jocurile cu rol in care prim plan apare rolul asumat de copil.  jocurile cu rol si subiect in care copilul isi asuma o functie sociala anume pe care o realizeaza prin actiunile sale.  jocul de constructie care se dezvolta pe baza jocului simbolic dupa varsta de 5-6 ani. in cadrul lor copilul subordoneazaunei ordini fixe si raporturi intre participanti. realizeaza autoarele lucrarii "Activitati de joc si recreativ-distractie.  jocurile cu reguli care apar mai tarziu.

Serban F... Bucuresti 1993) . Popescu E."Activitati de joc si recreativ-distractive. Edit. .Ele impart jocurile in doua mari categorii dupa schema de mai jos: (Barbu H.. Manual pentru scolile normale". Didactica si Pedagogica.