JOCUL - FORMA DE ACTIVITATE INSTRUCTIV-EDUCATIVA 2.

1 DEFINIREA SI CARACTERIZAREA JOCULUI "Omul este un om intreg numai atunci cand se joaca" (Fr. Schiller) Jocul este forma de activitate dominanta in copilarie, dar nu trebuie sa lipseasca de-a lungul intregii vieti. Este necesara dezvoltarea laturii ludice a personalitatii pentru a pute privi solutiile cu fantezie si inventivitate. Normele didactice impun respectarea principiului adaptarii continuturilor invatarii la particularitatile de varsta ale celui educat. Jocul este prezent in mediul institutional al gradinitei, dar continua in toate mediile sociale in care se formeaza. Jocul alaturi de invatare, munca si creatie este una dintre activitatile umane fundamentale. Jocul este o activitate constientizata de copil si tratata ca atare neputand sa o confunde cu celelalte activitati umane. S-a constatat ca efortul depus de copil in joc este la fel cu cel depus de adult in munca. Nu trebuie perceput jocul ca o activitate neserioasa, lipsita de importanta deoarece pentru copil jocul este o activitate dominanta prin care el construieste lumea, o apropie, o analizeaza si cauta sa o inteleaga, prin care actioneaza si scoate la lumina sentimente si idei interiorizate. Astfel jocul il introduce pe cel care-l practica in specificitatea lumii imaginare create de jucatorul respectiv. Scopul jocului este actiunea insasi, capabila sa-i satisfaca jucatorului imediat dorintele sau aspiratiile proprii. Prin atingerea unui asemenea scop, se restabileste echilibrul vietii psihice si se stimuleaza functionalitatea de ansamblu a cesteia.

avand functia de mare si complexa scoala a vietii" Jocul este o scoala deschisa. precum si gravitatea cu care el urmareste respectarea unor reguli sau lupta in care se angajeaza pentru a castiga. Se apreciaza chiar ca jocul indeplineste in viata copilului de 3-7 ani acelasi rol ca munca la adulti. forma si functionalitatea sa specifica nu se confunda cu nici o alta forma de activitate instructiv-educativa. Jocul este o forma de activitate bine gandita. Prin joc copiii isi dezvolta perceptiile. viitorul este anticipat si pregatit. necesara si indispensabila procesului educatiei. stapanirea de sine. . cu un program tot atat de bogat precum este viata. isi amplifica posibilitatile memoriei. actionand constient si liber in lumea imaginara ce si-o crease. prin care omul isi satisface nevoile imediat. dominata in copilarie. organizand tensiunea proprie actiunilor cu finalitate realizata. Este suficient sa amintim concentrarea copilului prins in joc. Jocul are o semnificatie functionala esentiala si nu este un simplu amuzament. El formeaza. curajul. Copiii se joaca pentru a se juca. creativitatea. Este forma specifica in care copilul isi asimileaza munca si se dezvolta. perseverenta. rabdarea. isi formeaza insusirile vointei. Astfel psihologul Ursula Schiopu considera faptul ca "jocul stimuleaza cresterea capacitatii de a trai din plin cu pasiune fiecare moment. dezvolta si restructureaza intr 949b14j eaga viata psihica a copilului. este o activitate prin care continutul. cinstea. Tot prin joc sunt modelate trasaturile de personalitate:respectul fata de altii. dupa propriile dorinte.Jocul este o activitatea specific umana. reprezentarile. Prin joc. responsabilitatea.

dupa cum afirma Claparede "jocul este munca.motiv pentru care nu poate fi suplinita si nici nu este in masura sa suplineasca pe una din ele. aproape orice activitate este joc sau. are rol hotarator in evolutia copilului. este datoria. factor hotarator in viata copilului prescolar. Jocul . trebuie sa cunoastem si celelalte sensuri ce i se atribuie jocului. cum ar fi: activitate specific umana. favorizand trecerea sa pe o treapta superioara de dezvoltare. Aceasta idee este sustinuta si de rolul pe care-l are pe planul dezvoltarii copilului. Invatarea. poate sa actioneze". dar si de durata si ponderea sa. Aceste sensuri indica. este idealul vietiieste singura atmosfera in care fiinta sa psihologica poate sa respire si. fie aportul jocului in procesul educatiei. fie pozitia jocului in raport didactic cu celelalte forme de activitate specifice omului. fapt demonstrat de modul in care polarizeaza asupra celorlalte activitati din viata copilului. includ elemente de joc si in acelasi timp jocul este purtatorul unor importante elemente psihologice de esenta neludica ale celorlalte activitati specific umane. activitate dominanta la varsta prescolara. munca. in consecinta. Chateau. Jocul este o activitate specific umana pentru ca numai oamenii il practica in adevaratul sens al cuvantului. Pentru a intelege specificul jocului ca forma de activitate instructiveducativa.activitate dominanta la varsta prescolara . evidentiaza J. este binele. . fiind in stransa legatura cu acestea. munca. La varsta prescolara jocul este o activitate cu caracter dominant. Pentru copil. Este determinat de celelalte activitati invatarea. Este una dintre variatele activitati desfasurate de om. creatia. dar in acelasi timp este puternic implicat in acestea.

c) intre repetitie si variabilitate. g) intre operarea cu obiecte reale si efectuarea de actiuni simbolice. d) intre dorinta de joc si pregatirea prealabila necesara. 2. h) intre emotiile dictate de rolul indeplinit si emotia pozitiva provocata de participarea la joc. sporindu-ti totodata intregul potential de care dispune. Activitate dominanta. Modul serios si pasiunea cu care se joaca copiii constituie indicatori ai dezvoltarii si perfectionarii proceselor de cunoastere. f) intre absenta vreunui rezultat material util si bucuria jocului. b) intre invitatie si initiativa. spiridus ce preface zilele in sarbatoare si viata in minune" (S. "Copilul traieste in lumina fericita a jocului. jocul reprezinta o forta cu caracter propulsor in procesul dezvoltarii copilului. Bivolaru). prin crearea si rezolvarea progresiva a diverse feluri de contradictii: a) intre libertatea de actiune si conformarea la schema de joc. se dezvolta si se restructureaza intr 949b14j eaga activitate psihica a copilului.Jocul este elementul care face trecerea de la gradinita la scoala sa nu fie perceputa de fiinta umana ca un "soc" ci ca o continuare fireasca a activitatilor desfasurate in cadrul gradinitei numai cu un grad de dificultate mai ridicat. . permitandu-i acestuia sa patrunda in realitatea pe care o cunoaste activ.2. fundamentala la varsta prescolaritatii. e) intre ceea ce este partial cunoscut si ceea ce se cunoaste bine. IMPORTANTA SI FUNCTIILE JOCULUI Sub influenta jocului se formeaza. Prin joc se dezvolta personalitatea copilului.

cu atat se joaca mai mult. clar. la formarea perceptiilor de forma. jocul ofera cadrul pentru efort si depasire a unor obstacole.Putem afirma ca. iar "moralitatea ludica" contribuie la geneza comportamentului socio-moral. a fortelor sale. la educarea spiritului de observatie. . iar ceilalti exprima mai mascat trasaturile lor interne. Valorificand disponibilitatile interne. Important este ca jocul le ofera copiilor posibilitatea dezvaluirii naturii autentice a copilului. Solutiile adoptate in joc. Unii copii se exprima deschis. Jocul contribuie la dezvoltarea intelectuala a copiilor. Primii sunt mai usor de cunoscut deoarece manifestarile lor sunt spontane. mai bine si mai frumos. la asimilarea unor elemente de disciplina in ansamblul expresiilor comportamentale ale copiilor. cu semnificatii multiple pentru evolutia ulterioara. Cu cat un prescolar este mai dezvoltat din punct de vedere psihologic. in timp ce altii sunt mai retinuti. mai putin activi. timp. la varsta prescolaritatii. dezinvolt. jocurile satisfac o anumita cerinta implacabila care il stimuleaza pe copil la o activitate permanenta. denota arta interogarii in colectivitate si in viata sociala. observandu-se o ultima cerinta spre afirmare. Se poate afirma ca. inventivitatea si capacitatea de a gasi strategiile cele mai nimerite pentru reusita actiunii odata cu corelarea cu partenerii de joc. jocul propulseaza copilul pe traiectoria progresului in dezvoltarea sa. a imaginatiei creatoare. Este suficient sa privesti copiii in timpul jocului pentru a-ti face o impresie referitoare la conduita acestora si la particularitatile lor psihologice. se remarca a fi un veritabil creator si initiator de actiuni. marime. spatiu. a gandirii si nu in ultimul rand la dezvoltarea limbajului.

Jocul raspunde trebuintei de creatie a personalitatii. autocontrolului. jocul determina o stare de veselie. in formarea atitudinii pozitive fata de munca. cu efecte benefice pe planul dezvoltarii. In plus. dar mai ales prin cele de miscare. in corectarea unor abateri sesizate in comportamentul unor copii. in scopul satisfacerii trebuintelor proprii si odata formate acestea permit ca jocul sa devina mai complex cu o valoare formativa sporita. Prin toate jocurile. in formarea spiritului de independenta. contribuind la dezvoltarea stapanirii de sine. asupra personalitatii lui. de buna dispozitie. Prin joc copilul dobandeste deprinderi de autoservire. perseverentei. Valoarea jocului se observa si in dezvoltarea sociabilitatii. ca pe un adevarat fundament. a spiritului de colectivitate. Analiza jocului pune in evidenta (oglindeste) statutul mintal.Tot jocul este un mijloc eficient si suficient pentru realizarea sarcinilor educatiei morale a copilului. Prin jocurile de miscare se realizeaza numeroase din sarcinile educatiei fizice. cel de sanatate al copilului. Toate aceste efecte educative se sprijina. precum si a multor altor calitati de vointa si trasaturi de caracter. se creeaza posibilitati multiple de dezvoltare armonioasa a organismului. a relatiilor reciproce intre copii. spiritului de independenta. cel afectiv. disciplinei constiente. . Jocul isi are importanta sa in formarea colectivului de copii. dar si structura experientei si a mediului de cultura. dar si a sinelui in raport cu viata si ipostazele ei fericite. pe influenta pe care jocul o exercita asupra dezvoltarii psihice a copilului.

al intregii dezvoltari a personalitatii. asimilarea relatiilor cu cei din jur la propriul "eu". prescolarul este initiat in tainele frumosului si invata sa-l creeze. Jocul ii permite individului sa-si realizeze "eu-l". conturarea de aspiratii. 2. de a indeplini o functie. se poate spune ca prin joc are loc o larga expansiune a personalitatii copilului. 4. Este bine cunoscut ca acel copil care nu se joaca ramane sarac din punct de vedere cognitiv. constand in acomodarea copilului la ceilalti. linia interesului sau major. functia catarctica. functia de extindere a "eu-lui". de descarcare energetica si rezolvare a conflictelor. de interiorizare si de creatie. pentru un moment. J. de satisfacere a multiplelor trebuinte ale copilului. transformarea "eu-lui" in functie de modelele exterioare. realizandu-se o absorbtie uriasa de experienta si traire de viata. Piaget stabileste urmatoarele functii ale jocului: 1. de la trebuintele cognitive de explorare a mediului la cele de valorificare . In concluzie. jocul face apel la optimismul specific varstei. 3. de a se afirma si de a-si face datoria. atunci cand nu o face prin alte activitati. dorinte care se manifesta direct in conduita si reprezinta latura proiectiva a personalitatii. de a avea o pozitie in grup. Ca scoala a vietii sociale. sa-si manifeste personalitatea. functia de socializare. functia de adoptare realizata pe cele doua coordonate: asimilarea realului la "eu" si acomodarea. sa urmeze. Diferite studii si observatii efectuate asupra jocului au evidentiat faptul ca acesta indeplineste multiple functii.Participand la joc. afectiv. realizandu-se astfel si sarcini de educatie estetice. la dorinta copilului de a avea un rol.

a educatiei. . stimulativa a miscarilor (pusa in evidenta mai ales de Gross si Carr) concretizata in contributia activa pe care jocul o are la cresterea si dezvoltarea complexa. trasaturi legate de atitudinea fata de colectiv (corectitudinea. proprii copiilor mici. de competitie si ca functie secundara in jocurile simple de manuire. Psihologul Ursula Schiopu in lucrarea "Probleme psihologice ale jocului si distractiilor" stabileste functiile jocului precizand ca acestea se pot grupa in functii esentiale. jocurile sportive. s. Functiile esentiale ale jocului sunt urmatoarele:   functia de cunoastere care se exprima in asimilarea practica si mentala a caracteristicilor lumii si vietii.a). abilitatile si capacitatile fizice.a potentialului de care dispune. de dreptate. Jocul educa atentia. a imaginatiei. functia formativ-educativa exprimata in faptul ca jocul constituie o scoala a energiei. modeleaza dimensiunile etice ale conduitei.    Printre functiile secundare ale jocului se inscriu urmatoarele: functia de echilibru si tonificare prin caracterul activ si compensator pe care-l intretine jocul fata de activitatile cu caracter tensional. sociabilitatea. Aceasta apare ca functie principala in jocurile de miscare. secundare si marginale. devenind ulterior marginala. de la trebuintele perceptive si motorii la cele de autoexprimare in plan comportamental. promptitudinea. spiritul de competitie. functia catarctica si proiectiva.  functia de exercitare complexa. In perioada copilariei si tineretii este o functie principala. trasaturile de caracter (perseverenta. a conduitei. spiritul de ordine). a gesturilor.

  functia distractiva. Piaget abordeaza evolutia jocului la copil si realizeaza o interesanta clasificare a jocurilor.3. Editura All. memoria. mestesugaresti. asigura retrairea unor realitati transformate dupa propriile trebuinte. cu criterii multiple de clasificare.forma cea mai elementara a jocului.a. cu toate acestea. motricitatea si care dezvaluie medii de viata (agricole. muzica.  jocuri tehnice (productive) care solicita fondul de reprezentari. industriale. forma. autoarea. sarcina urmarita cu prioritate. motorii. cum ar fi: continutul. Permite asimilarea realului la "eu-l" copilului fara constrangeri si sanctiuni.   jocuri care exerseaza relatiile sociale (de familie.a. arte plastice.)  J. . scoala). astfel. In lucrarea "Probleme ale adaptarii scolare . nu s-a ajuns la o clasificare unanim acceptata. s. Bucuresti 1999. S-a operat. Ca functie marginala este precizata functia terapeutica ce se manifesta cu succes in cazuri maladive. de grup scolar). prezenta in etapa inteligentei senzorio-motorii si consta in repetarea unei activitati insusite anterior pe alte cai pentru placerea activitatii. Elvira Cretu realizeaza urmatoarea clasificare a jocurilor:  jocuri in care sunt solicitate functiile psihofiziologice (senzoriale. date fiind perspectiva din care au fost investigate si criteriile diferite care au stat la baza diferentierii jocurilor. CLASIFICAREA JOCURILOR Clasificarea jocurilor a constituit si constituie in continuare o preocupare pentru multi specialisti.  jocul simbolic (de imaginatie) indeplineste in cea mai mare masura functia de adaptare. intelectuale).ghid pentru perfectionarea activitatii educatoarelor si invatatorilor". concludenta pentru buna intelegere a functiilor sale:  jocul exercitiu . materialele folosite. s. 2. jocuri artistice (desen.

jocurile sportive. Manual pentru scolile normale". includ o anumita sarcina.  jocurile de tranzitie spre activitatea de invatare ("jocurile de granita"). Acestea pregatesc invatarea. deoarece realizeaza intelegerea reciproca prin intermediul cuvantului si disciplinei.  jocul de constructie care se dezvolta pe baza jocului simbolic dupa varsta de 5-6 ani. jocul cu reguli apare in stadiul gandirii preoperatorii (2-7 ani). incep sa substituie procesul de joc cu invatarea. Leontiev.N. Din aceasta categorie fac parte: jocurile distractive. in cadrul lor copilul subordoneazaunei ordini fixe si raporturi intre participanti. Clasificare mai complexa si mai nuantata. Jocurile de constructie apar ca jocuri integrate in simbolismul ludic pentru ca mai tarziu sa devina autentice adaptari. . creatii inteligente Clasificare a jocurilor realizeaza si A. care reprezinta de fapt o functie sociala generalizata a adultului. luand in considerare mai multe criterii ce opereaza succesiv. jocurile didactice. Are un rol deosebit in socializarea copilului.  jocurile cu reguli care apar mai tarziu. rezolvari de probleme.  jocurile cu rol si subiect in care copilul isi asuma o functie sociala anume pe care o realizeaza prin actiunile sale. realizeaza autoarele lucrarii "Activitati de joc si recreativ-distractie. au un mare rol in structurarea personalitatii si in socializarea copilului. stabilind urmatoarele tipuri:  jocurile cu rol in care prim plan apare rolul asumat de copil. dramatizarile.

Serban F. Edit.. Didactica si Pedagogica.Ele impart jocurile in doua mari categorii dupa schema de mai jos: (Barbu H."Activitati de joc si recreativ-distractive. . Bucuresti 1993) .. Manual pentru scolile normale". Popescu E..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful