Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Jocul este activitatea care da specific copilariei si care isi gaseste motivatia si
implinirea in sine insusi. Spre deosebire de invatare, nu tinteste in mod explicit
obtinerea de noi cunostinte sau alte produse ale invatarii iar in comparatie cu munca,
jocul nu are ca finalitate obtinerea unor bunuri materiale.
- continuturi
- sarcina didactica
- regulile jocului
- actiunea de joc
In cazul in care jocurile organizate au scop educativ bine precizat, devin metode
de instruire, iar daca jocul este folosit pentru a demonstra o caracteristica a unei
activitati,acesta devine un procedeu didactic.
Jocul didactic este o activitate dirijata, dar si o metoda didactica prin care se
imbina elementul instructiv-educativ cu acela distractiv. Ca principala si vitala
activitate a prescolarilor, jocul isi dovedeste valentele integratoare, putandu-se
desfasura in toate etapele si in toate activitatile cu copiii in gradinita. Prin jocul
didactic se verifica si se consolideaza cunostintele insusite de copii, se imbogateste
universul lor gnoseologic si afectiv.
Continutul este prima latrura componenta a jocului didactic care este format de
cunostintele pe care copiii si le-au insusit anterior , cunostinte care arata despre ce
este vorba in jocul respectiv.
Sarcina didactica , apare sub forma unei probleme de gandire, de recunoastere,
denumire, descriere, reconstituire, comparatie , ghicire, etc.
Jocurile didactice pot avea acelasi continut, dar difera prin sarcina didactica
pe care o are de rezolvat fiecare copil, ceea ce duce la aparitia mereu a unei noi forme
neprevazute , interesante si atractive.
Regulile jocului sunt menite sa arate copiilor cum sa se joace, cum sa rezolve
problema respectiva. Regulile indeplinesc in joc o importanta functie reglatoare
asupra actiunilor si relatiilor reciproce dintre copii. Ele sunt conditionate de
continutul si sarcinile didactice ale fiecarui joc.
Actiunea de joc este latura costitutiva a jocului, este cea care face ca
rezolvarea sarcinii didactice sa fie placuta si atractiva pentru copii. Aceasta cuprinde
momente de asteptare, surprixa, ghicire, miscare si intrecere.
Stransa unitate dintre cele patru laturi ale jocului didactic confera acestei
activitati o particularitate specifica, ceea ce o deosebeste de celelalte forme de
activitate( de jocurile de creatie sau de activitatile obligatorii).
Jocul didactic se incheie cu un anumit rezultat care arata gradul in care copilul
si-a format priceperea de a gasi raspunsul potrivit, de a face descrieri, reconstituiri,
comparatii, de a da raspunsuri verbale potrivite.
-captarea atentiei;
Cheia reusitei unui joc didactic este utilizarea unor elemente de joc atractive
si adecvate pentru mentinerea atentiei si interesului copiilor.
Scolarul mic trebuie sa simta ca este acceptat asa cum este, ca se doreste
intalnirea cu el, ca vine la scoala sa desfasoare o activitate ce-i solicita efort in
cooperare cu ceilalti copii, cu educatorul, intr-o atmosfera de bucurie si nu numai sa
reproduca, in competitii cu ceilalti ceea ce a invatat.
Prin intermediul jocului didactic se pot asimila noi informatii, se pot verifica
si consolida anumite cunostinte, priceperi si deprinderi, se pot dezvolta capacitati
cognitive, afective si volitive ale copiilor, se pot educa trasaturi ale personalitatii
creatoare, se pot asimila modele de relatii interpersonale, se pot forma atitudini si
convingeri.
In cazul in care jocurile organizate au scop educativ bine precizat, devin metode
de instruire, iar daca jocul este folosit pentru a demonstra o caracteristica a unei
lectii,acesta devine un procedeu didactic.
-introducerea in joc
-executarea jocului
-complicarea jocului
-incheierea jocului
· dupa caz, sarcinile didactice ale jocului sa fie date diferentiat pentru a
preintampina ramaneri in urma la invatatura ;
si dinamic ;
-prin vrietatea lor, prin creare unor situatii-problema, ele dezvolta spiritul de
observatie, de analiza, de judecata, inlatura, monotonia, rutina, stereotipia, dau
posibilitatea elevilor sa-si dezvolte vocabularul,comunicarea devine mai permisiva ;
-jocul didactic ne ofera prilejul de a afla mai usor cum gandesc elevii si de a
modela logica gandirii lor.
Literatura de specialitate ne ofera o multitudine de jocuri didactice pe care le
putem folosi in cadrul lectiilor din toate ariile curriculare iar maestria invatatorulul
va duce la rezultate deosebite.
Lista jocurilor folosite in cadrul activitatilor este vasta, dar ma voi opri in acest
material la prezentarea unui joc, ce poate fi folosit la toate disciplinele,un joc al
inteligentei- rebusul scolar .
Privit ca un frate mai mic al rebusului si ruda cu integramele atat de gustate in zilele
noastre rebusul scolar il face pe micul participant ca prin rezolvarea diferitelor
rebusuri scolare sa se simta si el mai aproape de fratii mai mari, de adulti.
In acelasi timp insa, ineditul joc dezvolta procese psihice ale elevului :gandirea,
limbajul, memoria,atentia, creativitatea,vointa; poate fi folosit si ca metoda/mijloc
de invatare si evaluare sau procedeu in cadrul unei metode.
Folosirea rebusului printre elementele de sprijin ale invatarii este importanta prin
faptul ca poate interveni stimulativ o data cu cresterea curbei oboselii.
Dar pentru aceasta, orice invatator, in realizarea sau folosirea rebusului,trebuie sa-si
precizeze dinainte:
Rebusul scolar poate constitui obiectivul activitatii unui cerc de elevi, oferind
si posibilitatea organizarii unor concursuri scolare distractive si deopotriva
educative si instructive.
La cercurile de specialitati : limba romana,istorie, geografie,stiinte se poate
folosi rebusul ca auxiliar, completare la tema cercului, ca moment distractiv sau ca
un exercitiu de creativitate.