Motto :

„Nu ne putem
imagina copilăria fără
râsetele şi jocurile sale.
Sufletul si
inteligenţa devin mari prin
joc. Despre un copil
nu se poate spune că el
creste si atât; trebuie
să spunem că el se dezvoltă
prin joc.”

(Jean Chateau)
 CUPRINS
1. Jocul, activitatea fundamentala a
prescolarului si scolarului mic.
2. Jocul didactic
3. Jocul de miscare
8. Jocul de creatie
9. Jocul cu reguli
 1.Jocul, activitatea fundamentala a
prescolarului si scolarului mic.

Jocul este activitatea umana, dominanta in copilarie , prin care

copilul isi satisface imediat, dupa posibilitati propriile dorinte .
In viata copilului jocul este o activitate deosebit de atragatoare
care ne ajuta sa cunoastem mai bine inclinatiile copilului , fiind cel
mai bun „turn de observatie” de unde putem avea o vedere in
ansamblu asupra dezvoltarii acestuia.
Jocul, prieten nelipsit al copilului, reprezinta pentru perioada
prescolara principala activitate, o activitate care ii reuneste pe copii
si in acelasi timp ii si reprezinta.
Copiii se joaca exersand o activitate serioasa, stimulativa din lumea
adultilor , fiind un mod foarte serios de a aduce la nivelul sau lumea celor
mari si de a o intelege. Copilul contemporan participa la o evolutie si o
transformare vertiginoasa a lumii din care face parte.

Din acest motiv jocul ramane principala modalitate de invatare care se

bazeaza pe o seriozitate organizatorica si pe cateva caracteristici stimulatoare
si imbietoare cum ar fi: surpriza, competitia, ghicirea, miscarea sau distractia.
2.Jocul didactic
 Apare sub trei aspecte:

1. ca forma de organizare specifica activitatii de

învatare cu toata grupa, clasa de copii, cu
grupuri mici sau individual.

2. -ca parte a unei activitati de învatare, în

special în partea aplicativa, de verificare sau
evaluare.

3. -ca procedeu în activitatile de învatare cu

caracter de predare sau consolidare.
Clasificarea jocurilor didactice
- jocuri didactice
pentru
cunoaşterea
mediului
- jocuri aplicative cu înconjurător;
funcţia de fixare a
unor reguli sau
procese şi de - jocuri didactice
extindere a acestora matematice;
asupra unor situaţii
noi.

a) După
conţinutul şi
obiectivele
lor:
- jocuri muzicale;

- jocuri de orientare
-jocuri didactice în spaţiu, de
pentru însuşirea mişcare;
unor norme de
comportament
civilizat;
 Jocuri
- jocuri senzoriale:
didactice
orale – fără
material
didactic;

b) După c) După
prezenţa sau scopul
absenţa urmărit
materialului
didactic,

- jocuri
didactice cu
ajutor Jocuri
material; intelectuale:
 Structura
jocului
didactic scopul jocului continutul jocului

sarcina didactica regulile jocului elementele de joc

Jocul de mișcare
 dezvoltarea personalităţii copilului,
 la fortificarea calităţilor fizice,
 a trăirilor afective pozitive,
 a calităţilor morale, de voinţă şi caracter.
 Clasificarea jocurilor de mișcare

• După conținutul lor:

 Jocuri de mișcare cu subiecte și reguli
 Jocuri de mișcare cu elemente din activități sportive
(înot, fotbat, baschet)
 Jocuri la aparate
 Jocuri populare
 Jocuri tematice
 Jocuri recreative desfășurate în cadrul plimbărilor,
excursiilor, taberelor
• În funcție de temele stabilite la educație fizică:
 Jocuri de mișcare pentru învățarea mersului, alergării,
săriturii, prinderii, târârii, cățărării
• În funcție de anotimp
Spațiul Modul de
folosit folosire a
pentru materialului
joc de joc

Direcția de
deplasare în
Regulile funcție de
jocului roluri
 Jocul este mişcare, explorare, comunicare,
socializare, observaţie şi imitaţie, exerciţiu,
disciplinare, învăţare şi, mai ales, plăcere.

Esenţa jocului este reflectarea şi

transformarea, pe plan imaginar, a realităţii
înconjurătoare. Prin joc, copilul descoperă
şi lumea şi viaţa într-un mod accesibil şi
atractiv, o cercetează, o prelucrează şi o
trasformă în învăţare, în experienţă
personală.
2.Jocul de creatie
3.Jocul cu reguli
• Jocul cu reguli, spre deosebire de
celelalte jocuri sunt organizate,sub
conducerea directa a educatoarei. Aceste
jocuri orienteaza copiii spre ceea ce le
este sau nu le este permis sa faca. Ele se
adreseaza atentiei,perspicacitatii si
rapiditatii de gandire,spiritul de observatie.
• Prezenta regulilor, a caror respectare
presupune promptitudine si rapiditate in
reactii,contribuie la coordonarea
comportarii copiilor. Datorita faptului ca
aceste jocuri destind si invioreaza
copiii,ele pot fi introduse in orice moment
al activitatii zilnice,fie la propunerea
educatoarei,fie la propunerea copiilor,cu
conditia de a asigura participarea activa a
tuturor copiilor.
 Exemplu.
Joc didactic
matematic-clasa
pregatitoare
 ÎN CURTEA BUNICILOR
• Scop
consolidarea număratului în limitele 1-7; si verificarea capacităţii de a compune şi
descompune un număr dat;

• Obiective operaţionale:
– să constituie mulţimi cu 1-7 elemente;
– să raporteze numărul la cantitate şi cantitatea la număr;
– să compună şi să descompună numere în limitele 1-7, utilizând o gamă largă de variante;
– să perceapă numărul în întregul său;
– să rezolve sarcinile fişei;

• Sarcina didactică:
compunerea şi descompunerea unui număr;
• Regulile jocului:
Copilul numit va aşeza fiecare animal la căsuţa lui. Se vor denumi grupele
formate. Se va asocia cifra corespunzătoare numărului de elemente ale fiecărei
mulţimi. Copiii vor enumera grupele cu cele mai multe, respectiv cele mai puţine
animale. Copiii vor compune şi descompune numerele aşezând animalele unei grupe
în 2 adoposturi (descompunere), ori copletând elementele unei mulţimi
(compunere). Se motivează de fiecare dată aşezarea.

• Elemente de joc: surpriza, mânuirea materialului.

• Material didactic: siluete cu animale domestice (găini, oi, căţeluşi, pisici,cai,etc.),

imagini cu căsuţele animalelor.
Desfăşurarea jocului:

Animalele au ieşit la păscut şi trebuie să se întoarcă la casele lor. Copii le vor ajuta să intre în
căsuţa lor. Vor număra fiecare grupă si vor asocia cu cifra care corespunde numărului de
animale din casă. Un copil va primi rolul de fermier . În fiecare căsuţă vor fi 2, 3, 4 animale.
Copilul a primit rolul de fermier va trebui să copleteze numărul animalelor astfel încât în
fiecare adăpost să fie câte 7 ( 6, 5 4 sau 3) animale.
Exemplu: În coteţ erau 5 găini. Eu am aşezat încă 2 şi acum sunt 7 găini.
Copiii numără animalele din căsuţe. Fiecare fermier va verbaliza acţiunea efectuată. La fel se va
proceda şi cu celelalte căsuţe.
Rolul de fermier îl va primi acel copil care ştie să raspundă la o ghicitoare despre animale
domestice.
Exemple de întrebări:
Face ouă zeci şi sute Clăi de lână-n patru beţe
Dacă-i dai grăunţe multe. Pasc răzleţe prin fâneţe
(Găina) (Oile)
Are coarne şi bărbiţă, Laptele ce-l bei
Părul aspru şi-o codiţă. Este tot al ei.
Ea pe pomi se caţără, “Muuuu” e vorba ei,
Iedul drag îşi apără. Ghiceşte dacă vrei!
(Capra) (Vaca)
Variantă:
Copilul ales va primi 7 (5,4,6) animale. Ei au sarcina de a aşeza animale
în doua casuţe şi apoi vor spune cum le-au aşezat.

Exemplu:Eu am aşezat cele sapte oiţe astfel: cinci în primul grajd si două în al
doilea grajd. Împreună sunt şapte oiţe. Se verifică prin numărare şi se alege
cifra corespunzătoare.

Vor fi solicitaţi mai mulţi copii să spună cum au aşezat animalele de la fermă.
 Îmi dezvoltă voinţa
ajutându-mă să Mă
înving greutăţile , să motivează în
fiu mai perseverent asimilarea
şi să am stăpânire cunoştinţelor
de sine.
Jocul Îmi stimulează
didactic atentia ceea ce
îmi sustine
Îmi îmbogăţeşte
viaţa afectivă
energetic toată deoarece în cadrul
activitatea jocului mă simt
acceptat aşa cum
sunt.
Realizat de:
•Hirţe Camelia
•Mariş Georgiana
•Maruşca
(Bolojan)Andreea
•Perţe Laura