VALORIFICAREA JOCULUI ÎN PROCESUL

INSTRUCTIV-EDUCATIV
 CUPRINS
I.JOCUL-DELIMITĂRI CONCEPTUALE

II.JOCUL - ACTIVITATE LUDICĂ ÎN GRĂDINIŢĂ

III.VALOAREA INSTRUCTIV-EDUCATIVĂ A JOCULUI DIDACTIC

 JOCUL-DELIMITĂRI CONCEPTUALE

MOTTO:

,, Jocurile efectuate cu pasiune constituie un izvor de bucurie pentru copil şi o

debordare a personalităţii.”

Emil Verza
 Jocul deţine un rol important în activitatea copilului pentru că satisface dorinţa
lui firească de manifestare şi independenţă.

Dacă copilul percepe jocul ca pe o activitate relaxantă atunci, cu siguranţă jocul

se va transforma într-o situaţie adevărată de învăţare care îl va solicita pe copil
într-un mod atractiv şi autentic.

Jocul este un excelent mijloc de activare a potenţialului cognitiv, de stimulare

creativă şi de integrare psihosocială, modelând în primul rând personalitatea
copilului.

De asemenea, el reprezintă elementul fundamental în dezvoltarea

psihomotorie , senzorială, intelectuală şi socioafectivă a copilului mic.
 La vârsta preşcolară, jocul este o activitate cu caracter dominant, fapt
demonstrat de modul în care polarizează asupra celorlalte activităţi din viaţa
copilului, dar şi de durata şi ponderea sa. Această idee este susţinută şi de rolul
pe care-l are pe planul evoluţiei copilului, favorizând trecerea sa pe o treaptă
superioară de dezvoltare.

Unii psihologi consideră jocul ca pe o activitate de preînvăţare. Acţionând asupra

obiectelor şi fiinţelor din jur, copilul cunoaşte treptat această lume ,îşi satisface
nevoia de mişcare şi înţelegere, dobândeşte încredere în propriile puteri.
 Jocul reprezinta un liant indispensabil in dezvoltarea copilului.
Deseori ,ne punem întrebarea:de ce nevoia de joc?Posibile răspunsuri conturate
în evidenţierea următoarelor aspecte:

*Jocul copilului este o necesitate pentru creşterea şi dezvoltarea sa;

*Prin joc ,copilul trece de la pasivitate la ,activitate;

*Prin intermediul jocului copilul devine stapanul propriei experienţe;

*Jocul este plăcut şi provoaca placere;

*Jocul presupune o aranjare activă din partea jucătorului;

*Jocul este spontan şi voluntar ,ales în mod liber de către jucător.

 JOCUL- ACTIVITATE LUDICĂ ÎN GRĂDINIŢĂ

Activitatea ludică nu este sinonimă cu jocul, ci ea se reflectă în categoria de

activitate instructiv-educativă care este specifică învăţământului preşcolar, fiind
centrată pe promovarea spiritului de joc.

Componenta instructiv-educativă se realizează prin obiectivele urmărite

sistematic, iar componenta joc se realizează prin modul de desfăşurare, prin
elemente- surpriză, elemente de mişcare şi relaxare, prin participarea tuturor
copiilor în ritmul propriu.
 Realizarea activităţilor ludice:

-activităţi la alegerea copiilor;

-activităţi de învăţare dirijată;

-alte tipuri de activităţi (de după- amiază)

Activităţile la alegerea copiilor, care sunt libere şi recreative, se realizează prin

joc şi activităţi ocupaţionale.

Jocul, prin natura lui, are următoarele valenţe formative:

-dezvoltă spiritul de observaţie şi investigaţie al copilului;

-dezvoltă gândirea logică, creativă şi flexibilă;

-cultivă imaginaţia;
-dezvoltă memoria;
-formează conduita morală;
Activităţile ocupaţionale se realizează la sugestia educatoarei sau din iniţiativa
copiilor. Prin astfel de jocuri, copiii se apropie de activităţile zilnice, practice.
Activităţile de învăţare dirijată au următoarele forme de realizare:
Joc simbolic- joc de manipulare, de imitare, de creaţie;
Joc cu reguli.
Privind subiectul acestor activităţi, putem vorbi despre:
-jocuri distractive;
-jocuri de mişcare;
-jocuri libere.
 Activităţile ludice trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

-să se îmbine în mod armonios;

-să îndeplinească capacităţile cognitive, de mişcare şi afective ale copiilor;

-să stimuleze creativitatea acestora;

-să asigure integrarea copiilor în activitate.

Activitatea instructiv-educativă în grădiniţă se bazează pe suportul relaţiei dintre

joc şi învăţare sistematică, ştiind că jocul este o formă de organizare, metodă şi
procedeu.
 JOCUL DIDACTIC ÎN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV

Termenul ,,didactic” asociat jocului accentuează componenta instructivă a activităţii şi

evidenţiază că acesta este organizat în vederea obţinerii unor finalităţi de natură
informativă şi formativă specifice procesului de învăţământ.

Fiecare joc didactic trebuie să-i instruiască pe copii, să le precizeze şi să le

consolideze cunoştinţele despre lumea înconjurătoare şi are sarcina să îmbine
armonios elementul instructiv şi exerciţiul cu elementul distractiv.

În timp ce învaţă, copilul trebuie să se distreze în acelaşi timp, să se joace, o

îmbinare a elementului instructiv cu cel distractiv, conducând spre apariţia unor stări
emoţionale complexe.
 Jocul didactic constituie un mijloc valoros de dezvoltare a limbajului sub toate
aspectele sale: fonetic, lexical, gramatical, dar şi în ceea ce priveşte fluiditatea şi
expresivitatea, îmbinarea limbajului oral, gestual, grafic. Sub îndrumarea atentă a
cadrului didactic, copiii se vor exprima în enunţuri simple şi dezvoltate, realizând
acordul între părţile de propoziţie şi intonaţia corespunzătoare semnelor de
punctuaţie.

Jocurile didactice pot îmbrăca forma unor jocuri de mişcare cu reguli care
contribuie la dezvoltarea atenţiei, memoriei, imaginaţiei creatoare şi a creativităţii.

Metoda jocurilor valorifică avantajele dinamicii de grup. Copilul înţelege că aderenţa

la grup înseamnă să respecţi regulile grupului, să te concentrezi în rezolvarea cu
succes a sarcinilor .

De asemenea, copilul învaţă să-şi susţină punctul de vedere atunci când alege cea
mai bună variantă de rezolvare.
 Prin respectarea regulilor din cadrul jocului sunt întărite calităţi morale(răbdare şi
tenacitate, respect pentru opinia celor din jur, stăpânirea de sine, simţul de
răspundere), importante în formarea şi dezvoltarea personalităţii.

Jocul didactic este un bun mijloc de educare a unor trăsături de voinţă, caracter,
perseverenţă, încredere, curaj, sinceritate etc.

Pentru ca prin jocul didactic să se obţină finalitatea dorită, se impune respectarea unor
condiţii:

-crearea unei atmosfere de lucru atrăgătoare şi antrenante;

-respectarea particularităţilor de vârstă ale copiilor;

-pregătirea unui material de lucru adecvat;

-stabilirea precisă a regulilor jocului;

-introducerea în joc a unor situaţii, întâmplări practice;

-stabilirea unor sarcini cu grad diferit de dificultate;

-explicarea şi prezentarea sarcinilor stabilite de către educatoare într-un mod

accesibil.

STRUCTURA JOCULUI DIDACTIC:

-scopul jocului;

-conţinutul;

-sarcina didactică;

-regulile jocului;

-elementele de joc.
 JOCURI DIDACTICE DESTINATE DEZVOLTĂRII LIMBAJULUI

Aceste jocuri solicită perceperea corectă a sunetelor, descifrarea compoziţiei sonore sau semnalarea
prezenţei sau a absenţei unui anumit sunet într-un cuvânt.

Asemenea sarcini pot fi înfăptuite prin jocurile : ,,Cine face?”, ,,Ce se aude?”, ,,De-a trenul”, ,,Repetă ce
spune”, ,, Cu ce sunet începe?” etc.

În astfel de jocuri s-au introdus sunetele a căror pronunţie poate fi prelungită, cum este cazul vocalelor
sau al unor consoane precum: s, r, j, z, s.

Dezvoltarea auzului fonematic conduce la corectarea defectelor de vorbire. În acest sens, jocurile
enumerate pot aduce o contribuţie de seamă nu numai la perceperea clară şi corectă a sunetelor
corespunzătoare, ci şi pentru corectarea pronunţiei defectuoase a acestora.
 JOCUL DIDACTIC ÎN ACTIVITĂŢILE MATEMATICE

Activităţile matematice au o importanţă au o importanţă deosebită în plan cognitiv, contribuind la

dezvoltarea gândirii logice a copilului, la însuşirea unor cunoştinţe elementare .

Jocurile de formare de mulţimi au ca scop formarea unor abilităţi de identificare, grupare, sortare,
triere, clasificare. Jocurile didactice matematice de numeraţie contribuie la formarea şi consolidarea
deprinderilor de comparare , punere în perechi, de ordonare, de asociere.

Joc didactic de formare şi operare cu mulţimi ,,Caută pătratul!”, ,,Surprize pentru Zâna Iarnă!”

Joc didactic de numeraţie: ,,A câta albinuţă a zburat?”, ,,Jocul pionilor”

Joc logico-matematic: ,,Te rog să-mi dai!”

 JOCUL DIDACTIC ÎN ACTIVITĂŢILE DE CUNOAŞTEREA MEDIULUI

Activităţile de cunoaştere a mediului înconjurător reuşesc cel mai bine să valorifice curiozitatea
copilului, dorinţa lui de a descoperi, de a intra în contact cu semenii, cu obiecte şi fiinţe din jurul său
sau aflate la o mai mare depărtare de el. Aceste activităţi se pot manifesta sub formă de joc.

Spre exemplu, la activităţile liber alese, atunci când copiii pot desena, colora, decupa şi lipi
reprezentări ale obiectelor şi fiinţelor din mediul înconjurător, aceştia pot învăţa şi repeta cântece şi
poezii legate de mediu şi ocrotirea lui.

Exemple de jocuri: ,,Calendarul Naturii”, ,,Tabloul Anotimpului”, ,,Bunătăţile toamnei”

 JOCUL DIDACTIC ÎN ACTIVITĂŢILE DE EDUCAŢIE PENTRU SOCIETATE

Folosirea jocului, mai ales a jocului didactic în cadrul activităţilor de educaţie pentru
societate, ajută, în primul rând, la formarea şi practicarea de comportamente active,
conştiente şi responsabile ale copilului faţă de sine şi de ceilalţi, bazate pe drepturi şi
obligaţii, pe principii şi valori morale, pe corectitudine , încredere şi toleranţă.

Spre exemplu, în vederea formării noţiunilor legate de simboluri naţionale, se pot

aplica jocuri precum: ,,Sunt românaş”, ,,Ţara mea”, ,,Şi eu vreau să fiu ca ei”.

Jocuri pentru formarea comportamentului politicos: ,,La teatru”, ,,La supermarket”, ,,În
autobuz”, ,,În oraş” etc.

Jocuri care au ca tematică circulaţia rutieră: ,,Ce ne spun indicatoarele”, ,,De-a

pietonii”, ,,Şoferi şi pietoni”, ,,Agentul de circulaţie” etc.
 JOCUL DIDACTIC ÎN ACTIVITĂŢILE PSIHOMOTRICE

Jocurile de mişcare pot constitui o etapă de sine stătătoare în cadrul activităţilor liber
alese, respectiv după activităţile comune, ca moment de sine stătător.

Activitatea motrică favorizează dezvoltarea tuturor proceselor psihice: cognitive,

afective şi volitive. Prin jocul motric, copilul, ca participant activ, îşi dezvoltă atât
calităţile motrice, cât şi percepţiile complexe: spaţiale, chinestezice, temporare etc.

Joc cu aruncări: ,,Apărarea cetăţii”

Joc de echilibru: ,,Caii nărăvaşi”

Joc de tracţiune: ,,Tracţiunea frânghiei în linie”

 BIBLIOGRAFIE
1.Anghelache, Valerica, Metodica activităţilor instructiv-educative din grădiniţă,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 2017

2.Stan, Floarea, ,, Jocul didactic”, Editura Rovimed Publishers

3.Catalano, H., Albulescu, I., Pedagogia jocului și a activităților ludice, Editura

Didactică și Pedagogică S.A., 2018