METODICĂ – TITULARIZARE 2023

4. JOCUL ÎN EDUCAȚIA TIMPURIE

1. Definirea jocului
La vârsta preșcolară, jocul satisface în cel mai înalt grad nevoia de activitate a
copilului.
Jocul se regăsește la copiii tuturor popoarelor, din cele mai vechi timpuri.
Jocul este o activitate distractivă și stimulativă care implică curiozitate,
imaginație creatoare, creativitate și optimism.
1.a). Specificul jocului în preșcolaritate
Jocul presupune manipularea de obiecte, de cele mai multe ori foarte atractive
pentru copiii mici (transport al obiectelor, rostogolire, rotire, lovire, scuturare,
acoperire, închidere, alăturare, îmbinare, deconstruire și transformare,
modificare a formei, structurii, utilității unor obiecte).
Jocul presupune adesea rezolvare de probleme sau identificarea cu un model
(personaj, caracter), ale cărui caracteristici, convingeri, atitudini,
comportamente, emoții sunt imitate, ceea ce reprezintă un exercițiu pregătitor
pentru asumarea identității de mai târziu.
Jocul contribuie semnificativ la dezvoltarea componentei sociale, a comunicării
deoarece prin intermediul jocului, preșcolarii își vor selecta parteneri, prieteni
sau asociați pe acei colegi cu care vor comunica eficient în desfășurarea unui
anumit joc.
Jocul contribuie la dezvoltarea cognitivă, fizică, socială și emoțională a
personalității , întrucât formează, dezvoltă și restructurează întreaga viață a
copilului.
Jucându-se cu obiecte, copiii își dezvoltă percepțiile de formă, mărime, culoare,
greutate, își formează capacitatea de observare.
În concluzie,
Gray – „ Jocul este un dar al lui Dumnezeu care face ca viața pe pământ să
merite să fie trăită”

1
 2. Funcțiile jocului
Cele mai importante funcții ale jocului sunt:
Funcția de cunoaștere
Funcția formativ-educativă – jocul educă atenția, abilitățile și capacitățile
fizice, trăsăturile de caracter, atitudinea de colectiv.
Funcția de stimulare a mișcărilor – jocul contribuie la creșterea și
dezvoltarea complexă a motricității
Funcția distractivă – asigură relaxarea și petrecerea timpului liber în mod
plăcut.

3. a). Clasificarea jocurilor

În scop didactic, vom opta pentru următoarea clasificare:
 jocuri senzoriale:
- auditive
- vizuale
- motorii
- tactile
 jocuri de observare:
- a mediului natural
- a mediului social
 jocuri de dezvoltare a limbajului
 jocuri de stimulare a cunoașterii interactive
 jocuri muzicale
 jocuri matematice
 jocuri tehnologice:
- de aplicații
- de construcții tehnice
 jocuri sportive
 jocuri literare
 jocuri lingvistice
 jocuri simbolice:
- subiectul și regulile acestui joc sunt inventate de copii
- variante de joc: cu subiecte din viața cotidiană, cu subiect din povești și basme.

2
  Jocuri de orientare
 Jocuri de sensibilizare
 Jocuri conceptuale
 Jocuri-ghicitori
 Jocuri materiale
 Jocuri orale
 Jocuri pe bază de întrebări
 Jocuri pe bază de fișe individuale
 Jocuri cu reguli transmise prin tradiție
 Jocuri cu reguli inventate
 Jocuri spontane:
- Lipsește intervenția dirijată
- Educatoarea poate observa copii
- Educatoarea le poate pregăti materiale, jucării, conținuturi și variante
- Intervenția educatoarei este mai discretă, pentru a nu deranja copii în timp ce se
joacă
 Jocuri de mișcare:
- Imitarea animalelor sau a oamenilor
 Jocuri de observație
 Jocuri de atenție
 Jocuri de memorie
 Jocuri de gândire
 Jocuri de imaginație
 Jocuri de limbaj
 Jocuri de creație
 Joc didactic
 Jocul liber

4. Relația joc – dezvoltare – învățare

Jocul contribuie la asigurarea stării de bine, a sănătății și fericirii copiilor, acestea
fiind trei dintre condițiilor unei învățări autentice, de durată.
Prin îmbinarea elementelor de învățare cu cele de joc, copilul însușește unele
cunoștințe și face primii pași în direcția formării deprinderilor de muncă
intelectuală.
3
Prin intermediul jocului, copilul exprimă propriile emoții și le recunoaște pe cele
ale partenerilor de joc.
jocul, învățarea și dezvoltarea se află în relație de interdependență deoarece jocul
sprijină învățarea și dezvoltarea, învățarea se produce în contextul jocului, iar
dezvoltarea constituie un sprijin important pentru joc.
Prin activitatea de joc, li se oferă preșcolarilor, prilejul de a exersa achizițiile
dobândite în contexte de învățare formală, non formală și informală.