METODICĂ – Titularizare 2023

3. Organizarea activităților de învățare în educația timpurie

Mediul educațional
Importanța oferirii de către educatoare a mediului educaţional de contexte şi
situaţii de învăţare cât mai diverse, care să solicite implicarea copilului sub cât mai
multe aspecte: cognitiv, emoţional, social, motric. Fiecare moment al zilei
reprezintă o oportunitate de învățare, dar nu în sensul de sarcini didactice formulate
de cadru didactic, ci momente precum dejunul, momentele de tranziție, somnul de
după-amiază sau mersul la toaletă.
Mediul educaţional oferă siguranţă emoţională şi afectivă atunci când educatoarea,
cunoscându-şi bine copiii din grupă, organizează şi amenajează ambientul astfel
încât aceştia să poată desfăşura activităţi potrivite dezvoltării individuale.
Însuşi mediul educaţional este un bun educator pentru copiii mici. Mediul
constituie contextul fizic, cultural, social în care se realizează educaţia copilului. El
trimite permanent mesaje copilului, cele mai multe dintre ele fiind esenţiale pentru
formarea acestuia şi constituie elementele de bază în experienţa lui de viaţă. Acest
capitol oferă cîteva idei cu privire la modul în care trebuie să organizăm spaţiul
fizic şi echipamentul în sala de grupă pentru a sprijini şi promova necesităţile de
dezvoltare a copiilor.
Aflaţi în faţa mai multor posibilităţi, copiii învaţă să aleagă ceea ce li se potriveşte:
învaţă din experienţă proprie şi îşi asumă responsabilitatea deciziei. Atunci cînd
materialele sunt aranjate în aşa fel încît copiii să poată avea uşor acces la ele, copiii
au o mulţime de ocazii de a exprima opţiuni. Spaţiile deschise oferă copiilor
posibilitatea de a vizualiza materialele pe care le au la dispoziţie. Preferinţele
micuţilor de 1-3 ani sunt diferite faţă de cele ale copiilor mai mari, de aceea mediul
educaţional trebuie proiectat în aşa fel, încît aceste preferinţe să fie întîmpinate.
Prin organizarea spaţiului grupei pe centre de activitate procesul de învăţare este
unul activ, de socializare, in care copii interacţionează direct cu materialele, cu alţi
copii, cu adulţii, individual, in perechi sau in grupuri mici. Acest tip de organizare
permite dezvoltarea liberă a copilului pe domeniile de dezvoltare: dezvoltare fizica,
sanatate si igiena personala ; dezvoltarea socio-emoţionala; dezvoltarea
capacitaţilor si atitudinilor in învăţare ; dezvoltarea limbajului, a comunicării si
premisele citirii si scrierii ; dezvoltarea cognitivă si cunoaşterea lumii.

1
Pentru a răspunde cerinţelor de dezvoltare a copiilor in toate domeniile menţionate
mai sus, in scopul oferii unor experienţe de învăţare cat mai diverse si a unor
conţinuturi circumscrise de cele cinci domenii experienţiale, spaţiul sălii de grupă
va fi organizat pe centre de activitate, care integrează diferite domenii de
cunoaştere si experienţe de învăţare: biblioteca, ştiinţa, arta, joc de rol, jocuri de
masă si construcţii. Mediul educaţional al grădiniţei permite dezvoltarea liberă a
copilului, evidenţiind dimensiunea interculturală si pe cea socială.
Grădiniţa este instituţia unde se manifestă şi sunt încurajate experienţele de debut
ale copilului în domeniul limbajului, locul în care se înregistrează primele contacte
ale acestuia cu cartea, cu limbajul scris, locul în care sunt înregistrate şi stimulate
primele experienţe ale copilului în domeniul cititului şi scrisului. Şi, toate acestea
se petrec fără a stabili un anumit program în grădiniţă, după care copiii să înveţe, la
date şi ore fixe , să citească sau să scrie. În programul zilei se găsesc destule
momente în timpul activităţilor obligatorii, al jocurilor şi activităţilor alese sau cele
din programul după–amiezii, când se poate face aproprierea copilului de carte şi,
pregătirea pentru activitatea de citit-scris din şcoală. Copilul vine în grădiniţă cu o
anumită experienţă lingvistică necesară integrării sale sociale şi dobândirii
performanţei lingvistice viitoare. Stimularea comunicării orale merge în paralel cu
stimularea comunicării scrise. Aşa cum un copil trebuie să aibă experienţă în mers
înainte să facă dans modern , tot aşa el trebuie, mai întâi, să câştige experienţă în
vorbire, înainte de a se angaja în forme de exprimare mai complicate, cum sunt
scris-cititul. Centrul tematic este locul unde expunem materiale legate de tema
proiectului în aşa fel încât copiii să le poată privi şi mânui, să se poată juca cu ele,
să vorbească şi să citească, să li se citească despre ele, să poată adăuga altele noi,
produse sau procurate de ei. Acesta poate fi un dulăpior, un raft, o cutie de carton,
unde vom expune titlul temei şi materialele legate de acesta. Procurarea
materialelor necesare pentru acest centru tematic se va face în urma studierii cu
atenţie a temei de către educatoare. Materialele vor fi aduse, de regulă, de către
copii pentru a fi arătate şi pentru a discuta despre ele, pentru a le studia Prin felul
în care este amenajată, ea oferă copilului ocazii să se simtă bine în intimitatea lui,
stimulându-i interesul şi invitându-l la învăţare prin descoperire şi explorare. Sala
de grupă îi vorbeşte copilului prin ceea ce oferă ca posibilitate de acţiune şi
experienţă. Aflat în faţa mai multor posibilităţi, copilul este invitat să aleagă ceea
ce i se potriveşte, să decidă. Organizarea spaţiului educativ prin delimitarea
Centrelor oferă atât părinţilor, cât şi educatorului oportunitatea de a-i observa mai
bine pe copii în intracţiunea lor cu materialele, cu alţi copii sau cu adulţii. În

2
organizarea pe Centre a spaţiului educativ, educatorul va asigura:  securitatea şi
protecţia copiilor;  confortul prin mobilier, canapele, pernuţe;  existenţa unui
spaţiu suficient studiului şi întâlnirii cu alţi copii;  existenţa unui material adecvat
situaţiilor de învăţare; poziţionarea adecvată a Centrelor, respectând reguli specific
La colţul Bibliotecă este aşezat un raft pe care sunt aşezate cărţi cu imagini, cărţi
cu poveşti, jetoane ilustrate, casetofon, casete, diapozitive,etc. Cărţile trebuie
schimbate des pentru a menţine interesul copiilor. Tot la acest colţ pe o măsuţă este
aşezat un televizor, un calculator pentru a oferi copiilor prilejul de a viziona desene
animate, CD-uri cu poveşti, jocuri. La această vârstă, copiii au preferinţe pentru
unele povestiri şi cer să le fie repetate. Sunt atraşi de imaginile viu colorate, devin
sensibili la muzică, la ritm, la melodie, la cântece pentru copii, la jocurile
muzicale. Le place să cânte şi să danseze. Colţul Bibliotecă fiind dotat cu casetofon
sau combină muzicală, dă posibilitatea copiilor de a audia jocuri muzicale şi
cântece pentru copii. Aria de stimulare joc de masăcuprinde o măsuţă şi un raft pe
care se găsesc jucării mici şi jocuri de masă. Este o zonă în care copilul capătă
achiziţii în toate domeniile: cognitiv, socio afectiv, fizic. Colţul Construcţii este
adesea spaţiul cel mai frecventat de copii. Jocul de construcţii oferă posibilităţi
multiple de dezvoltare a copilului. Acest colţ trebuie plasat într-un loc îndepărtat de
zona liniştită, pentru a nu deranja. Materialele vor fi dispuse în cutii rotunjite la
colţuri sau rafturi, pe categorii: cuburi, figuri geometrice, Lego, maşinuţe, animale
mici de jucărie. Jocul de rol îşi are sursa în imaginaţia copiilor. Adulţii pot încuraja
un joc de rol bogat confecţionând şi păstrând la îndemână echipamente speciale
care sunt, în esenţă, cutii (truse) umplute cu diferite obiecte pe care copiii le vor
utiliza jucându-se de-adoctorul, de-a poştaşul, de-a mecanicul, de-a vânzătorul, de-
a frizerul, etc. Materialele confecţionate trebuie să reflecte viaţa comunităţii în care
trăim. Sectorul știinţă (plante, mici animale de casă, acvariu cu peştişori, seminţe,
vase pentru experienţe, etc.). Aici este locul unde copiii îşi asumă diferite
responsabilităţi, realizează mici experienţe sub îndrumarea educatoarei, fac diferite
observaţii. Colţul Artă oferă posibilitatea copiilor să exprime ce gândesc, să simtă
şi să vadă lumea şi astfel îşi pot exprima şi potenţialul creator. Rolul cel mai
important al educatoarei este să asigure un mediu, o atmosferă care încurajează şi
sprijină potenţialul de exprimare creatoare al copilului. Spaţiul acestui colţ trebuie
să fie suficient pentru copiii care lucrează, astfel încât să nu se stânjenească, să nu
existe senzaţia de înghesuială. Trebuie să fie ales în aşa fel, încât lumina să vină
din partea stângă şi să nu fie o zonă de trecere, pentru a nu fi deranjaţi micuţii
artişti. Spaţiul amenajat pe arii de stimulare ajută copiii să-şi dezvolte
personalitatea prin faptul că le lasă posibilitatea de a alege singuri unde, cu ce, cu
3
cine şi cât se joacă, îşi asumă responsabilităţi pentru alegerile făcute, percep
activităţile ca fiind reuşite deoarece sunt potrivite nivelului lor de dezvoltare şi nu
vor resimţi o frustrare ca urmare a faptului că sunt constrânşi să participe la
activităţi care sunt fie prea dificile, fie prea uşoare.

Ambianța psiho-relațională
Ambianta psiho-relationala se refera la manifestările atitudinilor emoționale fata de
activitățile desfășurate în grădinița, stările de satisfacție, disponibilitățile
relaționale ale copiilor și ale educatoarei, întreținerea unei atmosfere de conlucrare
între toți copii grupei respective.
De aceea ansamblul tuturor acestor manifestări relaționale constituie fondul pe
care se va desfășura evoluția intelectuală și morală a copilului.
Modalități de organizare a grupei: educatoarea poate organiza grupe de copii in
cadrul activităților zilnice astfel: cu toata grupa, cu grupuri mici, in perechi sau
individual.
Modele de aranjare spațiala a grupei: grupa de elevi poate fi organizata in funcție
de cerințele proiectului de lecție si anume in cerc, semicerc, clasa.

Modalități de organizare a grupei

Organizarea grupei pe centre, ajută copiii să-și dezvolte personalitatea prin faptul
că lasă posibilitatea de a alege singuri unde, cu ce, cu cine și cât se joacă, își asumă
responsabilități pentru alegerile făcute, percep activitățile ca fiind reușite.
Tipuri de centre:
1. Centrul Artă
2. Centrul Bibliotecă
3. Centrul Construcții
4. Centrul Joc de rol
5. Centrul Joc de masă
6. Centrul Știință
7. Centrul Nisip și apă

4
1.a). Centrul Artă
- este o zonă a artei și imaginației în care copiii vor putea: desena, picta,
modela, cânta, dansa, realiza lucrări individuale și colective cu materiale din
natură și materiale refolosibile, vor putea face jucării, costume pe care le vor
îmbrăca la jocul de rol sau la carnavale etc.
Materiale:
coli: albe, colorate, cartonate;
hârtie glasată, autocolantă, creponată;
creioane grafice, colorate
carioci
coli de desen, acuarele, pensule și pahare de apă
planșete și plastilină
materiale din natură sau plastic, lemn etc.
panoul pentru expunerea lucrărilor
instrumente muzicale
Recomandări:
a. Lăsarea copilului să creeze și să înfățișeze lumea așa cum o vede el.
b. Evitarea copierii modelelor – aceasta inhibă imaginația
c. Este important pentru copil procesul în sine, nu produsul final
d. Ieșirea cu copiii în afara spațiului clasei – ceea ce trăiesc și văd se vor
exprima în creațiilor lor artistice
e. Acordarea atenției deosebite asupra materialelor folosite – experimentarea
înainte de a le da copiilor
f. Utilizarea șorțulețelor
g. Modul de utilizarea a materialelor și a instrumentelor de lucru.
h. Comentariile trebuie să fie încurajatoare și NU critice – cereți explicații
i. NU se compară desene, picturile – competiția nu este potrivită la această
vârstă
j. Amenajarea spațiului pentru așezarea lucrărilor terminate pentru a nu se
deteriora

5
 k. Asocierea activităților artistico-plastice cu muzica – fond muzical liniștitor
în surdină
l. Muzica pentru alte tipuri de activități: melodii vioaie pentru strângerea
jucăriilor sau când ne pregătim de ieșit afară; melodii liniștite la masă sau
înainte de somn
m. Anunțarea copiilor din timp pentru încheierea lucrului și încurajarea să
strângă și să lase curat în urma lor.
Beneficii
Centru ARTĂ îi facilitează copilului accesul către o zonă de intersecție a socialului
cu artisticul.
Explorarea acestui centru îi va dezvolta copilului: creativitatea, manualitatea,
limbajul, îi va sprijini dezvoltarea socioemoțională, îi va regla raportul cu
dimensiuni fizice / fiziologice cu care se va întâlni mai târziu, cum ar fi spațiul și
timpul.
Îi va oferi posibilitatea de a înțelege și construi compoziții / sisteme integrate în
care culoarea, sunetul, mișcarea, forma transmit un mesaj unic.
2.a). Centrul Bibliotecă
În acest centru, se vor desfășura multe activități din sfera limbajului,
Materiale: Recomandare: punerea la dispoziția copilului materiale specifice care
să constituie într-un mediu educativ și cultural activ și stimulativ:
Cărți, caiete, creioane grafice, ziare, reviste, imagini și jocuri cu imagini, cd-uri și
DVD-uri, laptop, TV, boxă, marionete, păpuși de degete.
Recomandări:
Centrul bibliotecă va trebui amenajat într-un loc liniștit al clasei.
Cărțile și materialele scrise puse la dispoziția copiilor, trebuie să poată fi
vizualizate și accesate cu ușurință de către copii.
Se recomandă utilizarea etajerelor cu plan inclinat sau a cutiilor de depozitare în
care se vor delimita prin etichete colorate diferit sau cu imagini sugestive
categoriile de cărți (pe vârste, pe genuri, pe autori).
Beneficii:

6
Limbajul și exersarea operațiilor intelectuale în acest centru, îi conferă copilului
preșcolar autonomie și posibilitatea de a se mișca cu ușurință în mediul apropiat
sau mai îndepărtat, și de a experimenta evenimente și fenomene care, mai târziu,
vor avea o semnificație aparte (matematica, fizică, chimie, biologie).
Prin selectarea atentă a unor specii literare și a instrumentelor de scris, educatoarea
pregătește terenul pentru o utilizare activă a limbajului.

3.a). Centrul Construcții

În acest centrul, copilul se simte în largul lui.
Are libertatea de a face gălăgie – aici ce s-a dărâmat, poate fi refăcut imediat, ce s-
a înălțat, poate fi dărâmat într-o clipă, totul ca într-o poveste.
Mâinile lor simt, mângâie și controlează forme, stăpânesc lumea.
Materiale: cuburi lego si lemn (diferite culori și mărimi), jocuri de construcții.
Recomandări:
Cuburile ocupă mult spațiu, de aceea vom găsi un loc potrivit pentru ele, de regulă
o cutie portabilă, care să poată fi ușor mutată.
Spațiu de depozitare trebuie să fie cât mai aproape de sol, dacă nu chiar pe sol și
foarte aproape de locul în care copiii vor construi.
Învățați copiii să așeze cuburile de aceeași formă și mărime împreună.
Locul unde copiii se joacă trebuie să fie suficient de larg, pentru a le oferi confortul
realizării în voie a construcțiilor, dar suficient de distanțat de locul pe unde se
mișcă frecvent copiii prin grupă.
Centrul construcții poate fi dotat cu un covor care să atenueze zgomotul.
Avertizați din timp copiii că trebuie să își termine construcțiile și că urmează
strângerea acestora.
Pentru ca strângerea lor nu este o activitate plăcută pentru copii, încercați să
folosiți un cântecel pentru acest lucru sau să îndemnați copiii să strângă luând
cuburile unul câte unul și descoperind ce se întâmplă, ce rămâne.

7
Beneficii:
Jocurile de construcție oferă copiilor posibilități multiple de dezvoltare
Cuburile dau copilului un puternic sentiment de împlinire și control.
În domeniul socio-emoțional, copiii exersează în jocul de construcție folosirea în
comun a lucrurilor și cooperarea cu ceilalți., învață să planifice în grup pentru
atingerea unui obiectiv comun, dobândesc aptitudini de negociere și se bucură
împreună de lucrul realizat.
Cuburile și materialele de construcție, îi învață pe copii o mulțime de lucruri:
- Despre proprietățile materialelor: mărime, greutate, dimensiuni
- Să sorteze, să clasifice, să compare, să diferențieze
- Să înțeleagă conceptele de echilibru, spațiu, suprafață, volum
- Să înțeleagă relația ăarte-întreg
- Să-și îmbogățească și să-și flexibilizeze cu ușurință vocabularul
- Să învețe despre formă și armonie, despre estetica formei și a spațiului.
4. a). Centrul Joc de rol
Este locul în care se concentrează activitățile casnice cu care fac cunoștință copiii
și de exersare a rolurilor sociale.
Este unul dintre cele mai îndrăgite de copii, întrucât aici găsesc la îndemâna lor
diferite truse și un bogat și variat material pentru jocurile de rol: de-a mama, tata,
de-a doctorul etc.
Materiele: mobilier, veselă, tacâmuri, aragaz, seturi de jucării sau instrumente,
ustensile folosite de diferiți profesioniști, costumație și accesorii adecvate și măști
pentru asumarea diferitelor roluri, păpuși.
Recomandări:
Plasarea acestui centru trebuie gândită într-un colt mai retras al clasei, dar cu acces
la o fereastră, pentru a da un aer familial de casă
Jocul copiilor în acest centru trebuie observată cu multă atenție de către
educatoare, pentru că furnizează o mulțime de date despre nivelul de dezvoltare a
copilului și despre preocupările / probleme lui
Toate aceste informații pot fi folosite în programele educaționale individualizate

8
Beneficii:
Prin jocurile / activitățile derulate la acest centru, li se formează copiilor o serie de
deprinderi sociale, de cooperare, de comunicare, de înțelegere a relațiilor sociale.
Este important să alegem sau să le propunem copiilor rețete simple și sănătoase, în
care abilitățile lor să fie exersate.
Jocul de rol îi ajută pe copii să se transforme din persoane egocentrice în persoane
capabile să comunice cu alții.
Copilul învață să se concentreze, să-și exerseze imaginația, să pun în practică idei
noi, să practice comportamente de grup și să-și dezvolte acapacitatea de control
asupra lumii în care trăiește.
În acest centru, se desfășoară unul dintre cele mai personale, individualizate și
intime procese de învățare, copiii descoperindu-se prin raportarea la alteritate
Conștientizând calitățile proprii, copiii învață să relaționeze cu ceilalți, punând în
practică noi idei de joc.
Practicând comportamentul de grup, își dezvoltă capacitatea de control asupra
lumii în care trăiește, învață cum să-și comunice gândurile, sentimentele, emoțiile.
Cu ajutorul acestui centru, copiii învață:
- Să-și exprime și s-și gestioneze emoțiile
- Să comunice civilizat și cu înțeles cu ceilalți
- Să folosească mediul
- Să-și adapteze comportamentele la contexte specifice
- Să-și aștepte rândul
- Să relaționeze eficient cu colegii și cu adulții prezentați în centru
- Să valorizeze diversitatea
5.a). Joc de masă
6.a) Centrul Știință
Este locul unde copiii găsesc la dispoziția lor, materiale pentru diferite experimente
pe care le pot realiza singuri sub îndrumarea educatoarei.
Materiale: albume, glob pământesc, atlase geografice, atlas botanic, cântar, pahare
de dimensiuni diferite cu care copiii pot învăța să aprecieze diferența de greutate și
de volum a diferitelor obiecte, cutii cu diferite semințe colecționate de copii, lupe
9
sau microscop, semințe puse la încolțit, colecții de frunze, scoici, melci, pietre de
diferite forme, mărimi, pene etc. – care facilitează apropierea copilului de
cunoaștere lumii înconjurătoare, pe care o descoperă pas cu pas și o explorează
individual sau în grupul de copii cu care se joacă.
Acest centrul mai poate avea: puzzle, lego, domino, jocuri cu imagini
Recomandări:
- Plasarea acestui centrul trebuie să fie în apropierea centrului Bibliotecă,
pentru că în ambele centre, copiii trebuie să fie liniștiți și să se poată
concentra.
- Materialele să fie suficiente pentru ca copiii să le poată utiliza
- Jucăriile și jocurile de la acest centru vor sta pe rafpturi deschise la nivelul
copiilor
- Asigurarea centrului cu materiale care încurajează copilul să observe, să facă
predicții, să experimenteze
- Încurajați experimentele copiilor care au la bază curiozitatea lor naturală,
experiențele specifice trăite de copii și înregistrați observațiile
Beneficii:
Activitățile din acest centru stimulează sau deprinde copiii cu:
- Lucrul în echipă, comunicare în grup
- Curiozitatea, interes pentru a cunoaște lucruri noi
- Înregistrarea infromațiilor
- Ordine și disciplină
- Concentrarea atenției
7.a. Centrul Nisip și apă
Este un centru care dă posibilitatea copiilor să învețe, să se relaxeze și să-și
reprezinte tridimensional realitatea.
Materiale: dacă se găsește în incinta grupei: măsuță special amenajată în care
există atât nisip, cât și apă
Centrul poate fi dotat și cu sticle și cutiuțe de plastic, bețișoare, pietricele, scoici,
coji de nucă, dopuri de plută, capace de borcane și sticle, strecurători, lopățele sau
alte forme de nisip.
Recomandări:
10
Copiii care lucrează cu apă trebuie să își protejeze hainele prin suflarea mânecilor
și prin acoperirea cu un șorț protector sau a salopetelor de fâș/plastic
Apa din recipientul destinat acesteia, trebuie schimbată zilnic și trebuie să fie
neapărat apă potabilă
Nisipul trebuie să fie fin și curat
Cutia unde este depozitat nisipul nu trebuie să fie umplută până la vârf și trebuie
acoperită peste noapte.
Regulile de bază a acestui centru:
- Nisipul să rămână în cutia lui
- Nu trebuie aruncat pentru că ne putem râni
- Nu este de mâncat
- La colțul cu nisip folosim numai uneltele / jucăriile de nisip
- Când am terminat joaca, strângem materialele și facem curat
- Dacă ne-am jucat cu picioarele goale în nisip, ne scuturăm bine tălpile
înainte de a pune ciorapii
Beneficii:
Calitățile apei și a nisipului facilitează învățarea fenomenelor , proceselor
științifice: plutirea, scufundarea, înghețarea, ruginirea, cântărirea, măsurarea etc,
încurajând copii în direcția curiozității științifice și a dorinței de explorare.
Copiii pot exersa deprinderea de a scrie pe nisip diferite semne grafice, litere, cifre
cu degetul sau betișorul
Apa și pământul sunt fundamentale în existența noastră, furnizându-ne hrană,
energie, bucurie și relaxare.

11
 Modele de aranjare spațială a grupei
Modele de aranjare spaţială a grupei de copii (cerc, semicerc, clasă etc.)
Aranjarea şcolară clasică este o aranjare utilă pentru strategiile expositive; este
bună pentru instruirea tradiţională. Dezavantaje: copiii sunt, de regulă, mai pasivi ;
Aranjare in cerc, fară mese : dispar mesele ce funcţionează ca nişte bariere; acest
tip de aşezare duce la crearea unei atmosfere de dialog .
Aranjare in semicerc : educatorul are posibilitatea de a interactiona cu toti copiii;
Dezavantaje : necesită mult loc, iar în cazul în care se distribuie scaune şi în partea
inferioară
a potcoavei, cei ce le vor ocupa nu se mai pot vedea , distanţele mari între
participanţi

Activități de învățare cu grupa combinată

Învățământul preșcolar se organizează, de regula, pe grupe constituite după
criteriul de vârsta al copiilor. In situații specifice, se pot organiza grupe combinate
cuprinzând copii de niveluri diferite de vârsta si de dezvoltare.

Activități pe domenii experiențiale

Întrucât finalitățile educației timpurii vizează dezvoltarea globală a copilului,
obiectivele cadru și de referință ale prezentului curriculum sunt formulate pe
domenii experiențiale, ținându-se cont de reperele stabilite de domeniile de
dezvoltare.
Domeniile experiențiale devin instrumente de atingere a acestor obiective, de
asemenea devin și instrumente de măsură pentru dezvoltarea copilului în contextul
în care ele indică deprinderi, capacități, abilități, conținuturi specifice domeniilor
de dezvoltare.
În domeniile experiențiale se încadrează situațiile și experiențele de învățare,
construite pornind de la nevoile identificate la nivelul grupei de copii.
Domeniile experiențiale se întâlnesc cu domeniile tradiționale de dezvoltare a
copilului: domeniul psihomotric, domeniul limbajului, domeniul socioemoțional,
domeniul cognitiv.
12
 a. Domeniul Psihomotric – Educație fizică
Acoperă coordonarea și controlul mișcărilor corporale, mobilitatea generală și
rezistența fizică, abilitățile motorii și de manipulare de finețe, ca elemente de
cunoaștere, legate de anatomia și fiziologia omului
Activitățile prin care preșcolarii pot fi puși în contact cu acest domeniul, sunt
activitățile care implică mișcare corporală, competiții între copii sau grupuri, având
ca obiective abilitățile psihomotorii, ca și activitățile care pot avea drept rezultat o
mai bună suplețe, forță, rezistență sau țintă.
Motricitatea cuprinde categorii mari de abilități:
1. Motricitate grosieră
2. Motricitate fină
3. Abilități senzorio-motorii
4. Sănătate și igienă personală
1.a. Abilitățile de motricitate grosieră se referă la mișcările ale întregului corp sau
ale unor părți mari ale corpului, în care sunt implicați mușchii mari și include
mișcări precum:
- Rostogolirea
- Mersul
- Alergatul
- Săritura
- Ocolirea
- Cățărarea
Aceste abilități îi oferă copilului posibilitatea de a-și coordona mușchii corpului în
demersul de adaptare la mediul său înconjurător și la investigarea sa, ajutându-l să
exploreze.
2. a. Abilități de motricitate fină, se referă la abilitatea de coordonare a mușchilor
mici ai mâinilor, ai brațelor, ai degetelor, precum și mușchii feței.
Aceste abilități cuprind:
- Prinderea / apucarea obiectelor
- Âfolosirea instrumentelor de pictat / desen / modelat
- Lipirea
- Tăierea

13
 - Mototolirea
- Înșirarea
- Utilizarea instrumentelor de servire / încheiere, descheiere a nasturilor și
fermoarelor
Toate aceste abilități pun bazele multor deprinderi necesare pe tot parcursul vieții
3.a. Abilități senzorio-motrice, presupun capacitatea de a utiliza simțurile pentru a-
și orienta mișcările:
- auz
- văz
- miros
- gust
- pipăit
Abilitatea de utiliza relația strânsă dintre auz și tactil îl susțin aprecierea culorilor,
dimensiunilor, categoriilor și se condiționează cu dezvoltarea limbajului și
dezvoltarea cognitivă.
Dezvoltarea auzului, abilitatea de-ași orienta corpul către sunetele cunoscute,
cuvinte sau muzică.
Cunoașterea obiectelor cu ajutorul gurii, îl ajută pe copil să-și dezvolte percepțiile
și senzațiile gustative și olfactive.
Coordonarea oculo-motorie (văz - mișcare) este fundamentală pentru însușirea
multor deprinderi ce îi sunt absolut necesare copilului pe tot parcursul vieții.
4.a. Sănătate și igienă personală
Cuprinde dezvoltarea sănătoasă, igiena corporală (baie, igiena dentară,
îmbrăcăminte), a somnului, a alimentației, mișcare în aer liber
Pentru a pune bazele unui stil de viață sănătos, copilul are nevoie să dobândească
abilități de autoservire în timpul mesei, depinderi de nutriție sănătoasă, de
dobândire a capacității de a dovedi control și de a utiliza toaleta în mod adecvat, de
a participa în momentele de îmbăiere, de a utiliza voluntar și corect obiectele
igienico-sanitare.

14
 b. Domeniul Om și societate
1. Educație pentru societate
2. Activități practice
1.
Dezvoltarea emoțională și socială sunt aspecte esențiale în evoluția copilului.
Domeniul Om și societate se împarte în Educație pentru societate unde intră
dezvoltarea emoțională și socială și Activități practice.
Dezvoltarea socială constă în achiziționarea abilităților de relaționare cu alte
persoane (adulți, copii)
Relația cu adulții se referă la capacitatea copilului de a manifesta încredere și de a
interacționa ușor cu aceștia, de-a le recunoaște diferite roluri și a-i percepe ca
persoane care îi orientează, sprijină în ceea ce fac, gândesc, simt.
Capacitatea de a stabili interacțiuni cu copiii este fundamentală, atât pentru
definirea propriei persoane, cât și a lumii în care trăiesc.
Prin interacțiuni cu alți copii, se exersează capacitatea de a menține relații de
prietenie, de a cere și a oferi ajutor altor copil și de a aparține unui grup.
Copiii învață să recunoască, să respecte și să aprecieze diferențele dintre indivizi,
diversitatea fizică și culturală și să își exerseze capacitatea de a coopera cu ceilalți,
de a negocia și de a lua decizii în grup, de a respecta dorințele celorlalți și de a
respecta regulile unui grup.
Dezvoltarea emoțională vizează construcția conceptului de sine a copilului prin
modelul în care se percepe ca ființă unică, reacționeze și receptează / interpretează
reacțiile / trăirile emoționale ale celorlalți în interacțiunile pe care le stabilește cu
aceștia.
Cu cât va avea mai multă încredere în sine, cu atât va fi mai dornic de a încerca noi
experiențe, de a învăța lucruri noi.
Dezvoltarea emoțională mai vizează dezvoltarea capacității de autoreglare a
propriei trăiri emoționale, precum și capacitățile copilului de a recunoaște, exprima
și înțelege trăiri emoționale atât de alese cât și ale celorlalți și de a le răspunde
adecvat.

15
Trăirile emoționale însoțesc toate activitățile copilului și sunt strâns legate de
formarea abilităților de relaționare și comunicare ca și de susținerea motivațională
și formarea intereselor, inclus a celor de cunoaștere și învățare.
2. Activitățile practice
Rolul activităților practic gospodărești, este acela de a oferi situații-joc de învățare
în care copilul muncește, creează ceva folosindu-se de multiplele cunoștințe,
abilități, deprinderi dobândite în celelalte domenii experiențiale.

c. Domeniul Estetic și creativ

1 Educație muzicală
2 Educație artistico – plastică

Domeniul estetic și creativ acoperă abilitățile de a răspunde emoțional și intelectual

la experiențele perceptive, sensibilitatea față de diferitele niveluri de manifestare a
calității, aprecierea frumosului și a adecvării la scop și utilizare.
Educație muzicală
Educația muzicală reprezintă o cale de cunoaștere a lumii înconjurătoare pe care
copilul o străbate însușindu-și ideile, sentimentele, imaginile sugerate, create prin
intermediul artei sunetelor.
Muzica a însoțit și însoțește parcursul vieții copilului încă de la naștere, prin
intermediul vocii mamei care intonează cântece de leagăn, jocurile și cântecele
adulților destinate copiilor.
Rolul educației muzicale este acela de a dezvolta copilului din punct de vedere
intelectual, emoțional, afectiv, cât și fizic, prin armonizarea și adaptarea
particularităților vârstei copilului cu mijloacele de bază: cântecul, jocul cu cântec,
jocul muzical și audiția.
Educația muzicală constituie o artă, arta de adapta conținuturile cântecului, a
jocului sau a audiției muzicale, pun accentul pe formarea de competente specifice:
dezvoltarea auzului muzical, al simțului ritmic, melodic, dinamic, al sensibilității și
al gustului estetic, adaptate specificului vârstei copiilor preșcolari.

16
 Educație artistico-plastică
Prin educația artistico-plastică, se realizează o componentă a educației estetice,
element important în dezvoltarea copilului, a vieții sale spirituale, morale și
intelectuale, în asimilarea creatoare a artei și a frumosului, cât și la formarea
multilaterală a personalității.
Educația artistico-plastică urmărește dezvoltarea aptitudinilor prin munca
sistematică și competentă de îndrumare a educatoarelor.
Copiilor li se formează spiritul de observație, necesar perceperii formelor, a
culorilor, a mărimii și a dispunerii în spațiul a acestora, facilitând dezvoltarea
oculo-motorie și psihomotrică în intuirea modelelor și coordonarea voluntară de
execuție.
Practicarea artelor plastice dezvoltă spiritul de observație unde se manifestă
pregnant fantezia, imaginația, puterea creatoare și talentul.

d. Domeniul Limbă și comunicare – educarea limbajului

Acoperă stăpânirea exprimării orale și scrise, ca și abilitatea de a înțelege
comunicarea verbală și scrisă.
Activitățile din acest domeniul vizează dezvoltarea limbajului sub aspectele
vocabularului, ale gramaticii, ale sintaxei dar și înțelegerea semnificației mesajelor,
ale comunicării și preachizițiile pentru scris-citit.
Acest domeniu însoțește celelalte domenii.
Activitățile cele mai potrivite pentru acest domeniu sunt:
- Memorarea de cuvinte, propoziții, cântece și jocuri muzicale
- Imitarea ritmurilor diferite, acompaniind frazele auzite și repetate cu o
tamburină
- Jocuri de limbă

17
 e. Domeniul Știință
1. Cunoașterea mediului
2. Activități matematice

Domeniul știință include atât abordarea domeniului matematic cât și înțelegerea

naturii.
1. Cunoașterea mediului
Mediul înconjurător în care copiii își desfășoară activitatea, constituie un prilej
permanent de influențare asupra personalității acestuia.
Cunoașterea mediului înconjurător de către copiii preșcolari prezintă o importanță
deosebită în dezvoltarea lor globală, precum și sarcina de bază a procesului
instructiv educativ.
Prin participarea la activitățile de cunoașterea mediului, copiii au prilejul de a
percepe procesele și fenomenele din realitatea înconjurătoare.
Ei intră în contact cu lumea viețuitoarelor și corpurilor lipsite de viață, cu
fenomenele și procesele din mediul înconjurător.
Ei își formează capacitatea de a sezisa transformările din natură, relațiile dintre
viețuitoare, unitatea dintre organism și mediu.
2. Activitate matematică
Jocuri dirijate cu materiale sau prin simularea unor activități – cumpărături, la
magazin, măsurători etc
Se dezvoltă conceptele cum ar fi: volum , masă, număr.

Jocuri și activități liber-alese

Sunt cele pe care copiii și le aleg și îi ajută pe aceștia să socializeze în mod
progresiv, să inițieze în cunoașterea lumii înconjurătoare, a mediului social, a
matematicii, a comunicării, a limbajului citit și scris.
Ele se desfășoară în grupuri mici, în perechi sau individual.

18
În decursul zile, în funcție de tipul de program – normal, prelungit sau săptămânal,
ALA se regăsesc în etapa I - dimineață, înainte de începerea activităților, etapa III
- în intervalul de după activitățile pe domenii de învățare și/sau înainte de masa de
prânz, plecarea copiilor acasă și etapa IV – in intervalul cuprins între etapa de
relaxare de după amiază și plecarea copiilor de la programul prelungit.

Activități pentru dezvoltare personală

ADP includ rutine, tranziții și activitățile din perioada după-amiezii, inclusiv
activități opționale.
Rutinele sunt activități reper, după care se derulează întreaga activitate a zilei.
Ele acoperă nevoile de bază a copilului și contribuie la dezvoltarea globală a
acestuia.
Rutinele sunt activități de tipul:
- Sosirea copilului
- Igiena – spălatul și toaleta
- Micul dejun
- Întâlnirea de dimineață
- Masa de prânz
- Perioada de relaxare / somn
- Gustarea
- Plecarea

Activități integrate
Sunt activitățile care fac parte din domeniile experiențiale.

Activitățile opționale
Intră tot în categoria activităților de învățare, respectiv a celor de dezvoltare
personală, și includ în programul zilnic al copilului.
Ele sunt alese de câtre părinți, din oferta prezentată de unitatea de învățământ în
Septembrie și aprobată de Consiliul Director al unității.

19
Opționalele pot fi desfășurate de către educatoarea grupei sau de un profesor
specialist, care va lucra în echipă cu acestea.
Programa unei activități opționale poate fi elaborată de educatoare / prof care
urmează să o desfășoare, și avizată de inspectorul de specialitatea.
Timpul afectat unei activități opționale este același cu cel destinat celorlalte
activități din programul copiilor.
Se va desfășura cel puțin 1 opțional / săptămână pentru copiii cu vârste între 3-5
ani și două pentru copiii cu vârste între 5-7 ani.
Activitățile opționale se desfășoară cu maximum 10-15 copii și au menirea de a
descoperii și dezvolta inclinațiile copiilor și de dezvolta abilități.

Activități extrașcolare

20
21