PROIECT DE CERCETARE

Disciplina: METODOLOGIA CERCETĂRII ÎN ṢTIINṬELE EDUCAṬIE

Studenta,

Baciu Mirela- Cristina

2023
 Importanţă jocului didactic ȋn dezvoltarea competenţelor sociale ale preşcolarilor

Rezultatele investigaţiilor cercetate realizate se adresează ȋn special cadrelor didactice care activează ȋn
ȋnvăţămȃntul primar romȃnesc.Motivele pentru care am decis să ȋmi concentrez atenţia asupra elevilor de
vȃrstă şcolară mică este faptul că este important ca elevii să acumuleze noi cunoştinţe, deprinderi şi priceperi
prin intermediul jocului.

Acesta se poate realiza voluntar sau involuntar.

Adică, joc pentru că ȋmi doresc să ȋnvăţ lucruri noi sau joc pentru că este distractiv.

Pentru a-i forma pe copii ȋn sensul unei deschideri faţă de ceilalţi şi a le da o orientare sănătoasă ȋn maniera
de a relaţiona cu semenii, ȋnvăţămȃntul trebuie să se implice ȋn acest demers ȋncă din perioada preşcolară.
Aşadar educaţia timpurie presupune şi acest deziderat ,care, iată, devine din ce ȋn ce mai necesar.

Coordonatele cercetării

Am realizat cercetarea cu scopul de a concepe şi a introduce cȃt mai multe jocuri didactice de tip social ȋn
cadrul activităţilor educative, adresat cadrelor didactice ,ȋn vederea participării preşcolarilor cu mai mult
intereres la activităţi.

De ce am ales jocul ?

Pentru că acesta este principala activitate a copilului

Pentru că prin joc educatoarea are posibilitatea de a direcţiona dezvoltarea personalităţii copilului ȋn sens
altruit şi nu ȋn mod egocentric

Stadiul abordării problematicii ȋn literatura de specialitate

Ȋn literatura de specialitate jocul didactic este considerat o metodă principală ȋn procesul de educare ,rolul
acestuia ȋn cunoaşterea intelectuală, ȋn formarea de aptitudini şi deprinderi,dar se trece pe plan secundar
importanţa acestei metode ȋn dezvoltarea premiselor unei comunicări interumane sănătoase.

Jocul didactic interprins de copii la grădiniţă contribuie la dezvoltarea copilului pe plan social, cognitiv şi
simbolic.

Alături de ȋnvăţare , muncă şi creaţie , jocul reprezintă una din modalităţile esenţiale prin care omul se
raportează la realitatea ȋnconjurătoare.

Jocul este un puternic stimulet atȃt pentru ȋnvăţarea independentă cȃt şi pentru ȋnvăţarea ȋn grup, dincolo de
natura experienţei , există feedback-ul ,care determină adevăratul progres.

Jocul devine ȋn mȃna celor chemaţi să formeze spirite libere, creatoare, cea mai sigură cale de a comunica
deschis, sincer cu elevul, fără limite ȋntre real şi imaginar.
Prin utilizarea jocului didactic ȋn procesul de ȋnvăţare, activitatea didactică devine mai plăcută, mai
atractivă.

Prin joc elevul ȋşi angajează ȋntreg potenţialul psihic, ȋşi cultivă iniţiativa, inventivitatea, flexibilitatea
gȃndirii, ȋşi dezvoltă spiritul de cooperare, de echipă.

Problematica şi designul cercetării

Prin abordarea acestei teme ȋmi propun să introducem cȃt mai multe jocuri didactice de socializare pentru a
uşura sarcinile de ȋnvăţare , care pot fi implementate ȋn ȋnvăţămȃntul preşcolar.

Designul cercetării este unul intersubiecţi( vezi figura nr 1)

Prin realizarea experimentului formativ mi-am propus să testăm experienţa la o grupă mică, de preşcolari din
cadrul Gradiniţei Camigo.

Tipul cercetării Designul cercetării

Experimentală Intersubiecţi
Practic- aplicativă

Caracterul de noutate al acestei cercetării constă ȋn implemntarea a cȃt mai multe jocuri didactice de
socializare ȋn cadrul activităţilor cu preşcolarii, prin cooperarea şi schimbul de experienţe cu alte cadre
didactice.

Scopul şi obiectivele cercetării

Scopul acestei cercetări este acela de a studia impactul pe care ȋl are jocul didactic de socializare asupra
preşcolarilor şi implementarea acestora ȋn cadrul activităţilor desfăşurate.

Principalele ȋntrebări de cercetare care orintează direcţiile de acţiune viitoare sunt :

Putem obţine schimbări la nivel de comportament ȋn ceea ce priveşte interesul crescut pentru activitate, prin
implementarea a cȃt mai multor jocuri didactice de socializare ?

Prin implementarea a jocurilor didactice preşcolarul ȋşi angajează ȋntreg potenţialul psihic , ȋşi ascute
observaţia, ȋşi cultivă iniţiativa, inventivitatea, flexibilitatea gȃndirii,ȋşi dezvoltă spiritul de cooperare ?

Cercetarea are următoarele finalităţi :

O1. Ȋnregistrarea şi analiza feed-back-ului venit din partea copiilor ȋn mod direct şi indirect

O2. Studierea concepţiilor şi opiniilor educatorilor referitoare la utilizarea mai frecventă a tipurilor de joc
social şi a celorlalte tipuri, dar ȋn care să se urmărească şi aspectul socializant al acestora.

O3. Elaborarea, testarea şi validarea de situaţii instrucţionale bazate pe metoda jocului didactic de
soacializare.
O4. Consultarea opiniilor părinţilor cu privire la comportamentul sau impresiile exprimate acasă de către
copii.

Ipoteza şi variabilele cercetării

Demersul experimental are ca finalitate testarea următoarei ipoteze de bază a cercetării :

Introducerea jocului didactic de socializare şi utilizarea lui sistematică, ȋn cadrul activităţilor de limbă şi
comunicare, prin strategii şi activităţi didactice activizante : jocul didactic, metoda ciorchinelui.

Prin detalierea acestei ipoteze generale , am obţinut următoarele ipoteze particulare ;

Daca jocul ȋn colectivitate de copii din grădiniţe este preferat de copii atunci acesta poate să crească nivelul
performanţelor ȋn comunicarea orală.

Dacă jocul este preferat de copii ,atunci el poate contribui la o mai bună dezvoltare a vocabularului
preşcolarilor.

Variabilele cercetării

Variabila independentă

Introducerea jocului didactic şi utilizarea lui sistematică, ȋn cadrul activităţilor de limbă şi comunicare, prin
strategii şi activităţi didactice activizante : jocul didactic, metoda ciorchinelui.

Variabila dependentă

Nivelul performanţelor ȋn comunicarea orală

Nivelul vocabularului preşcolarilor

Nivelul dezvoltării limbajului preşcolarilor

Variabilele externe care ar putea influenţa variabilele cercetării sunt : omiterea de către părinţi cu privire la
comportamentul sau impresiile exprimate acasă de copii, asupra jocurilor de socializare desfăşurate la
grădiniţă.

Metodologia cercetării

Lotul de subiecţi antrenaţi în cercetare

Pentru a realiza această cercetare-acțiune am ales o grupă mică formată din 20 de copii din cadrul unei
grădinițe, unde în colaborare cu educatoarea acestei clase, am urmărit obiectivele cercetării mele.

Durata cercetării
Activitatea de cercetare se desfăşoară în perioada în perioada 24 aprilie 2023 - 19 mai 2023, fiind eşalonată
pe durata a patru săptămȃni.

Etapele cercetării

Cercetarea se derulează pe trei etape:

- etapa constatativă, în care sunt aplicate metode de acumulare a datelor: observaţia, convorbirea, interviul,
analiza feed-back-ului copiilor;

- testarea situaţiilor de instruire bazate pe metoda jocului didactic de socializare

Instrumente de investigaţie utilizate

Metode de acumulare a datelor

Etapa constatativă

Metoda observaţiei

Scopul :

-de a observa atitudinea elevilor ȋn cadrul jocului de socializare.

Fisă de observaţie a preşcolarului ȋn timpul jocurilor didactice

Numele copilului…. Vȃrsta

Grădiniţa….Educatoarea…

Instrucţiuni: Notaţi cu x comportamentul care vi se pare caracteristic pentru preşcolarul implicat ȋntr-un joc
didactic

Apreciaţi pe o scală de la 1-4 comportamentul care vi se pare caracteristic pentru preşcolarul implicat ȋntr-un
joc didactic

Descrierea comportamentului preşcolarului Rezultatul observaţiei

 Se implică intens ȋn joc indiferent dacă crede că
pierde sau cȃştigă
Se implică ȋn joc doar dacă crede că va cȃştiga
Plȃnge sau vociferează atunci cȃnd pierde.
Respectă regulile de bunăvoie.
Respectă regulile doar atunci cȃnd I se atrage
periodic atenţia asupra acestora.
Ȋşi construieşte proprile reguli de joc.
Schimbă regulile ȋn timpul jocului.
Contestă verbal regulile jocului
Refuză să se mai implice dacă nu-i plac regulile
jocului.

a) Metoda observaţiei

Observaţia comportamentului preșcolarilor în cadrul activităţilor facilitează acumularea de date

esenţiale privind atitudinile acestoraȋn faţă metoda jocului de socializare, a disponibilităţilor pentru astfel de
activităţi, a modului în care participă activ şi afectiv, în care relaţionează cu ceilalţi participanţi ori în
elaborarea unor lucrări aplicative. Aspectele supuse observaţiei ştiinţifice, rezultatele consemnate şi
semnificaţiile acestora vor fi înregistrate în grile de observare, structurate pe mai mulţi indicatori
observaţionali: activizarea preșcolarilor prin metoda jocului de socializare; rolul educatoarei în moderarea
acestui tip de joc didactic; rolul preșcolarilor în organizarea şi desfăşurarea activităţilor; relaţiile de
comunicare în cadrul grupelor de lucru; climatul socio-emoţional, aşa cum se reflectă în comportamentul și
limbajul preșcolarilor.

Testarea situaţiilor de instruire pe metoda jocului de socializare

Scopul:

- de a acumula cȃt mai multe informaţii pentru a remarca afinităţile copiilor pentru anumite jocuri,
dansuri..etc

b) Metoda convorbirii

Convorbirea a fost utilizată într-o formă diversificată, în vederea acumulării unei varietăţi de date
referitoare la problematica cercetării de la factorii antrenaţi. Astfel, am organizat convorbiri nu numai cu
educatoarea clasei în cauză, ci și cu celelalte educatoare ale grădiniței, dar și cu medicul instituției, cu
profesoara de dansuri și nu în ultimul rând cu majoritatea părinților. Evident, în primul rând am discutat cu
copiii, pentru a remarca afinitățile acestora pentru anumite jocuri, pentru dansuri, etc.
 Prin toate aceste discuții pe care le-am avut cu persoanele de mai sus, am încercat nu numai să
descopăr anumite aspecte pe care singură nu le-aș fi putut sesiza, dar și pentru a vedea în ce mod se poate
aplica în grădiniță metoda jocului de socializare într-un grad mai profesionist și mai eficient.

Metoda de acumulare a datelor

Scopul:

- Obţinerea unor date precise, concrete prin intermediul chestionarelor

c )Metoda chestionarului

Pentru a avea o evidență clară și organizată efectelor asupra copiilor, am ales și metoda
chestionarelor ( pentru cadre didactice și pentru părinții). Întrebările au vizat: atitudini, percepţii ale
cadrelor didactice şi elevilor privind activităţile bazate pe metoda jocului de socializare; disponibilitatea
cadrelor didactice şi a copiilor de a organiza şi desfăşura astfel de activităţi; idei, concepţii şi practici ale
educatorilor în prefigurarea şi organizarea activităţilor de acest tip.

d) Analiza produselor activităţii preșcolarilor

Pentru a observa efectul asupra copiilor prin participarea lor activă la activitățile întreprinse, voi
analiza și produsele acestora, care constă în: fișe de lucru, planșe de desen, dar și înregistrări audio-video
ale scenetelor realizate de aceștia cu ocazia serbărilor de Crăciun, Ziua Unirii, 8 Martie și Paști.

Investigarea unor activităţi /situaţii instrucţionale bazate pe metoda jocului didactic

Reprezintă metoda de intervenţie educativă aplicată în cadrul activităţii de cercetare-acţiune. Vor fi

proiectate şi organizate demersuri didactice, bazate pe metoda jocului didactic de socializare.

Metode de prelucrare şi interpretare a datelor

Vor fi utilizate următoarele categorii de metode de prelucrare şi interpretare a datelor:

- calculul unor indici ai tendinţei centrale: media aritmetică, mediana, modul;

- metode şi tehnici statistice: testul de semnificaţie a diferenţelor între două medii, testul Z de semnificaţie a
diferenţelor între două medii;

- metode de interpretare calitativă: comparaţia criterială, metodele deductive, de interpretare teoretică;

Rezultate preliminare cercetării

Tabelul de mai jos reprezintă schema rezultatelor parțiale privind cercetarea noastră asupra impactului
dezvoltării metodei jocului didactic de socializare:
Nr. Tipul de Avantaje Dezavantaje
crt. joc
didactic

1 Jocul favorizează relaționarea directă cu colegii Nu incită foarte mult la

cooperativ implicarea personală în
copilul învață să accepte în spectrul
plan cognitiv a tuturor
existenței și pe celălalt
subiecților
copilul se deprinde cu acceptarea voinței și
opticii celuilalt și nu numai a sa

preșcolarul învață că împreună cu ceilalți

poate realiza lucruri mărețe

2 Jocul descoperă capacități ascunse ale copilului favorizează

competitiv egocentrismul
stimulează la ieșirea din izolare, din
anxietate a unui copil se centrează pe produsul
jocului mai mult decât pe
procesul acestuia sau pe
buna relație cu ceilalți

riscă deteriorarea
realțiilor dintre copii și
apariția nepoliteței

3 Jocul ajută la exprimarea emoțiilor și imitarea unor personaje

dramatic sentimentelor copiilor sau persoane din viața
(de rol) reală îi poate influența
îi pregătește pe copii pentru viața
negativ pe anumiți copii
comunitară de mai târziu
(ex.: personaje gen
descoperă atitudini ale copiilor față de Haloween, vrăjitorul cel
persoane în diverse conjuncturi rău ș. a.)

4 Dansul oferă posibilitatea exprimării libertății

interioare simultan cu respectarea unor
exigențe

descoperă frumusețea armonizării cu

ceilalți, dar și depășirea barierelor existente
între fete și băieți
 În urma consemnării acestor date, am ajuns la concluzia că jocul didactic deține valențe importante
în socializarea preșcolarilor, dar și în dezvoltarea acestei relaționări pe o linie sănătoasă, umană și naturală,
bazată nu pe anihilarea celorlalți, ci pe comunicare și comuniune, deci pe o satisfacție colectivă. Dintre
jocurile didactice cu efect socializant preponderent, considerăm că cel bazat pe cooperare este cel mai
benefic, pentru că descoperă frumusețea valorilor umane, a universului prieteniei, sprijinului reciproc,
sacrificiului pentru semeni etc., dar recunoștem beneficiile și ale celorlalte jocuri de socializare. Pe de altă
parte, între jocurile de socializare și cele de explorare, de mișcare, creative nu există o demarcație rigidă, ci
ele se împletesc fericit în funcție de profesionalismul educatorului.

De asemenea, jocul didactic sau liber practicat de preșcolari la creșă sau grădiniță cu profesionalism
și implicare sinceră din partea educatoarei, poate conduce la rezultate pozitive .

BIBLIOGRAFIE

Curriculul pentru educaţie timpurie (0-6 ani)- 2019

Ion Albulescu., Horaţiu Catalano., Sinteze de pedagogia ȋnvăţămȃntului preşcolar, Ed. DPH

Muşata Bocoş- Metodologia cercetării didactice- suport curs , anul II - Pipp

Șchiopu, U., Verza, E., Psihologia vârstelor, Ed. Credis, București, 2001

Voiculescu, E., Pedagogia preșcolară, Ed. Aramis, București, 2005

Idem, Educația timpurie, Ed. Arlequin, București, 2014

Zlate, S., Metodica activităților de dezvoltare a limbajului și contribuția jocului didactic la îmbogățirea
vocabularului, Ed. Bren, București, 2022