PROPUNATOR : ....................................

DATA:................................... 2017/2018

TEMA ACTIVITATII: Harta conceptuala a metodelor interactive

Harta conceptuală – metodă alternativă de evaluare

Harta conceptuală sau harta cognitivă poate fi definită drept oglinda modului de
gândire, simţire şi înţelegere ale celui/celor care o elaborează. Reprezintă un mod diagramatic
de expresie, constituindu-se ca un important instrument pentru predare, învăţare şi evaluare în
învăţământul preşcolar.

Hărţile conceptuale acordă o importanţă majoră creării de legături între concepte în

procesul învăţării.

Modul de realizare a hărţii conceptuale poate să fie unul strict dirijat sau lăsat la alegerea
copilului. Educatoarea poate să impună ce concepte să fie folosite, care sunt legăturile, sau cum
relaţionează acestea între ele; sarcina copilului poate să fie una de completare a spaţiilor eliptice
din structura hărţii. În extrema opusă strictei dirijări copilul poate să fie lăsat să-şi aleagă singur
atât conceptele cât şi să stabilească singur relaţiile dintre acestea.Cererile cognitive în cazul unei
libere alegeri sunt mult mai mari faţă de cazul unei stricte dirijări.

Tipuri de hărţi conceptuale:

 „ pânza de păianjen” – în centru se află un concept central, o temă unificatoare de la care

pleacă legăturile sub formă de raze către celelalte concepte secundare;
 „ierarhică” –prezintă informaţiile în ordinea descrescătoare a importanţei. Cea mai
importamtă se află în vârf. În funcţie de gradul de generalitate, de modul cum decurg
unul din celălalt şi de alţi factori, sunt aranjate celelalte concepte. Această aranjare în
termenii unei clasificări începând de la ceea ce este mai important şi coborând prin
divizări progresive către elementele secundare se mai numeşte şi harta conceptuală sub
formă de copac;
 „ lineară”- informaţiile sunt prezentate într-un format linear;
 „ sisteme de hărţi conceptuale”- organizată într-un mod similar celor anterioare în plus
adăugându-se intrări şi ieşiri;
Cu ajutorul hărţilor conceptuale evaluarea performanţelor este uşurată pentru că ea relevă
modul cum gândesc copiii şi cum folosesc cunoştinţele asimilate.

În evaluarea hărţilor conceptuale se pot formula mai multe criterii de evaluare:

 unele bazate pe calitatea afirmaţiilor ( toate informaţiile corecte)

 altele calculând procentul afirmaţiilor corecte date de elev, în raport cu totalul
posibil al acestora;
 raportul dintre corect- incorect;
Pentru exemplificare, prezentam următoarele hărţi conceptuale:

Mărul şi foloasele lui ( ierarhică)

Cu ce ne îmbrăcăm? (pânza de paianjen)

Programul zilnic (lineară)

Copacul

 Se poate lucra individual sau in grupuri. Copilul deseneaza un copac in mijlocul colii si
prin sageti duse spre margine, deseneaza sau scrie tot ce stie despre acesta.
 Fiecare copil contribuie cu toate cunostintele pe care le are.
  

Fructe de toamna

 Se impart copiii in grupuri de 4-5 copii si prin metoda “Mana oarba”, fiecare alege un
fruct, iar prin cooperare stabilesc sarcinile: deseneaza fructul in mijlocul foii
A4,  deseneaza sau scrie tot ce stiu despre acel fruct si la ce ne folosesc cunostintele pe
care le avem despre fructe.

Hărţile conceptuale pot fi utilizate la începutul unui demers didactic pentru a putea evalua
situaţia cognitivă şi emoţională iniţială. Ele pot fi analizate şi comparate între ele şi pot constitui
un punct de plecare pentru activităţile instructiv-educative următoare.

Cu ajutorul hărţilor conceptuale se pot conceptualiza programe de ameliorare, recuperare

sau de accelerare şi probe de evaluare.

Bibliografie:

Miclea, M. ,1999, Psihologia cognitivă, Modele teoretico-experimentale, Editura

Polirom, Iaşi;

Joiţa, Elena, 2002, Educaţia cognitivă. Fundamente. Metodologie, Editura Polirom, Iaşi;

Jinga, I., I. Negreţ, 1999, Învăţarea eficientă, Editura Aldin, Bucureşti;