Student : Molnar Ioana Anamaria

PIPP, An I, ID, Grupa 14LD222

Teoria și metodologia curriculumului

Tema de control 1: Citiți un volum adresat strict curriculum-ului și realizați fișa de lectură conform modelului prezentat mai jos:

Lucrarea: „Curriculum și competențe. Un cadru operațional”

Autorul: Philippe Jonnaert. Moussadak Ettayebi. Rosette Defise. Traducere din limba franceză Iulia Mateiu
Editura: ASCR
Localitatea: Cluj-Napoca
Anul apariției: 2010

Capitol Cuvinte - cheie Citate reprezentative Argumentare alegere

Partea I
Capitol 1  Curriculum ”Sistemele educaționale pregătesc indivizii pentru  Primul citat a fost ales pentru că
 Conținuturi adaptarea lor la aceste mișcări.” (pag.25) subliniază importanța pe care sistemul
 Metode ”Importanța unui curriculum pentru un sistem educațional o are în pregătirea și
 Sistem educațional educațional este capitală.” (pag.42) dezvoltarea tuturor indivizilor. Sistemul
 Finalități ”Capacitatea de adaptare a unui curriculum, ce constituie educațional este extrem de complex și
educaționale un corolar al flexibilității sale, este fundamentală.” (pag. îmbină toate cunoștiințele și
 Flexibilitate 29) informațiile de care un individ are
 Adaptare nevoie pentru a se dezvolta, iar ulterior
 Incluziune pentru a se adapta oricărei situații
 Programă de studiu apărute de-a lungul vieții.
 Competențe  Noțiunea de curriculum se află la baza
 Programare întregului sistem educațional, iar
didactică importanța acestuia este menționată în
 Planificare al doilea citat, ca fiind capitală. Astfel,
 Cunoștiințe putem concluziona că fără un
 Învățare curriculum bine stabilit, sistemul
 educațional nu ar avea o bază de
pornire a tuturor activităților și totodată
nu ar avea stabilite finalități clare și
precise. De asemenea, putem menționa
că curriculum este esențial și stă la baza
sistemului educațional.
 Cel de-al treilea citat subliniază ideea
de flexibilitate în ceea ce privește
modificare și adaptarea curriculumului
în funcție de nevoile care apar. Astfel,
curriculum trebuie adaptat în
permanență, modificat conform noilor
cerințe, dar și conform intereselor care
apar atât în rândul elevilor, cât și în
rândul societății. În concluzie, așa cum
este evidențiat și în citatul ales cea mai
importantă caracteristică a
curriculumului este capacitatea de
adaptare și flexibilitatea.
Capitol 2  Gradul de unicitate ”Un curriculum poartă întotdeauna o amprentă locală,  Primul citat ales din acest capitol face
  Gradul de națională sau regională.”(pag.48) referire la idea că orice curriculum,
participare ” Prin această capacitate de adaptare a sa, un curriculum atunci când este implementat trebuie să
 Gradul de permite unei societăți să progreseze.”(pag.53) țină cont de specificațiile și nevoile
univocitate ”Un curriculum este un sistem constituit dintr-un comunității locale, regionale, dar și
 Gradul de ansamblu de componente cu scop educativ.”(pag.45) naționale.Astfel, acesta trebuie creat
adaptabilitate ținând cont de toate aspectele care ne
 Gradul de coerență înconjoară și trebuie să poarte amprenta
internă comunității în care a fost elaborat.
 Gradul de coerență  Al doilea citat ales aduce în prim plan
externă capacitatea de adaptare a unui
 Curriculum curriculum. După cum am stabilit
operațional anterior, această capacitate este
 Curente fundamentală, deoarece prin adaptarea
 Tendințe curriculumului, indivizii i-au contact cu
 Variabilitatea noile inovații, informații și cunoștiințe,
 Trei forme ceea ce determină un progres în rândul
 Utilitate societății.
 Funcțiile  Al treilea citat ales subliniază că un
curriculum curriculum conține aspecte și informații
 Șase caracteristici special concepute pentru a susține
 Criterii procesul educativ. Astfel, crearea,
 Elemente implementarea și respectarea unui
constitutive curriculum îmbunătățește întreg
 Factori politici procesul educativ, curriculum fiind un
 Factori sociali sistem special conceput dintr-un
 Factori demografici ansamblu de elemente care au ca și
 Factori culturali scop educația.
 Unic
 Univoc
 Consensual
 Flexibil
 Coerent
Partea a II-a
Capitol 1  APS ”Elementul major care se desprinde din această sinteză  Primul citat ales din capitolul 1 face
 PPO este ancorarea dezvoltării oricărei competențe într-o referire la ideea de competență,
 Logică triplă situație sau într-o familie de situații.”(pag.77) evidențiind totodată că orice
 Competență ”Competența este rezultatul unui proces dinamic, ea este competență se dezvoltă și se ancorează
construită specifică unei situații și poate fi adaptată și în alte situații pe baza unei situații clare sau a unui
 Competență care sunt aproape izomorfe cu situația actuală și care grup de situații. Astfel, se poate afirma
evolutivă aparțin aceleași familii de situații.”(pag. 78) că orice competență apare ca și rezultat
 Cadru de evaluare ”O competență, rezultat al acțiunilor în situație ale unei la o anumită situație sau acțiune.
 Cadru de acțiune persoane sau ale unui grup de persoane, este întotdeauna  Al doilea citat ales sprijină citatul
 Cadru de resurse unică.”(pag.81) anterior defiind competența ca un
 Câmp de experiențe rezultat apărut în urma unui proces
 Cadru situațional dinamic, dar totodată, putem afirma că
 Rețea conceptuală orice competență se poate adapta și
 Resurse cognitive poate fi folosită în cazul altor situații
și conative similare cu situația în urma căreia a fost
 Logica învățării creată.
 Logica curriculară  Al treilea citat a fost ales pentru a
 Logica acțiunii în continua și a susține cele două citate
situație menționate anterior. Astfel, pe lângă
cele prezentate în citatele anterioare, se
poate afirma că orice competență care
apare ca și rezultat al acțiunii unei
persoane sau a mai multor persoane,
este unică. Deci, competența are un
grad de unicitate, dat de contribuția
fiecăruia în cadrul unei acțiuni sau
situații.
Capitol 2  Cursul acțiunii ”Acest sistem este dinamic și evolutiv prin acțiunile  Primul citat ales face referire la
 Situație de scriere persoanei și prin rezultatele acestora.”(pag.94) caracterul dinamic și evolutiv al
 Competența ”Persoana nu este însă prioritară, nici situația. Împreună, sistemului. Acest caracter apare ca și
acțional- ele formează un sistem în cadrul căruia rezultat al acțiunilor unei persoane.
situațională interacționează.”(pag.94) Astfel, orice sistem se modifică și
 Competența ”Persoana este ancorată în această situație pe care o evoluează continuu în funcție de
explicitată și transformă neîncetat în funcție de rezultatele acțiunilor rezultatele și acțiunile persoanelor
reflectată sale succesive și de adaptarea propriilor sale structuri implicate.
 Acțiuni adaptative cognitive la această situație evolutivă.”(pag.97) Al doilea citat ales susține ideea
 Circumstanțele conform căreia pentru a forma un
situației sistem este nevoie de o personă și de o
 Persoana în acțiune situație. Dar, totodată, în cadrul
 Complex de sistemului nici persoană, nici situația nu
circumstanțe au prioritate, ci acestea trebuie să
interacționeze în cadrul sistemului.
 Al treilea citat ales susține ideea
prezentată în primul citat conform
căreia orice persoană implicată într-o
situație, determină o modificare sau o
transformare continuă care este
influențată de acțiunile pe care aceasta
le realizează. De asemenea, modificarea
situațiilor este determinată și de
adaptarea structurilor cognitive la
procesul de evoluție al situației.
Capitol 3  Abordare centrată ”Ea (abordarea centrată pe situație) permite cadrelor  Primul citat ales face referire la
 pe situație didactice să găsească în programe ceea ce le este necesar abordarea centrată pe situație. Acest tip
 Cadru de elevilor pentru a-și construi cunoștiințele și pentru a-și de abordare presupune ca fiecare cadru
organizare dezvolta competențele.”(pag.105) didactic trebuie să folosească resursele
curriculară ”Un conținut disciplinar decontextualizat, adică scos din disponibile pentru a răspunde nevoilor
 Elemente potențial situație, poate stârni cu greu interesul elevului.”(pag.104) elevilor, dar și pentru a-i ajuta să își
utile ”Este anormal să trebuiască să reintroducem sensul în contruiască o bază solidă de cunoștiințe
 Monodisciplinarî școală, dar este și mai anormal că acesta s-a pierdut în și să își dezvolte cunoștiințele. Astfel,
 Multireferențială timp.”(pag.104) putem afirma că acest tip de abordare
 Logicile obiectelor este mai permisiv și permite o
de învățare personalizare în ceea ce privește
procesul de predare în funcție de
situațiile întâlnite.
 Al doilea citat ales scoate în evidență
nevoia unui conținut disciplinar adaptat
în funcție de context. După cum este
afirmat în citatul ales, orice conținut
care este scos din context și care nu are
legătură cu cele necesare, stârnește cu
greu interesul elevilor, ceea ce
determină apariția lipsei de interes față
de anumite discipline.
 Ultimul citat ales susține abordarea
centrată pe situație și subliniază ideea
conform căreia este necesar ca în școală
să fie introdusă viața și sensul acesteia.
Totodată, acest citat susține că nu este
normală ideea conform căreia sensul
trebuie reintrodus în școală și în
educație, dar totodată suține că
scoaterea ideii de viață și de sens al
acesteia este anormală.