UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA”, BRAȘOV

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI

SPECIALIZARE : PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR

Șerban (Andriescu) Gabriela Marinela

Pedagogia comunicării, Anul II, ID
Continuare studii

 Identificați cu onestitate o serie de factori ce ar constitui blocaje la nivelul comunicării

elevilor, care țin de comportamentele dvs profesionale şi de metodologia didactică şi de
evaluare. Sugerați câteva modalități de eliminare a acestor factori de blocaj din activitatea
dvs.(vezi tabelul din suportul de curs
 PROFESOR
Comportamentul didactic /
metodele de predare, de evaluare
1. Pseudoascultarea și atenția
selectivă. Uneori, din cauza
timpului scurt, ascultarea
elevului este pasivă, fără
implicare.
2. Folosirea unor mesaje negative
centrate către anumiți elevi
care perturbă activitatea
didactică; utilizarea unor
avertizări, amenințări:
,,Vorbești continuu!”, ,,Ridici
mâna când vrei să vorbești sau
te pun absent, dacă mai
vorbești neîntrebat!”
3. Nu folosesc la toate
disciplinele metode moderne de
predare-învățare sau utilizez
uneori aceleași metode care
devin stereotipuri. În mediul
online este dificil să lucrezi pe
grupe sau să implici elevii în
Blocajul elevilor
Elevii nu mai sunt dispuși să comunice
deschis și ignoră orice mesaj transmis. Ei
se pot simți desconsiderați, lipsiți de
importanță, pot apărea sentimente de
frustrare.
Scăderea stimei de sine.
Apariția reacțiilor pasive sau agresive în
rândul elevilor (resentimente, furie,
sentimente negative). Nu numai elevul
amenințat devine stresat, ci și ceilalți
elevi.
Elevii sunt plictisiți și indiferenți. Ei nu
vor putea să lucreze în echipă.
Modalitate de eliminare
Ascultarea cu atenţie, căci ascultatul activ este o
modalitate de a asculta şi a răspunde, care duce la
îmbunătăţirea înţelegerii reciproce. Încurajarea elevului
prin comunicare nonverbală (privire-contact vizual,
ținută corporală), dar și prin ascultarea activă, cu
empatie. Se pot adresa elevului întrebări de clarificare
cum ar fi: ,,Cum s-a întâmplat?”, ,,Unde?”, ,,Poți să-mi
spui mai multe despre ce s-a întâmplat?”. Copilul are
ocazia să-și exprime dificultatea, s-o conștientizeze mai
bine, s-o analizeze și, în felul acesta, uneori ajunge
singur la o soluție.
Evitarea ameninţărilor/pedepselor. Utilizarea de mesaje
centrate pe propria persoană: ,,Nu pot să predau lecția
dacă este zgomot în clasă.” ,,Mă deranjează când vă
plimbați prin clasă în timpul orei.” Încercarea de a
rezolva problema comunicării prin impunerea unor
argumente logice, folosind formulări de genul:,,Dacă mă
întrerupeți atunci când explic ceva, s-ar putea să uit
lucruri importante, iar voi nu veți înțelege corect.”
Diversitatea surselor de informare pe care le poate
folosi elevul, mai ales în această perioadă a școlii online
când sunt o multitudine de aplicații/platforme care pot fi
utilizate în mediul online (selectarea acestora în funcție
de particularitățile de vârstă ale elevilor, dar și de timpul
care este destul de scurt pentru orelor online).
Este necesară crearea unor condiții la clasă astfel încât
2
 realizarea unor proiecte. elevii să-și poată asuma cât mai multe roluri care să le
permită atât exersarea unor comportamente de tip
comunicativ cu valoare școlară, cât și posibilitatea de a
interacționa mai mult între ei.
 Stereotipii la nivel de  Flexibilizarea demersului didactic prin abordarea
comunicare: ,,Ce ați avut de pregătit lecțiilor de tip ERR (evocare- realizarea sensului-
pentru astăzi?” ,,Pentru data viitoare reflecție). Noul design poate aduce inovație, creativitate în
aveți de ...” „Să-mi spuneți...” . demersul didactic, rupe monotonia unei lecții obișnuite de
predare-învățare, care prin respectarea etapelor specifice
parcă impune un șablon la nivel de limbaj.
 Realizarea unor lecții, atunci când conținuturile
abordate permit, în afara sălii de clasă ( învățăm despre
punctele cardinale în parc, în pădure, în centrul orașului
etc). Un spațiu mai puțin formal poate elimina și
stereotipiile de limbaj.
4. Sub și supra –aprecierea Acest dezacord între ,,cerere” și ,,ofertă” Evaluarea reală a posibilităților elevilor și neetichetarea
capacităților reale ale îl poate determina pe elev să devină tot acestora, respectarea unor criterii, indicatori, descriptori
elevului(elogierea/secondarea: mai pasiv și indiferent în timpul orelor, de performanță standard.
,,Te-ai descurcat excelent, ești să acționeze fie prin protest, fie prin
cel mai bun la...”) respingere a comunicării, trecând treptat
în rândul elevilor rămași în urmă la
învățătură. Elevul poate avea o reacție de
apărare: supravalorizare sau tentativă de
manipulare.
5. Supraîncărcarea informațională Dezvoltarea unui refuz față de Crearea unui climat optim pentru o comunicare eficientă,
Prea multe conținuturi pentru activitățile prevăzute la materia fără a cădea în extrema cealaltă, a insuficienței
timpul disponibil (de exemplu: respectivă, confuzionarea, epuizarea informaționale. Diminuarea distragerii atenției de la
într-o oră pe săptămână la fizică și motivațională a elevilor. excedentul de informații care perturbă activitatea
disciplina Științe ale naturii nu elevului, mai ales în mediul online, prin evitarea
mai este timp să promovăm expunerii acestuia la alte surse precum telefonul,

3
 cercetarea, proiectele colective, televizorul, radioul etc.
etc.). ”Învățarea răsturnată- flipped learning – o inovație în
procesul de predare-învățare. Elevii studiază conținutul
curricular în avans, acasă, prin materiale sugerate de
cadrul didactic: texte, cărți, video-lecții, videoclipuri
YouTube, videoclipuri pe care le poate realiza însuși
cadrul didactic, sau alte resurse. Lecția în clasă nu mai
este dedicată predării, ci aprofundării temei, creării de
oportunități de învățare, realizării de proiecte colective,
de experimente, de verificare prin lucrări practice a
informațiilor aflate, activității de rezolvare de probleme,
maximizării interacțiunii cu exercițiile.

Bibliografie:
Floyd, K. (2013). Comunicarea interpersonală. Iași: Editura Polirom.

Pânișoară, I.-O. (2004). Comunicarea eficientă. Iași: Editura Polirom.

Usaci, D., & Lupu, D. A. (2019). Pedogogia comunicării-suport de curs. Brașov: Universitatea Transilvania din Brașov.