FUNDAMENTELE PEDAGOGIEI

Discuții introductive. Concepte.

Evoluții. Structură. Funcții

Lect.dr. Oana Alina BOTA

2020-2021
 Obiectivele vizate:
• Determinarea locului și rolului Fundamentelor pedagogiei în
Sistemul Științelor Educației
• Definirea conceptului de pedagogie
• Exprimarea și susținerea unor puncte de vedere cu privire la
profesiunea didactică

Tematică:

• A fi educator!
• Conceptul de pedagogie
• Conceptul de educație
 Invitație la reflecție...

https://www.ted.com/talks/rita_pierson_every_
kid_needs_a_champion
Când mă gândesc la educație, mă
gândesc la....
 Delimitări conceptuale
EDUCAȚIA PEDAGOGIA

• procesul care vizează formarea-

dezvoltarea permanentă a
individului şi dezvoltarea
• știința educației omului
societății umane (educația poate tuturor vârstelor
fi concepută ca o „întâlnire”, ca o • obiectul de studiu: educația
relație între societate şi individ)
• Cum arată „întâlnirea ta cu
societatea, mijlocită de
educație?”
 Note definitorii ale educației:

- demers aplicabil doar la specia umană (fenomen s-u)

- sistem de acțiuni preponderent deliberate (intenționate)
- se raportează la nişte finalități
- este organizată, structurată, planificată
- se realizează în perspectiva unui ideal de personalitate (vezi
ideal!!!)
- este permanentă
- se raportează la valori (vezi ex. valori!!!)
- produce rezultate care pot fi evaluate
 Legea Educației
Naționale, nr.1/2011
Art.2 (3)

Idealul educațional al școlii românești constã în

dezvoltarea liberã, integralã și armonioasã a
individualitãții umane, în formarea personalitãții
autonome și în asumarea unui sistem de valori care
sunt necesare pentru împlinirea și dezvoltarea
personalã, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial,
pentru participarea cetãțeneascã activã în societate,
pentru incluziune socialã și pentru angajare pe piața
muncii.
Într-un singur enunț, argumentați necesitatea și
importanța educației ca proces de formare a generațiilor
care urmează a se integra din punct de vedere social și
profesional în societatea contemporană.
Scrieți-l pe forum! Timp de lucru 10 minute...
Specificul fenomenului educațional:

• se bazează pe datul biologic (ereditar)

• este un fapt psihologic (vizează dezvoltarea psihică)
• este un proces social (se realizează în medii sociale şi
vizează integrarea socială)
• are caracter filosofic, cultural (se orientează după
valori, transmite valori, se bazează pe valori)
 Ce fel de ştiință este Pedagogia?
• umană – studiază E ca activitate umană
• socială – studiază E ca activitate socială
• a comunicării – studiază raporturile de informare şi
formare
• pozitivă – vizează cercetare fenomenului educațional,
pentru a-i descoperi specificul, dimensiunile, legitățile
• filosofică – vizează atingerea unor finalități prin
respectarea unor norme şi principii pedagogice
• praxiologică – vizează modalitățile concrete de
transpunere în practică a normelor şi principiilor
pedagogice
Disciplinele educaționale şi relațiile
dintre ele:
 

Evoluții externe Evoluții interne

Evoluții interne
Evoluții externe
Locul și rolul FP în Sistemul Științelor Educației
 Din ce se compune educația?

Scrie pe chat....
 STRUCTURA EDUCAȚIEI

A. Perspectiva structurală (statică)

B. Perspectiva procesuală

C. Perspectiva organizatorică, contextuală

 A. Perspectiva structurală (statică)
Elementele componente ale unui proces de instruire:

S – subiectul educației (agent)

O – obiect al educaței (persoană, grup)
F, ob. – finalitățile și obiectivele educației (idealuri, scopuri)
C – conținutul învățământului
T - timpul
M – metode de învățământ
m – mijloace de învățământ
s.i. - strategia didactică
M. i. - mod de instruire/forma de organizare a instruirii
R ed. – relații educaționale (relații care mijlocesc interacțiunea S – O)
R - rezultate obținute
E. - evaluare - metode de evaluare (pentru identificarea şi evaluarea
rezultatelor)
Alegeți un element structural din cele enunțate
și precizați importanța și necesitatea acestuia
în asigurarea dinamicii educației.
Cum să (mai) înțelegem conceptul de educație?

• Educația ca proces
• Educația ca acțiune de conducere
• Educația ca acțiune socială
• Educația ca interrelație umană
• Educația ca ansamblu de influențe
• Educația ca produs
Alte delimitări... importante

• Dresaj
• Domesticire
• Manipulare
• Îndoctrinare
• Salvare
• Creștere
• Formare și dezvoltare
• Maturizare
• Instruirea
• Predarea
• Învățarea
Dresaj = acțiunea care are ca obiect constituirea unor obișnuințe, adică a unor
mecanisme ce se formează grație unor asociații sau determinări mecanice gen
cauză-efect (dacă delfinul face mișcarea cerută, primește un peștișor), pe baza
reflexelor condiționate
- dresajul implică scorpuri artificiale care nu sunt naturale animalului, prin
forțarea unor comportamente
- funcție prioritar ludică

Domesticirea = un dresaj mai complicat și complex, realizat din rațiuni practice

- funcție prioritar practică (finalități utile pentru om)
- fixează în animal obișnuințe ce se vor transmite ereditar
- stabilizează instinctul animalului, deviindu-l de la natura lui firească (își
câștigă o a doua natură, afectând întreaga specie)

Manipularea = tip de influență socială care urmărește schimbarea percepției sau

a comportamentului celorlalți cu ajutorul unor tactici amăgitoare sau abuzive
- influența socială nu este neaparat negativă
Îndoctrinarea = impunerea unui punct de vedere sectar sau partizan, prin
ascunderea scopului
- presupune un anumit grad de inconștiență a subiectului

Salvarea = termen specific creștinismului și se referă la desăvârșirea ființei

umane prin intrarea în lumea veșnică, prin credința în Hristos
- presupune pregătirea continuă a omului, în vederea accederii la Împărăția lui
Dumnezeu

Creșterea = transformări evolutive din punct de vedere fizic, organic

- fenomen vizibil, categorizat în standarde ce definește normalitatea

Formarea și dezvoltarea = transformări evolutive din punct de vedere psihologic

- fenomene categorizate în standarde ce definesc normalitatea

Maturizarea = atingerea pragului maximal în dezvoltarea ființei umane

Predarea = proces de prezentare organizată a unor cunoștințe, de către
profesori elevilor
- conținutul predării este atent dimensionat pentru ca transmiterea
informațiilor să poată avea loc
- profesorul: rol director în predare

Învățarea =vizează agenții care suportă intervenția educativă

- presupune realizarea unor schimbări dezirabile
https://www.ted.com/talks/sir_ken_robinson
_bring_on_the_learning_revolution
 Fundamentele educației

Fundamente biopsihice: suport corporal, structural, funcțional constituit din corpul

biofiziologic de a cărui bună funcționare depinde reușita actului educativ
- dat ereditar (dezvăluit, cunoscut, activat, maximizat) supus unui tratament
educațional (intenționat, structurat, continuu și permanent, mai mult sau mai
puțin)
- dispoziții potențiale, o realitate care nu se poate schimba și care funcționează
asemenea uni cumul de programări inexorabile, de neatins (genotip), care capătă
o fizionomie aparte (fenotip) sub influența factorilor contextuali
- ereditare generală și ereditate specifică
Fundamentele educației

Fundamente socioculturale: educația se exercită în

anumite condiții ambientale și socioculturale
- ține de experiențele culturale ale unei comunități, de
gradul de cultură și de civilizație a unei epoci
- două componente: mediul fizic și mediul
sociocultural
- mediul fizic: elemente naturale (condiții ambientale
și geografice) și artificiale (artefactele omului)
- mediul sociocultural: determinări de ordin comunitar
 Fundamentele educației

Fundamente istorice: prin prisma scopului de reeditare a marilor experiențe ale

omenirii, de transmitere a zestrei culturale
- educația = activitate de reproducție culturală, de rememorare, reîntipărire și de
perpetuare a valorilor umanității
- (educator) simpla experiență personală în materie de educație vs antecendentele
în domeniu
 Fundamentele educației

Fundamente filosofice: educația în raport cu un program ideatic

- înarmarea cu o anumită filosofie acțională (anterioară oricărei acțiuni)
- configurarea țintelor (obiectivelor) în acord cu anumite valori
- existența unui dispozitiv reflexiv (ancadrament logic, argumentație
specifică, o raționalitate a desfășurării procesuale...)
 Fundamentele educației

Fundamente politice: educația este un

program de acțiuni dimensionat de
cei care conduc societatea
- reforma în educație: subiect sensibil,
inexistent, nedorit...politizat...peste
măsură

- caută info despre ministerul de

resort... Spune-ne și nouă ce ai găsit
și mai ales,care este părerea ta
despre cele găsite!
 Fundamentele educației

Fundamente științifice: educația nu se face la întâmplare, de oricine

dorește, oriunde (discutabil!), ci de cel care deține știința predării și
formării
- procesul educațional = sumă de teorii ale învățării, ale predării, ale
organizării, ale strategiilor de instruire, ale examinării...
Timp pentru lectură individualizată și reflecție...

Educația – o valoare în sine

 Funcțiile educației
= ansamblu de proprietăți esențiale pe care educația le
exercită, în condițiile raportării sale la alte sisteme sau
subsisteme cu care se află în relație (societatea şi
individul)

Din perspectiva grupului (socialului), interesează starea de

armonie a unui colectiv, realizată prin urmărirea
consecventă a obiectivelor colective şi prin creşterea
gradului de interdependență între membrii săi

Din perspectiva individului, interesează integrarea, inserția

individului într-un mediu social determinat – societate,
clasă socială, grup profesional, grup de învățare
 I. Funcțiile sociale ale
Educației/sociopedagogice

II. Funcţiile individuale/psihopedagogice

ale educației
 I. Funcțiile sociale ale
educației/sociopedagogice
I. Nicola: 1. Funcția de selectare şi transmitere a valorilor de la societate la
individ
2. Funcția de dezvoltare conştientă a potențialului biopsihic al
omului
3. Funcția de pregătire a omului pentru integrarea activă în viața
socială

O. Şafran: 1. Funcția cognitivă a educației

2. Funcția economică a educației (pregătirea forței de muncă)
3. Funcția axiologică a educației (capacitatea omului de a valoriza,
de a aprecia, de a judeca, de a ajunge la o scară de valori care să-
i confere o anumită autonomie funcțională)
 
G. Văideanu: 1. Funcția formării competențelor şi calificărilor necesare
societății
2. Funcția național-culturală (formarea personalității morale)
3. Funcția internațională a educației (pregătirea omului pentru

a deveni “cetățean al lumii”)

 
 Dan Potolea:

Funcția profesional-economică: pregătirea individului

pentru lumea muncii

Dublă ipostază a educației:

• bun de consum (dezvoltarea personalității);
• factor de producție (pregăteşte forța de muncă necesară
societății).
=> educația este un tip special de investiție –
RENTABILTATE (!?)
Funcția social-politică şi ideologică: formarea viitorului
cetățean capabil, pregătit pentru opțiuni morale, culturale,
religioase, politice; formarea cetățeanului capabil să
participe la viața publică a societății.

Funcția ştiințifică şi tehnologică: formarea şi acomodarea

individului uman la spiritul ştiinței şi al tehnicii actuale

Funcția cultural-artistică: vizează 2 planuri:

- funcția semiotică – asimilarea limbii materne şi a cel puțin
2 limbi de circulație internațională;
- integrarea individului în tradițiile şi fizionomia cultural-
artistică a societății
 
 II. Funcțiile individuale/psihopedagogice ale
educației
Funcția generică : dezvoltarea şi autonomia persoanei, vine
în întâmpinarea trebuințelor, intereselor, aptitudinilor,
aspirațiilor individului

Funcții particulare:
 Funcția de îngrijire şi umanizare: asigurarea sănătății
biologice a individului, dezvoltării fizice armonioase
(educația în spiritul sănătății, protecția sănătății mintale,
protecția împotriva drogurilor, grija pentru o alimentație
nutrițională sănătoasă etc.)
 Funcția de formare a conştiinței de sine, a capacității de
autoeducație şi autoconducere:
a-l ajuta pe individ să se cunoască, să-și conştientize potențialitățile
şi limitele, să ajungă la o imagine corectă, dar şi optimistă pentru
valoarea proprie

Ce presupune capacitatea de autoeducație/ autoconducere?

Capacitatea de autoeducare presupune:
• asigurarea de către elev a tehnicilor muncii intelectuale
(elevul să ştie unde să identifice informația necesară, ce surse
să folosească, să ştie să prelucreze informația colectată,
capacitatea de a comunica rezultatele învățării)
• metacogniție – abilitatea individului de a-şi autocontrola
procesele de învățare şi gândire
• capacitatea de a-şi propune propriile proiecte de dezvoltare
• motivația intrinsecă a învățării – cea care susține din interior
efortul de învățare (dorința, plăcerea de a învăța etc)
 Funcția de detectare, identificare şi cultivare a dispozițiilor
individuale originale (a aptitudinilor şi a talentelor):
dispozițiile native sunt numai potențialități, ele pot dobândi
diverse profiluri şi diverse niveluri de dezvoltare, în funcție de
educație
Roluri/ funcții:
 Raths Amidan Rosenshine, Stevens
1. explicare, informare, 1.funcția de motivare a ele- 1. ev. curentă a înv. ant., inclusiv
demonstrare vului a temelor pt. acasă
2. inițierea şi direcționarea 2. funcția de planificare a 2. prezentarea şi tratarea noului
activităţii elevului activităţii conținut

3. organizarea şi îndrumarea 3.f. de informare 3. îndrumarea activității de

socială a grupului de elevi învățare
4. asigurarea securității socio- 4.f. de conducere a 4. feed-back şi corectarea
emoționale a elevilor discuţiilor greşelilor
5. clarificarea atitudinilor şi a 5. f. de disciplinare 5. organizarea învățării
problemelor personale ale independente
elevului
6. diagnoza problemelor de 6. f. de consiliere a elevilor 6. evaluări sumative de bilanț
învățare
7. elab. de materiale didactice 7. f. de evaluare

8. evaluarea, înregistrarea şi
raport. rezult.şcolare ale elev.
9. amenaj. şi org. spațiului
clasei
10. particip. la activ. din şcoală
11.part. la viaţa prof. şi civică
12. participarea la îmbogățirea
activităților educative ale
comunității sociale
 B. Perspectiva procesuală

Faza Faza Faza

preactivă faza interactivă Postactivă

Proiectarea Implementarea Evaluarea

proiectului ed. proiectului ed. proiectului ed.
 C. Perspectiva organizatorică,
contextuală

• formele de organizare a activității educative

(lecții, cercuri, vizite, excursii, consultații,
after school etc.)
 RELAȚIILE EDUCAȚIONALE

Relațiile de comunicare
 
Relațiile socio-afective
 
Relțţiile de conducere a învățării – relații între
autoritate și libertate
Numiți 5 condiții/elemente ale unei bune/
optime relații educaționale între profesor și
elev.
Scrie-le pe forum! Timp de lucru 10 minute
Relațiile de conducere a învățării
– relații între autoritate și libertate
• Câtă autoritate ar trebui
să i se asigure
educatorului?

• Câtă libertate trebuie

acordată educatului?
• R1: Exagerarea autorității cadrului didactic = rigorism educațional

• R2: Exacerbarea libertății de manifestare a elevului =

nondirectivismul pedagogic sau laissez faire

Soluția optimă:
• democratizarea relațiilor educaționale şi creşterea ponderii
libertății de manifestare a elevului