Editura Arabela
2021
Editura Arabela
Octombrie, 2021
Comuna Mo܈oaia, jud. Arge܈
edituraarabela@gmail.com
0741. 900. 732
Evaluarea este un proces didactic complex, integrat întregului proces de învă܊ământ, care urmăre܈te
măsurarea cantită܊ii cuno܈tin܊elor, priceperilor, capacită܊ilor dobândite de copii, ca ܈i valoarea, nivelul,
performan܊ele ܈i eficien܊a activită܊ii de perfec܊ionare a activită܊ii instructiv-educative. A evalua rezultatele
܈colare înseamnă a determina măsura în care obiectivele programului de instruire au fost atinse, precum ܈i
eficien܊a metodelor de predare-învă܊are.
Astfel, evaluarea este punctul final într-o succesiune de ac܊iuni cum sunt: stabilirea scopurilor
pedagogice, proiectarea ܈i executarea programului de realizare a scopurilor, măsurarea rezultatelor aplicării
programului. Esen܊a evaluării este cunoa܈terea efectelor ac܊iunii desfă܈urate, pentru ca, pe baza
informa܊iilor ob܊inute, această activitate să poată fi ameliorată ܈i perfec܊ionată în timp.
Învă܊ământul pre܈colar are caracter oral, nu există teme pentru acasă, iar evaluarea se face oral sau
prin fi܈e de evaluare. Pre܈colarii trebuie evalua܊i unul câte unul, educatorul trebuie să re܊ină ce a spus
copilul, nu se poate relua corectarea ca în lucrările scrise. Desigur, fi܈ele de evaluare pot fi reluate, dar ele
nu con܊in concepte, reguli, legi, ci doar rodul activită܊ii copilului, la care el poate ajunge ܈i din întâmplare,
fără o în܊elegere verificabilă împlinirii celor propuse prin obiective.
Evaluarea pre܈colarilor este dificilă ܈i permite doar prognoze pe termen scurt, dar este ܈i importantă
܈i necesară pentru educator ܈i copii, pentru cunoa܈terea nivelului atins în dezvoltarea personalită܊ii, pentru
individualizare ܈i eficien܊ă în activitate.
A܈adar, prin evaluare, educatoarea î܈i îndepline܈te misiunea nobilă de a pregăti copilul pentru o
integrare fără disfunc܊ii în ܈coală, furnizând învă܊ătorilor datele necesare continuării ac܊iunii instructiv-
educative pe diferite trepte. Urmând pa܈ii unei evaluări eficiente ܈i respectând cerin܊ele acesteia, constituie
o modalitate de a moderniza procesul de învă܊ământ, precum ܈i de a spori rolul educa܊iei în formarea
personalită܊ii.
Cele mai des întâlnite forme de evaluare sunt: evaluarea ini܊ială, continuă ܈i finală.
Evaluarea ini܊ială se realizează la începutul unui program de ,,instruire” ܈i stabile܈te nivelul de
pregătire a pre܈colarilor în momentul ini܊ierii programului respectiv, constituind o condi܊ie hotărâtoare
pentru reu܈ita activită܊ilor următoare deoarece oferă educatoarei posibilitatea de a cunoa܈te poten܊ialul
fiecărui copil.
Pentru ca evaluarea ini܊ială să fie eficientă, trebuie elaborate criterii ܈i modalită܊i de verificare,
măsurare ܈i apreciere a nivelului de pregătire a pre܈colarilor, pornind de la obiectivele propuse.
Datele ob܊inute ajută la conturarea activită܊ii didactice în trei planuri: stabilirea modului adecvat de
predare a noului con܊inut al programei, organizarea unui program de recuperare, dacă este cazul, ܈i
adoptarea unor măsuri de spijinire ܈i recuperare a unor pre܈colari.
Evaluarea ini܊ială oferă pre܈colarului ܈i educatoarei o reprezentare a poten܊ialului de învă܊are, dar ܈i
a eventualelor lacune ce trebuie completate ܈i a unor aspecte ce necesită corectare sau îmbunătă܊ire.
Scopul evaluării ini܊iale este cu atât mai bine atins, cu cât reu܈im să-i determinăm pe pre܈colari să fie
receptivi ܈i să în܊eleagă importan܊a evaluării ini܊iale, pentru ca ei să trateze cu seriozitate rezolvarea
sarcinilor propuse, să le fi trezită motiva܊ia cunoa܈terii ܈i dorin܊a solu܊ionării corecte a problemelor
enun܊ate.
Evaluarea formativă î܈i propune să verifice to܊i pre܈colarii asupra con܊inuturilor predate, fapt ce
permite ca educatoarea să cunoască pregătirea copiilor, identificarea lacunelor, după fiecare secven܊ă de
învă܊are, să adopte măsuri pentru ameliorarea procesului de învă܊ământ.
3
Evaluarea finală intervine la sfâr܈itul unei perioade mai lungi de învă܊are, la sfâr܈it de semestru, an
܈colar, ciclu de învă܊ământ. Se realizează prin verificări par܊iale pe parcursul programului ܈i o estimare
globală a rezultatelor pe perioade lungi. Este centrată pe o evaluare de bilan܊, regrupând mai multe unită܊i
de studiu.
Metodele ܈i tehnicile de evaluare pot fi: tradi܊ionale ܈i alternative.
Metodele tradi܊ionale constau în probe scrise (fi܈e cu sarcini); probe orale ܈i probe practice.
Metodele alternative presupun lucrări practice, portofoliile cu lucrările copiilor, aprecieri verbale,
autoevaluarea, jocurile didactice, de rol ܈i serbările, observările directe/ sistematice în timpul activită܊ii ܈i
înregistrarea; discu܊ii individuale, afi܈area lucrărilor, consemnarea grafică a rezultatelor pe domenii
experen܊iale.
Probele orale sunt cele mai utilizate metode de evaluare din grădini܊ă. Acestea oferă o interac܊ionare
directă între educatoare ܈i copil. Sunt flexibile ܈i întrebările pot alterna în func܊ie de calitatea răspunsurilor.
Probele orale oferă copilului posibilitatea de a formula răspunsuri libere, fără a le structura; poate să-܈i
justifice răspunsul.
Portofoliul este o metodă de evaluare care înmagazinează date despre progresul copilului, poate fi
considerat ca o ,,carte de vizită” a pre܈colarului. Tipuri de portofolii:
- Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selec܊ie a celor mai importante lucrări);
- Portofoliu de progres sau de lucru (con܊ine toate elementele desfă܈urate pe parcursul activită܊ii);
- Portofoliu de evaluare (cuprinde: obiective, strategii, instrumente de evaluare, tabele de rezultate,
etc.).
Portofoliul poate cuprinde: o listă cu comportamente a܈teptate; observa܊ii asupra evolu܊iei copilului;
lucrări ale acestuia; poze cu sarcini/ activită܊i pe care acesta le-a dus la bun sfâr܈it pe parcursul anului ܈colar,
rezultate ale activită܊ilor extracurriculare ( diplome la diverse concursuri) ܈.a.; În concluzie, portofoliul nu
este numai o metodă alternativă de evaluare a copilului ci, poate fi reprezentativ pentru crearea unei imagini
pozitive asupra unei grupe sau a unei grădini܊e.
Printre metodele ܈i procedeele interactive de fixare ܈i evaluare a cuno܈tin܊elor utilizate în grădini܊ă,
se înscriu următoarele: turul galeriei, piramida, ghicitorile, ciorchinele, posterul, blazonul, Diagrama Venn,
Examinarea povestirii, Jurnalul grafic, Harta conceptuală/cognitivă, tehnica analitico-sintetică, cubul,
cvintetul, R.A.I. ( Răspunde. Aruncă. Interoghează. ), Jurnalul grupei.
Ausubel preciza ,,ceea ce influen܊ează cel mai mult învă܊area sunt cuno܈tin܊ele pe care pre܈colarul le
posedă la plecare. Asigura܊i-vă de ceea ce el ܈tie ܈i instrui܊i-l în consecin܊ă”/ ea oferă educatoarei ܈i
pre܈colarului posibilitatea de a avea o reprezentare cât mai exactă a situa܊iei existente ܈i de a formula
cerin܊ele următoare. Pe baza informa܊iilor evaluării ini܊iale se planifică demersul pedagogic imediat următor
܈i eventual a unor programe de recuperare.
Alături de predare ܈i învă܊are, evaluarea reprezintă o func܊ie esen܊ială ܈i o componentă a procesului
de învă܊ământ. Cele trei forme de evaluare ( ini܊ială, formativă ܈i sumativă) sunt în rela܊ie de
complementaritate, determinată de func܊iile lor în demersul evaluativ.
Bibliografie:
Joi܊a, E., Ilie, V.,Vlad, M., Frăsineanu, E., PEDAGOGIE ܇I ELEMENTE DE PSIHOLOGIE
܇COLARĂ, EDITURA ARVES;
Ionescu, M., (2003), Instruc܊ie ܈i educa܊ie, Editura Garamond, Cluj-Napoca.
Ausubel, D., P.D., Robinson, R.F.(1981)- ,,Pedagogia secolului XX. Învă܊area în ܈coală, Bucure܈ti,
EDP.
4
CUM FACEM EVALUAREA ELEVILOR ÎN MEDIUL ONLINE?
Psihologul american David Paul Ausubel spunea despre evaluare că merită un loc important în
învăĠământ, din care face parte integrantă. Aceasta are întotdeauna un raport direct sau indirect cu progresul,
în extensie úi în calitate, al învăĠării. Evaluarea controlează úi condiĠionează dinamica clasei, astfel încât
putem spune că nu există învăĠare eficientă fără evaluare. Ea acĠionează în cadrul concret al clasei de elevi,
folosind instrumente specifice pentru analiza progresului acestora în grup úi individual.
Se spune că cel mai bun instrument este cel pe care oamenii îl vor folosi. De aceea, trebuie să
explorăm ܈i să permitem úi elevilor să facă acela܈i lucru. În ultimii doi ani, cred că fiecare dintre noi, cei de
la catedră, am experimentat tot felul de instrumente de evaluare online. În contextul online, implicarea este
absolut esen܊ială ܈i aceste instrumente trebuie să creeze o interac܊iune umană mai profundă ܈i mai
semnificativă.
Platformele úi aplicaĠiile disponibile online deschid drumul diverselor tehnologii utile în predare úi
evaluare. Important este modul în care tehnologia va îmbunătăĠii pedagogia folosită. Experien܊a actuală ne
ajută să înĠelegem că tehnologiile sunt instrumente de aplicat cu aten܊ie ܈i în mod adecvat.
În Google Classroom am folosit deseori ca instrument de evaluare sumativă Google Forms.
Acesta permite conceperea unor formulare care pot fi utilizate pentru a ob܊ine feedback, pentru a trimite
confirmări de participare la un eveniment, dar ܈i pentru a crea teste scrise. Profesorul poate să includă
imagini sau video pentru interpretare sau ca material de reflec܊ie pentru elev. Elevii pot primi atât întrebări
deschise, cât ܈i închise, cu mai multe variante de răspuns, sau nu. Am folosit atât la orele de matematică,
cât úi la orele de comunicare, în special, pentru a verifica dacă elevii au citit cu atenĠie o anumită lectură.
Când am avut nevoie de feedback din partea elevilor, am utilizat Jamboard, care este o tablă digitală
interactivă dezvoltată de Google. Google Jamboard este un mod de vizualizare foarte facil al unor
răspunsuri scurte, unde to܊i elevii pot vedea toate răspunsurile date pe post-it-uri virtuale.
Pentru probele orale putem folosi fără nici o problemă comunicarea video-audio unu la unu, sau pur
܈i simplu camerele web în grupurile de Google Meet sau Zoom, în care elevul să poată expune răspunsul la
o întrebare sau o lec܊ie învă܊ată.
Dintre metodele moderne, pentru proiecte putem folosi instrumente de management al con܊inutului,
pentru încărcarea acestora ܈i evaluarea ulterioară de către profesor. Sau putem folosi whatsApp pentru
transmiterea spre evaluare a acestora. Dacă vorbim despre proiecte aplicate, elevul poate filma prezentarea
acestora ܈i o poate posta on-line pe platforma utilizată.
5
Elevii se pot autoevalua cu ajutorul platformei Wordwall. Aceasta poate fi utilizată pentru a crea
activită܊i atât interactive, cât ܈i imprimabile. Cele mai multe dintre ܈abloanele platformei sunt disponibile
atât în versiunea interactivă, cât ܈i imprimabilă. Cele interactive sunt redate pe orice dispozitiv activat
pentru web, precum computer, tabletă, telefon sau tablă interactivă. Pot fi redate individual de către elevi
sau coordonate de profesori, iar elevii ajung pe rând în fa܊a clasei sau pot fi încărcate pe Google Classrom,
ca material úi rezolvate indivual de către elevi.
Instrumentele de evaluare online ne pun la dispozi܊ie o gamă largă de posibilită܊i de evaluare, uneori
tehnica fiind mult mai pregătită decât suntem noi dispu܈i să explorăm. Oricât de performantă sau
prietenoasă ar fi o aplica܊ie de evaluare online, aceasta nu poate înlocui pe deplin multiplele ac܊iuni ale
feedback-ului învă܊ării, ac܊iuni ini܊iate prin microdeciziile educatorului. A܈adar, facem evaluare doar
pentru că trebuie? Sau în aceste momente grele o facem pentru continuitate. O facem pentru a avea un scop.
Pentru a nu ne izola de educa܊ie ܈i de tot ceea ce înseamnă ea.
6
EVALUAREA ÎN ÎNVĂ܉ĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
-între online ܈i tradi܊ional-
(Evaluarea formativă ܈i importan܊a acesteia în activitatea didactică)
Evaluarea formativă sau continuă este indispensabilă într-o pedagogie a formării centrate asupra
copiilor. Aceasta are implica܊ii atât în activitatea cadrului didactic, cât ܈i în cea a pre܈colarului, rezultatele
având scopul de a înregistra lacune, gre܈eli sau de a confirma eficien܊a învă܊ării, ajutând astfel la prevenirea
unor distorsiuni în învă܊are, cauzate de surse afective (nesiguran܊ă, indiferen܊ă, încredere nejustificată etc.).
Evaluarea continuă se poate caracteriza prin punerea în legătură a rezultatelor sale cu activitatea
trecută ܈i cu cea viitoare, ea fiind o evaluare sumativă repetată cu diverse func܊ii. Func܊ia diagnostică ܈i
prognostică sunt valorificate pentru pre܈colar în stabilirea caracteristicilor viitorului program intructiv-
educativ. Copilul va învă܊a mai eficient dacă beneficiază de rezultatele evaluării, în܊elegând astfel
semnifica܊ia acesteia. Datorită faptului că evaluarea formativă este una frecventă (se desfă܈oară ܈i se
punctează la sfâr܈itul fiecărei unită܊i de studiu, sarcini de grup sau grup de sarcini), ea evită întreruperea
procesului de învă܊are ܈i reluarea unor trasee lungi (parcurse gre܈it), printr-o învă܊are con܈tientă de
obiectivele, desfă܈urarea ܈i rezultatele sale (feed-back).
În vederea conceperii ܈i aplicării adecvate a actului evaluativ în activită܊ile pre܈colare, ar trebui să se
܊ină cont de câteva transformări importante, constatate recent, având drept consecin܊e redimensionarea ܈i
regândirea strategiilor evaluative, în acord cu o serie de exigen܊e:
x -extinderea evaluării formative de la verificarea ܈i aprecierea rezultatelor, la evaluarea procesului,
a strategiei care a condus la anumite rezultate;
x -eviden܊ierea achizi܊iilor cognitive, a conduitei, personalită܊ii, aptitudinilor etc.;
x -centrarea evaluării asupra rezultatelor pozitive ܈i nesanc܊ionarea celor negative;
x -raportarea rezultatelor la obiectivele definite ܈i la evolu܊ia societă܊ii.
Evaluarea formativă reprezintă un ansamblu de activită܊i dependente de anumite inten܊ii. Din acestea
reies datele imediate ܈i importante, raportându-se la o serie de func܊ii ܈i scopuri bine determinate.
Scopul procesului evaluativ nu constă în ob܊inerea unor date, ci în perfec܊ionarea procesului educativ.
Din punct de vedere al notării, evaluarea formativă nu se exprimă în note, calificative sau scoruri,
evitând astfel ierarhizarea ܈i clasificarea pre܈colarilor, oferind o imagine de ansamblu a ceea ce copiii ܈tiu
deja, a lacunelor ܈i a gre܈elilor care trebuie corectate.
Avantajele evaluării formative sunt:
x -oferirea feed-back-ului imediat, reglând din mers procesul;
x -orientarea spre ajutor pedagogic imediat;
x -dezvoltarea capacită܊ii autoevaluative la pre܈colari;
x -sesizarea punctelor critice în învă܊are.
În perioada pre܈colară, evaluarea formativă e de preferat să se realizeze sub forma unei evaluări mixte,
care să cuprindă utilizarea unor probe scrise, orale ܈i practice. Prin no܊iunea “scris”, la nivelul de pre܈colar,
se în܊elege aplicarea unor exerci܊ii grafice, scrierea unor simboluri, de litere izolate, de silabe sau de cuvinte
scrise de mână ori de tipar. Proba orală constă în între܊inerea unui dialog între cadrul didactic ܈i pre܈colar,
adresarea unor întrebări ܈i formularea unor răspunsuri, iar cea practică în activită܊i de pictură, desen,
modelaj, construc܊ie etc.
Aceste probe pot fi realizate individual sau în echipă, cadrul didactic având misiunea de a ob܊ine
următoarele informa܊ii despre fiecare pre܈colar în parte:
7
x -modul în care ac܊ionează cu obiectele (cum le mânuie܈te, dacă folose܈te materiale din toate
Centrele, dacă inventează oi moduri de a le folosi etc.);
x -modul în care interac܊ionează cu cei din jur (cadre didactice, persoane adulte, copii), modul în care
se exprimă, verbal/nonverbal, capacitatea de exprimare a proprilor emo܊iilor ܈i de a le în܊elege pe ale altora,
capacitatea de autocontrol etc.;
x -rela܊iile în cadrul grupului social de pre܈colari (dacă se joacă cu copii, cu ce copii preferă să
interac܊ioneze, dacă ini܊iază jocuri etc.).
În concluzie, prin evaluare formativă, realizată prin metodele de mai sus ori prin altele, cadrele
didactice pot trage concluzii cu privire la bagajul de cuno܈tiin܊e acumulat până la momentul respectiv de
către pre܈colari, cu observarea ܈i îndreptarea anumitor gre܈eli ܈i cu posibilitatea de a adapta viitoarele
activită܊i la nivelul clasei.
BIBLIOGRAFIE:
1. Preda, V., Dumitrana, M., Programa activită܊ilor instructiv-educative în grădini܊a de copii, Editura
V&I Integral, 2005;
2. Preda, V., Pletea, M., Grama, F., Coco܈, A., Călin, M., Ghid pentru proiecte tematice. Abordarea
în manieră integrate a activită܊ilor din grădini܊ă, Editura Humanitas, Bucure܈ti, 2008;
3. Glava, A., Chi܈, O., Tătaru, L., Piramida cunoa܈terii, Editura Diamant, Pite܈ti, 2014;
4. Mătăsaru M., Chiriloaie M., Nedelcu C., Pricopoaia V., Mătăsaru L., Proiectare didactică în
învă܊ământul pre܈colar, Editura Rovimed Publishers, Bacău, 2017;
5. ***Curriculum pentru educa܊ie timpurie, Ministerul Educa܊iei Na܊ionale, Bucure܈ti, 2019.
8
EVALUAREA CONTINUĂ –
PARTE INTEGRANTĂ PROCESULUI DE PREDARE – ÎNVĂğARE
Din perspectivă istorică, teoriile asupra evaluării se împart în trei perioade importante: perioada
testelor (până către anii 1910 – 1930), perioada măsurătorilor úi perioada evaluării (după 1930). Evaluarea
úcolară este procesul prin care se delimitează, se obĠin úi se furnizează informaĠii utile, care să permită
luarea unor decizii ulterioare, ea trebuie concepută ca o cale de perfecĠionare ce presupune o strategie
globală a formării úi constituie un act integrat activităĠii pedagogice. Vechiul „mit” conform căruia întâi
predăm úi pe urmă evaluăm ar trebui să dispară în condiĠiile unui învăĠământ modern axat pe formarea de
priceperi úi deprinderi, nu pe acumularea de informaĠii disparate. Predarea úi evaluarea sunt două
componente ale aceluiaúi proces de învăĠare separabile doar în analiză.
Modul de evaluare a cunoútinĠelor influenĠează procesul de instruire úi învăĠare. Se útie că atât elevii,
cât úi profesorii îúi concentrează atenĠia asupra aspectelor care vor fi supuse testării în vederea obĠinerii
unor note mari, nu neapărat relevante pentru nivelul de pregătire al elevului în ceea ce priveúte programa
pe an de studiu.
Evaluarea continuă trebuie să aibă caracter formativ, un bun profesor evaluând continuu elevii pentru
a sesiza dificultăĠile de învăĠare úi a urmări progresul. Este necesar ca orice activitate desfăúurată în clasă
să aibă úi un mod de evaluare în care elevul să aibă un rol activ. Adevărata dilemă nu constă în alegerea
strategiei de evaluare, ci în „utilizarea echilibrată a acestor acĠiuni în funcĠie de obiectivele educaĠionale
urmărite.” Este necesar un echilibru între evaluarea axată pe cunoútinĠe úi cea axată pe capacităĠi, între
evaluarea formală úi informală, între cea sumativă úi formativă, între evaluarea achiziĠiilor din domeniul
cognitiv úi a efectelor produse în plan atitudinal úi psihomotor, între evaluarea desfăúurată pe baza
experienĠei profesorului úi evaluarea centrată pe obiective.
Folosirea acestor strategii de evaluare duce la diversificarea metodelor úi instrumentelor de evaluare,
probelor orale, scrise úi practice adăugându-li-se metode precum: investigaĠia, proiectul, portofoliul,
observarea sistematică a elevului sau autoevaluarea. Metodele tradiĠionale de evaluare nu sunt depăúite aúa
cum se afirmă frecvent. Ele rămân cele mai des folosite metode úi de aceea este necesară îmbunătăĠirea
calităĠii lor úi asigurarea echilibrului între probele scrise, orale úi practice (în condiĠiile în care prin probă
se înĠelege „orice instrument de evaluare proiectat, administrat úi corectat de către profesor”).
Evaluarea autentică a elevilor se realizează prin sarcini de lucru complexe care apreciază atât procesul
care conduce la realizarea sarcinii, cât úi evaluarea produsului final, în afara unui mod de administrare strict
formal, acestea putând fi realizate la úcoală sau acasă, în decurs de câteva minute sau în perioade mai lungi
de până la un an.
Observarea sistematică a comportamentului elevului este o tehnică aparent nouă, ea realizându-se
conútient sau inconútient permanent în învăĠământ. Se pot avea în vedere cunoútinĠe úi capacităĠi, atitudinea
faĠă de desfăúurarea unei activităĠi, atitudini sociale úi útiinĠifice, interese, aprecieri úi adaptări. Observarea
sistematică se poate realiza prin fiúe de evaluare care să consemneze cele mai importante evenimente
observate de profesor úi interpretarea lor, prin scări de clasificare úi liste de control. Scara de clasificare
indică gradul în care o anumită caracteristică sau un anumit comportament apare (niciodată, rar, ocazional,
frecvent, întotdeauna) în vreme ce lista de controlînregistrează doar prezenĠa sau absenĠa unei anumite
caracteristici sau acĠiuni.
InvestigaĠia este o activitate care poate să dureze una sau două ore úi care constă în rezolvarea de
către elevi a unor sarcini prin instrucĠiuni exacte care să demonstreze o gamă largă de cunoútinĠe úi
capacităĠi.
9
Proiectul se realizează printr-un „parteneriat” între profesor úi elev, întrucât reprezintă o activitate
amplă care începe în clasă prin definirea úi înĠelegerea sarcinii, se continuă acasă úi, uneori, în clasă pe
parcursul câtorva zile sau săptămâni prin permanente consultări cu profesorul úi aprecieri la adresa nivelului
de realizare al sarcinii úi se încheie tot în clasă prin prezentarea rezultatelor obĠinute sau al produsului
realizat în faĠa colegilor. Proiectul poate fi individual sau de grup úi poate avea o temă aleasă de profesor
sau de elevi. Pentru ca un proiect să fie eficient profesorul, împreună cu elevii, trebuie să stabilească
capacităĠile care vor fi evaluate. Printre acestea ar trebui să se numere: alegerea metodelor de lucru,
utilizarea corespunzătoare a bibliografiei, acurateĠea tehnică, organizarea materialului adunat , claritatea
prezentării úi acurateĠea imaginilor.
Portofoliul reprezintă un instrument de evaluare complex care poate să includă úi rezultatele relevante
obĠinute prin celelalte metode úi tehnici de evaluare: probe orale sau scrise, fiúe de observare sistematică
sau autoevaluări.
10
Evaluarea- între online ܈i tradi܊ional la pre܈colari
Perioada actuală pe care o traversăm la nivel global, nu numai na܊ional, a impus apari܊ia unor
modificări în procesul educativ, nu doar predarea ܈i învă܊area fiind afectate cât ܈i evaluarea.Procesul
educativ a devenit unul la distan܊ă, lucru care a dus la folosirea tehnologiei, la adaptarea metodelor ܈i
instrumentelor folosite la mediul online. O activitate didactică online trebuie să fie mai atractivă, trebuie
să creeze a atmosferă proprice învă܊ării pentru ca toate informa܊iile pe care cadrul didactic vrea să le
transmită să treacă dincolo de ecran.
Mutarea grădini܊ei în mediul online a dus la o întărire a rela܊iei familie grădini܊ă căci fără ajutorul
părin܊ilor nu am putea realiza activită܊i cu pre܈colarii. Atât predarea noilor no܊iuni cât ܈i evaluarea
cuno܈tin܊elor învă܊ate se face cu ajutorul părintelui.
Probabil, o adevărată provocare a devenit evaluarea elevilor în mediul online, provocare resim܊ită
atât de cadrele didactice obi܈nuite cu metodele tradi܊ionale, de elevi, dar ܈i de părin܊i, cum spuneam mai
sus. Procesul de evaluare trebuie să reflecte adevărul, nivelul de la care porne܈te pre܈colarul(evaluarea
ini܊ială), ce i se predă, ce înva܊ă, modul cum receptează informa܊iile (evaluarea continuuă) ܈i ce cuno܈tin܊e
acumulează la sfâr܈it de semestru,an ܈colar(evaluarea finală).
Astfel, se pot îmbina metode tradi܊ionale de evaluare cu cele moderne pentru ca rezultatele evaluării
să reflecte realitatea. Se poate realiza o întâlnire online pe una din platformele digitale existente în care să
ne ܈i vedem unii pe al܊ii ܈i se pot repeta poezii ܈i cântece învă܊ate. Pre܈colarul mai poate fi evaluat în cadrul
unei astfel de întâlniri prin probe orale, efectiv adresându-le întrebări despre activită܊ile anterioare.
Un alt tip de lec܊ie online este cea înregistrată transmisă părin܊ilor ܈i în func܊ie de disponibilitatea
acestora, le vor lucra cu cei mici, educatoarele primind apoi dovezi digitale ale lucrărilor realizate.
Astfel pe baza pozelor se poate realiza un portofoliu pentru fiecare copil. Acesta ne ajută să observăm
evolu܊ia lui de la temă la alta, de la proiect tematic la următorul.Aceste lec܊ii înregistrate vor con܊ine toate
elementele unei lec܊ii propriu-zise pentru ca părin܊ii să poată transpune informa܊iile în activită܊i realizate
împreună cu copiii lor.
O altă metodă de evaluare online a pre܈colarilor poate fi utilizarea aplica܊iilor de tip feed-
back(instrumente de măsurare a impactului învă܊ării, de sondaj, de evaluare). Aceste instrumente digitale
moderne sunt folosite pentru a crea diferite chestionare, jocuri scurte, puzzle-uri, sortări, etc.). Fiind vorba
de pre܈colari, astfel de metode vor ajuta în crearea ludicului, atât de necesar lor.
Educatoarea poate, de asemenea, ini܊ia apeluri telefonice cu părin܊ii pentru a putea observa modul de
adaptare al copiilor la grădini܊a online, pentru a urmări dezvoltarea acestora,pentru a oferi sfaturi sau chiar
pentru a vorbi cu pre܈colarii.
Indiferent de metoda aleasă, nu trebuie să se omită scopul principal al evaluării, cel de a măsura modul
în care au fost atinse obiectivele procesului educativ.Este necesar ca evaluarea să sus܊ină elevul, să
favorizeze autoreglarea, autoreflec܊ia.
“Evaluarea este procesul de ob܊inere a informa܊iilor - asupra elevului, profesorului însu܈i sau asupra
programului educa܊ional - ܈i de valorificare a acestor informa܊ii în vederea unor aprecieri care, la rândul
lor, vor fi utilizate pentru adoptarea unor decizii. (T. TENBRINK, Evaluation. A practical guide for
Teachers, New York, M. Graw - Hill Book Company, 1974, X, p. 493)
11
ONLINE SAU TRADI܉IONAL
“Evaluarea reprezintă un proces continuu formal sau informal deapreciere a calitătii, a importanĠei
sau a utilităĠiiactivităĠii de predare-învăĠare, proces desfăsurat din nevoiacotidiană de secole, de comparare
sau ameliorare a acestuia”.
În ansamblul problematicii pe care o generează aplicarea reformeiîn învăĠământ, evaluarea devine o
dimensiune esenĠială aprocesului curricular úi o practică efectivă la clasă. Componenta de bază a reformei
învăĠământului, evaluarea a fost cea dintâi supusă schimbărilor, ea aducând materialul unei diagnoze care
să reprezinte punctul de sprijin pentru restructurările ulterioare. Putem vorbi de o reformă a evoluării
rezultatelor úcolare, care este, ea însăúi, o reforma de substanĠă, Ġintind transformarea completă a sistemului
de evaluare anterior. Evaluarea este apreciată nu ca scop în sine ci ca un element relevant dar dependent în
complicatul process educaĠional. Evaluarea face dovada calităĠii actului de predare, oglindit în calitatea
învăĠării, iar elevului si familiei acestuia le dă măsura nivelului învăĠării. De asemenea ea este
un continuu punct de referinĠă al procesului la care participă elevul úi învăĠătorul în permanent ameliorator
în pregătirea úcolarului.
“Evaluarea reprezintă un proces continuu formal sau informal de apreciere a calitătii, a importanĠei
sau a utilităĠii activităĠii de predare-învăĠare, proces desfăsurat din nevoia cotidiană de secole, de comparare
sau ameliorare a acestuia”.
Evaluarea constituie o activitate de colectare, organizare úi interpretare a datelor obĠinute prin
intermediul instrumentelor de evaluare în scopul emiterii unei judecăĠi de valoare asupra rezultatelor
măsurării úi adoptării unei decizii educaĠionale, fundamentate pe concluziile desprinse din interpretarea úi
aprecierea rezultatelor. Ea urmează să fie realizată astfel ca ea să sprijine actul predării, să orienteze úi să
stimuleze activitatea de învăĠare a elevilor úi să permită ameliorarea continua a procesului didactic.
Componentă de bază a reformei învăĠământului, evaluarea a fost cea dintâi supusă schimbărilor,
aducând materialul unei dignoze care să reprezinte punctul de sprijin pentru restructurările ulterioare. Putem
vorbi de o reformă a evoluării rezultatelor úcolare, care este, ea însăúi, o reformă de substanĠă, Ġintind
transformarea completă a sistemului de evaluare anterior.
În evaluarea educaĠională actuală, aflată mereu în căutare de noi modalităĠi specifice ameliorative,
scalele numerice de notare intrate în tradiĠie nu mai sunt de multă vreme singura tehnică studiată de
docimologia contemporană. Astfel s-au impus atenĠiei teoreticienilor, dar úi practicienilor educaĠiei úi alte
criterii tehnice evaluative. TendinĠa actuală în evaluarea contemporană este aceea încurajării studiului úi
aplicării tehnicilor de apreciere criterială, de progres, de process (formativă) sau pe obiective mai largi úi
flexibile. Docimologia modernă úi-a conceput, apropiat úi introdus, deja în uzul curento serie de categorii
conceptuale operaĠionale specifice, dintre care: elemente de competenĠă, standarde de performanĠă,
indicatori de performanĠă, capacităĠi úi subcapacităĠi, discriptori de performanĠă, probe (sarcini) , subiecte,
bareme de corectare, certificarea evaluativă, raporturi de evaluare, calificative evaluative etc.
Pricipalele calităĠi ale acestui sistem de evaluare sunt flexibilitatea úi adaptabilitatea sa: odată
introduse modelele motrice pentru punerea în ecuaĠia evaluativă a principalelor obiective de referinĠă de la
nivelul curricular, precum úi a principalelor capacităĠi, sistemul este capabil de autoreglare.
12
Adesea evaluarea úcolară este redusa la acĠiuni cum sunt “a verifica”, “a nota”, “a aprecia”, ” a
clasifica” – expresiile cele mai frecvent folosite pentru denumirea acestei activităĠi. Evaluarea modernă
pune accent pe verificarea realizării obiectivelor, măsurarea rezultatelor prin utilizarea unor procedee prin
care se stabileúte o relaĠie funcĠională între un ansamblu de simboluri úi un ansamblu de fenomene úi
obiective sau complementare a acestora conform unor caracteristici pe care acestea le posedă. Măsurarea
úi aprecierea servesc deciziei de ameliorare, respectiv hotărârii unor soluĠii pentru perfecĠionarea procesului
úi a rezultatelor.
Evaluarea tradiĠională centrată pe acumularea de cunostinĠe, în care notarea este un scop în sine, un
mijloc de clasificare, constituindu-se un moment separat de activitatea de predare-învăĠare capătă noi
conotaĠii. Evaluarea actuală se realizează în vederea adoptării unor decizii úi măsuri ameliorative, pune
accent pe problemele de valoare, pe emiterea judecăĠii de valoare, ce acoperă atât domeniile cognitive cât
úi pe cele afective úi psihomotorii ale învăĠării scolare.
Aceasta îúi asumă un rol activ, dezvoltând mereu o funcĠie de feed-back pentru elev, iar elevul devine
partener într-o relaĠie educaĠională ce oferă transparenĠă, siguranĠă, deschidere. Elevul este evaluat pentru
ceea ce útie , nu este sancĠionat pentru ceea ce nu útie. ÎnvăĠământul modern solicită conceperea unui nou
cadru de evaluare, a unui nou sistem de referinĠă care să aibă la bază formarea competenĠelor elevului.
Centrarea pe competenĠe este o preocupare majoră a ultimilor ani. Reluând în discuĠie problematica
reformei în evaluare la nivelul învăĠământului primar se constată nevoia unor demersuri clasificatoare,
centrate exclusiv pe elementul pragmatic, concret al modului de utilizare a descriptorilor de performanĠă.
Noul sistem de evaluare prin calificative bazate pe descriptori de performanĠă a însemnat schimbarea
orientării evaluării dinspre cantitativ spre calitativ; elevul devine subiect úi obiect al evaluării; nu mai
interesează ierarhizarea elevilor, încadrarea lor într-o norma statistică, raportarea la anumite úabloane, se
realizează o evaluare obiectivă (prin utilizarea a patru trepte de notare), transparenĠă în notare. Expresia
terminală a operaĠiei de apreciere, de emitere a unei judecăĠi de valoare, în raport cu performanĠa
(competenĠa elevului evaluat) este exprimată prin unul din calificativele “FB”,”B”,”S”,”I“.
Trecerea de la ciclul primar la cel gimnazial poate reprezenta, uneori, un úoc pentru elevul în cauză.
Obiúnuit cu cele patru calificative, notarea cifrică poate creea elevului numeroase confuzii în perceperea
performanĠelor necesare obĠinerii pragului minimal. Din această cauză aú propune , ca o părere personală,
urmatoarele sugestii pentru îmbunătăĠirea evaluării prinncalificative:
Y realizarea unor investigaĠii de amploare în rândul cadrelor didactice învăĠători-profesori (mai ales
a celor ce predau la clasa a V-a úi care pot da informaĠii relevante despre impactul trecerii de la un sistem
de notare la altul);
Y reelaborarea documentelor úcolare úi a descriptorilor de performanĠă, pe baza informaĠiilor
furnizate de cadrele didactice;
Y ridicarea nivelului de diferenĠiere a sarcinilor pentru calificativul “FB” – care să reprezinte în mod
real un înalt nivel de perfectionare;
La ora actuală se tinde spre o evaluare complexă, realizată prin intermediul unor metodologii
complexe, úi a unui instrumentar diversificat. Astfel s-a extins gama metodelor de evaluare folosite de
cadrele didactice la clasă, vorbindu-se insistent despre complementaritatea metodelor tradiĠionale (evaluări
orale, scrise, probe practice etc.) cu altele noi, moderne (portofoliul, proiectul, investigaĠia, autoevaluarea
etc.) ce reprezintă de fapt alternative în contextul educaĠional actual, când se cere cu insistenĠa deplasarea
accentului de la evaluarea produselor învăĠării la evaluarea proceselor cognitive ale elevului în timpul
activităĠii de învăĠare. Alături de metodele de evaluare tradiĠionale, metodele alternative de evaluare vizează
pe lângă obiectivele de învăĠare úi pe cele atitudinale úi comportamentale, metodele alternative se utilizează
la ciclul primar adaptate la particularităĠile de vârstă ale elevilor, la specificul fiecărei discipline úi la
condiĠiile în care se desfăúoară activitatea didactică.
Ele îmbină procedeele orale úi scrise, solicitând capacităĠi, cunostinĠe, atitudini úi comportamente (
ca in cazul proiectului, a investigaĠiei) sau însoĠesc celelalte metode de evaluare, completându-le (ca în
cazul observaĠiei sistematice, a portofoliului). Autoevaluarea poate fi considerată la ciclul primar, scop al
13
activităĠii
formative si mijloc de stimulare a motivaĠiei úi de autoreglare a activităĠii de învăĠare a elevului. Utilizate
într-o varietate de forme ele dau eficienĠă actului de evaluare prin compensarea dezavantajelor unor metode
cu avantajele ce decurg din aplicarea altora.
Sistemul tehnicilor úi instrumentelor de evaluare s-a îmbogăĠit substanĠial. În practica evaluativă
curentă dar úi în dezbaterile teoretice úi în lucrări de specialitate se solicit expres integrarea în probele de
evaluare a itemilor obiectivi, semiobiectivi úi subiectivi, în deplina corespondenĠă cu complexitatea
competenĠelor úi performanĠelor vizate prin programe úi manuale úcolare etc.
Tehnicile de evaluare utilizate la ora actuală sunt distribuite pe un continuum, limitat, pe de o parte
de tehnicile de testare pentru care există un model complet al răspunsului corect, iar pe de altă parte, de
tehnicile de testare pentru care nu există un model complet al răspunsului corect. Instrumentele de evaluare
sunt compuse din itemi (de diferite tipuri) care sunt într-o legătură indisolubilă cu tehnicile úi instrumentele
de evaluare.
Într-o lume aflată în permanentă transformare, modernizarea învăĠământului prin utilizarea metodelor
noi de învăĠare-evaluare a unor strategii moderne, care permit reasamblări, reajustări úi adaptări la
disciplinele de învăĠământ, depinde în ultimă instanĠă de cunoaúterea, de înĠelegerea úi de abilitatea de a le
folosi.
Prin adaptarea vechilor valori la noile cerinĠe ale societăĠii, cadrul didactic “nu este un simplu
executant al unor prescripĠii sau reĠete, ci devine factor activ al procesului de învăĠământ, învaĠă cu cei pe
care îi învaĠă, având rol de coordonator úi catalizatoral educaĠiei úi instrucĠiei” (Romita Jucu).
Bibliografie:
½ Cucoú Constantin – Pedagogie úcolară, ed. Polirom, Iaúi, 2002
½ M.E.N. Serviciul NaĠional de Evaluare úi Examinare, Ghid de evaluare pentru învăĠământul primar,
Bucureúti, 1999
½ Didactica Nova – Revista de informare úi cultură didactică, Craiova, 2005
½ ÎnvăĠământul primar – nr. 4, 2003, ed. Miniped, Bucureúti
½ Ghidul programului de informare/formare a institutorilor/învăĠătorilor, Bucureúti, 2003
14
Evaluarea în învăĠământul preúcolar
Evaluarea este punctul final într-o succesiune de evenimente, care cuprinde următorii paúi:
x Stabilirea scopurilor pedagogice, prin prisma comportamentului dezirabil al copiilor,
x Proiectarea úi executarea programului de realizare a scopurilor propuse,
x Măsurarea rezultatelor aplicării programei,
x Evaluarea rezultatelor.
Cele mai des întâlnite forme de evaluare sunt: evaluarea iniĠială, continuă úi finală.
Evaluarea formativă îúi propune să verifice toĠi preúcolarii asupra conĠinuturilor predate, fapt ce
permite ca educatoarea să cunoască pregătirea copiilor, identificarea lacunelor, după fiecare secvenĠă de
învăĠare să adopte măsuri pentru ameliorarea procesului de învăĠământ.
Evaluarea finală intervine la sfârúitul unei perioade mai lungi de învăĠare, la sfârúit de semestru, an
úcolar, ciclu de învăĠământ. Se realizează prin verificări parĠiale pe parcursul programului úi o estimare
globală a rezultatelor, pe perioade lungi. Este centrată pe o evaluare de bilanĠ, regrupând mai multe unităĠi
de studiu.
Probele orale sunt cele mai utilizate metode de evaluare din grădini܊ă. Acestea oferă o interac܊ionare
directă între educatoare ܈i copil. Sunt flexibile ܈i pot alterna întrebările în func܊ie de calitatea răspunsurilor.
Probele orale oferă copilului posilbilitatea de a formula răspunsurile libere, fără a le structura; poate să-܈i
justifice răspunsul.
Portofoliul este o metodă de evaluare care înmagazinează date despre progresul copilului, poate fi
considerat ca o „carte de vizită” a pre܈colarului. Tipuri de portofolii: portofoliu de prezentare sau
introductiv (cuprinde o selecĠie a celor mai importante lucrări); portofoliu de progres sau de lucru (conĠine
toate elementele desfăúurate pe parcursul activităĠii); portofoliul de evaluare (cuprinde: obiective, strategii,
instrumente de evaluare, tabele de rezultate, etc.) Portofoliul poate cuprinde: o listă cu comportamente
a܈teptate; observa܊ii asupra evolutiei copilului; lucrari ale acestuia; poze cu sarcini/activitati pe care acesta
le-a dus la bun sfâr܈it pe parcursul anului ܈colar, rezultate ale activităĠilor extracurriculare (diplome la
diverse concursuri) s.a.; În concluzie, portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a copilului
ci, poate fi reprezentativ pentru crearea unei imagini pozitive asupra unei grupe sau a unei grădiniĠe.
15
Printre metodele úi procedeele interactive de fixare úi evaluare a cunoútinĠelor utilizate în grădiniĠă,
se înscriu următoarele: turul galeriei, scaunul autorului, piramida, ghicitorile, tehnica fotolimbajului,
ciorchinele, posterul, blazonul, Diagrama Venn, Examinarea povestirii, Jurnalul grafic, Harta conceptuală
/ cognitivă, Tehnica florii de nufăr, metoda colĠurilor, tehnica analitico-sintetică, cubul, turnirul întrebărilor,
cvintetul, R.A.I. ( Răspunde. Aruncă. Interoghează.) jurnalul grupei.
Despre învă܊ământul la distan܊ă se poate menĠiona că acesta, desemnează o nouद experien܊द de
învă܊are, pe care preúcolarii no܈tri, o experimentează. În timp ce aceastद învद܊are la distan܊द (Distance
Learning) reproduce învă܊area la fa܊a locului, educatoarele au început sद ofere o instruire adecvatद care să
permitद copiilor să îndeplinească standardele a܈teptate într-un mediu online. O modalitate de integrare a
tehnologiei prin intermediul re܊elelor de socializare: Google Classroom: aici pute܊i discuta cu elevii – Meet
video chat e inclus gratuit acum; pot fi observate temele ܈i poate fi oferit feedback direct fiecărui copil, se
poate crea o bancă de comentarii pentru feedback mai facil pe baza celor mai frecvente comentarii pe care
le oferi܊i preúcolarilor etc.
În grădiniĠe nu este permisă testarea copiilor sau acordarea de calificative sau note. Prin noul
curriculum este promovată ideea încurajării úi dezvoltării imaginii pozitive de sine, a încrederii în forĠele
proprii ale copiilor úi progresul individual în ritm propriu. În această perioadă, când ܊inem legătura cu copiii
܈i părin܊ii online, educatorul nu are o sarcină u܈oară. Deci reprezintă o formă de învă܊are la distan܊ă, facilă,
destinată celor care nu au posibilitatea de a accesa sistemul de învă܊ământ clasic, traditional, ”fa܊ă în fa܊ă”.
Dar există multe instrumente, jocuri online ܈i pentru pre܈colari. Prin platformele ܈i aplica܊iile disponibile
online, drumul este larg deschis pentru diverse tehnologii utile în predare ܈i evaluare, dar ceea ce trebuie să
vină întâi este modul în care tehnologia va îmbunătă܊ii pedagogia folosită. Deci, pedagogia mai întâi; apoi
tehnologia. Cu to܊ii ne-am mutat activitatea în mediul online, am fदcut cuno܈tintद ܈i am ”îmbl۲nzit” aplica܊ii
care faciliteazद învद܊area la distan܊द. ܇i continuदm împreunद, în mediul online, sद oferim aceea܈i educa܊ie
de înaltă calitate ܈i să ne îndeplinim misiunea noastră în contextul în care grădini܊a/ ܈coala ”fa܊द în fa܊द”
este închisद.
16
STRATEGII DE EVALUARE ÎN ÎNVĂ܉ĂMÂNTULUI ONLINE
LA CICLUL GIMNAZIAL
Evaluarea este o activitate etapizată care vizează domenii ܈i probleme complexe, nu doar evaluarea
elevilor. „A evalua” reprezintă nu numai un verb de încheiere, ci ܈i de deschidere. „Evaluarea
educaĠională este procesul de colectare sistematică, orientată de obiectivele definite, a datelor specifice
privind evoluĠia úi/sau performanĠa evidenĠiate în situaĠia de evaluare, de interpretarea contextuală a
acestor date úi de elaborare a unei judecăĠi de valoare cu caracter integrator care poate fi folosită în diverse
moduri, prespecificate însă în momentul stabilirii scopului procesului de evaluare” (Stoica, A., MusteaĠă,
S., 1997).
În ceea ce prive܈te evaluarea, profesorul trebuie să ܊ină cont de finalitatea actului educa܊ional,
con܈tientizând că elevul trebuie să înve܊e, pe lângă altele ܈i abilită܊i esen܊iale generale precum
comunicare, colaborarea, gândirea critică sau rezolvarea de probleme. Pentru a ob܊ine rezultate cât mai
bune, procesul de învă܊are nu trebuie să fie rigid, ci din contră, să permită elevului să experimenteze, să
se dezvolte profesional, acesta fiind astfel mai implicat în procesul de învă܊are.
Solu܊ia de men܊inere a unui nivel ridicat de implicare din partea elevilor pare să fie stimularea
gândirii critice ܈i creative a acestora, deoarece creativitatea combină în mod ideal cuno܈tin܊ele tehnice cu
motiva܊ia ܈i imagina܊ia. Pentru a conduce procesul educa܊ional în această direc܊ie, profesorul trebuie să
ajute elevii să în܊eleagă no܊iunile prin acceptarea punctelor de vedere diferite, prin organizarea,
moderarea ܈i dirijarea activită܊ilor ܈i prin promovarea învă܊ării prin colaborare.
O variantă prin care profesorul poate stimula gândirea creativă ܈i critică a elevilor, este ܈i învă܊area
bazată pe metoda proiectelor, ce constă în rezolvarea problemelor din via܊a reală prin sarcini ce implică
elevii în derularea unor activită܊i colaborative ce sprijină dezvoltarea capacită܊ii acestora de a identifica
solu܊ii pentru problemele date. Temele unor astfel de proiecte trebuie să implice găsirea unor legături
17
concrete cu via܊a reală, sarcinile de învă܊are fiind elementul de bază, scopul fiind de a realiza conexiuni
între elemente, de a sintetiza ܈i organiza informa܊ii din diverse domenii de interes. Versatilitatea cadrului
didactic trebuie să se eviden܊ieze ܈i în ceea ce prive܈te adaptarea metodelor de evaluare utilizate.
În afară de cunoscutele metode clasice de evaluare, există ܈i metode adiacente care pot fi utilizate
cu succes în mediul de învă܊are virtual. Una dintre aceste metode este portofoliul adnotat, ce permite
profesorului să identifice nivelul de creativitate al elevului, sarcina acestuia din urmă fiind de a structura
imagini, materiale, idei corelate cu subiectul discutat sub forma unui raport scris. Un astfel de raport
oferă profesorului ܈i informa܊ii referitoare la nivelul de în܊elegere pe care l-a atins elevul în raport cu
subiectul respectiv. Evaluarea online, bazată pe utilizarea calculatorului, poate fi considerată a fi bazată
pe o anumită rutină, ce constă în generarea unor itemi predefini܊i, însă acest tip de evaluare poate îmbogă܊i
într-o oarecare măsură experien܊a elevilor. Evaluarea online se rezumă în general la efectuarea unei
evaluări formative, avantajul imediat fiind ob܊inerea rapidă a unui feedback referitor la nivelul de
în܊elegere a temelor parcurse.
Profesorul modern trebuie să ܊ină cont de faptul că evaluarea nu este un instrument de contabilizare
܈i clasificare a rezultatelor ci un instrument care ajută profesorul să identifice nivelul de în܊elegere al
elevilor, permi܊ându-i acestuia să deruleze anumite ac܊iuni cu scopul de a remedia caren܊ele, acolo unde
este cazul.
În concluzie, ܈coala modernă trebuie să fie locul în care elevii cercetează, î܈i dezvoltă personalitatea
܈i modul propriu de gândire sub îndrumarea profesorului, care coordonează activită܊ile educa܊ionale.
Metodele ܈i strategiile de predare trebuie să fie adaptate condi܊iilor de lucru ܈i necesită܊ilor individuale
ale elevilor ܈i să sus܊ină dezvoltarea competen܊elor-cheie de bază, precum: comunicarea, colaborarea,
creativitatea ܈i gândirea critică. De asemenea, în tot procesul educa܊ional trebuie să se ܊ină cont de faptul
că tocmai modul diferit de a gândi îi ajută pe elevi să evolueze, a܈adar profesorul nu trebuie să clasifice
drept gre܈ite anumite idei, ci să încerce să îndrume elevul spre a găsi solu܊ia la problema propusă. ܇coala
online a demostrat că profesorii, educatorii, învă܊ătorii ܈i elevii au făcut ca acest mecanism să
func܊ioneze, chiar ܈i acolo unde resursele erau minime. Cadrele didactice merită să le fie recunoscut
efortul de a se organiza ܈i de a face ca ܈coala online să capete o direc܊ie coerentă, chiar ܈i în condi܊ii de
criză.
BIBLIOGRAFIE:
18
TESTAREA ONLINE
19
răspunsul este corect sau nu.
- Cu răspuns scurt – introducerea unor cuvinte omise, numere sau a unor răspunsuri uúor
formalizabile, cu controlul automat efectuat de aplicaĠie.
- Cu expresii de tip adevărat/fals – acest tip de întrebare va avea doar două răspunsuri posibile, úi
anume, adevărat sau fals.
- Cu evaluarea variantei de răspuns – fiecărei variante de răspuns îi corespunde ovaloare
Răspunsul corect la întrebare este dat de asocierea valorii corecte pentru fiecare variantă.
- Cu evaluarea variantei de răspuns – fiecărei variante de răspuns îi corespunde o valoare. Răspunsul
corect la întrebare este dat de asocierea valorii corecte pentru fiecare variantă.
- Cu variante intermediare de răspuns – răspunsul la acest tip de întrebare poate fi corect, parĠial
corect sau incorect.
- Cu ordonare de elemente – acest tip de problemă presupune aranjarea variantelor de răspuns într-o
ordine corectă.
- Cu asociere de elemente – acest tip de problemă presupune asocierea corectă a elementelor din
coloana din dreapta cu variante de răspuns din coloana din stânga.
Testul se va construi manual sau se va genera în mod automat din colecĠiile / mulĠimile de
itemi/întrebări/sarcini/probleme de test, construite în prealabil. ColecĠiile vor fi specializate, din diferite
tipuri de itemi, cu grad diferit de dificultate etc. Alături de colecĠiile de autor pot fi utilizate úi colecĠii
profesionale de itemi, ale unor centre de evaluare acreditate.
Variantele de test sincron pentru diferiĠierea celor evaluati pot fi afiúate prin două metode:
-generarea automată / afiúare pentru fiecare cursant a unui test diferenĠiat;
-afiúarea diferenĠiată a itemilor aceluiaúi test pentru diferiĠi cursanĠi.
WEBOGRAFIE:
1. https://kahoot.com/
2. https://www.eduapps.ro/resurse-educationale/
3. https://www.mykoolio.com/
20
EVALUAREA INI܉IALĂ LA PRE܇COLARI
”Evaluarea merită un loc important în învă܊ământ, din care face parte integrată. Ea are întotdeauna
un raport direct sau indirect cu progresul, în extensie ܈i în calitate, al învă܊ării.” (D. Ausubel)
Importan܊a activită܊ii de evaluare devine din ce în ce mai accentuată, deoarece permite cadrului
didactic să aprecieze gradul în care au fost atinse obiectivele procesului de învă܊ământ, precum ܈i
dificulă܊ile acestuia. Evaluarea se poate defini ca un sistem de concep܊ii, principii ܈i tehnici referitoare la
măsurarea ܈i aprecierea rezultatelor ܈colare ܈i a procesului didactic.
Evaluarea pre܈colarilor este dificilă ܈i permite doar prognoze pe termen scurt, dar este importantă ܈i
necesară pentru educator ܈i copii, pentru cunoa܈terea nivelului atins în dezvoltarea personalită܊ii, pentru
individualizare ܈i eficien܊ă în activitate. În învă܊ământul pre܈colar actul de evaluare păstrează
caracteristicile evaluării activită܊ii didactice, având drept scop măsurarea ܈i aprecierea cuno܈tin܊elor,
priceperilor ܈i deprinderilor dobândite de copii în cadrul actului educa܊ional. În acela܈i timp, evaluarea
urmăre܈te ܈i aspectele formative ale muncii educatoarei, concretizată în atitudinile ܈i comportamentele
dobândite de copilul pre܈colar prin procesul de învă܊ământ.
Învă܊ământul pre܈colar are caracter oral, nu există teme pentru acasă, iar evaluarea se face oral sau
prin fi܈e de evaluare. Pre܈colarii trebuie evalua܊i unul câte unul, educatorul trebuie să re܊ină ce a spus
copilul, nu se poate relua corectarea ca în lucrările scrise. Totodată evaluarea se extinde ܈i la activitatea de
predare ܈i la măiestria educatorului de a realiza obiectivele propuse, de a individualiza învă܊area, de a
facilita achizi܊ia noilor cuno܈tin܊e, dar mai ales de a forma, de a educa tânăra genera܊ie în vederea integrării
într-o societate dinamică ܈i solicitantă. Creativitatea, spontaneitatea, independen܊a, spiritul critic, modul de
autoevaluare sunt mai dificil de supus unei evaluări obiective. Este mai u܈or să evaluăm fi܈ele de activitate
matematică decât crea܊iile plastice ale copiilor sau nivelul autonomiei personale.
A܈adar, prin evaluare, educatoarea î܈i îndepline܈te misiunea nobilă de a pregăti copilul pentru o
integrare fără disfunc܊ii în ܈coală, de a urmări ce se întâmplă cu el ܈i după terminarea grădini܊ei, furnizând
învă܊ătorilor datele necesare continuării ac܊iunii instructiv-educative pe diferite trepte. Urmând pa܈ii unei
evaluări eficiente ܈i respectând cerin܊ele acesteia, constituie o modalitate de a moderniza procesul de
învă܊ământ, precum ܈i de a spori rolul educa܊iei în formarea personalită܊ii.
Evaluarea ini܊ială oferă pre܈colarului ܈i educatoarei o reprezentare a poten܊ialului de învă܊are, dar ܈i
a eventualelor lacune ce trebuie completate ܈i a unor aspecte ce necesită corectare sau îmbunătă܊ire. Ea nu
î܈i propune aprecierea performan܊elor globale ale pre܈colarilor sau ierarhizarea lor ܈i astfel se recomandă
raportarea la bareme de evaluare (apreciere). Scopul evaluării ini܊iale este cu atât mai bine atins, cu cât
reu܈im să-i determinăm pe pre܈colari să fie receptivi ܈i să in܊eleagă importan܊a evaluării ini܊iale, pentru ca
ei să trateze cu seriozitate rezolvarea sarcinilor propuse, să le fie trezită motiva܊ia cunoa܈terii ܈i dorin܊a
solu܊ionării corecte a problemelor enun܊ate.
În܊elegând-o ca un exerci܊iu util activită܊ii de învă܊are ܈i nu ca o evaluare propriu-zisă care implică
emo܊ii, pre܈colarii se pot concentra liber ܈i în mod expres asupra rezolvării itemilor propu܈i ܈i astfel
rezultatele ei pot reflecta obiectiv dacă ei au pregătirea necesară realizării premiselor favorabile unei noi
învă܊ări.Alături de predare ܈i învă܊are, evaluarea reprezintă o func܊ie esen܊ială ܈i o componentă a procesului
de învă܊ământ.
21
Referitor la importan܊a evaluării ini܊iale, Ausubel preciza ”ceea ce influen܊ează cel mai mult învă܊area
sunt cuno܈tin܊ele pe care pre܈colarul le posedă la plecare. Asigura܊i-vă de ceea ce el ܈tie ܈i instrui܊i-l în
consecin܊ă”.
Evaluarea ini܊ială - se realizează la începutul anului ܈colar, în momentul ini܊ierii unui program de
instruire ܈i are rol de a stabili nivelul de cuno܈tin܊e, priceperi ܈i deprinderi, de a cunoa܈te capacită܊ile de
învă܊are ale copiilor.
Datele ob܊inute la acest tip de evaluare ajută la conturarea activită܊ii didactice în trei planuri:
- stabilirea modului adecvat de predare a noului con܊inut;
- organizarea unui program coerent de recuperare pentru întreaga grupă de copii;
- aplicarea unor măsuri recuperatorii pentru unii copii din grupă, fie de sprijin ܈i recuperare, fie activitate
suplimentară pentru copiii supradota܊i.
Deci, evaluarea ini܊ială oferă educatoarei ܈i pre܈colarului posibilitatea de a avea o reprezentare cât
mai exactă a situa܊iei existente ܈i de a formula cerin܊ele următoare. Pentru ca evaluarea ini܊ială să fie urmată
de rezultatele scontate, e nevoie să se ܊ină seama de următoarele: tratarea diferen܊iată a elevilor, selec܊ia
riguroasă a con܊inutului învă܊arii,utilizarea a acelor metode ܈i procedee didactice care să antreneze cel mai
mult capacită܊ile intelectuale,care asigură învă܊area activă ܈i formativă, îmbinarea eficientă ܈i alternarea
formelor de activitate la clasă (frontală, individuală ܈i pe grupe).
Pentru a cre܈te impactul pozitiv al evaluării ini܊iale, am eviden܊iat reu܈itele pre܈colarilor până în acel
moment. Aceste reac܊ii au contribuit la cre܈terea încrederii în for܊ele proprii ܈i au catalizat energii noi în
direc܊ia realizării planului individualizat de învă܊are. Aten܊ia va fi concentrată întotdeauna pe aspecte care
pot face obiectul schimbării, cu evitarea supraîncărcării pre܈colarilor cu excesiv de mult feedback transmis
într-o singură sesiune. Se vor urmări căile de mers împreună înainte, prin împărtă܈irea ideilor ܈i explorarea
solu܊iilor posibile ܈i nu prin formularea excesivă de sugestii. Întotdeauna am ales cu mare aten܊ie itemii
care au alcătuit evaluarea ini܊ială, ܊inând seama de prevederile curriculumului pentru învă܊ământul pre܈colar
܈i pentru ca aceasta să reflecte cât mai obiectiv nivelul de pregătire al copiilor,pe care să se plieze cât mai
bine pregătirea următoare.
Evaluarea în general, deci ܈i cea ini܊ială, are rolul de a regla permanent ܈i a forma în spiritul unor
decizii realiste atât cu privire la curriculum cât ܈i la resursele umane implicate. Importan܊a ei este cu atât
mai mare, cu cât este cunoscut faptul că” este mai u܈or să previi decât să vindeci”.
Astfel ܈i în cadrul procesului de evaluare monitorizarea permanentă a nivelului de reu܈ită a
pre܈colarilor pot contribui la interven܊ii ܈i decizii pertinente ܈i prompte din partea cadrului didactic. O
evaluare ini܊ială, urmată de o evaluare continuă constituie un authentic instrument de lucru al dascălului,
cu ajutorul căruia se perfec܊ionează activitatea pusă în beneficial pre܈colarului.
Indiferent de forma care se utilizează, evaluarea, desfă܈urată în scopul de reglare ܈i autoreglare a
activită܊ii didactice, este un proces complex, dar, în acela܈i timp, firesc ܈i normal integrat procesului de
învă܊ământ. Ea furnizează date importante despre capacită܊ile de învă܊are a copiilor, pentru ca, în deplină
cuno܈tin܊ă de cauză, să se stabilească obiectivele activită܊ii următoare ܈i să se adopte cele mai potrivite
mijloace de realizare.
Bibliografie:
1. Constantin, C., 2002, Pedagogie,ediĠia a II- a revăzută úi adăugită, Ed. Polirom, Iaúi;
2. Ionescu, M. Radu, I.,1995, Didactica modernă, Ed. Dacia,Cluj-Napoca;
3. Glava, C., Glava, A.,Bout,O.,2008, Pedagogia úi Didactica învăĠământului primar úi preúcolar,
Ed.Echim, Sighetu-MarmaĠiei.
22
METODE, TEHNICI ܇I STRATEGII APLICATE
PENTRU REALIZAREA EVALUARII
LA COPIII CU CERIN܉E EDUCATIVE SPECIALE
Copilul se na܈te liber ܈i egal în drepturi cu ceilal܊i copii, cu ceilal܊i oameni. Copiii cu cerin܊e educative
speciale trebuie trata܊i în mod diferen܊iat, în func܊ie de nevoile lor specifice, de contextul în care se află.
Posibilită܊ile acestor copii sunt nebănuite, în pofida aparen܊elor, a întârzierilor, a incapacită܊ii manifestate
într-o direc܊ie sau alta.
Educa܊ia poate da trupului, min܊ii ܈i sufletului întreaga perfec܊iune de care este capabilă persoana
respectivă. Evaluarea este cheia educa܊iei. Evaluarea presupune o muncă în echipă, cu participarea mai
multor speciali܈ti (psihologi, medici, pedagogi, profesori, educatori, sociologi, asisten܊i sociali, logopezi
etc.);
Rolul evaluatorului este sa stie exact ce este dizabilitatea, care sunt consecintele sale, dar si s-o
recunoască ca experien܊ă unică, ca o dimensiune a diversită܊ii umane. Astfel se poate aprecia corect stadiul
de dezvoltare în care se află copilul ܈i dacă este posibilă compensarea, diminuarea consecin܊elor negative
ale deficien܊ei prin rezultate ob܊inute în alte planuri decât cele afectate de deficien܊ă, în condi܊iile unei
anumite concentrări ܈i direc܊ionări a eforturilor educative venite în urma unei evaluări laborioase.
Evaluarea pedagogică reprezintă un proces complex de măsurare, apreciere, analiză ܈i interpretare a
datelor prin intermediul unor instrumente de evaluare, în scopul emiterii unei judecă܊i de valoare asupra
rezultatelor ob܊inute din acest proces ܈i adoptării unor decizii pedagogice care se impun.
Evaluarea educa܊ională presupune stabilirea nivelului de cuno܈tin܊e ܈i a gradului de asimilare ܈i
corelarea acestora cu posibilită܊ile ܈i nivelul intelectual al copilului/elevului/tânărului, a nivelului de
adaptare la mediul ܈colar ܈i social, precum ܈i identificarea problemelor ܈i a cerin܊elor educa܊ionale speciale.
Repere asupra evaluării unei persoane cu cerin܊e speciale
1. Anamneza presupune colectarea unor date despre identitatea copilului ܈i a familiei lui,
antecedente genetice în familia de origine, evolu܊ia simptomelor ܈i tratamentele aplicate, antecedente
personale, informa܊ii despre membrii familiei, condi܊iile de via܊ă, resursele materiale/financiare, rela܊iile
sociale.
2. Examenul somatic ܈i de specialitate- este o evaluare clinică, care se realizează într-un cadru
medical.
3. Examenul neurologic- presupune analizarea reflexelor, tonusului muscular, ortostatismul,mersul,
motilitatea activă, examenul nervilor cranieni.
4. Investiga܊ii paraclinice- examen LCR, EEG, ecografie, RMN, etc
5. Examinare psihiatrică adaptată vârstei subiectului
6. Examinarea psihologică- investigarea personalită܊ii, comportamentului, psihomotricită܊ii ܈i
evaluarea func܊iilor ܈i proceselor psihice (aten܊ie, memorie, gandire, limbaj, afectivitate, imagina܊ie).
23
7. Examinarea nivelului intelectual prin teste de dezvoltare, teste analitice, teste colective, verbale.
8. Indicatorii de dezvoltare- vârsta biologică, vârsta de dezvoltare mintală, motorie, a limbajului,
comportament ludic, învă܊are socială, vârstă ܈colară.
În context educa܊ional, în cazul copiilor cu dizabilită܊i, evaluarea parcurge cele trei mari etape:
1. Evaluarea ini܊ială- reprezintă o primă etapă de constatare având ca obiective:
- Identificarea, clasificarea, diagnosticarea;
- Stabilirea nivelului de dezvoltare actual al copilului;
- Prognoza dezvoltării ulterioare;
- Încadrarea într-un anumit nivel educa܊ional;
- Stabilirea programului de interven܊ie personalizată
2. Evaluarea formativă- este o evaluare continuă care urmăre܈te programe de antrenament al
opera܊iilor mintale, ale deprinderilor de autonomie personală, ale capacită܊ii de rela܊ionare, eviden܊iind ceea
ce poate copilul într-un anumită etapă a dezvoltării sale.
3. Evaluarea finală- presupune reevaluarea copilului.
BIBLIOGRAFIE:
24
EVALUAREA ÎN ۹NVĂ܉ĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
Bibliografie:
26
Cum facem evaluarea în online?
Pedagogia mai întâi, apoi tehnologia
Gheorghescu Madalina
Prin platformele ܈i aplica܊iile disponibile online, drumul este larg deschis pentru diverse tehnologii
utile în predare ܈i evaluare, dar ceea ce trebuie să vină întâi este modul în care tehnologia va îmbunătă܊i
pedagogia folosită. Deci, pedagogia mai întâi; apoi tehnologia.
Experien܊a actuală ne ajută să înĠelegem că tehnologiile sunt instrumente de aplicat cu aten܊ie ܈i în
mod adecvat. Provocarea pentru profesori este să se îndepărteze de no܊iunea de evaluare ca document Word
– adică de la simpla înlocuire a unei bucă܊i de hârtie cu un document electronic – ܈i să folosească tehnologia
pentru a-i ajuta pe elevi să devină autonomi în învă܊are.
Învă܊area – ܈i evaluarea – bazată pe proiect, cu utilizarea media, poate oferi elevilor o serie de op܊iuni.
Experien܊a mea este că le place acest lucru. Creativitatea manifestată este uluitoare. Dar nu pierde܊i din
vedere natura academică a misiunii – cu alte cuvinte, ce dori܊i ca elevii să vă arate că ܈tiu – au învă܊at să
facă?
Profesorii care caută modalită܊i de integrare a tehnologiei prin intermediul re܊elelor de socializare în
sarcini ܈i evaluare au alegeri aproape nelimitate.
Să enumerăm câteva:
– Google Classroom: aici pute܊i discuta cu elevii – Meet video chat e inclus gratuit acum; pot fi
corectate temele ܈i poate fi oferit feedback direct fiecărui elev, se poate crea o bancă de comentarii pentru
feedback mai facil pe baza celor mai frecvente comentarii pe care le oferi܊i elevilor etc.
– Google Jamboard este un mod de vizualizare foarte facil al unor răspunsuri scurte – to܊i elevii pot
vedea toate răspunsurile date pe post-it-uri virtuale.
– Google Forms (permite conceperea unor formulare care pot fi utilizate pentru a ob܊ine feedback,
pentru a trimite confirmări de participare la un eveniment, dar ܈i pentru a crea teste scrise. Serviciul permite
profesorului să includă imagini sau video pentru interpretare sau ca material de reflec܊ie pentru elev. Elevii
pot primi atât întrebări deschise, cât ܈i închise, cu mai multe variante de răspuns, sau nu.) Func܊ia Quiz
permite, pe mai departe, oferirea de feedback prompt. Elevii pot afla imediat dacă la un test cu răspunsuri
la alegere au răspuns corect sau nu. Aici măiestria profesorului este să construiască distractori (răspunsuri
gre܈ite, care rezultă dintr-un proces de gândire eronat, dar frecvent la elevi) cât mai buni. Mai mult, putem
să includem explica܊ii pentru răspunsul gre܈it, explica܊ii pe care elevul să le primească de îndată ce a
terminat testul. În plus, elevii pot relua testul.
– Kahoot – baza pedagogică a acestei aplica܊ii este că elevii devin „profesori”, construind ei în܈i܈i
itemi de teste.
– Wordwall – mai multe tipuri de activită܊i potrivite pentru evaluare, mai ales la învă܊ământul primar.
Există, de asemenea, multe programe de anima܊ie pe care elevii le pot folosi pentru a realiza
prezentări: Prezi, Animaker etc. Elevii pot să realizeze filmule܊e cu screencast-o-matic în care să surprindă
atât imagine de pe interfa܊a device-ului propriu, cât ܈i vocea proprie.
Se spune că cel mai bun instrument este cel pe care oamenii îl vor folosi. De aceea, vă încurajăm să
explora܊i ܈i permite܊i si elevilor să facă acela܈i lucru.
În contextele online, implicarea este absolut esen܊ială ܈i aceste instrumente trebuie să creeze o
interac܊iune umană mai profundă ܈i mai semnificativă.
Produsele elevilor sunt cea mai bună dovadă a calită܊ii educa܊ionale, iar creativitatea pe care
tehnologia î܊i permite să o exprimi este ceva despre care profesori din diverse col܊uri ale lumii vorbesc în
mod constant într-un sens pozitiv.
27
܇COALA ON-LINE - O NORMALITATE TEMPORARĂ?
Revenirea la ܈coală presupune respectarea multor reguli, unele chiar dure, fiind una plină de
provocări, atât pentru cadrele didactice cât ܈i pentru elevi. ܇coala nu va mai putea reprezenta pentru elevi,
cel pu܊in pentru o perioadă de timp, o oază educativă, locul în care împărtă܈esc opinii, idei, cu cei care au
acelea܈i aspira܊ii nevoi, trebuin܊e. Este evident faptul că copiii suferă, având această mască pe fa܊ă care-i
împiedică să comunice autentic, să se bucure împreună ܈i să se joace. Fiecare copil, reac܊ionează într-un
mod unic la situa܊iile stresante la care este supus, iar gestionarea emo܊iilor, a stărilor de anxietate este extrem
de importantă. Ace܈tia au nevoie de dragostea, sprijinul, în܊elegerea celor din jur, mai mult ca oricând, iar
܈coala trebuie să le asigure un mediu ambiant cât mai propice, chiar ܈i în această situa܊ie inedită pe care o
traversăm cu to܊ii ܈i care tinde să devină normalitate.
Pe de altă parte, educa܊ia în mediul online a beneficiat ܈i de unele aspecte favorabile, elevii fiind
încânta܊i de unele metode ܈i strategii de predare-evaluare, specifice învă܊ării prin intermediul tehnologiei.
Trecerea la învă܊area în format fizic va reprezenta o provocare pentru elevi, fiind nevoi܊i să se adapteze din
nou la metodele tradi܊ionale de predare, iar îmbinarea unor metode ܈i strategii didactice utilizate în mediul
online, cu metodele clasice de predare ar putea constitui un avantaj.
În contextul realită܊ii actuale, resursele WEB au devenit de o importan܊ă majoră, fiind indispensabile
în cadrul tuturor demersurilor didactice, atât ܈colare, cât ܈i extra܈colare. Fie că ne referim la predare,
învă܊are sau evaluare, sau la activită܊ile extracurriculare în care sunt implica܊i elevii, utilizarea resurselor
informatice a devenit o necesitate. Noile tehnologii informa܊ionale oferă o multitudine de aplica܊ii care pot
îmbunătă܊i în mod considerabil calitatea actului didactic.
Dezvoltarea tehnologiei informa܊ionale a condus la schimbarea modului clasic de predare-evaluare,
în care profesorului îi revenea rolul de intermediar al transmiterii cuno܈tin܊elor, facilitând astfel, în܊elegerea
܈i transferul acestora. Învă܊area prin intermediul resurselor educa܊ionale online, propune o gama
diversificată ܈i complexă de informa܊ii, din surse diferite, menite să stârnească interesul ܈i curiozitatea
elevilor, fiind o modalitate propice de a împărtă܈i unii cu al܊ii, idei, opinii, experien܊e didactice, într-un
mediu ambiant lipsit de inhibi܊ie.
A܈adar, învă܊ământul prin intermediul resurselor, WEB, făcând referire aici la clasa virtuală,
respectiv, învă܊area prin intermediul mijloacelor TIC, oferă elevilor posibilitatea, să caute, să exploreze,
să selec܊ioneze ܈i să aplice cuno܈tin܊ele dobândite, eliminându-se astfel, factorul subiectiv-emo܊ional,
teama generată de confruntarea cu cadrul didactic sau de reac܊iile provocate de colegi, în cazul unui răspuns
nefavorabil. Totodată, profesorul, potrivit măiestriei didactice, are posibilitatea de a-܈i organiza lec܊iile
online într-un mod inspirat ܈i creativ, selectând cele mai relevante resurse, făcând apel la prezentări Power-
point, filme educative, secven܊e muzicale, imagini, link-uri utile în sus܊inerea celor predate. Lec܊iile devin
astfel, un schimb fructuos de informa܊ii, iar clasa virtuală, un mediu plăcut ܈i sigur, competitiv totodată,
locul în care fiecare elev se simte valorizat prin confruntarea cu cei care au acelea܈i capacită܊i, trebuin܊e ܈i
nevoi.
Referindu-ne la metodele ܈i tehnicile de evaluare on-line, putem afirma că au o serie de avantaje ܈i
prezintă un grad ridicat de eficien܊ă deoarece majoritatea oferă feed-back într-un timp foarte scurt. A܈adar,
28
în contextul dat, evaluarea online, se impune de la sine, profesorul având nevoie de feed-back în
permanen܊ă, cu scopul de a eficientiza actul didactic ܈i de a atinge competen܊ele vizate.
Astfel, platforma Google Classroom poate facilita evaluarea online, cadrul didactic având
posibilitatea de a crea teste ܈i fi܈e de evaluare sau de a încărca o serie de materiale necesare evaluării.
O altă aplica܊ie prin intermediul căreia se poate realiza evaluarea online, este Zoom-ul. Aceastâ
aplica܊ie permite discu܊ii pe anumite teme cu elevii, ace܈tia pot oferi răspunsuri la întrebările adresate de
către profesori, iar eventualele gre܈eli pot fi corectate în timp record.
Google Jamboard este de asemenea, un mod de vizualizare foarte u܈or al unor sarcini simple unde
to܊i elevii au posibilitatea să-܈i corecteze propriile răspunsuri.
Prin intermediul aplica܊iei Kahoot, elevii pot să rezolve o serie de teste, cu diferite grade de dificultate,
de la simplu la complex, circumscrise unor diferite arii tematice, ba mai mult, pot construi ei în܈i܈i itemi de
teste.
Google Forms permite conceperea unor formulare care pot fi utilizate pentru crearea testelor scrise,
pentru ob܊inerea unui feed-back cu privire la anumite aspecte ale activită܊ii didactice sau de altă natură,
conceperea unor teste grilă, înserarea unor imagini sau scurte filmule܊e.
Evaluarea devine astfel, eficientă ܈i creativă, fiind o alternativă la evaluarea tradi܊ională în aceste
contexte, însă nu putem face rabat nici de tehnicile ܈i metodele tradi܊ionale de evaluare.
A܈adar, atât în mediul online, cât ܈i în mediul fizic, cadrului didactic îi revine rolul de coordonator
profesionist al întreg procesului didactic, având sarcina de a identifica ܈i experimenta, cele mai relevante
metode ܈i strategii, astfel încât, elevul să ajungă la maximul de dezvoltare posibilă.
29
Evaluarea în învatamantul preuniversitar
Exercitarea profesiunii didactice intr-o maniera eficenta presupune manifestarea mai multor
competente care sunt interdependente.
In primul rand, cadrul didactic trebuie sa stapaneasca domeniul de cunoastere corespunzator
disciplinei pe care o preda, sa aiba o cultura generala vasta si sa aiba abilitatile necesare pentru a folosi
cunostintele potrivite la lectie; el trebuie sa aiba capacitatea de a selecta, verifica si actualiza informatiile
pe care le transmite elevilor sai, fiind tot timpul dispus sa se perfectioneze.
Specialistii in educatie, indiferent de nivelul de invatamant, se confrunta in prezent cu multe provocari
pentru a adapta scoala online la nevoile si interesele de invatate ale elevilor. Este necesara introducerea
unor activitati de invatare pentru a crea o conexiune intre ceea ce fac elevii la scoala online si ceea ce traiesc
in viata reala. Astfel profesorul nu are doar rolul de transpunere a cunostintelor prin intermediul
tehnologiei, ci de a identifica, preveni si elimina anumite disfunctii cognitive astfel incat predarea online
sa fie eficienta si adaptata atingerii obiectivelor de invatatare specific fiecarei discipline.
Profilul profesorului digital este in continua schimbare atat in ceea ce priveste selectia metodelor,
instrumentelor potrivite fiecarei discipline, pentru gestionarea eficienta a activitatilor de
predare/invatare/evaluare online cat si pentru pregatirea elevilor in vederea adaptarii la schimbare, ghidarea,
consilirerea si orientarea acestora in noul contex global, care presupune dezvoltarea de noi cunostinte si
abilitati.
Referitor la evaluare stim ca scopul ei principal este reprezentat de cuantificarea masurii in care au
fost atinse obiectivele unui program de instruire si a eficientelor metodelor de predare/invatare, iar daca ne
referim la sistemul de invatamant atunci activitatile de evaluare trebuie sa fie realizate in concordata cu
perspectiva nevoilor de formare a celui educat.
Instrumentele de evaluare online pentru profesori sunt o parte necesara a activitatii de invatare la
distanta. Daca avem un control asupra lacunelor de invatare, atunci putem ajusta lectiile pentru a viza
respectivele lacune. Prin intermediul platformelor si aplicatiilor utilizate in activitatea online, elevii pot fi
evaluati sincron sau asincron. Instrumentele de lucru asincron avantajeaza elevii introvertiti, timizi, nesiguri
pe cunostintele lor. Intr-un anumit termen, ei pot realiza sau redacta diverse teme. Daca un profesor doreste
sa urmareasca aprofundarea unor cunostinte sau sa colecteze date imediate atunci poate apela la instrumente
de lucru sincron. Cu ajutorul acestora se poate face o evaluare a cunostintelor sau lacunelor elevilor pentru
a se remedia sau motiva elevul cu o toleranta scazuta la stresul provocat de asteptarea notei.
Profesorii pot utiliza diferite instrumente de evaluare care pot fi de natura formativa sau sumativa.
Intrumentele de evaluare formative sunt: chestionarele, sarcinile, intrebari, discutii, pe platforma utilizata.
Intrumentele de evaluare sumativa sunt eseurile, proiectele, referatele si testele finale de la sfarsitul unei
unitati de invatate, semestru sau an scolar.
30
Dintre instrumentele/aplicatiile cele mai utilizate la clasa mea amintesc doar doua dintre cele mai
placute de elevi:
x Wordwall: - este o aplicatie care creaza diverse activitati interactive pentru elevi: fise, chestionare,
potriviri, jocuri de cuvinte, completare cuvinte sau propozitii lacunare;
x Learning Apps: - este o platforma cu ajutorul careia se pot crea fise de lucru, activitati interactive,
teste etc.
Evident ca evaluarea in mediul online are si dezavantaje, ea nu va inlocui in totalitate evaluarea
traditionala, asa cum scoala din mediul online nu va putea inlocui niciodata scoala fata in fata.
Consider ca educatia, in situatia actuala este o provocare, provocare legata in special de interactiunea
cu copiii.
La sfarsitul fiecarei zi profesorul isi pune un semn de intrebare: cum se poate mentine atentia unui
copil in fata unui ecran de calculator, fara sa fie distras de alti factori? In fiecare zi trebuie sa gaseasca cele
mai bune unelte, sa aiba cele mai bune modalitati de predare, joculete, curricula modificata astfel incat, prin
povesti, activitati atractive sa ii mentina atenti pe copii. De asemenea, trebuie marit nivelul de interactiune
cu parintii, deoarece in acest moment devin un aliat important pentru educatie. Asta inseamna multa
comunicare pentru cautarea celor mai bune solutii.
Sunt multe lucruri cu care s-au confruntat profesorii care sunt eroi in spatele ecranelor. Sunt oameni
care nu se dau batuti si care incearca sa inteleaga rolul 29ecisive pe care il au in viata micutilor. Fiecare zi
e o provocare in fata careia se incapataneaza sa reziste, sa o duca la bun sfarsit si totul prinde contur cand
observa ca le-a mentinut interesul active pe tot parcusul orei.
BIBLIOGRAFIE:
31
EVALUAREA ONLINE
Pentru probele orale putem folosi fără nici o problemă comunicarea video-audio unu la unu, sau pur
܈i simplu camerele web în grupurile de Skype sau Zoom/Meet, în care evaluatul să poată expune răspunsul
la o întrebare sau o lec܊ie învă܊ată. După opinia mea, probele scrise ies din discu܊ie pentru instrumentele
on-line. Inclusiv partea de teze scrise nu mai este aplicabilă. Probele practice… doar dacă au aplicabilitate
în mediul electronic.
Multe dintre metodele moderne nu se pot folosi în mediul on-line. Pentru referate ܈i proiecte putem
folosi instrumente de management al con܊inutului pentru încărcarea acestora ܈i evaluarea ulterioară de către
profesor. Sau putem folosi clasicul e-mail pentru transmiterea spre evaluare a acestora. Dacă vorbim despre
proiecte aplicate (modele, schi܊e, etc.), studentul poate filma prezentarea acestora ܈i o poate posta on-line
de asemenea.
Instrumentele de evaluare on-line ne pun la dispozi܊ie o gamă largă de posibilită܊i de evaluare, uneori
tehnica fiind mult mai pregătită decât suntem noi dispu܈i să explorăm.
Pentru a cre܈te gradul de corectitudine a unui examen on-line, în formatul grilă, o solu܊ie de e-learning
trebuie să poată pună la dispozi܊ia creatorului de teste următoarele func܊ionalită܊i esen܊iale:
32
• Posibilitatea de reluare a testului de la întrebarea, momentul în care s-a întrerupt accesul on-line la
test, din varii motive dependente sau nu de platformă sau evaluat;
• Protejarea accesului în teste cu o parolă comunicată pe alte canale (eventual într-o sesiune Skype
sau alt instrument în care să se asigure prezen܊a studen܊ilor);
• Limitarea accesului la rezultatele testului până la finalizarea participării tuturor participan܊ilor la
proces.
Oricât de performantă sau prietenoasă ar fi o aplica܊ie de evaluare on-line, aceasta nu poate înlocui
pe deplin multiplele ac܊iuni ale feedback-ului învă܊ării, ac܊iuni ini܊iate prin deciziile educatorului.
Bibliografie:
x Florea, N.M., Valorificarea evaluărilor privind rezultatele ܈colare pentru ameliorarea procesului
didactic, Editura ArsAcademica, March 2010, ISBN: 978-606-8017-47-1,
https://www.researchgate.net/publication/230608787_Valorificarea_evaluarilor_privind_rezultatele_scola
re_pentru_ameliorarea_procesului_didactic/citations
x Tănase, M., Evaluarea – componentă esen܊ială a procesului instructiv-educativ, Bra܈ov, 2011, ISBN
978-973-0-11834 6, https://tanaseexpert.files.wordpress.com/2011/11/evaluarea-componenta-esentiala a-
procesului-instructiv-educativ1.pdf
33
EVALUAREA IN GRADINITA
GHEORGHIU IONELA
EDUCATOARE GRADINITA NR. 13. FOCSANI
În vedera conceperii úi aplicării adecvate ale evaluării în activităĠile preúcolare, ar trebui să se Ġină
cont de câteva mutaĠii de accent, constatate în ultimul timp, având drept consecinĠe redimensionarea úi
regândirea strategiilor evaluative, în consens cu o serie de exigenĠe.
Toate aceste funcĠii demonstrează necesitatea includerii evaluării în activitatea didactică. Ele apar úi
se actualizează diferenĠiat, prin prevalenĠa uneia faĠă de alta la un moment dat. O probă evaluativă oarecare
nu îndeplineúte toate funcĠiile posibile în aceeaúi măsură. Toate funcĠiile se pot întrezări, mai mult sau mai
puĠin, în toate situaĠiile de evaluare.
În activitatea din grădiniĠă, actul de evaluare are drept scop măsurarea úi aprecierea cunoútinĠelor,
priceperilor úi deprinderilor dobândite de copii în cadrul actului educaĠional. În acelaúi timp, evaluarea
urmăreúte úi aspectele formative ale muncii educatoarei, concretizată în modalităĠile de abordare a
conĠinuturilor úi a modalităĠilor de transmitere ale acestora.
Evaluare a preúcolarilor se poate realiza prin mai multe modalităĠi a căror eficientă variază în funcĠie
de particularităĠile de vârstă úi individuale ale copiilor, de structura personalităĠii lor úi de resursele didactice
de care dispune educatoarea. În continuare vom analiza câteva modalităĠi de evaluare ale preúcolarilor ele
variind de la un cadru didactic la altul, dar având acelaúi principiu: nevoia de a înregistra progresul úi de a
sunĠine demersul spre nivelul următor, pentru că, evolutiv, preúcolarul cunoaúte salturi importante pe toate
planurile în perioade de timp specifice fiecărui copil, educatorul făcând posibilă dezvoltarea plenară úi
armonioasă a acestora prin coordonarea procesului instructiv educativ cu nevoile, interesele úi priorităĠile
celui instruit la momentul prezent.
34
Comunicarea în managementul ܈colar
Implicarea părinĠilor în educaĠia úcolară a copiilor are la bază câteva principii esenĠiale. PărinĠii,
indiferent de statutul socio-economic sau pregătire educaĠională, sunt un element cheie în educaĠia
propriilor copii, pentru că părinĠii doresc tot ce e mai bun pentru copiii lor.
Ca parteneri, este normal ca părĠile implicate (܈coala si familia) să aibă anumite aúteptări una faĠă de
cealaltă. Oricare ar fi aúteptările, esenĠială este încrederea. PărinĠii trebuie să aibă încredere în cadrele
didactice, dar úi să aibă grijă să nu proiecteze asupra copiilor propriile amintiri neplăcute pe care le-ar putea
avea din perioada úcolii. Ei trebuie să le recunoască cadrelor didactice un profesionalism pe care ei nu îl
au, pedagogia fiind o adevărată meserie, nu doar o simplă ocupaĠie.
Abordările contemporane în educaĠie impun, ca profesorii să stabilească relaĠii de cooperare cu
părinĠii elevilor, cu familiile acestora, rolul lor nelimitându-se doar la educaĠia de la catedră sau din clasă.
EvoluĠia copiilor este puternic influenĠată atât în prezent, cât úi în viitor, de modul în care se dezvoltă această
relaĠie părinte – elev – profesor.
O úcoală performantă este o úcoală în care este promovată, susĠinută úi dezvoltată o legătură puternică
între profesori úi părinĠi. Este un parteneriat în care, nu trebuie uitat niciodată, miezul procesului instrctiv-
educativ este elevul. Comunicarea, schimbul de informaĠii privind copilul, trebuie să vină din ambele
sensuri, studiile aratând că o bună relaĠie părinte – profesor se corelează cu performanĠa úcolară bună a
copilului. O relaĠie corectă úi eficientă între profesor (diriginte) úi familie este o relaĠie în care există
asertivitate, acceptarea unui punct de vedere diferit, ascultare activă. PărinĠii pot fi implicaĠi în activităĠile
úcolare úi extraúcolare, profesorii îi pot informa despre cum ar putea face acest lucru, cum pot deveni
parteneri reali.
În concluzie, pentru a putea asigura educarea copiilor în cele mai bune condiĠii úi, implicit, succesul
în viaĠă, e nevoie ca toĠi factorii implicaĠi în procesul educaĠional să formeze o echipă în care fiecare útie
ce are de făcut úi îi acordă partenerului respectul úi încrederea cuvenită.
- dificultă܊i de a stabili rela܊ia cu părinĠii (tratează părin܊ii ca pe copii ܈i nu ca parteneri în educa܊ia
copilului, decizând autoritar la reuniunile cu părin܊ii);
- definirea imprecisă a rolului de profesor (oscilează între autonomia tradi܊ională ܈i perspectivele noi
ale parteneriatului);
- lipsa pregătirii privind rela܊ia ܈coală-familie.
SoluĠii:
Lumea s-a schimbat semnificativ în ultimii 20 de ani ,în mod evident ܈i ܈colile ar trebui să ܊ină pasul
cu noul. Programa úcolară, felul în care lecĠiile sunt predate, întregul sistem educaĠional sunt concepute
pentru o realitate ce nu mai este de mult de actualitate. Pentru a avea succes, copiii au nevoie de calităĠi pe
care scoala nu le mai dezvoltă uneori: spirit critic, capacitate de sinteză, creativitate, comunicare eficientă
úi nu în ultimul rând abilitatea de a lucra în echipă.
Consider că aceasta este úi viziunea mea úi cea a părinĠilor din úcoala în care profesez. De fapt… cam
orice discuĠie am putea avea despre educaĠie, până la urmă totul depinde în mod direct de calitatea
profesorilor úi de motivaĠia elevilor. Iar calitatea nu se referă atât de mult la cantitatea informaĠiilor deĠinute,
ci mai ales la calităĠile pedagogice pentru ca un profesor adaptat secolului XXI este mai mult un mentor úi
un îndrumător úi mai puĠin un „predicator”, care mai nou a trebuit să se adapteze rapid ܈i din mers noului
tip de ܈coală- ܈coala online ...
Bibliografie:
36
Evaluarea online ܈i provocările educa܊iei ”de acasă”
Există o vorbă în popor care spune ”în tot răul este ܈i un bine”, adică să fim pozitivi ܈i să privim
partea plină a paharului întotdeauna. Aproape că îmi vine să afirm că pandemia aceasta aduce ܈i ceva
folositor, nu doar multe îmbolnăviri ܈i decese. A ܈îndrăzni să spun că în pandemie am (re)descoperit cum
să facem educa܊ie la distan܊ă, cum să ne facem orele, cum să predăm, cum să evaluăm. Pandemia a fost un
prilej de învă܊are mai ales pentru noi ca profesori. Am învă܊at să utilizăm mai bine mijloacele moderne de
instruire, platformele educa܊ionale ܈i să dialogăm cu elevii no܈tri de la distan܊ă atât de bine cât am putut.
Dacă predarea online s-a făcut relativ u܈or ܈i con܊inuturile au fost livrate adevcat, în ceea ce prive܈te
evaluarea, nu putem afirma acela܈i lucru. Evaluarea a fost o componentă care s-a desfă܈urat greoi pentru
că testele scrise sunt, de cele mai multe ori, irelevante online, iar evaluarea orală nu se poate realiza
întotdeauna din lipsă de timp sau pentru că nu este adecvată de fiecare dată obiectivelor urmărite. În cadrul
evaluării online, e aproape imposibil să îndeplinim toate func܊iile evaluării a܈a cum o cere metodologia în
vigoare.
În primul rând, dacă ne referim la func܊ia de constatare a evaluării, de apreciere a nivelulului
achizi܊iilor unui elev, acest demers se realizează atât oral cât mai ales în scris prin intermediul testelor de
verificare. În mediul online, testele de evaluare sunt mai pu܊in relevante pentru că nu redau nivelul real de
cuno܈tin܊e ale elevilor de vreme ce condi܊iile în care acestea sunt aplicate pot fi denumite improprii. Drept
urmare, aprecierea nivelului de achizi܊ie al elevilor se va face mai degrabă prin intermediul discu܊iilor cu
elevii, ale unor produc܊ii ale acestora- eseuri, referate, compuneri etc., decât printr-o testare cognitivă
riguroasă. În acest sens, diagnoza achizi܊iilor cuno܈tin܊elor ܈i competen܊elor, este doar un deziderat .
În al doilea rând, func܊ia de prognosticare nu mai pote fi îndeplinită adecvat deoarece, atâta vreme
cât nu se poate face o diagnoză corectă ܈i completă, nu se poate previzona ce nevoi viitoare vor avea elevii.
Cu toate acesta, se poate face o prognoză pe anumite segmente pe care se pretează evaluarea orală. De
exemplu, la limbile străine, putem evalua modul de exprimare oral, accentul, intona܊ia etc. Dar, chiar ܈i a܈a,
vorbim despre o evaluare fragmentată, divizată, incoerentă ܈i incompletă.
În ceea ce prive܈te func܊ia de selec܊ie sau de decizie, ܈i aceasta este afectată întrucât, este foarte dificil
de încadrat elevii într-o ierarhie atâta timp cât nu ܈tim cu certitudine sau nu avem o evaluare clară, obiectivă,
relevantă ܈i completă a rezultatelor lor. Ierarhizarea se realizează în func܊ie de competen܊ele pe care elevii
le-au dezvoltat ܈i în func܊ie de achizi܊iile lor cognitive. Or dacă este dificil de apreciat aceste competen܊e
sau de cuantificat achizi܊iile, cu atât mai greu va fi de inclus elevii în anumite categorii.
Nu în ultimul rând, func܊ia care va fi cel mai anevoie de atins va fi cea pedagogică, atât pentru elev
cât ܈i pentru profesor. În ceea ce îl prive܈te pe elev, cea mai afectată va fi orientarea sa ܈colară ܈i
profesională. De vreme ce elevul nu ܈tie cu certitudine pe unde se situează, îi va fi foarte dificil să î܈i aleagă
un traseu profesional care să reflecte competen܊ele ܈i achizi܊iile sale ܈colare.
Totodată, elevul va întâmpina dificultă܊i în a vedea oportunită܊ile ܈colare ܈i/ sau profesionale
ulterioare. Acest lucru îl demotivează foarte mult, îi scade încrederea în capacită܊ile proprii ܈i totodată, îi
reduce optica în ceea ce prive܈te posibilită܊ile de dezvoltare profesională. În ceea ce-l prive܈te pe profesor,
el va livra în continuare ni܈te cuno܈tin܊e mai degrabă bazându-se pe teorie decât pe rezultate ”din teren”.
A܈adar, evaluarea ca element esen܊ial ܈i decisiv pentru parcursul ܈colar, în învă܊ământul online sau
în învă܊area ”de acasă”, este profund ܈i iremediabil afectată. Este, cu siguran܊ă, cea mai lezată componentă
37
a învă܊ării, drept pentru care, majoritatea profesorilor declară că învă܊area online nu are eficien܊a celei de
tip fa܊ă-în-fa܊ă, atât în ceea ce prive܈te rela܊ia profeor elev ܈i cea elev-elev, cât mai ales în ceea ce prive܈te
evaluarea cuno܈tin܊elor ܈i competen܊elor elevilor.
Bibliografie:
Constantin Cuco܈, Pedagogie generală, Editura Polirom, Ia܈i, 2014
SNEE ( Serviciul Na܊ional de Evaluare ܈i Examinare) , Evaluarea curentă ܈i examenele, Editura
ProGnosis, Bucure܈ti, 2001
https://valygreavu.com/2020/03/18/cateva-aspecte-despre-evaluarea-on-line/
38
Despre evaluarea online
Până nu de mult, înainte de pandemia cu COVID 19, evaluarea nu reprezenta o provocare foarte mare
pentru profesori. Ace܈tia aveau la dispozi܊ie o sumedenie de metode de evaluare: răspunsul oral la clasă,
teste de evaluare, tezele semestriale, fi܈e de lucru, eseuri, referate, proiecte, portofolii etc. Toate acestea
esrau folosite cu u܈urin܊ă de către cadrele didactice ܈i nu reprezentau ceva necunoscut nici pentru elevi.
Dar, odată cu pandemia, s-a schimbat radical modul în care se desfă܈oară educa܊ia. Pentru a putea
respecta normele sanitare ܈i pentru a preveni răspândirea virusului învă܊ământul a trebuit să migreze în
mediul online. Odată cu acest fapt, am descoperit ܈i provocările aduse de mediul online. Unele din ele au
fost depă܈ite u܈or, altele mai greu. Una din provocările aduse de noul mediu de desfă܈urare a educa܊iei a
fost modul în care trebuie să facem evaluarea cuno܈tin܊elor ܈i a rezultatelor învă܊ării. Am fost nevoi܊i să
adaptăm metodele de evaluare folosite în clase la mediul online ܈i la diferitele platforme în care se desfă܈ura
actul educa܊ional.
Indiferent de metoda de evaluare adoptată, profesorul a întâmpinat o nouă provocare: cum să se
asigure că evaluarea este obiectivă ܈i că elevul nu se va folosi de faptul că nu se află în sala de clasă ܈i nu
este supravegheat în mod direct de către profesor, pentru a nu fi tentat să tri܈eze?
Dintre metodele folosite în clasă, unele au putut fi adaptate u܈or la mediul online. Astfel, răspunsul
oral în timpul orei, eseurile, referatele, proiectele, portofoliile au rămas aproape neschimbate în momentul
în care au fost folosite atunci când elevii se aflau în fa܊a calculatorului, pentru că acestea presupuneau
aceea܈i abordare indiferent de modul de desfă܈urare a actului de educa܊ie.
O provocare mai mare o aduceau testele de evaluare ܈i cum să faci ca elevul să nu copieze? În ajutorul
profesorului au venit platformele de învă܊are online. Acestea oferă posibilitatea ca un elev să acceseze un
test ܈i pentru fiecare item să aibă un timp limită de răspuns. De asemenea, pentru a evita posibilitatea ca
elevii să se anun܊e între de ei de răspunsul corect, profesorul are posibilitatea de a face ca ordinea
întrebărilor să fie diferită pentru elevi.
Tot pentru a păstra obiectivitatea evaluării ܈i pentru a evita posibilitatea ca elevii să se inspire din
diferite surse ܈i să tri܈eze în rezolvarea diferitelor sarcini, profesorul poate ܈i trebuie să schimbe itemii de
evaluare.
Dacă la evaluarea în clasă elevul nu are dreptul de a folosi internetul pentru a găsi informa܊iile cerute
܈i trebuie să se bazeze pe ceea ce a învă܊at sau a memorat până la momentul evaluării, atunci când totul se
întâmplă pe internet, profesorul trebuie să modifice itemii de evaluare astfel încât ace܈tia să nu verifice
cantitatea de informa܊ie memorată de elev ci să verifice dacă acesta ܈tie să găsească informa܊iile necesare
܈i să le folosească corect în rezolvarea sarcinilor de lucru. Se trece astfel de la capacitatea de memorare a
elevului la capacitatea acestuia de a găsi informa܊ia ܈i de a o folosi corect, adică la capacitatea acestuia de
analiză ܈i sinteză.
Trăim într-o perioadă în care este foarte important ce ܈tii, dar este ܈i mai important ce po܊i să faci cu
ceea ce ܈tii. Iar în condi܊iile în care informa܊ia se află la un click distan܊ă, elevii trebuie să înve܊e să discearnă
informa܊ia, să ܈tie unde să o caute, cum să o interpreteze ܈i ce să facă cu ea pentru a ajunge la rezultatul
dorit.
39
Avantajele evaluării online
S-au putut expune cateva idei, insa cu totii stim ca internetul este foarte util in invatare, atat a celor
mici, cat si a celor mari. Pentru cei mici tehnologia este atractiva, iar pentru cei mari trebuie sa existe o
motivatie puternica pentru a o utiliza in mod eficient.
40
Între evaluarea online ܈i evaluarea tradi܊ională
Dezavantajele învă܊ării online sunt legate de faptul că sunt sărăcite rela܊iile interumane între elevi ܈i
profesori; dar ܈i între elevi, cu reale efecte în timp dacă se permanentizează acest mod de abordare a
învă܊ării. Acest tip de instruire poate fi un impediment pentru elevii cu rezultate úcolare slabe; conĠinuturile
expuse în mediul online pot fi mai greu de asimilat în condiĠiile în care înĠelegerea acestora nu este facilitată
de profesor.
Dintre metodele traditionale de evaluare numim: probele orale care reprezintă metoda de evaluare cel
mai des utilizată la clasă. Datorită fidelităĠii úi validităĠii lor scăzute, aceste probe nu sunt recomandabile în
situaĠii de examen, ele fiind caracteristice în principal disciplinelor care presupun demonstrarea capacităĠi
úi abilităĠi dificil de surprins prin intermediul probelor scrise. Probele scrise (teze, probe de control, alte
lucrări scrise). Sunt practicate, úi chiar uneori preferate, datorită avantajelor sale imposibil de ignorat, în
condiĠiile în care se doreúte eficientizarea procesului de instruire úi creúterea gradului de obiectivitate în
apreciere. 3. Probele practice sunt utilizate în vederea evaluării capacităĠii elevilor de a aplica anumite
cunoútinĠe teoretice, precum úi a nivelului de a stăpânire a priceperilor úi deprinderilor de ordin practic.
Pentru realizarea cu succes a unei activităĠi practice, este normal ca încă de la începutul anului úcolar, elevii
să fie avizaĠi asupra: tematicii lucrărilor practice, modului în care ele vor fi evaluate (baremele de notare)
úi condiĠiile care le sunt oferite pentru a realiza aceste activităĠi (aparatura, uneltele, săli de sport etc.).
S-au putut expune cateva idei, insa cu totii stim ca internetul este foarte util in invatare, atat a celor
mici, cat si a celor mari. Pentru cei mici tehnologia este atractiva, iar pentru cei mari trebuie sa existe o
motivatie puternica pentru a o utiliza in mod eficient. Pot fi numite situatii limita cazurile in care o persoana
este intr-un anumit context in care nu poate avea acces la internet sau nu isi permite acest lucru. Din acest
motiv, se poate intampla sa piarda o anumita informatie care ii era utila in acel moment dar pe care nu o
poate accesa pe loc. Aceste situatii de criza chiar nu pot fi controlate.
Dupa cum putem vedea sunt avantaje si dezavantaje atât la modelul de evaluare modern reprezentat
de evaluarea online cat si pentru evaluarea traditională. Cel mai bun mod este ca in ziua de azi cand
modernizarea vine peste noi, să reu܈im să îmbinăm cu folos cele doua moduri de învă܊are.
41
IMPORTAN܉A EVALUĂRII ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ
Evaluarea este un proces didactic complex, integrat structural úi funcĠional în activitatea grădiniĠei.
Teoria úi practica evaluării în educaĠie înregistrează o mare varietate de moduri de abordare úi de
înĠelegere a rolului acĠiunilor evaluative, dar noul Curriculum pentru învăĠământul preúcolar prefigurează
printre tendinĠele de schimbare úi diversificarea strategiilor de predare úi acordă o altă importanĠă procesului
de evaluare.
În activitatea din grădiniĠă, actul de evaluare are drept scop măsurarea úi aprecierea cunoútinĠelor,
priceperilor úi deprinderilor dobândite de copii în cadrul actului educaĠional. În acelaúi timp, evaluarea
urmăreúte úi aspectele formative ale muncii educatoarei, concretizată în modalităĠile de abordare a
schimbării, în atitudinile úi comportamentele dobândite de copilul preúcolar prin procesul de învăĠământ.
Pentru activitatea concretă de evaluare desfăúurată de un cadru didactic, premisele esenĠiale sunt:
cunoaúterea teoretică úi concretă a particularităĠilor copiilor, competenĠa scopurilor definite,
operaĠionalizate a inventarului de performanĠe posibile pe care le oferă curriculum-ul oficial. Evaluarea va
sluji mai bine obiectivele procesului de învăĠământ, dacă va fi integrată în acest proces úi nu se va constitui
printr-o activitate anterioară lui.
Trebuie integrată în actele de predare - învăĠare conducând la ameliorarea lor continuă, deci la
îmbunătăĠirea lor continuă, deci la îmbunătăĠirea performanĠelor cu condiĠia însă să se respecte anumite
cerinĠe psihopedagogice:
¾ Compararea pregătirii preúcolarilor cu obiectivele specifice fiecărei discipline de studiu úi cu cele
operaĠionale ale fiecărei activităĠi.
¾ Formularea unui număr de întrebări care să permită verificarea cunoútinĠelor úi deprinderilor
esenĠiale din materia predată.
Activitatea instructiv-educativă din gradinit܊ă presupune forme diverse de evaluare. După modul de
integrare a actului evaluativ în desfă܈urarea procesului de învă܊ământ ܈i după nivelul la care se realizează,
distingem mai multe forme sau tipuri de evaluare: evaluare ini܊ială, evaluare continuă (formativă) ܈i
evaluare sumativă.
Evaluarea ini܊ială se efectuează la începutul anului ܈colar, la integrarea copilului în grupă sau la
începutul unui program de instruire. Ea realizează în primul rând func܊ia de constatare, permi܊ând
cunoa܈terea nivelului de dezvoltare cognitivă, interese, cuno܈tin܊e anterioare, deprinderi intelectuale dar, ܈i
func܊ia de predic܊ie, sugerând strategii adecvate, care să permită copilului ob܊inerea performan܊ei. Fiecare
educatoare are stilul său de aplicare a teoriei evaluării, rezultat din modul de combinare a cerin܊elor,
formelor, obiectivelor, metodelor, etapelor, particularită܊ilor grupei ܈i activită܊ilor, experien܊ei acumulate.
Evaluarea ini܊ialã apreciazã gradul în care ace܈tia vor putea asimila noua unitate didacticã sau vor
putea aborda un nou program de instruire superior celui anterior. Ea se adreseazã cu precãdere educatoarei,
care are posibilitatea sã constate situa܊ia de plecare, pe baza cãreia se vor putea „clãdi” viitoarele notiuni-
descoperirea conceptiilor, aprecierea calitã܊ii opera܊iilor gândirii, etc. Pentru ca individul sã fie pregãtit
pentru a se adapta la o lume în schimbare, educa܊ia trebuie organizatã în jurul a patru tipuri fundamentale
de învãtare, care pe parcursul vie܊ii constituie pilonii cunoa܈terii; a învãta sã ܈tii,ceea ce înseamnã
dobândirea cunoa܈terii; a învã܊a sã faci, astfel încât individul sã intre în rela܊ie cu mediul înconjurãtor; a
42
învã܊a sã trãie܈ti împreunã cu al܊ii, pentru a coopera cu alte persoane, participând la activitã܊ile umane; a
învã܊a sã fii, un element important ce rezultã din primele trei.
Aceastã viziune asupra educa܊iei, determinã o regândire a procesului instructiv-educativ ܈i al
activitã܊ilor sale specifice: predarea-învãtarea-evaluarea. ܇coala traditionalã a fost centratã exclusiv pe a
învã܊a sã ܈tii, iar evaluarea a constituit un demers de verificare ܈i mãsurare a cuno܈tin܊elor elevilor. Astãzi,
demersul didactic se axeazã pe formarea la elevi a unor competen܊e, care sunt ansambluri structurate pe
cuno܈tin܊e ܈i deprinderi dobândite prin învãtare. Acestea permit identificarea ܈i rezolvarea în contexte
diverse a unor probleme caracteristice unui anumit domeniu al cunoa܈terii. Direc܊iile actuale de
restructurare a procesului evaluativ promoveazã nu doar aspectul informativ/instructiv a eficien܊ei
procesului didactic, ci ܈i pe cel formativ-educativ. În acest context este necesar a evalua aspecte legate de
toate laturile educa܊iei pentru a avea o viziune unitarã asupra dezvoltãrii personalitã܊ii pre܈colarului.
Evaluarea are rolul de a regla permanent ܈i a forma în spiritul unor decizii realiste atât cu privire la
curriculum, cât ܈i cu privire la resursele umane implicate. Importan܊a acesteia este cu atât mai mare, cu cât
este cunoscut faptul cã „este mai usor sã previi decât sã vindeci”. Astfel, ܈i în cadrul procesului de evaluare
prevenirea prin controlul sau monitorizarea permanentã a nivelului de reu܈itã a elevului pot contribui la
interven܊ii ܈i decizii pertinente ܈i prompte din partea educatoarei.
O evaluare ini܊ialã, urmatã de o evaluare continuã constituie un autentic instrument de lucru al
educatoarei, cu ajutorul cãruia se perfec܊ioneazã activitatea pusã în beneficiul educa܊iei pre܈colarilor.
43
Specificul evaluării formării competenĠelor
prin predarea-învăĠarea filosofiei
Costel Ghe܊u
Colegiul Economic “Ion Ghica”, Brăila
Evaluarea tuturor acestor competenĠe în cadrul orei de filozofie se realizează prin itemi obiectivi
(itemi cu alegere duală, itemi de tip pereche, itemi cu alegere multiplă), semiobiectivi ( itemi cu răspuns de
completare, întrebări structurate ), sau itemisubiectivi ( rezolvare de probleme, itemi de tip eseu). Metodele
complementare de evaluare includ observarea sistematică a activităĠii úi comportamentului, portofoliul
personal, proiectul úi autoevaluarea. De exemplu, un item cu alegere multiplă (cu răspuns selectat, utilizată
úi în cadrul Examenului de Bacalaureat din 2013) este recomandat profesorilor atunci cand doresc
evaluarea unor cunoútinĠe ( terminologie, informaĠii punctuale), dar úi înĠelegerea úi capacitatea de aplicare
( de exemplu interpretarea relaĠiei cauză-efect).
Completarea fiúei se realizează pe parcursul mai multor ore, permite atât evaluarea elevului, cât úi
evaluarea procesului didactic.
1Oԑet,Florina,GhiddeevaluareladisciplinelesocioͲumane,SNEE,EdituraPrognosis,2000.
44
De exemplu, orice informaĠie din manualele de filozofie poate fi completată printr-o bibliografie
aferentă. Elevii pot întocmi referate, pe care să le prezinte úi să le discute în faĠa clasei.
3. Portofoliul unui elev urmăreúte progresul acestuia pe parcursul unui semestru, sau a unui an úcolar.
Portofoliul personal va include:
x rezultatele la lucrări, teze, teme; proiecte, cercetări, referate realizate; fiúe de lucru; fiúe
biografice; analize de text; dosare de lectură; fiúe de autoevaluare; chestionare.
Se spune că portofoliul este cartea de vizită a elevului. La filozofie, portofoliul va cuprinde acele
piese indicate de către profesor úi poate fi evaluat sumativ.
Autoevaluarea este absolut necesară in cadrul orei de filozofie. În primul rând, filosofia este mai mult
decât o disciplină de studiu, filosofia permite deschidere către ceea ce se află înainte úi dincolo, către
principiu úi transcendenĠă, îl implică pe elev cu toată fiinĠa lui pentru ca aúa cum spunea Nae Ionescu
filosofia se trăieúte. Elevul trebuie încurajat să se întrebe:
Fiecărui elev trebuie să îi fie prezentate standardele de evaluare, să li se formuleze clar ce se aúteaptă
de la ei úi să fie încurajaĠi să se evalueze.
45
CompetenĠe de utilizare a cunoútinĠelor
la disciplina Filosofie
MOTTO:
“Ceea ce ar trebui să pretindă un tânăr úcolii este de a-l ajuta să cucerească facultatea de a căuta úi
descoperi singur cunoútinĠele. Pentru aceea úcoala este un laborator în care toĠi trebuie să fie tovarăúi de
muncă, profesor úi elev, iar profesorul nu trebuie să se mulĠumescă a expune úi a demonstra, ci va cerceta
úi observa împreună cu elevii, în aúa fel încât toĠi să fie activi úi toĠi împreună să formeze o singură fiinĠă
însufleĠită de acelaúi spirit.” (Francesco De Sanctis, 1872)
Din perspectiva educaĠiei integrative, transdisciplinare, a educa înseamnă a crea prin raportare la idei,
teorii, modele de conduită, un om capabil, înĠelegător de sine, tolerant úi bun. Filosofia, prin predarea în
cadrul liceului, are o deplină valoare creatoare în acest sens. Printr-un efort susĠinut al elevilor, profesorilor
úi elevilor. Filosofia trebuie să îi înveĠe pe elevi să folosească în mod creativ informaĠiile pe care úi le
însuúesc, dar úi tehncile de lucru învăĠate. A fi creativ însemnă să generezi produse noi pe baza propriei
experienĠe. A fi creativ nu înseamnă a devoala foarte multe informaĠii dintr-o multitudine de surse. A fi
creativ însemnă a aduce noul, valorosul în viaĠa nostră pentru a o face mai bună. Creativitatea nu înseamnă
numai cunoaútere, nu presupune numai capacităĠi intelectuale ( de analiză, sinteză, transfer conceptual).
Creativitatea include foarte mulĠi factori de personalitate: iniĠiativă, motivaĠie, emoĠie, interes, pasiune,
voinĠă, atitudine,sensibilitate, încredere. Componenta atitudinală se împleteúte cu cea intelectuală,
considera A. Stoica2.
În ora de filozofie creativitatea se cultivă prin anumite tehnici cum ar fi: brainstorming, Philllips 6-
6, metoda 6-3-5, studiul de caz, eseuri, dizertaĠii etc. La filozofie trebuie spus ca a fi creativ nu înseamnă
numai a propune soluĠii noi, ci a găsi úi probleme noi. Ne vom opri, pentru exemplificare, doar la câteva
dintre ele.
Brainstormingul, sau strategia atacului de idei se poate realiza fie cu toată clasa, fie cu un grup de
elevi. Această strategie se mai numeúte Filosofia marelui Da. Strategia se bazează pe deblocarea
creativităĠii pentru a se produce cât mai multe produse sub aspect ideatic. De exemplu, profesorul le poate
solicita elevilor să enunĠe cât mai multe idei cu privire la problema timpului. ImaginaĠia trebuie să fie liberă
úi deúi primele răspunsuri sunt obiúnuite, cu multă răbdare, pot ieúi la iveală úi răspunsuri neaúteptate. La
sfârúitul sesiunii de brainstorming, profesorul, împreună cu alĠi 2-3 elevi aleg răspunsurile acceptate pentru
următoarele activităĠi pe tema respectivă. De regulă, această strategie cere multă imaginaĠie úi nu orice elev
poate să răspundă provocării. Unii elevi au declarat că îi oboseúte, iar cititul, cercetarea personală nu este
în nici un fel compensată.
DizertaĠia filosofică este un proiect pe care elevul îl propune. DizertaĠia este opera liberă úi coerentă
a elevului care are reflecĠie filosofică, problematizează, tematizează úi caută soluĠii. Jucqueline Russ arată
2AnaStoica,Creativitateaelevilor.Posibilitatidecunoasteresieducare,EdituraDidacticasiPedagogica,Bucuresti,1983,
p.60.
46
că dizertaĠia filosofică nu este un exerciĠiu de erudiĠie pentru că cere reflectie asupra temei, ideii, sau
doctrinei discutate.
DizertaĠia nu este o etalare de cunoútinĠe pentru ca nu se cere revărsarea cunoaúterii, ci un demers
dirijat, raĠional úi argumentat de soluĠionare a unei idei. DizertaĠia nu este un exerciĠiu literar, pentru că
presupune miúcare, clarificare de concepte, are exigenĠe formale riguroase. DizertaĠia filosofică nu este un
eseu pentru că un eseu este mai liber, dizertaĠia cere demonstraĠie, argumentaĠie. Eseul nu ne cere să aderăm
la o idee sau alta, dizertaĠia vrea adeziunea cititorului. DizertaĠia filosofica nu este ca o demonstraĠie din
matematică pentru că nu pleacă de la axiome, de la premise sigure. DizertaĠia filosofică are raĠionalitatea
ei, metodele filosofice ale lui Descartes sau Spinoza nu ne sunt străine.
Dar specificul filosofiei nu este uitat: libertate de argumentare, de gândire neconstrângătoare, ci
problematizantă, este un exerciĠiu spiritual.
47
EVALUAREA ONLINE ÎN ÎNVĂ܉ĂMÂNTUL PRE܇COLAR
Evaluarea online a pre܈colarilor constituie o mare provocare atât pentru educatoare cât ܈i pentru copii
܈i familiile acestora.
Pentru sus܊inerea activită܊ilor de evaluare, educatoarea trebuie să cunoască metode ܈i tehnici de
evaluare ce pot fi folosite online, să proiecteze activită܊i suport pentru evaluarea copiilor ܈i să găsească
instrumentele de evaluare aplicabile online, din perspectiva principiilor de proiectare didactică. De
asemenea, educatoarea trebuie să aibă în vedere proiectarea de activită܊i diferite, în func܊ie de specificul
grupei, de particularită܊ile de vârstă ale pre܈colarilor, de disponibilitatea familiilor copiilor, de dispozitivele
܈i resursele de܊inute de părin܊i ܈i de abilită܊ile digitale ale ambelor păr܊i (cadre didactice ܈i părin܊i).
Evaluarea online se poate realiza sub forma unor sarcini de lucru sau aplica܊ii în cadrul unor activită܊i
diverse, care să vizeze domeniile de dezvoltare, ca repere pedagogice esen܊iale, pentru a realiza
individualizarea educa܊iei ܈i a învă܊ării, iar în alegerea instrumentelor digitale, trebuie urmărită valen܊a
pedagogică a acestora (gradul de interac܊iune, de comunicare ܈i de colaborare). În elaborarea sarcinilor de
lucru, este foarte important să se respecte particularită܊ile de vârstă ale copiilor, în ceea ce prive܈te resursa
de timp, nivelul de în܊elegere al acestora ܈i gradul de dificultate al itemilor. Sarcinile de lucru trebuie să fie
creative, să nu conducă la pierderea interesului pre܈colarilor fa܊ă de învă܊are, la oboseală fizică ܈i
emo܊ională, la reducerea timpului destinat unor activită܊i recreative.
Dinte aplica܊iile ܈i instrumentele digitale ce pot fi utilizate în facilitarea evaluării online în
învă܊ământul pre܈colar amintesc:
JOCURI- ONLINE, care sunt aplica܊ii îndrăgite de copii ܈i de cadrele didactice, deoarece î܈i păstrează
sim܊ul ludic. Cele mai utilizate la vârstele timpurii sunt puzzle-urile on-line.
JINGSAWPLANET- este o aplicaĠie care permite încărcarea unui fiúier de tip text sau fotografie úi
decuparea sub forme de piese în funcĠie de complexitatea dorită (de la 3 la câteva sute de bucăĠi).
Activită܊ile interactive se pot realiza cu ajutorul aplica܊iei WORLDWALL - este o aplica܊ie utilă
pentru cadrele didactice deoarece se pot crea jocuri interactive pentru sus܊inerea activită܊ilor de evaluare,
fiind posibile de la 1 la 8 modele. (De exemplu: Cuvântul lipsă, Anagrame, Puzzle, Rebus, Adevărat sau
Fals, Sortează, Chestionare, Spânzurătoare, Deschide cutia etc); Este un instrument digital u܈or de utilizat
úi plăcut de copii datorită elementelor ludice inserate.
Aplica܊ia YOUTUBE este de un real folos deoarece acolo se găsesc multe videoclipuri cu activită܊i
desfă܈urate în grădini܊ă, care pot oferi educatoarei sugestii de activită܊i ce se pot proiecta ܈i realiza în
evaluarea copiilor de vârstă pre܈colară.
La nivel pre܈colar este importantă limitarea timpului pentru activită܊ile care necesită utilizarea
instrumentelor digitale ܈i se pune accent pe sarcinile ܈i activită܊ile care se pot rezolva non-digital. De aceea,
le pot fi trimise părin܊ilor sugestii de activită܊i, având în vedere resursele materiale ce le au acasă . Părin܊ii
lucrează cu cei mici ܊inând cont de sarcinile ܈i obiectivele activită܊ilor, de explica܊iile educatoarei, care au
rolul de a-i îndruma ܈i de a-i ajuta pe părin܊i în realizarea activită܊ilor propuse. Ei sunt ruga܊i să urmărească
48
cu aten܊ie explica܊iile, să încerce să sprijine copilul, atunci când acesta are nevoie de ajutor, să încurajeze
copilul să realizeze singur sarcinile date ܈i să le aprecieze rezultatele.
Copiii ܈i părin܊ii realizează împreună activită܊ile propuse, iar la final, părin܊ii sunt ruga܊i să ofere
educatoarei un feedback referitor la organizarea ܈i desfă܈urarea activită܊ilor de evaluare.
Evaluarea online în învă܊ământul pre܈colar este un proces didactic complex care se poate realiza doar
printr-o eficientă colaborare educatoare – părin܊i. Toate activităĠile desfă܈urate aduc bucurie în rândul
copiilor úi al părin܊ilor pentru rezultatele obĠinute úi pentru plăcerea că au lucrat împreună.
BIBLIOGRAFIE:
“ Educa܊ie timpurie la nivel pre܈colar – Repere metodologice pentru consolidarea achizi܊iilor din anul
܈colar 2019 – 2020 ”, Ministerul Educa܊iei ܈i Cercetării, Centrul Na܊ional de Politici ܈i Evaluare în Educa܊ie,
Bucure܈ti, 2020
https://www.stepbystep.ro/wp-content/uploads/2020/05/Instrumente-digitale-in-invatamantul-
prescolar_pentru-cadre-didactice.pdf
http://www.proiecteducational.ro
49
METODE ALTERNATIVE DE EVALUARE
Fiúa de observare este completată de către profesor. În ea se consemnează evenimentele cele mai
importante ale comportamentului elevilor.
Profesorul este cel care decide ce comportamente vor fi observate úi înregistrate (sau produse).
Fiúa de observare este o metodă la îndemâna oricărui profesor, dar mare consumatoare de timp, iar
observaĠiile nu au o cota ridicată de obiectivitate.
50
Scara de clasificare însumează un set de caracteristici (comportamente) ce trebuie supuse evaluării,
însoĠite de un anumit tip de scară.
Pentru disciplina Limba úi literatura română, pot fi folosite în evaluarea atitudinii elevului faĠă de o
activitate de învăĠare sau faĠă de o sarcină de lucru, individual sau în grup, următoarele clasificări:
2. InvestigaĠia
a. reprezintă o posibilitate pentru elev de a aplica în mod creator cunoútinĠele úi de a explora situaĠii
noi de învăĠare;
b. solicită elevul în îndeplinirea unei sarcini de lucru precise, prin care îúi poate demonstra, practic,
un întreg complex de cunoútinĠe úi capacităĠi;
c. urmăreúte formarea unor tehnici de lucru în grup úi individual, precum úi a atitudinii elevilor
implicaĠi în rezolvarea sarcinii;
d. promovează interrelaĠiile în grup úi deprinderi de comunicare.
Exemple:
InvestigaĠie: „Folclor local”
¾ Activitate pe grupe
CompetenĠe generale
- ImbogăĠirea cunoútinĠelor elevilor cu privire la zestrea culturală a zonei etnografice locale.
- Identificarea elementelor de artă populară ce conferă zonei personalitate distinctă.
- IniĠierea elevilor în cercetarea folclorică.
- Conservarea unor elemente folclorice, etnografice úi lingvistice străvechi.
Material de consultat: enciclopedii, pliante, culegeri de folclor, informaĠii internet, ilustraĠii
Evaluarea investigaĠiei se realizează holistic evidenĠiindu-se următoarele aspecte
51
METODE ܇I TEHNICI DE EVALUARE
ÎN ÎNVĂ܉ĂMÂNTUL PRE܇COLAR
„Dacă aú vrea să reduc toată psihopedagogia la un singur principiu, eu spun: ceea ce influenĠează mai
mult învăĠarea sunt cunoútinĠele pe care le posedă la plecare. AsiguraĠi-vă de ceea ce el útie úi instruiĠi-l în
consecinĠă! (R. Ausubel, 1981)
ValenƜeleformativeale metodeloralternativede
evaluaresunturmĉtoarele:
Asigurĉorealizareinteractivĉaactuluide ExerseazĉabilitĉƜilepracticͲaplicativeale
predareͲînvĉƜare,adapdatĉnevoilorde copiilor,asigurândomaibunĉclarificare
individualizareasarcinilordelucrupentru conceptualĉƕiintegrareînsistemulnaƜional
fiecareelevînparte,valorificândƕistimulând acunoƕtinƜelorasimilate,careastfeldevin
potenƜialulcreativƕioriginalitateaacestuia. operationale.
Probele orale sunt cele mai utilizate metode de evaluare din grădini܊ă. Acestea oferă o interac܊ionare
directă între educatoare ܈i copil. Sunt flexibile ܈i pot alterna întrebările în func܊ie de calitatea răspunsurilor.
Probele orale oferă copilului posilbilitatea de a formula răspunsurile libere, fără a le structura; poate să-܈i
justifice răspunsul.
Portofoliul este o metodă de evaluare care înmagazinează date despre progresul copilului, poate fi
considerat ca o „carte de vizită” a pre܈colarului. Tipuri de portofolii:
- portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecĠie a celor mai importante lucrări);
- portofoliu de progres sau de lucru (conĠine toate elementele desfăúurate pe parcursul activităĠii);
- portofoliul de evaluare (cuprinde: obiective, strategii, instrumente de evaluare, tabele de rezultate,
etc.)
Portofoliul poate cuprinde: o listă cu comportamente a܈teptate; observa܊ii asupra evolutiei copilului;
lucrari ale acestuia; poze cu sarcini/activitati pe care acesta le-a dus la bun sfâr܈it pe parcursul anului ܈colar,
rezultate ale activităĠilor extracurriculare (diplome la diverse concursuri) s.a.; În concluzie, portofoliul nu
este numai o metodă alternativă de evaluare a copilului ci, poate fi reprezentativ pentru crearea unei imagini
pozitive asupra unei grupe sau a unei grădiniĠe. Printre metodele úi procedeele interactive de fixare úi
evaluare a cunoútinĠelor utilizate în grădiniĠă, se înscriu următoarele: turul galeriei, scaunul autorului,
piramida, ghicitorile, tehnica fotolimbajului,ciorchinele, posterul, blazonul, Diagrama Venn, Examinarea
povestirii, Jurnalul grafic,Harta conceptuală / cognitivă, Tehnica florii de nufăr, metoda colĠurilor, tehnica
analitico-sintetică, cubul, turnirul întrebărilor, cvintetul, R.A.I. ( Răspunde. Aruncă. Interoghează.) jurnalul
grupei.
După Ausubel „evaluarea merită un loc important în învăĠământ, din care face parte integrantă. Ea
are întotdeauna un raport direct sau indirect cu progresul, în extensie úi în calitate, al învăĠării, ’’ astfel
evaluarea este prioritară în cadrul procesului de învă܊ământ din ܊ara noastră, fiind considerată o sursă a
solu܊iilor de perfec܊ionare a actului didactic.
Bibliografie:
Ausubel, P. D., Robinson, R. F. (1981) – „ Pedagogia secolului XX. ÎnvăĠarea în úcoală”, Bucure܈ti, EDP.;
Chiriac, Maria-„ Evaluarea- ghid al activită܊ii din grădini܊ă”- studiu ܈tin܊ifiic
Comenius, J., A. (1970) – „ Didactica Magna”m Bucureúti, EDP;
Cucoú, Constantin – „Pedagogie” ediĠia a II a revizuită úi adăugită, - Iaúi, Polirom, 2006;
53
Evaluarea în învatamantul preuniversitar
între online ܈i traditional
GHIMBAS MAURA
Gradinita Cricov Valea Lunga
In această perioadă ne-am mutat activitatea în mediul online, am fदcut cuno܈tintद ܈i am aplicat
aplica܊ii care faciliteazद învद܊area la distan܊द. ܇i continuदm împreunद, în mediul online, sद oferim aceea܈i
educa܊ie de înaltă calitate ܈i să ne îndeplinim misiunea noastră în contextul în care grădini܊a/ ܈coala ”fa܊द
în fa܊द” este închisद.
În grădiniĠe nu este permisă testarea copiilor sau acordarea de calificative sau note. Prin noul
curriculum este promovată ideea încurajării úi dezvoltării imaginii pozitive de sine, a încrederii în forĠele
proprii ale copiilor úi progresul individual în ritm propriu.
În aceasta perioadă, când ܊inem legătura cu copiii ܈i părin܊ii online, educatorul nu are o sarcină u܈oară.
Deci reprezintă o formă de învă܊are la distan܊ă, facilă, destinată celor care nu au posibilitatea de a accesa
sistemul de învă܊ământ clasic, traditional, ”fa܊ă în fa܊ă”.
Educatorul nu are o sarcină u܈oară. Dar există multe instrumente, jocuri online ܈i pentru copii
pre܈colari. Prin platformele ܈i aplica܊iile disponibile online, drumul este larg deschis pentru diverse
tehnologii utile în predare ܈i evaluare, dar ceea ce trebuie să vină întâi este modul în care tehnologia va
îmbunătă܊ii pedagogia folosită. Deci, pedagogia mai întâi; apoi tehnologia.
Tradi܊ional:
Modern:
x Vizează măsurarea úi aprecierea competenĠelor (ce útie să facă elevul cu ceea ce útie).
x Vizează progresul în învăĠare la fiecare elev.
x Pune accent pe elementele de ordin calitativ (valori, atitudini).
54
Concluzii
Ancorarea úcolii româneúti în secolul XXI presupune în mod obligatoriu utilizarea unor astfel de
metode moderne. Nu este cazul să absolutizăm utilizarea acestor metode în detrimentul celor clasice. Un
adevărat profesionist în predare (indiferent de disciplină) va trebui să útie să adapteze demersul didactic.
Sunt lecĠii care în mod cert produc performanĠe úcolare superioare numai cu ajutorul metodelor moderne,
dar sunt úi lecĠii în care prezenĠa acestora nu este obligatorie.
Bibliografie:
h Cojocariu,V., , 2006, Secrete metodice în didactica preúcolară, vol. 2, Editura C.C.D., Bacău.
h CreĠu, C. , 1997, Psihopedagogia succesului, Iaúi, Editura Polirom.
55
Evaluarea Online
Experien܊a actuală ne ajută să în܊elegem că tehnologiile sunt instrumente de aplicat cu aten܊ie ܈i în
mod adecvat. Provocarea pentru profesori este să se îndepărteze de no܊iunea de evaluare ca document Word
܈i să folosească tehnologia pentru a-i ajuta pe elevi să devină autonomi în învă܊are.
În contextul online, implicarea este esen܊ială ܈i instrumentele alese pentru predare ܈i evaluare trebuie
sa creeze o interac܊iune umană mai profundă ܈i mai semnificativă. Creativitatea pe care tehnologia î܊i
permite să o exprimi este ceva despre care noi, profesorii, trebuie să vorbim pozitiv.
Evaluarea este o cuantificare a măsurii în care au fost atinse obiectivele programului de instruire, au
fost eficiente metodele de predare/învă܊are.
În educa܊ia online se schimbă, în primul rând, mediul de învă܊are. Nu mai există ܈coala ca spa܊iu, ca
tot ansamblul rela܊ionar. Modificări apar ܈i în ceea ce prive܈te comunicarea. Aceasta este puternic filtrată
de tehnologie, nu mai este atât de persuasivă ܈i din acest motiv se impune un efort suplimentar de a veni cu
un bagaj mult mai amplu de resurse ce urmeează a fi investite. Se schimbă rutinele pentru învă܊are: de
pregătire pentru ܈coală (plecarea spre ܈coală, drumul în sine au efecte psihologice asupra mobilizării
învă܊ării) ܈i de învă܊are (informa܊iile nu mai sunt primite în acela܈i fel, nu se mai înva܊ă la fel).
Metode de evaluare
ٳReferatul
ٳInvestiga܊ia
ٳProiectul
ٳPortofoliul
ٳAutoevaluarea
Avantajele sistemului de evaluare online
Sistemele online de administrare ܈i evaluare a examenelor facilitează furnizarea unei experien܊e de
învă܊are personalizate pentru elevi, deoarece notele ܈i performan܊ele lor sunt urmărite în sistemul
centralizat. Aceste sisteme ajută la:
• Centralizarea ܈i eficientizarea administrării ܈i evaluării examenelor
• Reduce܊i costurile, eforturile ܈i timpul necesar pentru evaluarea manuală a fi܈elor de răspunsuri
• Scanarea ܈i criptarea copiilor foilor de răspunsuri pentru partajare rapidă ܈i sigură
• Op܊iuni pentru adăugarea de comentarii ܈i feedback pentru referin܊a elevului
• Caracteristici de clasificare automată pentru a reduce erorile umane
• Evaluarea scripturilor de răspuns de pe un desktop, laptop sau dispozitiv activat pentru web
56
• Recuperarea u܈oară a scripturilor de răspuns la cererea elevilor sau profesorilor
• Urmărirea rezultatelor fiecărui elev ܈i a progresului acestuia în timp
Evaluarea în timp util facilitată de platformele online reduce timpul de a܈teptare ܈i oferă elevilor
rezultate instantanee ale testării. Cu astfel de mecanisme de feedback imediat, un elev poate analiza
progresul lui de învă܊are, punctele forte ܈i punctele slabe rapid.
Procesul de evaluare online eliberează, de asemenea, timpul profesorilor. Rezultatele pot fi analizate
pentru a identifica domeniile de performan܊ă scăzută, astfel încât profesorii să se poată concentra asupra
acestor lacune de învă܊are. Rapoartele detaliate ajută la crearea unor programe de învă܊are specifice pentru
ace܈ti cursan܊i, ceea ce duce la un rezultat mai bun al învă܊ării ܈i spore܈te încrederea elevilor.
Sistemele de evaluare online simplifică sarcina de a aduna ܈i corecta manual documentele de răspuns
܈i de a împărtă܈i rezultatele. Se reduc costurile care merg în imprimarea materialelor.
PLATFORME ܇I APLICA܉II
GOOGLE FORMS, KAHOOT, ASQ (another smart question), GOOGLE MEET, EDPUZZLE –
PROGRAM EDUCA܉IONAL,
BIBLIOGRAFIE:
Cuco܈, C., 2009, Psihopedagogie pentru examene de definitivare ܈i grade didactice, Editura
Polirom.
Enache, R., Proiectarea ܈i implementarea curriculumului centrat pe competen܊e – suport de curs
Mihala܈cu, D., 2006, Curriculum, Instruire, Evaluare, Editura Ex Ponto.
Neac܈u, I., 1990, Instruire ܈i învă܊are, Editura ܈tiin܊ifică
Stoica A., 2000, Reforma evaluării în învă܊ământ, Editura Sigma
Suport de curs „Digitaliada”
Utilizarea aplica܊iei digitale „KAHOOT” –suport de curs
57
METODE ùI INSTRUMENTE DE EVALUARE
ÎN CICLUL PRIMAR
Misiunea noastră ca dascăli este de a pregăti elevul pentru „a fi” úi „a deveni”, pentru autonomie,
pentru autoeducaĠie úi autoevaluare.
În condiĠiile învăĠământului românesc de astăzi, se impune o altă manieră de abordare a evaluării
rezultatelor úcolare, un model de proiectare / realizare a procesului integrat de predare – învăĠare – evaluare
mai eficient, centrat, cu adevărat, pe elev. ActivităĠile de evaluare trebuie proiectate din perspectiva nevoilor
de formare ale celui educat. Este necesar ca evaluarea să fie centrată pe aspectele ei formative, astfel încât
să cultive úi să susĠină interesul elevilor pentru studiu, să-i îndrume în activitatea de învăĠare.
ÎnvăĠătorul trebuie să stăpânească toate metodele úi instrumentele de evaluare, úi să le aplice în funcĠie
de particularităĠile clasei de elevi. Utilizarea eficientă a strategiilor, metodelor úi instrumentelor de evaluare
va pune în valoare aspectul creativităĠii, al gândirii critice, al manifestării individuale, proprii fiecărui elev,
rezultatul final vizat fiind formarea, la nivelul individului, a culturii generale, formarea de abilităĠi, atitudini,
competenĠe, priceperi úi deprinderi necesare integrării sociale a acestuia.
OpĠiunea pentru una sau alta dintre metodele de evaluare cunoscute (metodele tradiĠionale úi metodele
complementare) constituie rezultanta mai multor factori: scopul úi obiectivele evaluării, tipul acesteia,
specificul conĠinuturilor supuse aprecierii, particularităĠile populaĠiei úcolare vizate, achiziĠiile cadrelor
didactice privind exersarea / practicarea / experimentarea diverselor modalităĠi de procedare.
Metodele de evaluare au frecvenĠe de utilizare variabile; aceasta nu presupune faptul că cele care se
întâlnesc mai des în programul úcolar sunt úi cele mai folositoare motivării úi susĠinerii învăĠării educaĠilor.
Se pune aúadar problema modului în care cadrele didactice aleg una sau alta dintre metodele/tehnicile de
evaluare.
Procesul de evaluare necesită demersuri úi atitudini metodologice concretizate în: parcurgerea unor
etape definite, înregistrarea exactă úi conservarea datelor, utilizarea de instrumente diverse (fiúe, rapoarte,
documente rubricate etc.), asigurarea validităĠii, a relevanĠei, a fidelităĠii demersului evaluativ.
În efortul de determinare a calităĠii rezultatelor úcolare úi a progresului úcolar, cadrele didactice au la
dispoziĠie un arsenal de metode úi instrumente de evaluare.
Metoda de evaluare este o cale prin intermediul căreia cadrul didactic „oferă elevilor posibilitatea de a
demonstra nivelul de stăpânire a cunoútinĠelor, de formare a diferitelor capacităĠi testate prin utilizarea unei
diversităĠi de instrumente adecvate scopului urmărit."
Instrumentul de evaluare reprezintă un element constitutiv al metodei, prin intermediul căruia elevul
ia la cunoútinĠă sarcina de evaluare. El este cel „care pune în valoare atât obiectivele de evaluare, cât úi
demersul iniĠiat pentru a atinge scopul propus"
Alegerea celor mai adecvate metode úi instrumente de evaluare reprezintă o decizie importantă în
vederea realizării unui demers evaluativ pertinent úi util. Pedagogul belgian Gilbert De Landsheere aprecia
că: „O evaluare corectă a învăĠământului nu va putea fi posibilă niciodată cu ajutorul unui instrument unic
úi universal. Trebuie să ne orientăm ferm spre o abordare multidimensională (...)". (Stanciu, M., 2003,
p.284.)
58
Metode úi instrumente de evaluare în ciclul primar
Clasificarea cea mai des utilizată este aceea care distinge următoarele metode úi instrumente de
evaluare (Stanciu, M., 2003, p.283-284):
A. Metode úi instrumente tradiĠionale
1. Probele orale:
a) conversaĠia de verificare (prin întrebări úi răspunsuri);
b) cu suport vizual;
c) redarea (repovestirea);
d) descrierea úi reconstituirea;
e) descrierea / explicarea / instructajul;
f) completarea unor dialoguri incomplete;
2. Probele scrise:
a) extemporalul (lucrarea scrisă neanunĠată);
b) activitatea de muncă independentă în clasă;
c) lucrarea de control (anunĠată);
d) tema pentru acasă;
e) testul
3. Probele practice
a) confecĠionarea unor obiecte;
b) executarea unor experienĠe sau lucrări experimentale;
c) întocmirea unor desene, schiĠe, grafice;
d) interpretarea unui anumit rol;
e) trecerea unor probe sportive etc.
59
Evaluarea eficientă este urmată de dezvoltare. O posibilitate de a spori eficienĠa evaluărilor úcolare
este de a muta accentul de pe măsurarea produselor pe constatarea efectelor acĠiunilor valorizatoare úi pe
stimularea capacităĠii de autoevaluare.
BIBLIOGRAFIE:
1. Nicola, Ioan (1994), Pedagogie, Bucureúti, Editura Didactică úi Pedagogică, RA
2. Radu, Ion (1981), Teorie úi practică în evaluarea eficienĠei învăĠământului, Bucureúti, E.D.P.
3. Stanciu, Mihai (2003), Didactica postmodernă, Editura UniversităĠii Suceava
4. Stoica, A. (2003), Evaluarea progresului úcolar. De la teorie la practică, Ed. Humanitas
EducaĠional, Bucureúti
5. Goian, M. E. (coord.)(2008), Limba română. Comunicare – cl.a III-a, Ed. Nomina, Piteúti
60
IMPORTANğA EVALUĂRII INIğIALE
LA CLASA PREGĂTITOARE
Misiunea noastră ca dascăli este de a pregăti elevul pentru „a fi” úi „a deveni”, pentru autonomie,
pentru autoeducaĠie úi autoevaluare. În condiĠiile învăĠământului românesc de astăzi, se impune o altă
abordare a evaluării rezultatelor úcolare, un model de proiectare / realizare a procesului integrat de predare
– învăĠare – evaluare mai eficient, centrat, cu adevărat, pe elev. ActivităĠile de evaluare trebuie proiectate
din perspectiva nevoilor de formare ale celui educat. Este necesar ca evaluarea să fie centrată pe aspectele
ei formative, astfel încât să cultive úi să susĠină interesul elevilor pentru studiu, să-i îndrume în activitatea
de învăĠare. Scopul comun, de care trebuie să se Ġină cont, este cel de dezvoltare a capacităĠii de autoevaluare
la elevi, concomitent cu schimbarea viziunii asupra rolului evaluării, cel de ameliorare úi corectare mai mult
decât de sancĠionare.
Evaluarea iniĠială este absolut necesară pentru a stabili dacă elevii au pregătirea necesară micii
܈colarită܊i. Acest tip de evaluare oferă învă܊ătorului o reprezentare a potenĠialului de învăĠare, dar úi a
eventualelor lacune ce trebuie completate ori a unor aspecte ce necesită corectare sau îmbunătăĠire.
Referitor la importan܊a evaluării ini܊iale, Ausubel preciza ”ceea ce influen܊ează cel mai mult învă܊area
sunt cuno܈tin܊ele pe care elevul le posedă la plecare. Asigura܊i-vă de ceea ce el ܈tie ܈i instrui܊i-l în
consecin܊ă”
ÎnvăĠătorul trebuie să stăpânească toate metodele úi instrumentele de evaluare úi să le aplice în funcĠie
de particularităĠile clasei de elevi. Utilizarea eficientă a strategiilor, metodelor úi instrumentelor de evaluare
va pune în valoare aspectul creativităĠii, al gândirii critice, al manifestării individuale, proprii fiecărui elev,
rezultatul final vizat fiind formarea, la nivelul individului, a culturii generale, formarea de abilităĠi, atitudini,
competenĠe, priceperi úi deprinderi necesare integrării sociale a acestuia.
Alegerea celor mai adecvate metode úi instrumente de evaluare reprezintă o decizie importantă în
vederea realizării unui demers evaluativ pertinent úi util. Pedagogul belgian Gilbert De Landsheere aprecia
că: „O evaluare corectă a învăĠământului nu va putea fi posibilă niciodată cu ajutorul unui instrument unic
úi universal. Trebuie să ne orientăm ferm spre o abordare multidimensională (...)". (Stanciu, M., 2003,
p.284)
Evaluarea iniĠială identifică nivelul achiziĠiilor iniĠiale ale elevilor în termeni de cunoútinĠe,
competenĠe úi abilităĠi, în scopul asigurării premiselor atingerii obiectivelor propuse pentru etapa imediat
următoare;“este indispensabilă pentru a stabili dacă subiecĠii dispun de pregatirea necesare creării de
premise favorabile unei noi învăĠări” (Ioan Cerghit, 2002),se efectuează la începutul unui program de
instruire (ciclu de învăĠământ, an úcolar, semestru, începutul unui capitol úi chiar al unei lecĠii), este
interesată de “acele cunoútinĠe úi capacităĠi care reprezintă premise pentru asimilarea noilor conĠinuturi úi
formarea altor competenĠe” (I. T. Radu), premise “cognitive úi atitudinale” capacităĠi, interese, motivaĠii),
necesare integrării în activitatea următoare.
Evaluarea ini܊ială a micilor ܈colari din clasa pregătitoare are rolul de a face o reprezentare a
poten܊ialului elevilor, a bagajului de cuno܈tin܊e cu care vin din educa܊ia pre܈colară, a lacunelor ce trebuie
remediate ܈i completate.
La CLR, evaluarea ini܊ială vine să stabilească gradul în care elevul respectă cerin܊e ca:
x Denumirea imaginilor
x DespărĠirea cuvintelor în silabe
x Recunoaúterea sunetelor iniĠiale din cuvânt
x Colorarea imaginii după sunetul dat
x Denumirea imaginii
61
x Recunoaúterea cuvintelor formate dintr-o singură silabă
x Alcătuirea propoziĠiilor după criterii date
x Scrierea semnele crafice corect, lizibil, îngrijit, respectând spaĠiul graphic
Pentru ca evaluarea ini܊ială să fie urmată de rezultatele scontate,e nevoie să se ܊ină seama de
următoarele: tratarea diferen܊iată a elevilor; selec܊ia riguroasă a con܊inutului învă܊arii; utilizarea a acelor
metode ܈i procedee didactice care să antreneze cel mai mult capacită܊ile intelectuale, care asigură învă܊area
activă ܈i formativă; îmbinarea eficientă ܈i alternarea formelor de activitate la clasă (frontală, individuală ܈i
pe grupe).
Procesul evaluativ î܈i îndepline܈te pe deplin func܊ia majoră numai atunci când, atât dascălul cât ܈i
܈colarii reu܈esc să colaboreze nu pentru că trebuie, ci pentru că î܈i doresc acest lucru, fiecare îmbunătă܊indu-
܈i comportamentul în func܊ie de reac܊iile celuilalt.
BIBLIOGRAFIE:
62
EVALUAREA ÎN INVĂ܉ĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR –
ÎNTRE ONLINE ܇I TRADI܉IONAL
În zilele noastre cursurile / formările online au devenit extrem de populare, deoarece tot mai multe
institute ܈i companii oferă cursuri online. Cu toate acestea, în ciuda popularită܊ii educa܊iei online, grupuri
vaste de oameni resping astfel de metode, în mare parte datorită concep܊iei gre܈ite. În acela܈i timp, în ciuda
popularită܊ii în cre܈tere a cursurilor online, formarea tradi܊ională (în clasă) se luptă ܈i încearcă să adopte
mijloace mai noi de a men܊ine interesul cursan܊ilor. Există întotdeauna două fe܊e ale unei monede. Pentru
unii indivizi, formarea on-line este mai potrivită, în timp ce pentru al܊ii formarea în clasă este metoda
preferată. Să comparăm cele două metode.
Cursuri online: Oamenii iau cursuri profesionale, de obicei, pentru a-܈i cre܈te nivelul de calificare ܈i
pentru a-܈i spori oportunită܊ile de carieră. De exemplu, pentru a ob܊ine promovarea la un nivel superior ܈i
locuri de muncă mai bine plătite. Cu toate acestea, mul܊i angaja܊i pot fi epuiza܊i după muncă ܈i nu doresc
să participe la orele obi܈nuite. Deci, fire܈te, o clasă on-line este mai convenabilă pentru ei, deoarece
economise܈te timp, bani ܈i energie. Cel mai bun lucru despre cursurile on-line este că indivizii pot lua un
curs din confortul biroului sau acasă. Chiar ܈i cu un program aglomerat, se poate găsi un pic de timp liber
pentru un curs. În cursurile online, elevul nu interac܊ionează direct cu institu܊ia. Deci, în cazul în care ave܊i
întrebări, poate fi dificil să întreba܊i instructorii online, deoarece comunicarea este adesea foarte
impersonală. Cu toate acestea, aceste cursuri oferă de multe ori alternative cum ar fi forumuri on-line, e-
mailuri ܈i camere de chat. Utilizarea acestor alternative poate fi utilă.
Oamenii adesea cred că interac܊iunea cu un antrenor live este cel mai bun mod de a învă܊a, deoarece
este interactivă ܈i permite comunicarea bidirec܊ională. Pentru astfel de persoane, cursurile sincronizate
online vor fi mai potrivite.
Un alt mod de a dobândi cuno܈tin܊e prin intermediul unui mediu online este căutarea pe diferite
motoare de căutare, cum ar fi Google, Bing etc. De܈i acest lucru ajută la reducerea cantită܊ii de căr܊i pe care
trebuie să le citi܊i, ar putea exista prea multe surse de informa܊ii pe care trebuie să le citi܊i, ܈i să le alege܊i
pe cele relevante, ceea ce poate duce la supraîncarcarea cu informa܊ii. Astfel, cursurile poate fi mai potrivite
pentru adul܊ii care î܈i continuă educa܊ia în timp ce lucrează.
Cursurile tradi܊ionale sunt mai potrivite pentru copiii mici, adolescen܊ii ܈i tinerii adolescen܊i care încă
nu s-au alăturat for܊ei de muncă. Participarea frecventă la cursuri îi ajută să interac܊ioneze cu alte persoane
de vârsta lor, să fie mai bine disciplina܊i, să urmeze un program regulat ܈i să-܈i îmbunătă܊ească aptitudinea
fizică ܈i vigilen܊a mentală. Învă܊area în clasă îi ajută pe elevi ܈i pe profesori să se cunoască mai bine. Acest
lucru permite profesorilor să cunoască elevii ܈i să evalueze mai bine punctele forte ܈i punctele slabe, să
ac܊ioneze ca mentori ܈i să ghideze studen܊ii în posibilită܊ile lor de carieră. Într-o clasă tradi܊ională, elevii
pot să-܈i împărtă܈ească în mod direct opiniile ܈i să-܈i clarifice propriile întrebări cu profesorul, obtinându-
܈i astfel răspunsurile imediat.
Întelegând modelul de întrebări ܈i răspunsuri ܈i sugestiile oferite de profesori cu experien܊ă, elevii pot
gă܈i mai multe informa܊ii utile decât atunci când utilizează note ܈i sugestii online generalizate, disponibile
pe internet. De asemenea, învă܊area în clasă este mai utilă datorită unei interac܊iuni continue între studen܊i
܈i profesori, deoarece îi ajută pe elevi să scape de temerile lor cu privire la examene, ceea ce rareori se poate
întâmpla cu îndrumarea online. Evaluarea poate fi orală, în scris, bazată pe activităĠi practice, pe referate úi
proiecte, interviuri, portofolii, precum úi alte instrumente elaborate de catedrele unităĠii de învăĠământ úi
aprobate de director sau elaborate de Ministerul EducaĠiei Na܊ionale úi de inspectoratele úcolare.
În timpul învăĠământului primar, fiecare evaluare a elevilor (continuă, formativă sau sumativă) pentru
fiecare disciplină se materializează într-un calificativ dintre următoarele: insuficient, suficient, bine úi foarte
63
bine. Calificativul final semestrial úi anual pentru fiecare disciplină trebuie să fie încadrat în unul dintre
cele patru calificative menĠionate anterior.
Tehnologiile sunt instrumente de aplicat cu aten܊ie ܈i în mod adecvat. Provocarea pentru profesori
este să se îndepărteze de no܊iunea de evaluare ca document Word – adică de la simpla înlocuire a unei
bucă܊i de hârtie cu un document electronic – ܈i să folosească tehnologia pentru a-i ajuta pe elevi să devină
autonomi în învă܊are. Învă܊area – ܈i evaluarea – bazată pe proiect, cu utilizarea media, poate oferi elevilor
o serie de op܊iuni. Experien܊a mea este că le place acest lucru. Creativitatea manifestată este uluitoare.
Google Classroom: aici pute܊i discuta cu elevii – Meet video chat e inclus gratuit acum; pot fi
corectate temele ܈i poate fi oferit feedback direct fiecărui elev, se poate crea o bancă de comentarii pentru
feedback mai facil pe baza celor mai frecvente comentarii pe care le oferi܊i elevilor etc.
Google Jamboard este un mod de vizualizare foarte facil al unor răspunsuri scurte – to܊i elevii pot
vedea toate răspunsurile date pe post-it-uri virtuale.
Google Forms (permite conceperea unor formulare care pot fi utilizate pentru a ob܊ine feedback,
pentru a trimite confirmări de participare la un eveniment, dar ܈i pentru a crea teste scrise. Serviciul permite
profesorului să includă imagini sau video pentru interpretare sau ca material de reflec܊ie pentru elev. Elevii
pot primi atât întrebări deschise, cât ܈i închise, cu mai multe variante de răspuns, sau nu.) Func܊ia Quiz
permite, pe mai departe, oferirea de feedback prompt. Elevii pot afla imediat dacă la un test cu răspunsuri
la alegere au răspuns corect sau nu. Aici măiestria profesorului este să construiască distractori (răspunsuri
gre܈ite, care rezultă dintr-un proces de gândire eronat, dar frecvent la elevi) cât mai buni. Mai mult, putem
să includem explica܊ii pentru răspunsul gre܈it, explica܊ii pe care elevul să le primească de îndată ce a
terminat testul. În plus, elevii pot relua testul.
Învă܊ământul la distan܊ă desemnează o nouद experien܊द de învă܊are, pe care elevii no܈tri, o
experimentează cu succes de aproape trei sदptदm۲ni. În timp ce aceastद învद܊are la distan܊द (Distance
Learning) reproduce învă܊area la fa܊a locului, profesorii no܈tri au început sद ofere o instruire adecvatद care
să permitद elevilor să îndeplinească standardele a܈teptate într-un mediu online.
Ne propunem să ܊inem o legatură cât mai apropiată cu elevii, astfel cât să trecem cu bine peste acest
moment dificil. Credem cद feedback-ul în timp util este esen܊ial pentru învă܊area elevilor; acest lucru este
valabil mai ales în mediile de învă܊are on-line, atunci când elevii nu sunt în măsură să pună întrebări, a܈a
ar fi în mod normal, în cadrul clasei.
64
MODALITĂ܉I DE EVALUARE A PRE܇COLARILOR
Un bun educator îúi dedică existenĠa formării copilului în spiritul explorării cognitive, îl înnobilează
pe acesta cu spirit de investigaĠie, cu iniĠiativă úi-i lasă libertatea de a-úi urma interesele în conformitate cu
potenĠialul său intelectual fără ca vreodată să-i limiteze imaginaĠia úi creativitatea, cele două făcând
diferenĠa oricând între mediocritate úi excelentă.
Cunoaúterea copilului angrenat în procesul de educare presupune expunerea lui la fiecare dintre cele
trei componente ale procesului instructive-educativ: predare, învăĠare úi evaluare. Dacă pedagogiile
tradiĠionale păstrau în umbră evaluarea, considerând că predarea úi învăĠarea depăúesc cu mult importanĠa
acesteia, în pedagogiile moderne evaluarea capătă valenĠă de instrument corector, de indice al calităĠii
predării úi învăĠării prin funcĠiile ei de control, reglare úi predicĠie.
Aúadar, evaluarea reprezintă actul didactic complex, integrat procesului de învăĠământ, ce urmăreúte
măsurarea cantităĠii cunoútinĠelor dobândite, valoarea, performanĠele úi eficienĠa acestora la un moment dat,
oferind soluĠii de perfecĠionare a actului didactic. Evaluarea face posibilă aprecierea rezultatelor, în
comparaĠie cu obiectivele propuse, oferind posibilitatea de a culege datele necesare cu privire la dezvoltarea
psihofizică a copilului, precum úi date despre nivelul de cunoútinĠe úi deprinderi ale acestuia.
Buna cunoaútere psihologică a copilului e importantă in preúcolaritate cu atât mai mult cu cât la
această vârstă, evoluĠia e foarte rapidă úi diversificată, iar educarea trebuie să-úi adapteze activitatea la
particularităĠile copiilor.
În activitatea din grădiniĠă, actul de evaluare are drept scop măsurarea úi aprecierea cunoútinĠelor,
priceperilor úi deprinderilor dobândite de copii în cadrul actului educaĠional. În acelaúi timp, evaluarea
urmăreúte úi aspectele formative ale muncii educatoarei, concretizată în modalităĠile de abordare a
conĠinuturilor úi a modalităĠilor de transmitere ale acestora.
În opinia lui Ausubel, evaluarea este punctul final într-o succesiune de evenimente, care cuprinde
următorii paúi:
65
Datele obĠinute ajută la conturarea activităĠii didactice în trei planuri: stabilirea modului adecvat de
predare a noului conĠinut al programei, organizarea unui program de recuperare, dacă este cazul, úi
adoptarea unor măsuri de sprijinire úi recuperare a unora din preúcolari.
Evaluarea formativă îúi propune să verifice toĠi preúcolarii asupra conĠinuturilor predate, fapt ce
permite ca educatoarea să cunoască pregătirea copiilor, identificarea lacunelor, după fiecare secvenĠă de
învăĠare să adopte măsuri pentru ameliorarea procesului de învăĠământ.
Evaluarea finală intervine la sfârúitul unei perioade mai lungi de învăĠare, la sfârúit de semestru, an
úcolar, ciclu de învăĠământ. Se realizează prin verificări parĠiale pe parcursul programului úi o estimare
globală a rezultatelor, pe perioade lungi. Este centrată pe o evaluare de bilanĠ, regrupând mai multe unităĠi
de studiu.
Evaluarea preúcolarilor se poate realiza prin mai multe modalităĠi a căror eficien܊ă variază în funcĠie
de particularităĠile de vârstă úi individuale ale copiilor, de structura personalităĠii lor úi de resursele didactice
de care dispune educatoarea. În continuare vom analiza câteva modalităĠi de evaluare ale preúcolarilor ele
variind de la un cadru didactic la altul, dar având acelaúi principiu: nevoia de a înregistra progresul úi de a
sunĠine demersul spre nivelul următor.
Observarea copiilor în timpul regimului zilnic reprezintă perceperea organizată, sistematică, de
durată a conduitei în situaĠii variate. Presupune stabilirea unui scop, elaborarea unui plan, precizarea
instrumentelor, consemnarea datelor, interpretarea acestora din punct de vedere psiho-pedagogic.
Convorbirea este un dialog între educator úi copil după un plan de întrebări, urmând consemnarea
răspunsurilor úi interpretarea lor.
Testul este o probă standardizată care furnizează date despre caracteristici psihofizice din diverse
planuri.
Studiul produselor activităĠii oferă date însemnate pentru dezvoltarea deprinderilor, a intereselor, a
aptitudinilor, a motivaĠiilor copiilor. Se studiază desene, obiecte confecĠionate, colaje, picturi, model.
Probele orale sunt cele mai utilizate metode de evaluare din grădini܊ă. Acestea oferă o interac܊ionare
directă între educatoare ܈i copil. Sunt flexibile ܈i pot alterna întrebările în func܊ie de calitatea răspunsurilor.
Probele orale oferă copilului posilbilitatea de a formula răspunsurile libere, fără a le structura; poate să-܈i
justifice răspunsul.
Portofoliul este o metodă de evaluare care înmagazinează date despre progresul copilului, poate fi
considerat ca o „carte de vizită” a pre܈colarului. Tipuri de portofolii:
- portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecĠie a celor mai importante lucrări);
- portofoliu de progres sau de lucru (conĠine toate elementele desfăúurate pe parcursul activităĠii);
- portofoliul de evaluare (cuprinde: obiective, strategii, instrumente de evaluare, tabele de rezultate,
etc.)
Portofoliul poate cuprinde: o listă cu comportamente a܈teptate; observa܊ii asupra evolutiei copilului;
lucrari ale acestuia; poze cu sarcini/activită܊i pe care acesta le-a dus la bun sfâr܈it pe parcursul anului ܈colar,
rezultate ale activităĠilor extracurriculare (diplome la diverse concursuri) s.a.; Printre metodele úi
procedeele interactive de fixare úi evaluare a cunoútinĠelor utilizate în grădiniĠă, se înscriu
următoarele: turul galeriei, scaunul autorului, piramida, ghicitorile, tehnica fotolimbajului, ciorchinele,
posterul, blazonul, Diagrama Venn, Examinarea povestirii, Jurnalul grafic, Harta conceptuală / cognitivă,
Tehnica florii de nufăr, metoda colĠurilor, tehnica analitico-sintetică, cubul, turnirul întrebărilor,
cvintetul, R.A.I.( Răspunde. Aruncă. Interoghează.), jurnalul grupei.
Educatoarea se găseúte de cele mai multe ori în situaĠia de a trasa o cale nouă acolo unde toate
drumurile îúi au doar început, sau parafrazându-l pe Ralph Waldo Emerson putem spune că educaĠia nu
constă neapărat în a merge unde te duce drumul, ci, mai degrabă, să mergi pe unde nu există un drum úi,
tocmai pe acolo, să laúi o urmă.
Bibliografie:
66
Evaluarea online la informatică
Gîju Adriana
Colegiul Na܊ional Militar ”Tudor Vladimirescu”
Cea mai indicată metodă de evaluare pentru disciplinele care presupun utilizarea calculatorului, cum
ar fi: „Informatică”, „TIC” (pentru liceu), respectiv „Informatică ܈i TIC” (pentru gimnaziu) este evaluarea
online.
Acest lucru presupune realizarea unei rezolvări, pe baza unui set de cerin܊e, cu ajutorul calculatorului,
utilizând anumite aplica܊ii software, care, conform programei ܈colare, pot fi:
67
Răspunsul corect este eviden܊iat astfel:
Testul poate fi utilizat cu succes la gimnaziu cât ܈i la clasa a IX-a. Se poate preciza de către profesor
că elevul care termină primul cu punctaj maxim va fi câ܈tigătorul unei note frumoase sau nota primită va
fi în func܊ie de punctajul ob܊inut la sfâr܈itul cursei.
După finalizarea testului, fiecare elev va trece pe pagina clasei, creată cu aplica܊ia Padlet, sau pe tablă
întrebările la care nu a răspuns corect. Va primi răspunsuri ܈i explica܊ii de la colegii care au rezolvat
cerin܊ele respective.
Fa܊ă de evaluarea tradi܊ională, evaluarea online are avantajul cert de timp, provoacând copiii să aibă
o atenĠie sporită pentru a face alegerile sau completările corect, de obiectivitate iar atractivitatea asupra
elevilor este garantată.
Bibliografie:
EVALUAREA-ONLINE-LA-INFORMATICA-SI-TIC-profesor-Merlan-Doina.pdf (isjvl.ro)
METODE ܇I TEHNICI DE EVALUARE ÎN ÎNVĂ܉ĂMÂNTUL ONLINE | Proiect Educational
Operatori ܈i expresii în C++ - Digitaledu
68
ABSENTEISMUL SI ABANDONUL SCOLAR
Absenteismul úcolar poate fi definit ca o problemă socială explicată din ce în ce mai des drept o
caracteristică socio-culturală a mediului din care provine elevul, caracterizată prin conduită
evazionistă, stabilă, permanentă, cronică ce reflectă atitudinea structurată a lipsei de interes, motivaĠie, úi
încredere în educaĠia úcolară. Fuga de la ore este o problemă predominant emoĠională (conduită de tip
evazionist, o formă de evadare fizică úi psihologică din situaĠia percepută ca traumatizantă).
Absenteismul poate fi o formă de manifestare a devianĠei úcolare (semnal tardiv al existenĠei unor
probleme). Poate semnala úi reducerea ataúamentului úi a integrării, identificare scăzută cu obiectivele úi
aspiraĠiile grupului de elevi. Absenteismul este folosit de elevi ca o formă de agresiune pasivă împotriva
úcolii, fără a le mai fi frică de posibilele pedepse ce ar surveni atât din partea conducerii instituĠiei, cât úi a
părinĠilor.
Absenteismul este primul factor asociat în mod direct cu abandonul úcolar. Este prezent mai frecvent
în mediul urban, în cadrul familiilor sărace. În general, cei care ajung să abandoneze úcoala sunt elevii care
învaĠă la úcoli profesionale.
SemnificaĠiile psihosociale ale fugii de la úcoală sunt funcĠia de separare sau de individualizare, mai
ales la adolescenĠi. Pentru a putea lua măsurile optime de prevenire a absenteismului, care este de altfel
primul pas spre abandonul úcolar este necesară cunoaúterea cauzelor care pot genera în rândul elevilor acest
fenomen:
1. Cauze care Ġin de personalitatea úi starea de sănătate a elevului
2. Cauze care Ġin de familie, condiĠiile socio-economice ale familiei: sărăcia, stil parental indiferent,
neglijent, familii dizarmonice, părinĠi foarte ocupaĠi sau plecaĠi în străinătate;
3. Cauze care Ġin de contextul úcolar specific.
Abandonul ܈colar este cu multiple cauze,unde poate fi vorba fie de inadaptarea elevului la activitatea
de învă܊are, fie de inadaptarea ܈colii la factorii interni (psihologici) ܈i/sau externi (scocioeconomici,
socioculturali) ai copilului.
Copilul are nevoie de suport emo܊ional sus܊inut, de siguran܊ă ܈i de apartenen܊ă la grup. Orice
dezechilibru al stării emo܊ionale a copilului îl dezorientează ܈i îl descurajează atunci când trebuie să depună
un efort semnificativ în ceea ce prive܈te activită܊ile ܈colare. Un copil care resimte un disconfort în plan
fizic, psihic sau emo܊ional poate manifesta, la un moment dat, tendin܊a de a abandona ܈coala. Copilul care
abandonează ܈coala poate fi descris astfel:
•îi lipse܈te motiva܊ia úcolară;
• are dificultă܊i de învă܊are;
• are o rată a absenteismului mare;
• are rezultate ܈colare slabe;
• are imagine de sine scăzută;
• este izolat fa܊ă de colegi;
• îi lipsesc achizi܊iile în zona autocunoaúterii;
• este incapabil să se adapteze la mediul úcolar;
• are o lipsă reală a unui suport úcolar;
• manifestă dezechilibru emo܊ional survenit în urma absen܊ei părin܊ilor de acasă sau a lipsei unui
control parental;
• cerin܊e educa܊ionale speciale;
• stare de sănătate precară;
69
• manifestă comportamente deviante (agresivitate fizică ܈i verbală, tendin܊a de vagabondaj,
vandalism, consum de tutun, alcool sau alte substan܊e interzise);
• provine din medii sociale sărace;
• lipsa unui model educa܊ional din familie;
Pentru fiecare copil, părintele sau persoana în grija căruia se află copilul sunt primii „profesori”.
Adul܊ii care îngrijesc copilul trebuie să ܈tie că prin implicarea în educa܊ia ܈i formarea copilului pun bazele
de care acesta are nevoie pentru a se dezvolta ܈i a-܈i construi un viitor de succes.
Familia poate contribui la reducerea ratei de abandon ܈colar.
Efectele absenteismului sunt de natură complexă, conducând pe lângă pierderi din sistemul de
cunoútinĠe, la tentaĠii de comportamente delicvente, conflicte cu părinĠii úi chiar grupul de prieteni,
insuccese repetate sau eúecuri úcolare până la abandonul úcolar, ca ultimă instanĠă a absenteismului. Însă
efectul pe termen lung este inadaptarea socio-profesională generată de insuficienta pregătire, sau
nefinalizarea studiilor, cu repercusiuni asupra imaginii de sine úi implicit a stimei de sine, care într-un final
pot fi generatoare de boli psihice, deci de randament social scăzut.
Absenteismul poate deveni la rândul lui cauză a unor efecte negative atât pentru persoana în cauză
(pe termen scurt, mediu úi lung), cât úi pentru mediul copilului care recurge la acest comportament. Familia
poate fi grav afectată de decizia copilului de a absenta (cu referire specifică la absenteismul voluntar, fără
útirea părinĠilor), deteriorându-se relaĠiile cu copilul în primul rând, apoi apărând tensiuni între părinĠi, iar
ca efect final poate determina chiar dezorganizarea familiei. Lacunara pregătire, úi insuficienta dezvoltare
a abilităĠilor poate modifica nivelul de aspiraĠii, limitând o viitoare dezvoltare plenară úi completă a
tânărului.
Toate acestea vor afecta pe termen lung integrarea socio-profesională a tânărului úi mai târziu a
adultului. Cauza principală generatoare de absenteism, este în sine considerată o caracteristică a
adolescenĠei. Aceasta este incapacitatea adolescentului de a anticipa consecinĠele faptelor sale.
O bună colaborare între úcoală úi familie este posibilă numai atunci când familia înĠelege bine rolul
úcolii, acela de a fi principalul izvor de cultură úi factor de civilizaĠie, iar úcoala vede în familie un aliat, un
colaborator sincer, direct interesat de întregul proces instructiv-educativ.
Dascălii trebuie să găsească mijloace de a comunica úi evidenĠia experienĠele evolutive ale copiilor
la úcoală, trebuie să pregătească un flux constant de informaĠii de calitate îndreptate spre părinĠi, astfel încât
să-i determine să-úi reexamineze atitudinile faĠă de rolul de părinte úi opiniile despre experienĠele prin care
trec copiii úi să abordeze mult mai preocupaĠi întreaga experienĠă úcolară.
Bibliografie:
70
EVALUAREA INIğIALĂ ÎN GRĂDINI܉Ă
La începutul fiecărui an úcolar, primele două sătămâni sunt rezervate culegerii de date despre copii,
respective a evaluării iniĠiale. Educatoarele observă copiii în timpul diferitelor momente ale programului
zilnic úi vor dialoga atât cu părinĠii, cât úi cu copiii, în vederea obĠinerii unei imagini cât mai apropiate de
realitate, cu privire la dezvoltarea psiho-fizică úi nivelul de cunoútinĠe úi deprinderi al copiilor din grupă.
Toate aceste informaĠii vor fi consemnate în Caietul de observaĠii, cât úi în Fiúa pentru aprecierea
progresului individual al copilului, înainte de intrarea în clasa pregătitoare.
Pe lângă funcĠiile de măsurare, de diagnosticare úi de prognozare, un rol important al evaluării iniĠiale
este stabilirea demersului didactic din perioada următoare, care urmăreúte în primul rând socializarea
copiilor.
71
Printre avantajele evaluării iniĠiale se înscriu următoarele: -oferă educatoarei úi preúcolarului o
reprezentare cât mai exactă a situaĠiei existente (potenĠialul de învăĠare a preúcolarului, lacunele ce trebuie
completate úi remediate) úi de a formula cerinĠele următoare; - pe baza informaĠiilor evaluării iniĠiale se
planifică demersul pedagogic imediat următor úi eventual a unor programe de recuperare;
Ca dezavantaje ale evaluării iniĠiale se pot enumera următoarele: - nu permite o apreciere globală a
performanĠelor preúcolarului úi nici realizarea unei ierarhii; - nu-úi propune úi nici nu poate să determine
cauzele existenĠei lacunelor în sistemul cognitiv al preúcolarului.
Bibliografie:
72
ÎNVA܉AMÂNTUL – ÎNTRE ONLINE ܇I TRADI܉IONAL
Un domeniu important al statului este ܈i trebuie să rămână educa܊ia, care la rândul său, are nevoie de
o formare continuă pentru a corespunde cerin܊elor actuale ale societă܊ii ܈i să pregătească tinerii pentru a se
integra activ în via܊a socială ܈i personală. În ultimul timp, situa܊ia de criză a scos la iveală anumite probleme
care vor impune o schimbare radicală a mentalită܊ii oamenilor. Aceste schimbări trebuie să-i facă mai
con܈tien܊i pe educabili, să-i facă mai flexibili ܈i mai bine pregăti܊i pentru via܊a de mâine cu surprizele sale.
Această schimbare trebuie să includă, implicarea mai largă a părin܊ilor, dar ܈i a membrilor comunită܊ii, în
calitate de parteneri activi ai cadrelor didactice, în educa܊ia tinerei genera܊ii.
Elevii ar trebui să fie învă܊a܊i să înve܊e, devenind fideli parteneri ai dascălilor, deschi܈i să înve܊e în
primul rând pentru sine, valorificând eficient multiplele sale inteligen܊e, care ulterior să devină achizi܊ii
importante pentru progresul societă܊ii. Ca în orice studiu trebuiesc respectate anumite etape: adunarea unor
informa܊ii ܈i date statistice referitoare la problemele educa܊iei, mai ales în perioada organizării învă܊ării de
la distan܊ă, analiza bunelor practici ale diferitelor actori educa܊ionali, propunerea unor modalită܊i de
îmbunătă܊ire a sistemului educa܊ional.
Trecerea de la învă܊ământul tradi܊ional la învă܊ământul la distan܊ă (online) s-a făcut destul de brusc
܈i au fost identificate anumite particularită܊i, în compara܊ie cu învă܊ământul organizat în ܈coală. S-a
constatat o implicare mai activă a actorilor educa܊ionali, alături de cadrele didactice, managerii ܈colii,
speciali܈ti în educa܊ie, membrii comunită܊ii educa܊ionale (elevi, părin܊i) dar au fost ܈i reprezentan܊i ai
societă܊ii civile.
Majoritatea unită܊ilor de învă܊ământ s-au adaptat cu succes noilor metode de învă܊ământ online,
considerând că este important să se pregătească pentru ܈coala viitorului- úcoala online. Este úi cazul ùcolii
Gimnaziale Dobra ,jude܊ul Hunedoara, unde îmi desfăúor activitatea. La noi nu s-a oprit deloc predarea. De
pe 12 martie am predat în continuare online pentru că s-a putut face pregătire, fiecare profesor a fost
responsabil ܈i a luat în serios această muncă. Cel mai mare câ܈tig a fost că profesorii s-au unit, iar copiii au
venit la această întâlnire online ܈i au împărtă܈it profesorilor cuno܈tin܊ele din domeniul IT, ܈i astfel s-a creat
o apropiere ܈i o empatie între profesor ܈i elev.
Profesorii au realizat, că modul în care se îmbinau metodele tradi܊ionale cu predatul online aducea
plus valoare. Cel mai mare câútig a fost că profesorii, au fost foarte uni܊i, spre uimirea lor, copiii i-au învă܊at
܈i ei ni܈te lucruri cu folosirea tehnologiei, a fost un proces de învă܊are reciproc. Copiii au fost iubitori si
profesorii sau bucurat de prezen܊a lor, iar părintii au fost mul܊umiti.. Conceptul cercetării a inclus politicile
܈i modalită܊ile în care au fost oferite comunită܊ii educa܊ionale instrumente eficiente de participare în
evaluarea calită܊ii educa܊iei, inclusiv învă܊ământul la distan܊ă.
O sursă importantă au fost platformele educa܊ionale existente, dar ܈i instrumentele digitale pentru
asigurarea învă܊ământului online, managementul timpului ܈i a resurselor pentru elevi în condi܊ii de criză.
Majoritatea celor implica܊i sunt de acord că nu prea mai au valoare teoriile ܈i dogmele însu܈ite ani în ܈ir,
ci, mai importante sunt rela܊iile care se stabilesc între oameni, comunicarea eficientă ܈i grija fa܊ă de
persoanele apropiate, adică atitudinile ܈i valorile care constituie fundamentul noii paradigme ale educa܊iei.
S-a ajuns ܈i la concluzia, că sistemul educa܊ional tradi܊ional trebuie resetat, fiind în mare parte rigid,
fiind axat preponderent pe domeniul cognitiv ܈i mai pu܊in pe cel afectiv ܈i psihomotor. Cu certitudine atât
cadrele didactice dar ܈i elevii trebuie să-܈i îmbunătă܊ească substan܊ial abilită܊ile digitale, ceea ce va schimba
calitativ rela܊ia profesor-elev dar ܈i ܈coală-familie. În acela܈i timp ܈i societatea civilă va trebui să fie
conectată mai activ la problemele educa܊iei, venind cu sugestii constructive de îmbunătă܊ire, în special a
modalită܊ilor de învă܊are de la distan܊ă ܈i a instrumentelor digitale.
73
Învă܊area de la distan܊ă este ܈i va fi un ܈ir de inven܊ii ܈i descoperiri, creativitate ܈i comunicare
eficientă, ܈i va contribui la consolidarea abilită܊ilor de muncă independentă, promovarea unei culturi a
încrederii ܈i a stării de bine. Totodată, cadrele didactice, precum ܈i elevii, părin܊ii, managerii ܈colari trebuie
să fie autodidac܊i, să înve܊e din propria experien܊ă dar ܈i a celorlal܊i.
În viitor trebuie pus accentul pe elementele învă܊ării personalizate/ individualizate, dar ܈i pe
posibilită܊ile copilului. Elevii nu vor pune accent doar pe con܊inuturi, ci ܈i pe analiza strategiilor ܈i
modalită܊ilor de învă܊are, precum ܈i pe rela܊iile stabilite între participan܊ii la actul învă܊ării.
Bibliografie:
1) Pavel Cerbuscă: “ Învă܊ământul în mod online: eficacitate ܈i eficien܊ă ”
74
ÎNVĂ܉ĂMÂNTUL ROMÂNESC ÎNTRE ONLINE ܇I TRADI܉IONAL -
PROBLEME ALE ACTULUI DE PREDARE-ÎNVĂ܉ARE-EVALUARE
Ultimii doi ani ne-au pus în fa܊a unei realită܊i cunoscute, dar ascunsă, prin tăcere - echivalent al
complicită܊ii, de to܊i factorii implica܊i. Această realitate constă în expunerea fragilită܊ii învă܊ământului
românesc, în expunerea lipsurilor materiale ܈i umane care afectează procesul de predare-învă܊are-evaluare.
Această realitate ar putea fi îmbunătă܊ită prin introducerea unor măsuri clare, coerente ܈i consecvente:
1. Formularea unei noi metodologii de evaluare pentru examenele na܊ionale. Momentele de
întrerupere a activită܊ilor clasice în unită܊ile ܈colare sunt aproape o certitudine pentru viitorul apropiat.
Evaluarea Na܊ională ܈i Bacalaureatul trebuie să poată fi sus܊inute ܈i în alt fel decât cel de până acum.
Propunem dezvoltarea unei metodologii de evaluare bazată pe principiul evaluării continue a competen܊elor
dobândite de elevi în parcursul lor educa܊ional.
2. Adaptarea curriculum-ului actual la cerin܊ele unei evaluări continue, de parcurs. Modificarea
planurilor cadru, a curriculum-ului sau a con܊inuturilor este un proces îndelungat ܈i consumator de resurse.
În orizontul de timp al următorului an ܈colar o astfel de modificare nu este realistă, ea poate fi avută în
vedere ca măsură de politică educa܊ională pe termen lung.
3. Evaluările na܊ionale pentru clasele a II-a, a IV-a ܈i a VI-a alături de implementarea ܈i utilizarea
portofoliului educa܊ional al elevilor, prevăzută de Legea Educa܊iei Na܊ionale, pot constitui o bază solidă
pentru noul sistem de evaluare. De asemenea, metodologia de organizare a acestor evaluări poate fi
îmbunătă܊ită ܈i extinsă ܈i la nivelul altor ani ܈colari. Extinderea poate fi pilotată în anul ܈colar următor ܈i
apoi generalizată în anii ܈colari viitori.
4. Investi܊ii pentru rezolvarea problemelor sanitare ale ܈colilor. Aceste unită܊i ܈colare sunt cunoscute
܈i localizate geografic astfel încât realizarea cu prioritate a acestor investi܊ii nu necesită alocarea unor
resurse suplimentare.
5. Formularea unei strategii ܈i implementarea acesteia pentru a asigura acces universal la servicii
medicale minimale la nivelul unită܊ilor ܈colare. Triajul epidemiologic minimal, echiparea gratuită a
elevilor, cadrelor didactice ܈i a personalului administrativ cu materiale igienico-sanitare precum ܈i derularea
unor cursuri de instruire destinate acestora cu privire la aplicarea normelor minime de igienă sunt condi܊ii
necesare pentru a putea desfă܈ura, în condi܊ii de siguran܊ă, activită܊ile ܈colare tradi܊ionale.
6. Construc܊ia, implementarea ܈i reglementarea unui cadru care să instituie obligativitatea utilizării
unui instrument on-line pentru a asigura „dublarea” activită܊ilor educa܊ionale tradi܊ionale la nivelul
unită܊ilor ܈colare. Utilizarea diferitelor platforme sau servicii existente care permit interac܊iunea sincronă
sau asincronă între elevi ܈i cadrele didactice trebuie să devină, în următorul an ܈colar obligatorie. Ministerul
Educa܊iei de܊ine platforma resursă digital.educred.ro, iar versiunile digitale ale manualelor sunt disponibile
public pe manuale.edu.ro. Condi܊iile minimale pentru transferul spre o infrastructură care să dubleze ܈i să
sus܊ină on-line procesul educa܊ional tradi܊ional există. În continuarea lor, Ministerul are obliga܊ia de a
sus܊ine tehnic ܈i cu echipamente necesare unită܊ile ܈colare pentru a-܈i dezvolta infrastructura necesară,
adaptată nevoilor specifice ale comunită܊ii pe care o deserve܈te. În plus Ministerul Educa܊iei are obliga܊ia
de a sus܊ine eforturile cadrelor didactice de adaptare a con܊inutului educa܊ional la cerin܊ele instrumentelor
on-line. În scenariul în care ܈colile vor mai trece prin perioade de suspendare a activită܊ii, cadrele didactice,
dacă au nevoie, trebuie să poată accesa fizic resursele tehnice aflate la nivelul ܈colilor.
7. Sus܊inerea cadrelor didactice pentru dobândirea unui nivel de bază al competen܊elor tehnice ܈i de
tehnologia informa܊iei necesare utilizării instrumentelor on-line în procesul educa܊ional. Programele de
75
formare destinate cadrelor didactice ar trebui să fie finan܊ate prioritar de către Ministerul Educa܊iei în
perioada următoarelor luni. O altă necesitate este evaluarea nivelului de competen܊e digitale ale cadrelor
didactice ܈i furnizarea de servicii de mentorat / tutoriat specializat pe diferite nivele de dificultate ܈i pentru
nivele de învă܊ământ cu scopul dezvoltării de abilită܊i digitale specifice, necesare desfă܈urării procesului
educa܊ional.
8. Reactivarea ܈i extinderea re܊elei de mediatori sanitari cel pu܊in, într-o primă fază, în comunită܊ile
cunoscute aflate în risc de sărăcie (ex. zone urbane sau rurale marginalizate). Mediatorii sanitari au mai
func܊ionat în cadrul sistemului educa܊ional la începutul anilor 2000. Rolul acestora poate fi esen܊ial în
popularizarea măsurilor preventive în cadrul comunită܊ii ܈colare, dar ܈i în cadrul mai larg al comunită܊ii.
9. Implementarea unor solu܊ii pentru a rezolva problema supra-aglomerării spa܊iilor ܈colare.
10. Elaborarea ܈i implementarea generalizată la nivel de sistem a unor programe de sprijin destinate
elevilor ܈i familiilor în func܊ie de nevoile specifice ale acestora. Programele existente, precum „Cornul ܈i
Laptele”, „܇coală după ܇coală”, „Euro 200”, precum ܈i bursele educa܊ionale de diferite tipuri acordate de
către administra܊ia publică locală trebuie să fie evaluate ܈i îmbunătă܊ite. Prin redistribuirea unor resurse
financiare între aceste programe poate fi crescută eficien܊a lor. Modificarea criteriilor de includere în cadrul
acestor programe na܊ionale în vederea lărgirii numărului de beneficiari posibili reprezintă o prioritate pentru
îmbunătă܊irea acestor programe.
11. Realizarea unei evaluări psihologice a efectelor pe care perioada de închidere a ܈colii ܈i izolare
socială le-au produs asupra elevilor. La reluarea cursurilor testarea cuno܈tin܊elor nu este suficientă, fiind
necesară realizarea unei evaluări a contextului familial al fiecărui elev, dar ܈i a stării psihologice a acestuia.
Obiectivul acestor evaluări este stabilirea unor planuri individualizate de sprijin ܈i consiliere pentru fiecare
elev. Aceste planuri pot fi elaborate cu sprijinul serviciilor publice de asisten܊ă socială (SPAS) ܈i al
personalului Centrelor Jude܊ene de Resurse ܈i Asisten܊ă Educa܊ională (CJRAE, respectiv CMBRAE pentru
municipiul Bucure܈ti). Personalul CJRAE / CMBRAE ܈i cel al SPAS trebuie suplimentat, cu precădere în
zonele dezavantajate socio-economic.
12. Suplimentarea pentru clasele de nivel primar ܈i gimnazial a personalului didactic ܈i de consiliere
psiho-pedagogică. Pentru implementarea planurilor de sprijin personalizat pentru elevi, recomandăm
suplimentarea personalului didactic prin realizarea unor echipe mixte care să lucreze cu copii în timpul
activită܊ilor educa܊ionale.
13. Dezvoltarea unui pachet integrat de servicii furnizate la nivel comunitar de sprijin al familiilor
vulnerabile: acces la servicii de îngrijire, asisten܊ă medicală comunitară, locuin܊e sociale sau chirii
subven܊ionate, măsuri de sprijin educa܊ional. Aceste servicii pot fi oferite de echipe comunitare care cuprind
speciali܈ti educa܊ionali, asisten܊i sociali, asisten܊i medicali, mediatori sanitari, logopezi, psihologi,
consilieri din cadrul AJOFM.
Bibliografie:
76
IMPORTANğA EVALUĂRII,
METODE, TEHNICI ùI STRATEGII APLICATE
În cadrul procesului de învăĠământ, evaluarea, alături de predare úi învăĠare, este una din cele trei
activităĠi dominante, jucând un rol de feedback, deosebit de important. Ea determină, prin rolul său de
conexiune inversă, eficienĠa procesului de învăĠământ, raportând concret obiectivele proiectate la
rezultatele obĠinute. Deci, activitatea de evaluare întregeúte caracterul sistemic al procesului educaĠional,
oferindu-i posibilitatea autoreglării.
Evaluarea este calea de perfecĠionare permanentă a procesului educativ, constituindu-se într-un
mijloc obiectiv de control úi măsurare a rezultatelor acestuia. Pentru a spori eficacitatea úi randamentul
financiar úi diacronic al activităĠii de evaluare, aceasta trebuie centrată pe obiectivele educaĠionale.
Evaluarea educaĠională reprezintă o componentă a procesului de învăĠământ, alături de predare úi
învăĠare, care prin compararea rezultatelor obĠinute cu obiectivele propuse úi planificate, urmăreúte
autoreglarea úi eficientizarea procesului educativ.
Activitate complexă, evaluarea educaĠională presupune un ansamblu de operaĠii, unele asumate din
diverse domenii ale vieĠii sociale úi altele absolut specifice sferei educaĠionale.
Literatura de specialitate citează cel mai adesea ca fiind reprezentative pentru evaluarea educaĠională
următoarele operaĠii: măsurarea, aprecierea úi decizia.
Cele trei operaĠii ale evaluării educaĠionale se prezintă în cadrul acestui proces ca elemente ale unui
unic sistem, aflându-se în relaĠii de interacĠiune úi interdependenĠă. în acest sens, optim ar fi ca aprecierea
să se producă beneficiind de aportul tuturor celorlalte operaĠii. Desele amendări ale evaluării educaĠionale
au fost úi sunt posibile pentru că tocmai această corelare convergentă úi centrată pe interesul formativ al
educabilului, a celor trei operaĠii de evaluare, este un proces destul de rar în practica educaĠională curentă.
Importanta activităĠii de evaluare devine din ce în ce mai accentuată úi recunoscuta în legătură cu
reforma educaĠională întreprinsă în momentul de faĠă. O evaluare reală, eficientă, ajută cadrul didactic să
aprecieze gradul în care au fost atinse obiectivele procesului de învăĠământ, precum úi progresul úi
dificultăĠile lui.
Conceptul de evaluare, particularizat pe ciclul preúcolar, păstrează caracteristicile evaluării unei
activităĠi didactice, dar cu note specifice determinate de treapta de învăĠământ úi de natura conĠinutului de
evaluat.
In activitatea din grădiniĠă, actul de evaluare are drept scop măsurarea úi aprecierea cunoútinĠelor,
priceperilor úi deprinderilor dobândite de copiii în cadrul actului educaĠional. În acelaúi timp, evaluarea
urmăreúte úi aspectele formative ale muncii educatoarei, concretizată în modalităĠile de abordare a
schimbării, în atitudinile úi comportamentele dobândite de copilul preúcolar prin procesul de învăĠământ.
În învăĠământul preúcolar, reforma începută din interior, omogenă în atitudini úi scopuri, fiind
necesară schimbării programelor de învăĠământ din ultimii ani aplicate în mod creator de către educatoare,
a adus un răspuns clar integrării noastre în reforma învăĠământului românesc.
77
Din punct de vedere al momentului în care se face evaluarea, se disting:
Ɣ evaluarea iniĠială (realizată la începutul perioadei de instruire); are scopul fundamental de a
diagnostica nivelul de pregătire a celor care învaĠă; permite predicĠii;
Ɣ evaluarea curentă/continuă/de progres/formativă (realizată pe parcursul perioadei de studiu); scopul
acestui tip de evaluare este de a asigura o verificare permanentă (un feedback permanent) úi de a susĠine o
pregătire/instruire sistematică úi continuă; se realizează pe secvenĠe de instruire mai reduse; funcĠia
diagnostică este orientativă în acest caz/relativă; măsoară performanĠele tuturor celor care învaĠă úi se aplică
pentru întregul set informaĠional transmis; înregistrează sistematic progresele/regresele; nu vizează
ierarhizarea subiecĠilor evaluaĠi; este principalul reper (prin informaĠia pe care o oferă) în ameliorările
curente;
Ɣ evaluare periodică/ intermediară (realizată în cursul perioadei de studiu dar la intervale mai mari
de timp decât cea curentă); are scopul fundamental de a verifica mai ales gradul de restructurare a
informaĠiei transmise în module mai ample sau capacitatea de a sintetiza - generaliza; strict considerând-o
se poate aprecia că e o formă a evaluării curente dar cu conotaĠii sumative;
Ɣ evaluarea finală/sumativă/ cumulativă/ de încheiere (se realizează la sfârúitul perioadei de studiu,
an úcolar/semestru); vizează verificarea structurii informaĠiei în sinteze mari (verifică primordial
capacitatea de sinteză a celor care învaĠă dar úi pe cea de a aplica informaĠia în/la contexte concrete, vizează
atingerea standardelor curriculare de performanĠă); este realizată prin verificarea parĠială a cunoútinĠelor
dobândite; realizează un sondaj atât în ceea ce-i priveúte pe preúcolari, cât úi în domeniul de cunoaútere
supus verificării; apelează la obiectivele cadru ale domeniului de cunoaútere; este constatativă úi
ierarhizatoare; nu mai permite corecĠii/ameliorări pentru/în grupul evaluat.
Evaluarea iniĠială se realizează la începutul unui program de instruire úi stabileúte nivelul de pregătire
al preúcolarilor în momentul iniĠierii programului respectiv, constituind o condiĠie hotărâtoare pentru reuúita
activităĠilor următoare deoarece oferă educatoarei posibilitatea de a cunoaúte potenĠialul fiecărui copil.
Pentru ca evaluarea iniĠială să fie eficientă, trebuie elaborate criterii úi modalităĠi de verificare, măsurare úi
apreciere a nivelului de pregătire a preúcolarilor, pornind de la obiectivele propuse. Datele obĠinute ajută la
conturarea activităĠii didactice în trei planuri: stabilirea modului adecvat de predare a noului conĠinut al
programei; organizarea unui program de recuperare; adoptarea unor măsuri de sprijinire úi recuperare a
unora dintre preúcolari.
Metode, tehnici úi instrumente tradiĠionale úi alternative de evaluare folosite în învăĠământul
preúcolar:
Ŷ Metode tradiĠionale de evaluare:
Ƈ Probe orale - sunt cele mai utilizate metode úi prezintă avantajul că favorizează dialogul, copii
având posibilitatea de a-úi argumenta răspunsul. Educatoarea poate interveni úi ea corectând sau completând
răspunsul celor chestionaĠi. In folosirea acestei metode trebuie să se Ġină seama de o serie de limite precum:
gradul diferit de dificultate al întrebărilor, emotivitatea elevilor, starea afectivă a cadrului didactic,
indulgenĠa sau exigenĠa exagerate úi altele.
Ƈ Probe scrise - se concretizează prin fiúe individuale sau, mai nou, caiete de muncă independentă,
alcătuită pe diverse domenii de cunoaútere úi sunt preferate celor orale pentru că prezintă unele avantaje:
posibilitatea verificării unui număr mare de preúcolari în acelaúi timp, raportarea rezultatelor la un criteriu
unic de validare úi avantajarea unor copii timizi.
Ƈ Probele practice - se folosesc la unele discipline specifice (educaĠie fizică, educaĠie plastică,
activitate practică) úi evaluează capacitatea preúcolarilor de a aplica în practică unele cunoútinĠe, urmăreúte
aprecierea stadiului de formare a deprinderilor úi abilităĠilor. Evaluarea prin probe practice se realizează
prin metoda jocului úi a exerciĠiului.
Ŷ Metode alternative de evaluare:
78
Ƈ Portofoliul cu produsele copiilor - instrument de evaluare complex ce include experienĠa úi
rezultatele obĠinute prin celelalte metode de evaluare, urmărind progresul global efectuat de copil.
Reprezintă un mijloc de a valoriza munca individuală a preúcolarului úi acĠionează ca un factor de
dezvoltare a personalităĠii. Solicită mult timp úi efort úi o interpretare a rezultatelor în baza unor criterii
foarte bine formulate úi cu o eficienĠă mai mare în ceea ce priveúte reflectarea progreselor realizate de către
fiecare copil;
Ƈ Autoevaluarea - ajută copiii să-úi dezvolte capacităĠile de autocunoaútere, să-úi valorizeze atât
cunoútinĠe, cât úi atitudini úi comportamente; constituie o modalitate de evaluare cu mari valenĠe formative,
permiĠând aprecierea propriilor performanĠe în raport cu obiectivele educaĠionale propuse; îi oferă fiecărui
copil posibilitatea să descopere sensul propriei valori, premisă necesară oricărei depăúiri, vizând
autoperfecĠionarea;
Metodele tradiĠionale pentru evaluarea activităĠii preúcolarilor vor fi completate cu metodele
alternative, astfel încât educatoarea va concepe adevărate strategii evaluative care să reflecte nivelul de
dezvoltare atins de preúcolar, strategii ce vor fi utilizate într-un climat deschis, flexibil, degajat, permisiv,
care să le inspire copiilor dorinĠa de a participa la astfel de activităĠi fără teamă de eúec.
Subliniind rolul úi importanĠa deosebită a evaluării, R. Ausubel susĠine „Dacă aú vrea să reduc toată
psihopedagogia la un singur principiu, eu spun: ceea ce influenĠează mai mult învăĠarea sunt cunoútinĠele
pe care le posedă la plecare. AsiguraĠi-vă de ceea ce el útie úi instruiĠi-l în consecinĠă!” (R. Ausubel, 1981)
79
Metode ܈i instrumente de evaluare
în învă܊ământul special ܈i special integrat
*Giuglea Ionela-Daniela
Prof. logoped CSEI ,,Delfinul” Constan܊a
În activitatea didactică pe care o desfă܈or zi de zi, am fost pusă deseori în situa܊ia de a găsi solu܊ii
optime în ceea ce prive܈te selectarea itinerariilor educa܊ionale potrivite fiecărui elev cu CES, astfel încât
acesta să evolueze ܈i să-܈i atingă poten܊ialul maximal de dezvoltare. Am realizat pe parcurs că procesul
complex al evaluării, utilizat corespunzător, poate răspunde acestui deziderat.
Daca primii pa܈i în cunoa܈terea copiilor se realizează cu succes, demersul ulterior poate fi realizat în
conformitate cu nevoile psihoindividuale ale acestora. De asemenea, evaluarea utilizată pe parcursul
procesului educa܊ional oferă indicii importante despre nivelul achizi܊iilor ܈i despre ceea ce poate fi
ameliorat în managementul învă܊ării astfel încât să se atingă obiectivele educa܊ionale. Din această
perspectivă, procesul evaluativ are o teleologie formativă.
A܈adar, evaluarea persoanelor cu cerin܊e educative speciale reprezintă un demers fundamental în
psihopedagogia specială, proces prin care se urmăre܈te cunoa܈terea aprofundată a acestora în plan medical,
psihologic, educa܊ional ܈i social. O astfel de abordare comprehensivă supune analizei totalitatea
problemelor întâmpinate de elevii cu nevoi educative speciale în mediul lor de via܊ă.
Conform opiniei lui A. Ghergu( ܊2011), principalele strategii evaluative utilizate în lucrul cu elevii
cu CES sunt următoarele:
Tabel 1. Strategii evaluative utilizate în lucrul cu elevii cu CES
(Adaptare după Ghergu܊, 2011)
Evaluarea ini܊ială Evaluarea continuă / Evaluarea finală
formativă
-are o natură constatativă; -este un tip de evaluare - are următoarele obiective:
-are următoarele obiective: care evidenĠiază nivelul x estimarea eficacităĠii
x identificarea, inventarierea, potenĠial al dezvoltării úi intervenĠiei sau a programului;
clasificarea, diagnosticarea; urmăreúte iniĠierea unor x modificarea PSP (Plan
x stabilirea nivelului de programe de antrenament al de Servicii Personalizat) în
performanĠe sau a potenĠialului operaĠiilor mintale; funcĠie de constatări;
actual al copilului; -ea nu este centrată pe x reevaluarea copilului úi
x estimarea/prognoza deficit, ci evidenĠiază ceea reconsiderarea deciziei.
dezvoltării ulterioare, bazată pe ce útie úi ce poate copilul, ce
potenĠialul individual úi integrat deprinderi úi abilităĠi are
al copilului; într-o anumită etapă a
x stabilirea încadrării pe grad dezvoltării sale.
sau nivel educaĠional etc.;
x stabilirea parametrilor
programului personalizat de
intervenĠie.
Bibliografie:
81
ACTIVITATEA EVALUATIVĂ ÎN LUMEA DIGITALĂ,
LA DISCIPLINA MATEMATICĂ
Folosirea instrumentelor digitale în evaluarea elevilor din clasele primare, la disciplina matematică
se justifică atunci când acest lucru aduce un plus de calitate ܈i eficien܊ă a situa܊iilor ܈i experien܊elor de
evaluare. Acestea trebuie privite ca instrumente de optimizare ܈i eficientizare.
Marin Manolescu consideră că formularea sarcinilor de evaluare ce presupun folosirea de
instrumente digitale la disciplina matematică presupun respectarea unor criterii de calitate, ܈i anume3:
Sarcinile de evaluare să ܊ină cont de exigen܊ele curriculumului ܈i să se asigure coeren܊a cu toate
celelalte componente principale ale procesului de învă܊ământ;
Sarcinile de evaluare să fie relevante în scopul dobândirii competen܊elor generale ܈i specifice, dar
܈i a competen܊elor esen܊iale pentru integrarea socială (gândire critică, colaborare, comunicare);
Sarcinile de evaluare să fie compatibile cu posibilită܊ile reale de cunoa܈tere ܈i de ac܊iune ale
elevilor, să fie adecvate poten܊ialului lor psihic ܈i fizic;
Să permită personalizarea învă܊ării ܈i a evaluării ܈i să asigure elevilor un ritm propriu de rezolvare
a sarcinilor de evaluare;
Să-l ajute pe elev ”să înve܊e cum să înve܊e”, adică cum să-܈i construiască singur cunoa܈terea, prin
ac܊iune proprie;
Să fie autentice, luând în considerare nevoile ܈i interesele lor de cunoa܈tere ܈i ac܊iune, dar ܈i
relevante, ܊inând cont de experien܊a lor anterioară;
Să antreneze capacită܊i de gândire de nivel superior, gândirea creativă, gândirea critică, pentru a
depă܈i simpla în܊elegere ܈i re܊inere a informa܊iei ܈i a se ajunge la profunzimea prelucrării informa܊iei:
conexiunii originale, aprecierii critice, analize ܈i structurări ingenioase ale ideilor, sinteze de informa܊ii
provenite din surse diferite, găsirea de argumente convingătoare în sus܊inerea punctelor de vedere
personale, oferirea ܈i acceptarea de perspective diferite legate de acela܈i subiect, exersarea capacită܊ii
rezolutive;
Să permită abordări multidisciplinare ܈i interdisciplinare;
Să trezească interesul, curiozitatea ܈i motiva܊ia elevilor, implicarea emo܊ională ܈i cognitivă, să fie
provocatoare, incitante, să îndemne la a pune întrebări ܈i a căuta răspunsuri, solu܊ii, la a face investiga܊ii,
cercetări personale;
Să faciliteze aplicarea cuno܈tin܊elor ܈i transferul acestora în situa܊ii noi;
Să dinamizeze procesul educativ ܈i să asigure un cadru interactiv de învă܊are-evaluare;
Să asigure cre܈terea obiectivită܊ii ܈i a transparen܊ei evaluării, oferind criterii clare ܈i posibilitatea
negocierii acestora;
Să accesibilizeze implicarea elevului în sarcină ܈i urmărirea tuturor pa܈ilor necesari;
Să dezvolte sim܊ul responsabilită܊ii ܈i asumarea răspunderii acestuia pentru propria învă܊are;
Să faciliteze învă܊area împreună cu ceilal܊i, învă܊area prin cooperare sau colaborare;
Să permită cadrului didactic asumarea rolului de facilitator ܈i de ghid al învă܊ării;
Să încurajeze auto-evaluarea ܈i inter-evaluarea.
3
Marin Manolescu, Perspective inovative ale evaluării în învăаământul primar. Evaluare digitală, Editura
Universitară, Bucure܈ti, 2016, pag. 115-116.
82
În prezent, la nivel na܊ional evaluarea asistată de calculator este o adevărată provocare, datorită
pandemiei care a dus la un ritm accelerat de utilizare a calculatorului/laptopului în activitatea cu elevii.
Bibliografie:
x Marin Manolescu, Perspective inovative ale evaluării în învă܊ământul primar. Evaluare digitală,
Editura Universitară, Bucure܈ti, 2016, pag. 115-116.
83
EVALUAREA ÎN ÎNVĂ܉ĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
ÎNTRE ONLINE ܇I TRADI܉IONAL
Având în vedere contextul epidemiologic actual, în anumite perioade ale anului ܈colar suntem nevoi܊i
să apelăm la tehnologia informatică, pentru a ne sus܊ine lec܊iile de predare precum ܈i lec܊iile de evaluare în
sistem online.
În educa܊ia online se schimbă, în primul rând, mediul de învă܊are. Nu mai există ܈coala
ca spa܊iu, ca tot ansamblul rela܊ionar. Modificări apar ܈i în ceea ce prive܈te comunicarea. Aceasta este
puternic filtrată de tehnologie, nu mai este atât de persuasivă ܈i din acest motiv se impune un efort
suplimentar de a veni cu un bagaj mult mai amplu de resurse ce urmeează a fi investite. Se schimbă rutina:
pregătirea pentru ܈coală, plecarea spre ܈coală, drumul în sine au efecte psihologice asupra elevilor.
În desfă܈urarea orelor de educa܊ie fizică ܈i sport întâmpinăm diferite probleme legate de lipsa spa܊iului
adecvat pentru practicarea exerci܊iilor fizice (elevii participă de la domiciliu la ore), nu se pot folosi o gamă
largă de accesorii (cercuri, conuri, mingi, etc. ), ci doar obiecte improvizate, supravegherea elevilor pentru
a preîntâmpina eventuale accindentări.
Cu toate aceste impedimente am realizat o evaluare continuă verificând sistematic pe parcursul
programului de instruire, pe secven܊e mai mici, în fiecare lec܊ie, având drept scop cunoasterea gradului de
însu܈ire de către elevi a con܊inutului predării, finalizându-se cu notare. Utilitatea evaluării continue ܈i
valorificarea ei se regăsesc în analiza pe care o face profesorul, privind modul de organizare, a metodelor
܈i sistemelor de activită܊i din etapele următoare.
Procesul de evaluare presupune verificarea, aprecierea ܈i notarea. Prin verificare în܊elegem procesul
prin care elevul execută o sarcină de lucru. Uneori sarcina de lucru este înso܊ită ܈i de norme (baremuri) care
exprimă scala valorică de efectuare a sarcinei de lucru.
Aprecierea executării exerci܊iilor în vederea evaluării constă în reflectarea realită܊ii în con܈tiin܊a
profesorului (realizarea unor judecă܊i de valoare). Am utilizat atât aprecierea verbală, care este curentă cu
rol de feed-back pentru orice exersare a elevilor, dar ܈i aprecierea prin acordare de note/calificative.
Aprecierea este condi܊ionată de natura exerci܊iilor la care este verificat elevul. Exerci܊iile trebuie să fie
măsurabile, aprecierea să fie obiectivă. Notarea continuă se materializeaza prin acordarea de note sau
calificative, în urma execu܊iilor monitorizate de către profesor. În sistem online am notat performan܊a
motrică, progresul realizat de elev, cantitatea ܈i calitatea elementelor însu܈ite în raport cu cerin܊ele
exprimate de profesor, capacitatea elevului de restructurare, autoevaluare a elementelor însu܈ite, nivelul
cunostin܊elor teoretice însu܈ite de elev, atitudinea elevului fa܊ă de ora de educa܊ie fizică ܈i sport, frecven܊a
la lec܊iile online. În evaluarea online am identificat standarde clare ܈i sintetice, am utilizat o varietate de
probe de evaluare, am identificat sarcini de evaluare care să fie bazate pe performan܊ă, atât cât s-a putut
având în vedere spa܊iul în care se desfă܈oară ora de curs (la domiciliul fiecărui elev).
Am ܊inut cont de opiniile elevilor astfel încât să pot primi un feedback, în ideea de a face eventuale
modificări la con܊inutul lec܊iei ܈i al evaluării pentru a ob܊ine rezultate eficiente din partea elevilor.
Obligatoriu, preocuparea principală a fost asigurarea siguran܊ei ܈i securitată܊ii elevilor în timpul
efectuării sarcinilor de lucru, eliminarea riscurilor de accidentare.
Interac܊iunea profesor/elev este o componentă crucială a evaluării. Terenul de sport sau sala de sport
îl prezintă pe profesor în fa܊a elevilor, transferând informa܊ii sub formă de prelegere, conversa܊ie ܈i
explica܊ii practice, în online elevul nu beneficiază de explica܊ia practică, atunci când profesorul explică
84
exerci܊iul prin lucru practic ܈i cel mai important elevul nu beneficiază de ajutor atunci când efectuează
exerci܊iile impuse de profesor.
De܈i resursele online permit revolu܊ionarea sistemului educa܊ional, nu numai pentru că sunt
convenabile ܈i accesibile, ci pentru că permit ca întregul proces de predare ܈i învă܊are, evaluare să devină
mai mai interesant ܈i adaptat elevului digital, la educa܊ie fizică ܈i sport, desfă܈urarea proceselor de predare
܈i învă܊are, evaluare, face to face, sunt mult mai eficiente ܈i mult mai sigure din punct de vedere al
integrită܊ii corporale ale elevilor participan܊i.
85
EVALUAREA ÎN ÎNVĂ܉ĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
ÎNTRE ONLINE ܇I TRADI܉IONAL
86
Instrumentele de evaluare on-line ne pun la dispozi܊ie o gamă largă de posibilită܊i de evaluare, uneori
tehnica fiind mult mai pregătită decât suntem noi dispu܈i să explorăm. Pe lângă recomandările descrise mai
sus pentru elaborarea testelor, on-line-ul pune la dispozi܊ia evaluatorilor un set de standarde ܈i specifica܊ii
dedicate instruirii asistate de calculator:SCORM.
Profesorii care caută modalită܊i de integrare a tehnologiei prin intermediul re܊elelor de socializare în
sarcini ܈i evaluare au alegeri aproape nelimitate.
Să enumerăm câteva:
– Google Classroom: aici pute܊i discuta cu elevii – Meet video chat e inclus gratuit acum; pot fi
corectate temele ܈i poate fi oferit feedback direct fiecărui elev, se poate crea o bancă de comentarii pentru
feedback mai facil pe baza celor mai frecvente comentarii pe care le oferi܊i elevilor etc.
– Google Jamboard este un mod de vizualizare foarte facil al unor răspunsuri scurte – to܊i elevii pot
vedea toate răspunsurile date pe post-it-uri virtuale.
– Google Forms (permite conceperea unor formulare care pot fi utilizate pentru a ob܊ine feedback,
pentru a trimite confirmări de participare la un eveniment, dar ܈i pentru a crea teste scrise. Serviciul permite
profesorului să includă imagini sau video pentru interpretare sau ca material de reflec܊ie pentru elev. Elevii
pot primi atât întrebări deschise, cât ܈i închise, cu mai multe variante de răspuns, sau nu.) Func܊ia Quiz
permite, pe mai departe, oferirea de feedback prompt. Elevii pot afla imediat dacă la un test cu răspunsuri
la alegere au răspuns corect sau nu.
Aici măiestria profesorului este să construiască distractori (răspunsuri gre܈ite, care rezultă dintr-un
proces de gândire eronat, dar frecvent la elevi) cât mai buni. Mai mult, putem să includem explica܊ii pentru
răspunsul gre܈it, explica܊ii pe care elevul să le primească de îndată ce a terminat testul. În plus, elevii pot
relua testul.
– Kahoot – baza pedagogică a acestei aplica܊ii este că elevii devin „profesori”, construind ei în܈i܈i
itemi de teste.
– Wordwall – mai multe tipuri de activită܊i potrivite pentru evaluare, mai ales la învă܊ământul primar.
Există, de asemenea, multe programe de anima܊ie pe care elevii le pot folosi pentru a realiza
prezentări: Prezi, Animaker etc. Elevii pot să realizeze filmule܊e cu screencast-o-matic în care să surprindă
atât imagine de pe interfa܊a device-ului propriu, cât ܈i vocea proprie.
Se spune că cel mai bun instrument este cel pe care oamenii îl vor folosi. De aceea, vă încurajăm să
explora܊i ܈i permite܊i si elevilor să facă acela܈i lucru.
În contextele online, implicarea este absolut esen܊ială ܈i aceste instrumente trebuie să creeze o
interac܊iune umană mai profundă ܈i mai semnificativă.
Produsele elevilor sunt cea mai bună dovadă a calită܊ii educa܊ionale, iar creativitatea pe care
tehnologia î܊i permite să o exprimi este ceva despre care profesori din diverse col܊uri ale lumii vorbesc în
mod constant într-un sens pozitiv.
87
Evaluarea în învă܊ământul preuniversitar
De-a lungul timpului evaluarea traditională a fost singura metodă de evaluare cunoscută ܈i utilizată
în ܈coală. Cine s-ar fi gândit la problema care, se pare, aduce spaima în institu܊iile de învă܊ământ? Mai bine
de 70% dintre cadrele didactice din România răspund la întrebarea „Ce te sperie la predarea online?”,
„Evaluarea”, fiind considerată, zic eu, „Challenge 2021”.
Noi, cei care ne aflăm în ipostaza de profesor, elev sau student, fie că am dorit, fie că nu, fie că ne-a
plăcut, fie că nu, am fost nevoi܊i să „experimentăm” ܈i această evlauare online. A avut un efect pozitiv
aspura noastră? Ne va afecta pe viitor? Fiecare dintre noi ar răspunde diferit la această întrebare.
În ceea ce prive܈te predarea online, consider că a fost o modalitate nouă de muncă pentru fiecare
dintre noi, poate chiar necesară, raportându-ne la era tehnologiei în care trăim. Mul܊i ne-am trezit ca într-
un teritoriu nou, fără hartă în mână, gândindu-ne pe unde să o luăm. Care a fost singura modalitate de a
supravie܊ui? Adaptarea. Ne-am adapatat rând pe rând, ne-am învă܊at unii pe al܊ii, noi pe elevi, elevii pe noi.
Am conlucrat ca într-o familie, ceea ce ܈i suntem de fapt. Unii au agreat învă܊area ܈i evaluarea online,
aici mă refer în mare măsură la studen܊i, deoarece a fost o oportunitate pentru cei care aveau unul sau mai
multe joburi să participe la cursuri, chiar dacă a fost doar o participare audio, iar al܊ii, referindu-mă la elevii
din ciclul gimnazial ܈i liceal, ar fi preferat să participe fizic la procesul de învă܊are, deoarece ܈tim cu to܊ii
că anii petrecu܊i în ܈coală sunt cei mai frumo܈i, dar ܈i cei mai folositori în tot ceea ce înseamnă formarea
unui individ, dar ܈i crearea rela܊iilor umane.
Cum se realizază evaluarea tradi܊ională? Prin evaluare orală sau „ascultatul la oră”, lucrarea scrisă,
realizată pe diferi܊i itemi de dificultate, activită܊ile practice, atât la tablă, cât ܈i individual, referatele,
proiectele, tezele ܈i temele. Cum am reu܈it să transpunem aceste metode de evaluare ܈i în mediul online?
Cum am reu܈it să le facem „atractive” pentru a men܊ine ridicat interesul elevilor, să nu le considere o simplă
joacă? Pentru început, pentru a nu fi mari discrepan܊ele, am utilizat evaluarea orală în clasa virtuală. Am
ales un fundal de background cu o sală de clasă, i-am „a܈ezat” în bănci, un prim lucru ce a ajutat la
acomodarea lor în noua sală de clasă, de acasă. De-asemenea, lucrarea scrisă am înlocuit-o cu ajutorul
documentelor Google, cu diferi܊i itemi de dificultate, realiza܊i pe timp limitat, pentru ca elevii să nu aibă
timp să se inspire.
Referatele ܈i proiectele au avut un impact mai mare asupra elevilor, deoarece au avut libertatea de a
lucra în Microsoft PowerPoint, realizând prezentări cât mai variate, astfel exersând munca individuală.
Temele pentru acasă au fost ata܈ate oră de oră în aplica܊ie, deoarece acestea au în principal rolul de a
consolida cuno܈tin܊ele ܈i deprinderile elevilor, dar ܈i pentru a evalua în ce măsură reu܈esc să aplice
cuno܈tin܊ele pe care le-au învă܊at.
Cântărind cele două modalită܊i de evaluare, am ajuns la concluzia că evaluarea online nu ar putea
înlocui pe deplin evaluarea tradi܊ională, cea „face to face”. Poate fi văzută ca o extenise a formelor clasice
de predare-învă܊are-evaluare, deoarece lipse܈te contactul cu profesorul, iar rela܊iile umane care se stabilesc
într-un grup, nu se pot stabili online. A܈adar, de re܊inut este că, un elev bun poate excela în ambele cazuri,
doar dacă există dorin܊a de a evolua ܈i excela.
88
EVALUAREA INTRE TRADITIONAL SI ONLINE
“Educatia este pur si simplu sufletul societatii trecand de la o generatie la alta”. (G.K. Chesterton)
O reforma educationala reala, pertinenta impune o noua conceptie asupra evaluarii progresului scolar,
aceasta fiind impusa si de modificarile intervenite la nivelul curriculumului pentru educatie
timpurie, modificari care trebuie secondate de schimbari in domeniul evaluarii rezultatelor.
Activitatea educativă în grădiniĠă este complexă úi solicită forme de evaluare variate, multiple,
adaptate la particularităĠile preúcolarilor. Diversitatea situaĠiilor didactice, precum úi multitudinea de
obiective ale evaluării presupun conceperea úi aplicarea unor strategii diferite care să mijlocească procesul
evaluativ.
În grădiniĠă putem vorbi de evaluare iniĠială în momentul venirii copilului în instituĠie úi evaluare
finală, la părăsirea acesteia, când trebuie să i se completeze fiúa psiho-pedagogică finală (profil de
personalitate, inventar de cunoútinĠe, interese úi posibilităĠi de învăĠare) pentru a se recomanda înscrierea la
úcoală.
Evaluarea formativă (continuă) este indispensabilă înr-o pedagogie a formării centrate pe copil.
Rezultatele se raportează, după fiecare secvenĠă, la obiective, cu scopul de a înregistra lacune, greúeli sau a
confirma eficienĠa învăĠării. Evaluarea formativă ajută la prevenirea unor distorsiuni în învăĠare, provenite
din surse afective (nesiguranĠă, încredere nejustificată, indiferenĠă).
89
Evaluarea formativă are implicaĠii atât în activitatea educatoarei/institutorului, cât úi în cea a
copilului. FuncĠia diagnostică úi prognostică sunt valorificate pentrul copil în stabilirea caracteristicilor
viitorului program instructiv-educativ.
Copilul va învăĠa mai eficient dacă beneficează de rezultatele evaluării, úi le asumă parĠial ca
autoevaluare, dacă înĠelege semnificaĠia evaluării. Este o evaluare continuă, ea evită ruperea procesului de
învăĠare sau reluarea unor trasee lungi (greúit parcurse), printr-o învăĠare conútientă de obiectivele,
desfăúurarea úi rezultatele sale (feed-back).
Continuitatea propriu-zisă nu este însă nci posibilă, nici necesară. Nu pot fi fixate norme de timp sau
cantitate de informaĠii ce se evaluează, evaluarea depinde de amplitudinea proceselor cognitive implicate,
complexitatea activităĠii, posibilităĠile celui educat.
Evaluarea sumativă este tipul de evaluare prin care se constată nivelul de performanĠă atins în raport
cu anumite exigenĠe de formare care au fost stabilite la începutul unei perioade lungi de învăĠare sau care
se formulează abia în momentul evaluării. Constatările se exprimă în calificări atribuite copiilor, clasificări
sau promovări ale acestora.
Chiar dacă învă܊ământul on-line nu poate suplini pe deplin învă܊ământul clasic, dar având un rol
important ca extensie a acestuia, integrarea noilor tehnologii în educa܊ie au scopul de a influen܊a pozitiv
rezultatele procesului instructiv-educativ ܈i de a îmbogă܊ii performan܊ele sistemului educa܊ional.
90
EVALUAREA ONLINE - METODE, TEHNICI ܇I STRATEGII
APLICATE PENTRU REALIZAREA EVALUARII ONLINE
Implementarea Tehnologiilor Informa܊ionale (TI) în educa܊ie este una dintre cele mai importante
probleme într-o societate informa܊ională. Eficien܊a instrumentelor multimedia în metodologia educa܊ională
câ܈tigă tot mai mult spa܊iu din aria metodelor tradi܊ionale de învă܊are. Prin platformele ܈i aplica܊iile
disponibile online, drumul este larg deschis pentru diverse tehnologii utile în predare ܈i evaluare, dar ceea
ce trebuie să vină întâi este modul în care tehnologia va îmbunătă܊i pedagogia folosită. Deci, pedagogia mai
întâi; apoi tehnologia.
Provocarea pentru profesori este să se îndepărteze de no܊iunea de evaluare ca document Word – adică
de la simpla înlocuire a unei bucă܊i de hârtie cu un document electronic – ܈i să folosească tehnologia pentru
a-i ajuta pe elevi să devină autonomi în învă܊are.
Învă܊area – ܈i evaluarea – bazată pe proiect, cu utilizarea media, poate oferi elevilor o serie de op܊iuni.
Experien܊a mea este că le place acest lucru. Creativitatea manifestată este uluitoare. Dar nu pierde܊i din
vedere natura academică a misiunii – cu alte cuvinte, ce dori܊i ca elevii să vă arate că ܈tiu – au învă܊at să
facă?
Instrumentele de evaluare online pentru profesori sunt o parte necesară a învă܊ării la distan܊ă.
Instrumentele de evaluare utilizate de profesor pot fi de natură formativă sau sumativă. Instrumentele de
evaluare formativă sunt chestionarele, sarcinile ܈i întrebările ܈i discu܊iile din clasă pe care profesorii le
folosesc pentru a evalua ܈i ghida procesul de învă܊are al elevilor lor. Instrumentele de evaluare sumativă
sunt eseurile ܈i testele finale date la sfâr܈itul unui proiect, curs, semestru, unitate, program sau an ܈colar.
Dintre instrumentele/ aplica܊iile ce pot fi utilizate în evaluarea elevilor să enumerăm câteva:
1.Quizizz este o aplica܊ie de evaluare a cuno܈tin܊elor ce presupune prezen܊a unor avatare amuzante,
tabele, teme, muzică, meme-uri. Aplica܊ia poate fi accesată de pe telefon, laptop, tabletă sau computer.
2. Wordwall este o aplica܊ie unde se creează diverse activită܊i interactive pentru elevi: fi܈e,
chestionare, potriviri, jocuri de cuvinte, identificarea unor cuvinte lipsă etc. În această aplica܊ie se găsesc
܈i materiale gata create de al܊i utilizatori. Înregistrarea se poate face prin contul Google sau Facebook.
3. Quizlet este o altă aplica܊ie cu ajutorul căreia putem crea teste ܈i pentru aceasta se accesează adresa
următoare quizlet.com . Aici se pot crea în mod gratuit 8 teste.
4. LearningApps este o platformă cu ajutorul căreia se pot crea fi܈e de lucru, activită܊i interactive,
teste etc. Se accesează adresa learningapps.org ܈i se crează cont. Aplica܊ia ne permite să setăm limba în
română.
5. Hot Potatoes . Suita de aplica܊ii Hot Potatoes include cinci aplica܊ii care pot crea exerci܊ii pentru
World Wide Web. Aplica܊iile sunt JCloze (crează exerciĠii de completare a spaĠiilor libere), JCross (crează
cuvinte încruciúate care pot fi completate online), JMatch (crează exerciĠii de împerechere sau de ordonare),
JMix (crează exerciĠii de rearanjare a cuvintelor în propoziĠie) ܈i JQuiz(crează exerciĠii bazate pe întrebări).
Există, de asemenea, o a ܈asea aplica܊ie numită The Masher, care va compila toate exerci܊iile Hot Potatoes
într-o singură unitate.
Profesorii caută modalită܊i de integrare a tehnologiei prin intermediul re܊elelor de socializare în
sarcini ܈i evaluare au alegeri aproape nelimitate.
Exemple:
– Google Classroom: aici se poate discuta cu elevii – Meet video chat e inclus gratuit acum; pot fi
corectate temele ܈i poate fi oferit feedback direct fiecărui elev, se poate crea o bancă de comentarii pentru
feedback mai facil pe baza celor mai frecvente comentarii pe care le oferi܊i elevilor etc.
91
– Google Jamboard este un mod de vizualizare foarte facil al unor răspunsuri scurte – to܊i elevii pot
vedea toate răspunsurile date pe post-it-uri virtuale.
– Google Forms (permite conceperea unor formulare care pot fi utilizate pentru a ob܊ine feedback,
pentru a trimite confirmări de participare la un eveniment, dar ܈i pentru a crea teste scrise. Serviciul permite
profesorului să includă imagini sau video pentru interpretare sau ca material de reflec܊ie pentru elev. Elevii
pot primi atât întrebări deschise, cât ܈i închise, cu mai multe variante de răspuns, sau nu.) Func܊ia Quiz
permite, pe mai departe, oferirea de feedback prompt. Elevii pot afla imediat dacă la un test cu răspunsuri
la alegere au răspuns corect sau nu. Aici măiestria profesorului este să construiască distractori (răspunsuri
gre܈ite, care rezultă dintr-un proces de gândire eronat, dar frecvent la elevi) cât mai buni. Mai mult, putem
să includem explica܊ii pentru răspunsul gre܈it, explica܊ii pe care elevul să le primească de îndată ce a
terminat testul. În plus, elevii pot relua testul.
– Kahoot – baza pedagogică a acestei aplica܊ii este că elevii devin „profesori”, construind ei în܈i܈i
itemi de teste.
– Wordwall – mai multe tipuri de activită܊i potrivite pentru evaluare, mai ales la învă܊ământul primar.
Există, de asemenea, multe programe de anima܊ie pe care elevii le pot folosi pentru a realiza
prezentări: Prezi, Animaker etc.
Elevii pot să realizeze filmule܊e cu screencast-o-matic în care să surprindă atât imagine de pe interfa܊a
device-ului propriu, cât ܈i vocea proprie.
Se spune că cel mai bun instrument este cel pe care oamenii îl vor folosi.
În contextele online, implicarea este absolut esen܊ială ܈i aceste instrumente trebuie să creeze o
interac܊iune umană mai profundă ܈i mai semnificativă.
Produsele elevilor sunt cea mai bună dovadă a calită܊ii educa܊ionale, iar creativitatea pe care
tehnologia î܊i permite să o exprimi este ceva despre care profesori din diverse col܊uri ale lumii vorbesc în
mod constant într-un sens pozitiv.
Profesorii constată avantajele ܈i dezavantajele în aplicarea testelor online:
Avantaje: permite oricărui evaluator realizarea unor teste cu maximă precizie úi profesionalism în
doar câteva minute, utilizând colecĠii profesionale de itemi, elaborate, permite monitorizarea rapidă a
progresului unui număr mare de cursanĠi; utilizarea unor bănci de teste, cu mixarea întrebărilor úi
răspunsurilor care pot preveni copierile la examene; includerea unui număr mare de diverse tipuri de
întrebări într-un test, acoperind mai bine materia studiată, pentru profesori ܈i elevi: adaptare la nivelul
elevilor – u܈or, mediu, greu; rapiditate în interpretare; motivare pentru studiu individual; posibilitate de
rezolvare pentru a 2-a oară a testului; formare ܈i dezvoltare competen܊e IT; utilizarea telefonului mobil în
cadrul procesului educa܊ional; învă܊are unii de la al܊ii, monitorizarea momentului în care s-a realizat
rezolvarea, imposibilitatea comunicării elevilor între ei chiar dacă au acela܈i tip de test, etc.)
Dezavantaje: limitarea posibilităĠilor de testare a abilităĠilor, accentul fiind pus pe memorare úi
recunoaútere; costuri ridicate în faza iniĠială; cunoútinĠe suplimentare în zona de informatică; limitările
sistemelor computerizate privind itemi deschi܈i úi altele. atribuire de răspunsuri la întâmplare de către elevi,
timp pentru elaborarea testelor ܈i transmiterea către elevi, imposibilitatea modificării unor itemi în cadrul
testelor create de către al܊i autori, elevi care nu au mail sau telefon.
BIBLIOGRAFIE:
1. https://edict.ro/instrumente-online-pentru-evaluarea-elevilor/
2. https://www.noi-orizonturi.ro/2020/05/04/cum-evaluam-online-pedagogia-mai-intai-apoi-
tehnologia/
3. Dobre, I., Studiu critic al actualelor sisteme de e-learning, Referat, Academia Română, Institutul
de Cercetări pentru InteligenĠă Artificială, Bucureúti, 2010.
92
Evaluarea pre܈colarilor între tradi܊ional ܈i online
Evaluarea în grădiniĠă este procesul prin care se delimitează, se obĠin úi se furnizează informaĠii utile
despre competenĠele (cunoútinĠele, abilităĠile, aptitudinile úi atitudinile) pe care le deĠin preúcolarii,
permiĠând luarea unor decizii ulterioare. Actul evaluării presupune trei momente relativ distincte:
măsurarea, aprecierea rezultatelor úi adoptarea măsurilor ameliorative.
Pe parcursul unui an ܈colar se organizeaza : Evaluare initială, la început de an ܈colar, Evaluare
sumativă, la finalul primului semestru ܈i Evaluare finală, la sfâr܈itul anului ܈colar.
Evaluarea angajează operaĠii de măsurare-apreciere-decizie, cu scopul de a stabili nivelul de pregătire
al preúcolarilor, de a stabili pa܈ii de urmat ܈i măsurile ameliorative. Evaluarea devine necesară în vederea
proiectării úi asimilării conĠinutului instruirii în etapele următoare, cât úi pentru stabilirea modalităĠilor
adecvate de acĠiune corectivă úi ameliorativă (pentru întreaga grupă sau pentru anumiĠi preúcolari).
Totodată, reprezintă o componentă esenĠială a procesului instructiv educativ din grădiniĠă, fără de care
cadrele didactice nu ar putea constata progresele fiecărui copil în parte úi ale grupei în ansamblu.
Instrumentele de evaluare utilizate trebuie să fie variate ܈i selectate ܊inând cont de categoriile de vârstă
ale pre܈colarilor. Probele trebuie să fie aplicate atât individual cât ܈i în cadrul activită܊ilor frontale sau de
grup.
Obiectivele stabilite urmăresc nivelul la care se află copiii la momentul evaluării, în ceea ce prive܈te:
9 dezvoltarea intelectuală –exprimarea, limbajul, cuno܈tin܊e despre mediu (culori, animale, obiecte),
cuno܈tin܊e ce permit întelegerea pozi܊iilor spa܊iale, cunoa܈terea propriului corp, nivelul de dezvoltare a
sim܊urilor (gust, văz, auz).
9dezvoltarea fizică– înăl܊ime, greutate, echilibru, indică diferite păr܊i ale corpului, execută
mi܈cări simple la comandă.
9dezvoltare artistică – ܊ine creionul, desenează linii, colorează, cântă.
9dezvoltare socio-emotională – capacitatea copiilor de a se adapta la regimul de via܊ă al gradini܊ei,
participarea, stabilitatea ܈i autocontrolul în activitate, cooperarea în grupa de copii.
În situa܊ia actuală dată de pandemia cu Covid 19, situa܊ia evaluării a fost influen܊ată în momentul în
care a trebuit să facem evaluare online.
Trebuie să spun din capul locului că , în opinia mea, evaluarea, ca de altfel întreaga activitate online
cu pre܈colarii, este doar o umbră foarte diluată a ceea ce trebuie ܈i poate să fie activitatea cu copiii. Sigur,
toate cadrele didactice s-au străduit sa improvizeze , să adapteze ܈i să facă acest demers cât mai eficient, ܈i
fiecare în parte a putut constata rezultatele.
Evaluarea online a fost adaptată situa܊iei generate de pandemia de Covid 19 , nivelului copiilor ܈i
posibilită܊ilor de desfă܈urare a activită܊ilor acasă, ܊inând seama ܈i de posibilitatea implicării părin܊ilor ܈i
utilizarea diverselor materile acasa.
Am proiectat activitati care au putut fi desfă܈urate cu un minim de material, fi܈e de lucru u܈or de
reprodus ܈i activită܊i bazate pe joc. Am ܊inut cont în evaluare de informa܊iile culese de la părin܊i, de
răspunsul dat la activită܊ile sugerate, dar ܈i de informa܊iile culese pe parcursul anului, pentru a putea aprecia
evolu܊ia copiilor.
Ca idee generală, pot spune că, în acestă situa܊ie, educatoarea trebuie să se bazeze foarte mult pe
colaborarea cu părin܊ii. Dar, nu de pu܊ine ori, ne-am putut da seama de interven܊ia părin܊ilor asupra
93
produselor activită܊ii copiilor, asupra răspunsurilor ܈i rezultatelor lor, iar rezultatul evaluării a putut fi astfel
modificat.
Intre tradi܊ional ܈i online, desigur că optez pentru tradi܊ional atâta timp cât aceasta se poate desfă܈ura
în condi܊ii de siguran܊ă.
94
EVALUAREA LA GRĂDINI܉Ă
A evalua înseamnă a determina măsura în care obiectivele procesului de instruire au fost atinse,
precum ܈i eficien܊a strategiilor didactice folosite, în vederea perfec܊ionării procesului în etapele următoare.
Evaluare este menită să furnizeze informa܊ii necesare ,,reglării” úi ,,ameliorării” activităĠii, pentru ca aceasta
să se desfă܈oare în cele mai bune condi܊ii.
Modernizarea procesului de învă܊ământ din grădini܊ă implică mai multe componente: proiectarea
didactică, tehnici ܈i instrumente de cunoa܈tere ܈i evaluare a copiilor, parteneriate educa܊ionale, activită܊i
extracurriculare, o metodologie didactică activă. Dacă până acum educatoarea conducea activitatea în stil
tradi܊ional, acum aplicând metode moderne interactive de grup, rolul educatoarei se schimbă. Ea devine
coechipier, îi orientează pe copii să-܈i caute informa܊iile de care au nevoie, îi înva܊ă să dialogheze cu colegii,
să aibă ini܊iativă ܈i rapiditate în gândire ܈i ac܊iune, le stârne܈te interesul pentru competi܊ii ܈i nu în ultimul
rând, îi consiliază.
Din perspectiva abordării curriculare ܈i sistemice a procesului de învă܊ământ, evaluarea face parte
integrantă dintr-un tot, nu trebuie tratată izolat, ci în strânsă corela܊ie cu celelalte activită܊i prin care se
realizează procesul de învă܊ământ, cu predarea ܈i învă܊area. Pe de altă parte, metodele, tehnicile ܈i
instrumentele de evaluare nu pot fi disociate de celelalte variabile ale evaluării: obiectul evaluării (ce se
evaluează), criteriile/ obiectivele educa܊ionale, strategiile evaluative. Toate acestea sunt ca elementele unui
puzzle: pentru a-i în܊elege sensul, trebuie să-i ordonezi păr܊ile.
În aceasta perioadă, când ܊inem legătura cu copiii ܈i părin܊ii online, educatorul nu are o sarcină u܈oară.
Deci reprezintă o formă de învă܊are la distan܊ă, facilă, destinată celor care nu au posibilitatea de a accesa
sistemul de învă܊ământ clasic, traditional, ”fa܊ă în fa܊ă”. Dar există multe instrumente, jocuri online ܈i pentru
copii pre܈colari. Prin platformele ܈i aplica܊iile disponibile online, drumul este larg deschis pentru diverse
tehnologii utile în predare ܈i evaluare, dar ceea ce trebuie să vină întâi este modul în care tehnologia va
îmbunătă܊ii pedagogia folosită. Deci, pedagogia mai întâi; apoi tehnologia.
o îl ajută să fixeze, să consolideze ܈i să re܊ină cuno܈tin܊ele prin repetare ܈i întărirea pozitivă pe care
95
Evaluarea în învă܊ământul preuniversitar,
între online ܈i tradi܊ional
În ultimii ani, toate reformele în educaĠie au pornit de la evaluarea elevilor. Ori se útie că evaluarea
este controlul ce se face la sfârúitul unei activităĠi bine organizată.
ÎnvăĠământul românesc nu are o organizare foarte bună, schimbările au fost multe úi neterminate. Prin
urmare nu s-a ajuns la evaluarea schimbărilor.
Cadrele didactice au pus întotdeauna suflet în ceea ce au făcut, motiv pentru care au căutat să inoveze
în orice domeniu: programare, planificare, evaluare.
În condiĠiile în care activitatea este proiectată cu rigoare, eficienĠa se poate măsura printr-o evaluare
obiectivă, în comportamente observabile.
Prin stabilirea clară a obiectivelor úi a modalităĠilor de evaluare, care nu figurează în programe úi
manuale, cadrele didactice stimulează úi controlează creativitatea, formarea unor comportamente complexe,
pe măsura capacităĠii generaĠiilor pe care le educăm.
Ni se pare firesc ca elevilor să li se comunice la începutul lecĠiei obiectivele pe care le urmărim,
precum úi modalităĠile de evaluare, conútientizându-i de răspunderea asupra pregătirii individuale, a
posibilităĠilor pe care le are fiecare elev, dar mai ales asupra a ceea ce au învăĠat la lecĠia respectivă, având,
fără îndoială, o motivare superioară úi angajată.
Consider că evaluarea ar trebui realizată, nu doar la nivelul cunoútinĠelor elevilor, ci úi a atitudinii
faĠă de muncă, a entuziasmului cu care îndeplineúte sarcinile úcolare.
Voi prezenta pe scurt câteva metode, folosite la orele de Limba franceză, pentru evaluarea
cunoútinĠelor elevilor.
O metodă agreată de elevi este realizarea unui rebus care să cuprindă lexicul lecĠiei anterior predată.
ToĠi elevii sunt implicaĠi în rezolvarea rebusului, cel ce vine la tablă pentru a scrie corect un cuvânt este
rugat să fomuleze un enunĠ, care să dovedească înĠelegerea sensului acestuia. Conjugarea unui verb de către
fiecare elev, prin rotaĠie, reprezintă o metodă de evaluare permanentă a nivelului de conútientizare a
cunoútinĠelor. În orice moment elevul trebuie să útie să folosească timpurile verbale învăĠate.
Efectuarea temelor este o datorie ce trebuie atent monitorizată pentru a evalua gradul de
conútiinciozitate
CunoútinĠele se verifică úi printr-un joc gen „Cine útie, răspunde!”. Un elev pregăteúte 5-6 bileĠele cu
întrebări din lecĠiile anterioare úi cea de zi, iar alĠii aleúi de către propunător, răspund. Răspunsurile corecte
sunt răsplătite cu diplome create de alĠi elevi. Se realizează o autoevaluare.
Jocul de cărĠi reprezintă o modalitate de evaluare plăcută a cunoútinĠelor deoarece feed-back-ul este
imediat realizat. CărĠile de joc pot să cuprindă exerciĠii diverse :de lexic, de completare, de continuare a
unui enunĠ, de combinare, etc.
96
Teatrul sau dialogurile interpretate de perechi de elevi, periodic, verifică capacitatea de trecere
/translaĠie de la textul scris la interpretarea lui.
Evaluarea cu ajutorul testelor iniĠiale/ de mijloc de an úcolar/ finale nu mai reprezintă o noutate, dar
sunt foarte utile pentru a determina nivelul de „absorbĠie” a cantităĠii de informaĠii predată într-un interval
de timp limitat.
Anexez un test de evaluare finală/ semestrul I, pentru clasa a V a.
1.(4x0,25) Nomme :
deux plantes:..................................................................
deux animaux:................................................................
2.(4x0,5) Complète avec: mes/tes/ses/notre/votre/leur/nos/vos/leurs
.......cahiers sont propres.
.......animal préféré est le chien.
.......copains sont aimables.
.......erreur n’est pas grave.
3. (4x0,5) Ecris les chiffres en lettres:
21.............................37..........................42....................58.............................
In ultimii doi ani ܈colari o mare provocare a constitiut-o organizarea activită܊ilor didactice în ܈coala
online. Eu am utilizat platforma Google MEET ,încercând sa sa respect cele trei caracteristici esen܊iale ale
conceptului de evaluare-sa fie continuă,completă ܈i corectă. Am pus în practică ܈i câteva aplica܊ii ,pentru a
realiza activită܊i interactive_ fi܈e de lucru,teste( Quizz,Wordwall, Quizlet,Learning Apps. Consider că în
contextul evaluării online ,implicarea este esen܊ială ܈i instrumentele alese trebuie să creeze o interac܊iune
umană profundă ܈i semnificativă.
97
EVALUAREA ELEVILOR ÎNTRE TRADI܉IONAL ܇I ONLINE
In zilele noastre cursurile online au devenit extrem de populare. Cu toate acestea, in ciuda popularită܊ii
educa܊iei online, grupuri vaste de oameni resping astfel de metode, în mare parte datorită concep܊iei gre܈ite.
În acela܈i timp, în ciuda popularită܊ii în cre܈tere a cursurilor online, formarea tradi܊ionala (in clasă) se lupta
܈i încearcă să adopte mijloace mai noi de a men܊ine interesul elevilor. Există întotdeauna două fe܊e ale unei
monede. Pentru unii indivizi, formarea online este mai potrivită, în timp ce pentru al܊ii formarea în clasă
este metoda preferată.
Predarea este componenta prin care transmitem con܊inut către elev. Interactivitatea foarte des
întâlnită în cadrul proceselor didactice moderne, cu toate că nu de multe ori sunt finalizate cu o evaluare pe
bază de note, ci este mai mult o formă de autoevaluare a procesului educa܊ional în sine.
Învă܊area este componenta individuală, unilaterală, voită ܈i foarte diversificată practicată de elev.
Învă܊area necesită pe lângă majoritatea teoriilor o puternică componentă de motivare. Motiva܊ia de a învă܊a,
dincolo de teama unei note, este un factor social-cultural foarte complex, care cade atât în responsabilitatea
profesorului dar mai ales a părintelui, indiferent de nivelul de studii.
Evaluarea să fie continuă, completă ܈i corectă. Dar de ce avem nevoie de evaluare? O întrebare a cărei
răspunsuri se găsesc în alte ܈i multe alte întrebări, dar mai ales în func܊iile procesului de evaluare a mediului
educa܊ional în complexitatea sa. Alain Kerland consideră că evaluarea se face pornind de la următoarele
întrebări cheie:
Pentru ce se face evaluarea (care sunt func܊iile acesteia)?
În raport cu ce se (care este sistemul de referin܊ă, care sunt criteriile evaluării)?
Pentru cine (care sunt destinatarii evaluării)?
Ce se evaluează (conduite, rezultate, procese, evolu܊ii)?
Cu ajutorul căror instrumente ܈i prin ce proceduri se face evaluarea?
Etapele evaluării
Structura procesului de evaluare, analizat în viziune sistemică de mai mul܊i autori cuprinde
următoarele trei etape: verificarea, măsurarea ܈i notarea.
Forme de evaluare
În mare parte în literatura de specialitate formele de evaluare sunt structurate în:
metode tradi܊ionale: probe orale, probe scrise, probe practice;
metode complementare (moderne): observarea sistematică a comportamentului, referatul/eseul,
proiectul, portofoliul, autoevaluarea.
În cadrul instruirii asistate de calculator evaluarea este făcută instantaneu, evaluatul primind un
punctaj pe loc. Este o evaluare brută, cu un feedback insuficient, deoarece comunicarea notei nu oferă nici
un indiciu explicativ cu privire la natura gre܈elii sau a cauzei acesteia. Însă tocmai acest fapt poate declan܈a
noi eforturi de învă܊are/în܊elegere.
Pentru gestionarea claselor, cel mai util la ora actuală este Google Classroom, dar ܈i Microsoft Team.
Trebuie men܊ionată ܈i platforma Zoom pentru livrarea de con܊inut ܈i organizarea activită܊ilor.
Instrumente de evaluare
Pentru probele orale putem folosi comunicarea video-audio unu la unu, sau pur ܈i simplu camerele
web în grupurile claselor pe Zoom sau Google Meet, în care evaluatul să poată expune răspunsul la o
întrebare sau o lec܊ie învă܊ată.
98
Probele scrise nu sunt relevante pentru instrumentele online. Inclusiv partea de teze scrise nu mai este
aplicabilă.
Pentru referate ܈i proiecte putem folosi instrumente de management al con܊inutului pentru încărcarea
acestora ܈i evaluarea ulterioară de către profesor.
Instrumentele de evaluare online ne pun la dispozi܊ie o gamă largă de posibilită܊i de evaluare. Online-
ul pune la dispozi܊ia evaluatorilor un set de standarde ܈i specifica܊ii dedicate instruirii asistate de
calculator: Evaluarea trebuie să fie corectă.
- Google Classroom: aici pute܊i discuta cu elevii – Meet video chat e inclus gratuit acum; pot fi
corectate temele ܈i poate fi oferit feedback direct fiecărui elev, se poate crea o bancă de comentarii pentru
feedback mai facil pe baza celor mai frecvente comentarii pe care le oferi܊i elevilor etc.
– Google Jamboard este un mod de vizualizare foarte facil al unor răspunsuri scurte – to܊i elevii pot
vedea toate răspunsurile date pe post-it-uri virtuale.
– Google Forms (permite conceperea unor formulare care pot fi utilizate pentru a ob܊ine feedback,
pentru a trimite confirmări de participare la un eveniment, dar ܈i pentru a crea teste scrise. Serviciul permite
profesorului să includă imagini sau video pentru interpretare sau ca material de reflec܊ie pentru elev. Elevii
pot primi atât întrebări deschise, cât ܈i închise, cu mai multe variante de răspuns, sau nu.) Func܊ia Quiz
permite, pe mai departe, oferirea de feedback prompt.
Elevii pot afla imediat dacă la un test cu răspunsuri la alegere au răspuns corect sau nu. Aici măiestria
profesorului este să construiască distractori (răspunsuri gre܈ite, care rezultă dintr-un proces de gândire
eronat, dar frecvent la elevi) cât mai buni. Mai mult, putem să includem explica܊ii pentru răspunsul gre܈it,
explica܊ii pe care elevul să le primească de îndată ce a terminat testul. În plus, elevii pot relua testul.
– Kahoot – baza pedagogică a acestei aplica܊ii este că elevii devin „profesori”, construind ei în܈i܈i
itemi de teste.
– Wordwall – mai multe tipuri de activită܊i potrivite pentru evaluare, mai ales la învă܊ământul primar.
În contextual evaluării online, implicarea este absolut esen܊ială ܈i aceste instrumente trebuie să creeze
o interac܊iune umană mai profundă ܈i mai semnificativă.
Cu toate că s-au găsit multe variante pentru evaluarea elevilor online, aceasta nu va putea înlocui în
totalitate evaluarea tradi܊ională a elevilor, care participă fizic la cursuri în băncile sălilor de clasă.
99
EVALUAREA TRADI܉IONALĂ VS. EVALUAREA ONLINE
“Evaluarea reprezintă un proces continuu formal sau informal de apreciere a calitătii, a importanĠei
sau a utilităĠii activităĠii de predare-învăĠare, proces desfăsurat din nevoia cotidiană de secole, de comparare
sau ameliorare a acestuia”.
Evaluarea face dovada calităĠii actului de predare, oglindit în calitatea învăĠării, iar elevului si familiei
acestuia le dă măsura nivelului învăĠării. De asemenea ea este un continuu punct de referinĠă al procesului
la care participă elevul úi învăĠătorul în permanent ameliorator în pregătirea úcolarului.
“Evaluarea reprezintă un proces continuu formal sau informal de apreciere a calitătii, a importanĠei
sau a utilităĠii activităĠii de predare-învăĠare, proces desfăsurat din nevoia cotidiană de secole, de comparare
sau ameliorare a acestuia”.
Evaluarea constituie o activitate de colectare, organizare úi interpretare a datelor obĠinute prin
intermediul instrumentelor de evaluare în scopul emiterii unei judecăĠi de valoare asupra rezultatelor
măsurării úi adoptării unei decizii educaĠionale, fundamentate pe concluziile desprinse din interpretarea úi
aprecierea rezultatelor. Ea urmează să fie realizată astfel ca ea să sprijine actul predării, să orienteze úi să
stimuleze activitatea de învăĠare a elevilor úi să permită ameliorarea continua a procesului didactic.
Adesea evaluarea úcolară este redusa la acĠiuni cum sunt “a verifica”, “a nota”, “a aprecia”, expresiile
cele mai frecvent folosite pentru denumirea acestei activităĠi. Evaluarea modernă pune accent pe verificarea
realizării obiectivelor, măsurarea rezultatelor prin utilizarea unor procedee prin care se stabileúte o relaĠie
funcĠională între un ansamblu de simboluri úi un ansamblu de fenomene úi obiective sau complementare a
acestora conform unor caracteristici pe care acestea le posedă. Măsurarea úi aprecierea servesc deciziei de
ameliorare, respectiv hotărârii unor soluĠii pentru perfecĠionarea procesului úi a rezultatelor.
Evaluarea tradiĠională centrată pe acumularea de cunostinĠe, în care notarea este un scop în sine, un
mijloc de clasificare, constituindu-se un moment separat de activitatea de predare-învăĠare capătă noi
conotaĠii.
Evaluarea actuală se realizează în vederea adoptării unor decizii úi măsuri ameliorative, pune accent
pe problemele de valoare, pe emiterea judecăĠii de valoare, ce acoperă atât domeniile cognitive cât úi pe
cele afective úi psihomotorii ale învăĠării scolare.
Aceasta îúi asumă un rol activ, dezvoltând mereu o funcĠie de feed-back pentru elev, iar elevul devine
partener într-o relaĠie educaĠională ce oferă transparenĠă, siguranĠă, deschidere.
Elevul este evaluat pentru ceea ce útie, nu este sancĠionat pentru ceea ce nu útie.
ÎnvăĠământul modern solicită conceperea unui nou cadru de evaluare, a unui nou sistem de referinĠă
care să aibă la bază formarea competenĠelor elevului.
Centrarea pe competenĠe este o preocupare majoră a ultimilor ani.
܇coala online a devenit repede un exemplu eficient al globalizării pentru cadrele didactice ܈i elevii
con܈tiincio܈i, mai ales pentru cei care au avut ܈i resurse materiale. Pentru majoritatea elevilor însă, ܈coala
online a fost precum o lungă ܈coală de vară. Evaluarea online a devenit necesară ܈i obligatorie, însă destul
de dificil de realizat pentru adep܊ii evaluării tradi܊ionale.
100
Profesorii ܈i-au dovedit măiestria ܈i originalitatea în modalită܊ile diverse de evaluare. Astfel, pe
platforme educa܊ionale precum ܇coala 365, Google Classroom, Google Jamboard, Google Forms, Kahoot,
Adservio etc, profesorii au creat teme interesante, bazate pe teste clasice de evaluare, fi܈e de lucru, portofolii
tematice prezentate pe Meet, vizionări ale unor documentare /materiale didactice ܈i dezbaterea lor,
realizarea unor jocuri de rol online, implicând foarte mul܊i elevi, vizitarea unor muzee ܈i biblioteci virtuale
܈i apoi realizarea feedback-ului la nivelul clasei, sus܊inerea unor eseuri personalizate, teme colaborative etc.
Evaluarea online a devenit o provocare pentru elevi ܈i profesori, adesea surprinzând prin originalitate.
Evalurea este un sistem de concep܊ii, principii ܈i tehnici care se referă la măsurarea ܈i aprecierea
rezultatelor ܈colare, dar ܈i a procesului de învă܊ământ, în ansablul său. Formele de evaluare pot fi evaluare
ini܊ială, formativă ܈i sumativă.
Experien܊a ܈colii online ne ajută să în܊elegem faptul că tehnologiile sunt instrumente de aplicat cu
multă aten܊ie úi în mod adecvat. Marea provocare pentru profesori este să se îndepărteze de noĠiunea de
evaluare ca document Word – adică de la simpla înlocuire a unei bucăĠi de h۲rtie cu un document electronic
– úi să folosească tehnologia pentru a determina elevii să devină autonomi în învă܊are.
De exemplu, învă܊area ܈i evaluarea pe proiect, cu utilizarea media, oferă elevilor posibilitatea de a fi
creativi, originali, interesa܊i de domeniul studiat.
Autoevaluarea, învă܊area prin descoperire, evaluarea de către colegi, reflec܊ia, articularea sunt câteva
dintre metodele prin care elevii sunt încuraja܊i să î܈i dirijeze învă܊area ܈i propria evaluare.
În contextele online, implicarea este absolut esenĠială úi toate aceste instrumente trebuie să creeze o
interacĠiune umană mai profundă úi mai semnificativă.
Printre beneficiile evaluării online putem aminti: diverse op܊iuni prin care elevii îúi pot demonstra
abilită܊ile, cuno܈tin܊ele ܈i modalitatea de realizare a evaluării care este mult mai flexibilă.
Prin adaptarea vechilor valori la noile cerinĠe ale societăĠii, cadrul didactic “nu este un simplu
executant al unor prescripĠii sau reĠete, ci devine factor activ al procesului de învăĠământ, învaĠă cu cei pe
care îi învaĠă, având rol de coordonator úi catalizator al educaĠiei úi instrucĠiei”.
101
Proiectarea unei evaluări online eficiente
Proiectarea unei evaluări online eficiente oferă o oportunitate de a reflecta asupra a ceea ce se
urmăre܈te să se ob܊ină prin evaluarea elevilor. Proiectare eficientă a evaluarii online este rareori doar o
problemă de transpunere a elementelor de evaluare existente la unele în sistem online. Evaluarea online
eficientă este întotdeauna bazată în primul rând pe considerente pedagogie, iar secundar pe considerente
tehnice. Există o gamă largă de instrumente online ce vin în sprijinul tehnicilor, metodelor ܈i diferitelor
abordări de evaluare.
Beneficiile evaluării online, în func܊ie de implementare, pot include faptul că răspunsul automat poate
oferi elevilor feedback imediat ܈i direc܊ionat, iar feedback-ul poate fi eficient ܈i reutilizabil; de asemenea
elevilor li se pot oferi multe oportunită܊i să î܈i evalueze propria învă܊are, precum ܈i o evaluare formativă
auto-ritmată. Elevii pot fi încuraja܊i să-܈i asume o mai mare responsabilitate pentru propria lor învă܊are.
Mai mult, performan܊a evaluării poate fi analizată pentru a oferi feedback cu privire la eficacitatea predării
܈i domeniile de dezvoltare ulterioare, iar considera܊iile de echitate ܈i accesibilitate pot fi incluse în
proiectarea evaluării.
Evaluarea online aduce rareori noi provocări, ci doar noi moduri de prezentare a provocărilor deja
existente, poate fi destul de consumatoare de timp, mai ales dacă se încearcă oferirea de feedback
automatizat, bazat pe performan܊ă. Cu toate acestea, elementele de evaluare online bine concepute pot fi
reutilizate ܈i sunt măsurabile, ele nu necesită un efort mai mare în a fi administrate la câteva sute de elevi
decât atunci când sunt administrate la o singura clasă sau chiar unui singur elev.
Câteva lucruri ce trebuiesc luate în considerare atunci când proiectăm o evaluare online includ:
oportunitatea fiecărei sarcini de evaluare din cadrul disciplinei, relaĠia constructivă dintre fiecare sarcină de
evaluare; feedback-ul pe care dorim să îl oferim elevilor cu privire la fiecare sarcină ܈i intervalul de timp
în care acest lucru poate fi realizat; alinierea strategiei de evaluare la rezultatele învă܊ării preconizate. Pentru
fiecare sarcină de evaluare, lua܊i în considerare: alinierea sarcinii cu rezultatele preconizate ale învăĠării;
modul ܈i metoda de evaluare (de exemplu, formativă/sumativă, individual/de grup); relaĠia dintre sarcina
anterioară úi sarcina următoare.
În concluzie, evaluarea online se limitează, în general, la efectuarea unei evaluări formative, avantajul
imediat fiind asigurarea rapidă a unui feedback referitor la nivelul de în܊elegere al itemilor parcur܈i.
Profesorul modern trebuie să aibă în vedere faptul că evaluarea nu este un instrument de clasificare ܈i
contabilizare al rezultatelor, ci un instrument care ajută profesorul să identifice nivelul de în܊elegere al
elevilor săi, permi܊ându-i să urmeze anumite căi ܈i metode cu scopul de a remedia sau îndepărta caren܊ele,
acolo unde este cazul.
Bibliografie selective:
102
https://www.noi-orizonturi.ro/2020/05/04/cum-evaluam-online-pedagogia-mai-intai-apoi-
tehnologia/
http://alem.aice.md/resources/instrumente-web-pentru-evaluarea-online/
103
Evaluarea în sistem online
Evaluarea didactică modernă este o evaluare formativă, dinamică, flexibilă ܈i asigură reglarea din
mers a activită܊ii educa܊ionale. Evaluarea ca ܈i componentă activă a actului educativ s-a schimbat
fundamental ܈i, de܈i metodele tradi܊ionale au încă rolul lor, noile tehnologii evoluează zilnic pentru a asista
profesorii în această sarcină. Evaluările calitative în mediul online ajută la determinarea competen܊ei
elevilor ܈i nivelul cuno܈tin܊elor acestora, utilizând instrumente ܈i metode specifice.
Conform New Horizons for Learning's Building Tool Room, sunt cinci elemente care caracterizează
eficien܊a evaluării online (Gigliotti):
9 Interac܊iunea continuă dintre profesor ܈i elevi ܈i între elevi;
9 Contribu܊ia la procesul de învă܊are;
9 Demonstra܊ia, aplica܊ia sau performan܊a din lumea reală;
9 Relevan܊a pentru rezultatele elevilor, cât ܈i pentru comunitatea de învă܊are;
9 Obiective comunicate clar ܈i cerin܊e pentru succes.
Indiferent dacă profesorii predau într-o sală de clasă tradi܊ională sau cu ajutorul internetului,
instrumentele de evaluare ar trebui să fie concepute pentru a oferi elevilor feedback imediat, pentru a-i ajuta
să în܊eleagă ܈i să aplice ceea ce au învă܊at. Elevii trebuie beneficieze de corelarea materialului cu aplica܊ii
din lumea reală.
Discu܊iile online sincron sau asincron reprezintă o metodă eficientă pentru ca elevii să se implice în
rezolvarea problemelor. Mai mult, ace܈tia î܈i vor dezvolta capacitatea de gândire critică. În acela܈i timp,
discu܊iile oferă un „comentariu de difuzare” cu privire la în܊elegerea de către elevi a con܊inutului parcurs.
Pe lângă răspunsul la întrebările profesorului, discu܊iile pot cere elevului să apere o anumită pozi܊ie sau
punct de vedere, să analizeze sau să critice alte lucrări, să reflecteze asupra învă܊ării personale.
Studiile de caz pentru rezolvarea problemelor, ca tehnică de evaluare calitativă, transformă elevii în
detectivi, astfel încât să poată rezolva problema ܈i să î܈i etaleze cuno܈tin܊ele. Totul începe cu un exemplu
din lumea reală, se elimină finalul, apoi ace܈tia sunt ruga܊i să dea o solu܊ie prin tehnica de brainstorming.
De asemenea, trebuie să explice cum au ajuns la concluzie ܈i de ce consideră că este cea mai bună abordare.
Nu este vorba despre solu܊ie, în sine, ci despre procesul de gândire, despre abilită܊ile pe care le-au folosit
în strategia lor ܈i cum ܈i-au pus în practică cuno܈tin܊ele.
Testele scurte pot oferi un instantaneu cu cât de bine elevii sunt la curent cu lec܊iile săptămânale ܈i
dacă au nevoie de remediere. În caz că se preferă testele cu alegere multiplă corectate automat, acestea
reduc timpul de notare, astfel încât profesorii se pot concentra asupra altor aspecte.
Activită܊ile de grup online pot ajuta la atenuarea izolării pe care unii elevi o resimt, men܊inându-i
astfel angaja܊i ܈i motiva܊i pe măsură ce se sus܊in unul pe celălalt. Temele de grup ce vor fi evaluate pot
include:
¾ Identificarea unei lecturi sau a altor resurse, prezentarea acesteia la lec܊ie ܈i realizarea unei discu܊ii
online despre aceasta;
¾ Realizarea unei resurse digitale animate sau de orice altă natură pe o anumită temă;
¾ Pregătirea ܈i participarea la o dezbatere online;
Evaluarea bazata pe proiect, cu utilizarea media, poate oferi elevilor o serie de op܊iuni. Proiectul
reprezintă o metodă complexă de evaluare, individuală sau de grup, recomandată profesorilor pentru
evaluarea sumativă. Pe platforma Google Classroom se poate discuta cu elevii, pot fi corectate temele ܈i
poate fi oferit feedback direct fiecărui elev. Utilizarea proiectului este o metodă eficientă de evaluare dar ܈i
104
o metodă de învă܊are interactivă care plasează elevul într-o situa܊ie de cercetare autentică, cultivă
responsabilitatea pentru propria învă܊are ܈i rezultatele acesteia.
Portofoliul reprezintă un instrument utilizat în cadrul evaluării sumative, care permite estimarea
progresului în învă܊are al elevului prin raportare la achizi܊iile realizate în perioade de timp mai mari
(semestru, an ܈colar).
Pentru evaluare se pot folosi câteva instrumente/aplica܊ii: Quizizz; Wordwall; Quizlet; Learning Apps
etc, platforme cu ajutorul cărora se pot crea teste, fi܈e de lucru, activită܊i interactive. Evaluarea în timp util
facilitată de platformele online reduce timpul de a܈teptare ܈i oferă elevilor rezultate instantanee ale testării.
Cu astfel de mecanisme de feedback imediat, un elev poate analiza progresul lui de învă܊are, punctele forte
܈i punctele slabe rapid.
Oricât de performantă sau prietenoasă ar fi o aplica܊ie de evaluare online, aceasta nu poate înlocui pe
deplin multiplele ac܊iuni ale feedback-ului învă܊ării, ac܊iuni ini܊iate prin microdeciziile educatorului.
Bibliografie:
1. Ceobanu, Ciprian; Cuco܈, Constantin; Istrate, Olimpius; Pâni܈oară, Ion-Ovidiu (2020), Educa܊ia
digitală, Editura Polirom, Ia܈i
2. Meyer G. (2000), De ce úi cum evaluăm, Editura Polirom, Ia܈i
3. Făt, Silvia & Adrian Labăr (2009), Eficien܊a utilizării noilor tehnologii în educa܊ie. EduTIC 2009.
Raport de cercetare evaluativă. Bucure܈ti, Centrul pentru Inovare în Educa܊ie. Accesat la 29.10.2021
pe elearning.ro/resurse/EduTIC2009_Raport.pdf
105
Metode alternative de evaluare la limba franceză
Portofoliul ܈i proiectul
Pe lângă metodele tradi܊ionale de evaluare putem identifica o serie de metode alternative sau
complementare, portofoliul ܈i proiectul, care pot fi folosite de profesor pentru cre܈terea motiva܊iei elevilor
pentru studiul disciplinei respective. Caracterul complementar al acestor metode derivă din faptul că ele
completează instrumentele tradi܊ionale de evaluare, pot fi folosite simultan în procesul educativ ܈i sunt mai
flexibile, permi܊ând, astfel, elevilor să se simtă mai confortabil ܈i să fie mai încrezători în raport cu procesul
de evaluare.
Metodele alternative de evaluare asupra cărora voi insista sunt portofoliul ܈i proiectul. După Cuco܈
(2008:141), portofoliul permite valorizarea activită܊ii elevilor, vizând aspecte care nu sunt, de obicei,
incluse în actul evaluativ, reprezentând ,astfel, un stimulent pentru derularea activită܊ii în ansamblul său.
Oferindu-ne informa܊ii despre achizi܊iile elevului la un moment dat, despre evolu܊ia sa ܈i progresul
înregistrat de-a lungul timpului, chiar ܈i despre preocupările sale, putem încadra portofoliul la evaluarea
sumativă.
Portofoliul poate cuprinde elemente diverse, ca formă de transmitere a informa܊iei ܈i a mesajului: fi܈e
de documentare independentă, compuneri, pliante, desene, postere, citate din opere literare, proiecte, crea܊ii
literare personale, articole publicate în reviste ܈colare. etc.
Structura portofoliului, elementele obligatorii ܈i criteriile de evaluare ale acestuia sunt stabilite de
profesor, având ca punct de plecare preocupările elevului ܈i obiectivele vizate. Alegerea elementelor
obligatorii ale portofoliului este făcută în concordan܊ă cu obiectivele de referin܊ă prevăzute în curriculum
܈i obiectivele specifice stabilite de profesor.
Cuco( ܈2008:143) revelă existen܊a mai multor nivele de analiză a portofoliului, acesta putând fi
evaluat prin analizarea fiecărui element, folosind metodele clasice de evaluare , axându-ne pe nivelul de
competen܊ă al elevului sau putem evalua progresul elevului pe parcursul realizării efective a proiectului.
Fiind un instrument de evaluare, portofoliul poate fi totodată un factor motivant cu ajutorul căruia
putem stimula curiozitatea ܈i interesul elevilor pentru limba franceză, pentru că presupune o activitate în
afara clasei, o implicare activă într-o abordare func܊ională ܈i ac܊ională.
Proiectul, una dintre metodele alternative de evaluare cele mai utilizate, este o metodă interactivă care
îi solicită pe elevi să cerceteze, să se documenteze, să lucreze singuri sau în echipă, să creeze ܈i să înve܊e
ce se petrece la ܈coală ܈i în societate. Scopul său este de a aprofunda cuno܈tin܊ele dobândite la ore ܈i
presupune elaborarea unui dosar tematic, a unei expozi܊ii, a unui ghid turistic, afi܈, pliant, jurnal televizat,
clip video, etc.
Etapele realizării unui proiect sunt:
1. Alegerea temei
2. Planificarea activită܊ii:
-stabilirea obiectivelor
-constituirea echipelor/grupelor
-alegerea subiectului din cadrul temei propuse
106
-distribuirea responsabilită܊ilor în cadrul grupului
-identificarea surselor de informa܊ie
3. Cercetarea propriu-zisă
4. Realizarea documentelor
5. Prezentarea proiectului
6. Evaluarea
După Cuco܈, proiectul poate avea o conota܊ie teoretică, practică, constructivă ܈i creativă , în acela܈i
timp. En func܊ie de particularită܊ile de vârstă ale elevilor, proiectul poate cuprinde ܈i activită܊i ludice.
Prin urmare, portofoliul ܈i proiectul reprezintă metode alternative de evaluare, recomandate pentru
evaluarea sumativă, care, prin caracteristicile lor, îi pot face pe elevi să fie mai interesa܊i, mai implica܊i ܈i,
totodată, mai motiva܊i.
Bibliografie:
Cuco܈, Constantin, Teoria ܈i metodologia evaluării, Ia܈i, Polirom, 2008.
107
TESTUL GRILĂ ONLINE
PE PLATFORMA GOOGLE CLASSROOM
Cea mai simplă variantă a testului de evaluare de pe platforma Google Clasroom, este testul grilă.
Cu toate că în cazul acestei variante, profesorul petrece mai mult timp cu conceperea ܈i
tehnoredactarea lui decât în cazul testului clasic, această variantă a testului nu necesită corectare pentru că
se autocorectează, iar nota este trecută automat în “catalogul clasei”.
108
Exemplu de test grilă
Test de evaluare ini܊ială
Domeniul: Alimenta܊ie publică
M1: Politici de marketing
Clasa a XII-a
Total 5 puncte.
109
Metode alternative de evaluare
Observarea sistematică se bazează pe un set de trei instrumente: fi܈a de evaluare, scara de clasificare
܈i lista de control/ verificare.
¾ Fi܈a de evaluare cuprinde informa܊ii relevante despre elev: date generale, particularită܊i ale
proceselor intelectuale, trăsături de afectivitate ܈i temperament. Ea se va întocmi pentru elevii cu probleme
care au nevoie de sprijin ܈i consiliere tutorială ܈i se va limita numai la câteva comportamente fundamentale.
¾ Scara de clasificare indică profesorului frecven܊a apari܊iei unui comportament. De pildă măsura
în care elevul participă la discu܊ii ܈i în ce măsură comentariile sale au fost în legătură cu tema studiată
(niciodată, rar,ocazional, frecvent, întotdeauna);
¾ Lista de control/verificare prezintă profesorului prezen܊a/absen܊a unui anumit comportament
atunci când elevul a fost confruntat cu o sarcină de lucru (urmează sau nu instruc܊iunile, cere sau nu ajutor,
cooperează sau nu cu ceilal܊i elevi, etc.).
Această metodă am utilizat-o la toate tipurile de lec܊ii aplicative modurilor ܈i timpurilor. Am urmărit
prin intermediul ei comportamentul elevilor în fiecare moment al lec܊iei, reu܈ind să identific pentru fiecare
elev gradul de implicare la lec܊ie ܈i de cooperare, nivelul de în܊elegere al no܊iunilor studiate.
Autoevaluarea permite aprecierea propriilor performan܊e în raport cu obiectivele opera܊ionale. O
metodă de autoevaluare este eseul de cinci minute.
Este o modalitate eficientă de a încheia ora, pentru a-i ajuta pe elevi să-úi adune ideile legate de tema
lecĠiei úi pentru a-i da profesorului o idee mai clară despre ce s-a întâmplat, în plan intelectual, în aceea oră.
Avantajele folosirii acestei metode: oferă feed-back-ul lecĠiei; creează premisele proiectării activităĠii din
următoarea oră; încurajează exprimarea personalităĠii elevilor; stimulează învăĠarea activă úi conútientă.
Etapele:
Se cere elevilor să scrie un mic eseu în care să prezinte un lucru pe care l-au învăĠat în ora respectivă
úi să formuleze o întrebare pe care o au în legătură cu aceasta.
Se strâng eseurile pe măsură ce elevii au terminat.
Trecerea rapidă în revistă úi un comentariu preliminar cu inventarierea întrebărilor.
Această metodă am aplicat-o la toate orele de predare-învă܊are, invitând elevii să completeze fi܈a
următoare:
AUTOEVALUARE OBSERVA܉IILE PROFESORULUI
Nu mi-a plăcut…………
110
Proiectul este o metodă complexă de evaluare, individuală sau de grup, recomandată pentru evaluarea
sumativă. Dacă este o activitate de grup, se formează echipe de 5-6 elevi. Este stabilită tema proiectului de
către profesor, fiind recomandată ܈i o bibliografie. În func܊ie de temă, proiectul poate dura două-trei
săptămâni.
Pentru evaluarea proiectului, profesorul împreună cu elevii stabilesc următoarele:
¾ ce se va evalua procesul, produsul sau amândouă?
¾ care va fi rolul profesorului: evaluator continuu sau doar la sfâr܈itul proiectului
¾ care este politica resurselor material necesare?, le va oferi profesorul-ca parte a sarcinii-sau elevii
trebuie să le procure ܈i, în consecin܊ă, acestea vor fi evaluate?
¾ care sunt activită܊ile intermediare impuse (de exemplu: prezentarea unui plan preliminar)?
¾ ce format este cerut pentru prezentarea raportului?
¾ Care sunt standardele impuse pentru realizarea produsului?
Am folosit proiectul ca metodă de evaluare, la clasa a VIII-a, având următoarea structură:
x Titlul: „Baltagul”
x Tip de evaluare: secven܊ială (unitatea a doua, manual Corint)
x Timp: 3 săptămâni
x Tema: Valori expresive ale modurilor ܈i timpurilor în opera „Baltagul” de Mihail Sadoveanu
Planul proiectului:
x Sadoveanu, repere biografice
x Opera „Baltagul” (fragmente din operă în care se recunosc ܈i se eviden܊iază valorile expresive ale
modurilor ܈i timpurilor)
x Eseu despre categoria gramaticală a timpului în romanul sadovenian, cu referire la „Baltagul”
x Obiceiuri ܈i tradi܊ii române܈ti identificate în opera „Baltagul”.
BIBLIOGRAFIE:
9 Prisacariu Elena Mihaela, Metode interactive de predare–învăĠare în cadrul orelor de istorie, în
revista electronică Didactic.ro, ianuarie, 2010;
9 Cuco ܈Constantin, Pedagogie, Edi܊ia a II-a revăzută ܈i adăugită, Editura Polirom, Ia܈i, 2002.
111
„EVALUAREA ÎN ÎNVĂğĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR”
Între online ܈i tradi܊ional
112
܈i corecta manual documentele de răspuns ܈i de a împărtă܈i rezultatele. Platforme ܈i aplica܊ii de tipul Google
Forms, Kahoot, ASQ, Wordwall, Quizizz oferă un suport real profesorilor de a asigura o evaluare online
calitativă.
Indiferent de tipul de evaluare tradi܊ională sau online, nu trebuie uitat faptul că orice act de evaluare
este ܈i un act de învă܊are.
În ansamblul ei, evaluarea îúi menĠine importanĠa sa majoră, doar în momentul în care toĠi actanĠii
procesului educativ, profesori úi elevi, colaborează pentru îmbunătăĠirea comportamentului în funcĠie de
reacĠiile celuilalt.
Bibliografie:
Draves, W.A, Teaching Online, River Falls. Wisconsin, LERN Books, 2000
Radu, I. T, Evaluarea în procesul didactic, Editura Didactică úi Pedagogică, Bucureúti, 2000
Radu, I. T, Teorie úi practică în evaluarea eficienĠei învăĠământului, Editura Didactică úi Pedagogică,
Bucureúti, 1981
113
UTILIZAREA METODELOR ALTERNATIVE
LA LIMBA ܇I LITERATURA ROMÂNĂ ÎN CICLUL PRIMAR
Prin utilizarea metodelor, mijloacelor ܈i a tehnicilor diverse de evaluare în activitatea didactică, se
educă ܈i se dezvoltă capacită܊ile creatoare ale elevilor, precum ܈i încercările originale de a găsi solu܊ii
variate de rezolvare a situa܊iilor problematice. Aceasta este ipoteza de la care am pornit atunci când mi-am
propus să aplic proiectul despre care voi vorbi în continuare.
În realizarea acestui studiu am pornit de la aplicarea proiectului educativ „Lecturile lunii”, proiect ce
a cuprins 3 etape, fiecare etapă finalizându-se cu un concurs pe grupe. Fiecare etapă a acestui proiect a
însemnat o trimitere spre realizarea unor metode alternative de evaluare pentru a dezvolta capacitatea
creatoare a elevilor ܈i capacitatea de a extrage informa܊ii importante dintr-un volum de date. Scopul acestui
proiect a fost stimularea interesului pentru lectură, a imagina܊iei creatoare, a creativită܊ii lexicale în perioada
micii ܈colarită܊i.
Prima etapă a proiectului Lecturile lunii octombrie a cuprins lecturile:
• Domnu’ Trandafir – M. Sadoveanu
• Ce te legeni, Revedere, Făt-Frumos din Lacrimă – M. Eminescu.
Studiind chipul învă܊ătorului desprins din textul Domnu’ Trandafir, le-am propus elevilor să consulte
diferite surse pentru a descoperi alte aspecte ale acestei teme. Astfel, prin investiga܊ie, portretul
învă܊ătorului a putut fi întregit ܈i comparat cu datele oferite de textele Domunul Vucea, ܇coala din
Humule܈ti, După 50 de ani.
Elevii s-au descurcat minunat, lucru care se poate observa ܈i din comentariile lor:
„Când scriam acele informa܊ii mi se părea că acei învă܊ători sunt lângă mine ܈i-mi ܈optesc tot ce
trebuie aflat despre ei. ” (D. V.)
„Mie mi-a plăcut povestea Domnul Vucea pentru că a fost palpitant la caracterizare. Eu cred că m-
am descurcat la toate. ” (L. D.)
„Mie mi-a plăcut foarte mult această temă pentru că am citit patru lecturi care mi-au plăcut foarte
mult. Eu am întâmpinat dificultă܊i când trebuia să introducem chipul învă܊ătorilor în compunere. Dar mi-a
plăcut foarte mult.” (A. A.)
„Nu pot să spun că mi-a fost greu, dar nu pot să spun că mi-a fost nici u܈or. ” (M. L.)
„Mie mi-a plăcut să citesc pove܈tile acelea frumoase. ܇i acestea au fost pe placul meu. Dar la
caracterizare am întâmpinat probleme, dar am reu܈it. ” (܇. D.)
Această metodă – investiga܊ia – a condus la informa܊ii relevante despre: creativitatea ܈i ini܊iativa
elevului, despre modul de participare în cadrul grupului ܈i de cooperare cu colegii, despre perseveren܊a în
muncă, fiexibilitatea gândirii.
Tot aici, în prima etapă a proiectului, pornind de la studierea poeziilor Ce te legeni, Revedere, am
realizat proiectul cu titlul Triste܊i ܈i bucurii de toamnă. Am ales proiectul pentru că lucrând în echipă, elevii
114
î܈i dezvoltă abilită܊ile de comunicare ܈i înva܊ă să-܈i organizeze mai bine timpul. Toate materialele au fost
cuprinse în Cartea Toamnei.
În urma discu܊iilor purtate cu elevii, se poate concluziona că în timp ce lucrează la proiecte, ace܈tia
î܈i dezvoltă competen܊e reale, corezpunzătoare secolului în care trăim ܈i anume: capacitatea de a lucra cu
ceilal܊i, capacitatea de a lua decizii bine gândite, de a avea ini܊iativă, de a comunica
eficient.
„Mi-a plăcut foarte mult pentru că am lucrat împreună, fiecare a avut o contribu܊ie, chiar ܈i
A. D. a reu܈it să fie alături de noi ܈i să lucreze frumos. " (A. A. .)
„Sunt bucuros că am realizat împreună cu colegii acest portofoliu. " (܇. D.)
A doua etapă a proiectului Lecturile lunii noiembrie a cuprins următoarele lecturi istorice:
• Scrisoarea III – M. Eminescu
• Condeiele lui Vodă – D. Alma܈
• Mo ܈Ion Roată ܈i Vodă Cuza – I. Creangă
• Stejarul din Borze܈ti – E. Camilar.
Aici, studiind despre ܇tefan cel Mare, am realizat, tot pe grupe, proiectul interdisciplinar ܇tefan cel
Mare ܈i Sfânt, având ca suport câteva materiale ܈i activită܊i. Folosind aceată metodă de evaluare
interdisciplinară, am pus elevul să caute, să sintetizeze, să asocieze, să compare ܈i nu în ultimul rând, să-܈i
scoată din „cutiu܊ele” min܊ii lor cuno܈tin܊ele, indiferent la ce disciplină au fost dobândite.
Ultima etapă a proiectului Lecturile lunii martie – În lumea pove܈tilor lui Creangă s-a desfă܈urat sub
forma unui mini-spectacol dedicat marelui povestitor. Această etapă s-a finalizat prin prezentarea
portofoliului Creangă – cel mai frumos măr܊i܈or. Prin realizarea acestui portofoliu am verificat modul în
care ܈tiu să utilizeze sursele de informa܊ie, interesul, precum ܈i originalitatea, sensibilitatea ܈i creativitatea
elevilor.
La realizarea portofoliului despre Creangă, copiii „s-au întrecut pe ei” atunci când au prezentat munca
lor. Am avut ocazia să descopăr copii talenta܊i la pictură, la literatură, copii care au adunat materiale ce
depă܈eau foarte mult cerin܊ele unei teme. Dar, datorită baremului care s-a dovedit u܈or de aplicat, evaluarea
portofoliilor mi-a oferit reale satisfac܊ii profesionale datorate mai ales seriozită܊ii ܈i interesului pe care l-
am constatat în realizarea sarcinilor date, în cazul majorită܊ii elevilor.
Citez câteva păreri ale elevilor despre alcătuirea acestui portofoliu:
„Când am avut de realizat cioechinele despre năzdravăniilile lui Nică, am sim܊it că Ion Creangă este
lângă mine ܈i îmi dădea inspira܊ie să caut informa܊ii despre el. Mie mi-a folosit mult portofoliul la lectură
pentru a luat o notă mai bună”. (M. L.)
„Mi-a făcut o mare plăcere să fac portofoliul pentru că am găsit informa܊ii care mi-au plăcut– mai
ales unde trebuie să scriem fragmente care o descriu pe mama lui Nică. Am întâmpinat o mare dificultate
la punctul în care trebuie să departajăm pove܈tile ܈i povestirile pentru că toate sunt frumoase. ” (A. A.)
„Mie mi-a plăcut cel mai mult compunerea ܈i ciorchinele, dar mai ales informa܊iile despre Ion
Creangă – m-a făcut sa explorez via܊a lui. Nu prea m-am descurcat la desene fiindcă pe mine nu mă definesc
desenele. Mie îmi place sa explorez vie܊ile oamenilor. ” (L. E.)
„Eu nu prea m-am descurcat la compunerea cu Eminescu ܈i Creangă. Cel mai mult mi-a plăcut să
dăm notă pove܈tilor lui Creangă de la 1 la 5, cvintetul ܈i ciorchinele. Mie mi-a prins bine acest portofoliu
pentru că am avut ocupa܊ie. ” (L. D.)
115
„Experien܊a aceasta m-a îndrumat să citesc mai mult, să studiez mai mult. Iar când ne-a܊i dat să
povestim despre Ion Creangă, parcă am vorbit despre mine. ܇i vă mul܊umesc că mi-a܊i dat această
oportunitate. ” (B. I.)
O parte din munca elevilor se poate vedea pe blogul clasei, http: //ildigrama. blogspot. ro.
A ܈putea concluziona că aceste metode au pus accent pe cooperare, aflându-se în antiteză cu metodele
tradi܊ionale de evaluare. Au contribuit la dezvoltarea gândirii critice, la dezvoltatea creativită܊ii, au implicat
activ elevii în actul didactic.
Diversitatea metodelor ܈i procedeelor practicate nu ajută doar elevul, ci îmbogă܊e܈te în mod
considerabil ܈i exprien܊a didactică a învă܊ătorului. Îi oferă o gamă mai largă de alternative ܈i posibile alegeri;
posibilitatea de a lua decizia cea mai adecvată. Consider că utilizarea alternativelor metodologice moderne
în activitatea didactică contribuie la îmbunătă܊irea calită܊ii procesului instructiv-educativ, având cu adevărat
un caracter activ-participativ ܈i o reală valoare educativ-formativă asupra personalită܊ii elevilor.
Un învă܊ământ modern, bine conceput, va permite ini܊iativa ܈i spontaneitatea, creativitatea elevului,
dar ܈i dirijarea, îndrumarea sa, existen܊a unor rela܊ii de cooperare între profesor ܈i elev. Acesta este
elementul esen܊ial al învă܊ământului modern. Este nevoie de gândire critică poate ܈i pentru că noi, dascălii,
urmărim să formăm oameni cu putere de decizie, cu sim܊ul răspunderii, oameni cu idei proprii, oameni în
adevăratul sens al cuvântului.
Gândirea critică îi înva܊ă pe elevi să emită ܈i să-܈i sus܊ină propriile idei. Satisfac܊ia noastră, a
dascălilor, nu constă în a vedea că elevul a reprodus lec܊ia citită, compunerea sau comentariul dictat „cuvânt
cu cuvânt”, ci în a-i pune în eviden܊ă talentul de a-܈i realiza propriul rezumat, propria compunere. Elevul
nu trebuie să fie o ma܈ină de memorat, ci un creator. Avem obliga܊ia de a asigura atmosfera propice
declan܈ării valului de idei personale, de a le da elevilor ܈ansa de a se afirma ca adevăra܊ii descoperitori ai
noului (chiar ܈i atunci când e vorba de o redescoperire).
Pot afirma cu tărie că ipoteza pe care am formulat-o la începutul acestui studiu privind utilizarea
diversificată a metodelor se certifică. Elevii î܈i dezvoltă capacită܊ile creatoare ܈i încercările originale de a
găsi solu܊ii variate în rezolvarea problemelor. În acest sens am anexat diverse lucrări ale acestora din timpul
activită܊ilor desfă܈urate.
BIBLIOGRAFIE:
1. Radu, Ion, T. – Evaluarea în procesul didactic, EDPedag, Bucure܈ti 2000
2. Cuco܈, Constantin – Educa܊ia, Ed. Polirom, Ia܈i, 2000
3. Radu, Ion, T. – Teorie ܈i practică în evaluarea eficien܊ei învă܊ământului, EDP, Bucure܈ti, 1981
4. Cerghit, Ioan – Sisteme de instruire alternative ܈i complementare, Ed. Aramis, Bucure܈ti, 2002
116
EVALUAREA ÎNTRE ONLINE ùI TRADIğIONAL
Copiii vor răm۲ne atra܈i mereu în mod deosebit de mediul digital care este atractiv, interactiv, vor
descoperi cu entuziasm resurse educa܊ionale, vor în܊elege cu u܈urin܊ă no܊iuni de ܈coală sub formă de jocuri.
Platformele digitale vor fi utilizate ܈i în continuare în mediul educaĠional datorită accesibilită܊ii,
atractivităĠii úi respectării specificului elevilor. Concluzia este că învă܊area digitală trebuie privită ca o
completare a educaĠiei tradiĠionale.
Bibliografie:
https://psnews.ro/cele-mai-populare-platforme-educationale-online-pentru-elevi-397210/
https://life.ro/platforme-educationale-online-pentru-elevi/
https://www.aspireteachers.ro/noutati/2020/3/15/cum-mutam-scoala-online
118
EVALUAREA INIğIALĂ ÎN ÎNVĂğĂMÂNTUL PREùCOLAR
Bibliografie:
1. Ausubel, P. D., Robinson, R. F. (1981) – „ Pedagogia secolului XX. ÎnvăĠarea în úcoală”, Bucure܈ti,
EDP.;
2. Voiculescu, E., (2001) – „ Pedagogie preúcolară”, Editura Aramis;
3. Ionescu, M., (2003) - „Cartea educatoarei” Ghid practic-aplicativ, Târgu Mureú
4. Cucoú, C., (2006) – „Teoria úi practica instruirii úi evaluării”, Editura Casa CărĠii de ùtiinĠă, Cluj-
Napoca, Pedagogie, Editura Polirom;
5. Radu, I. T. ( 1999) – „Evaluarea în procesul didactic”, Bucureúti, EDP.
120
ÎNVĂ܉ĂMÂNTUL ONLINE – PREDAREA ܇I EVALUAREA
Predarea este componenta prin care transmitem con܊inut către elev/student. De cele mai multe ori,
predarea se rezumă la un proces unidirec܊ional, chiar dacă majoritatea autorilor de specialitate recomandă
interac܊iunea, care presupune o metodă de a testa (evalua) capacitatea elevului/studentului de a re܊ine,
în܊elege ܈i aplica ideile sau conceptele prezentate în procesul de predare.
Evaluarea… Offf evaluarea este cel mai mare chin, din punctul
meu de vedere. Să predai e simplu. Poate fi chiar fun, dacă î܊i place
ce faci. Poate fi challenging, sau poate fi o meserie pe care o faci,
după care dormi lini܈tit. Învă܊area nu e chiar treaba ta ca profesor.
Ai un curriculum, ai livrat ce ai putut mai bine, să înve܊e
elevul/studentul… că ܈i tu ai făcut asta la rândul tău. Dar evaluarea
e în responsabilitatea ta. Iar pentru asta atât profesorul cât ܈i întreg
sistemul educa܊ional trebuie să asigure cele 3C caracteristici
esen܊iale ale evaluării: să fie continuă, completă ܈i corectă.
121
O întrebare a cărei răspunsuri se găsesc în alte ܈i multe alte întrebări, dar mai ales în func܊iile
procesului de evaluare a mediului educa܊ional în complexitatea sa. Alain Kerland consideră că evaluarea
se face pornind de la următoarele întrebări cheie:
Personal nu am reu܈it să parcurg prea multe materiale de docimologie (disciplina care studiază
sistematic examenele ܈i concursurile, în scopul îmbunătă܊irii condi܊iilor ܈i structurii
lor), docimantică (tehnica examenelor) sau doxologia (studiul sistematic al rolului pe care îl joacă
evaluarea în educa܊ia ܈colară), dar presupun că o mare parte din răspunsurile pe care le căutăm sunt bine
descrise acolo.
Etapele evaluării
Structura procesului de evaluare, analizat în viziune sistemică de mai mul܊i autori cuprinde
următoarele trei etape: verificarea, măsurarea ܈i notarea.
Măsurarea reprezintă ac܊iunea de interpretare ܈i aprecierea performan܊elor evalua܊ilor prin raportarea
lor la indicatori de performan܊ă, la sisteme de referin܊ă, la standarde de performan܊ă, la sisteme de criterii
de evaluare. În general, evaluarea se referă la acordarea unei semnifica܊ii cantitative caracteristicilor
calitative, măsurarea, în calitate de componentă a evaluării se referă la acordarea unor semnifica܊ii.
Notarea sau decizia de ameliorare, presupune precizarea ܈i mai exactă, rafinarea semnifica܊iei
atribuite prin măsurare, gra܊ie emiterii unor judecă܊i de valoare asupra rezultatelor ܈i adoptării deciziei. În
actul evaluativ decizia este luată ca urmare a asocierii rezultatelor cu scări de notare ܈i acordării de note sau
calificative ܈colare. Notarea reprezintă ac܊iunea cadrului didactic de apreciere prin note ܈colare a
progresului ܈colar realizat de elevi, respectiv cuantificarea nivelului lor de cuno܈tin܊e, abilită܊i, capacită܊i,
atitudini, aptitudini, etc.
Forme de evaluare
122
În oricare din formele de evaluare prezentate, în momentul realizării structurii testului de verificare
trebuie să avem în vedere corelarea con܊inutului cu obiectivele învă܊ării: cunoa܈tere, în܊elegere, aplicare,
analiză, sinteză, evaluare, aptitudini ܈i deprinderi.
După elaborarea testului acesta trebuie validat. Validitatea testului recunoa܈te dacă acesta măsoară
ceea ce este destinat să măsoare
E-learning-ul pe scurt
Un alt citat: Cu ajutorul calculatorului, evaluarea este făcută instantaneu, evaluatul primind un punctaj
pe loc. Este o evaluare brută, cu un feedback insuficient, deoarece comunicarea notei nu oferă nici un
indiciu explicativ cu privire la natura gre܈elii sau a cauzei acesteia. Însă tocmai acest fapt poate declan܈a
noi eforturi de învă܊are/în܊elegere. Perioada aceasta nu mai avem decât la a spera la ultima parte a frazei:
auto-determinarea evaluatului de a învă܊a mai mult. De multe ori spun că: examenul este ultima lec܊ie pe
care o prime܈te studentul înainte de a absolvi, fără a folosi lec܊ie în sensul peiorativ.
Instrumente de evaluare
Nici unul din instrumentele : zoom,skype,classroom nu este dedicat metodelor complete de evaluare.
Voi încerca o analiză a acestora pe metodele de evaluare:
Pentru probele orale putem folosi fără nici o problemă comunicarea video-audio unu la unu, sau pur
܈i simplu camerele web în grupurile de Skype sau Zoom, în care evaluatul să poată expune răspunsul la o
întrebare sau o lec܊ie învă܊ată. Se poate.
După opinia mea probele scrise ies din discu܊ie pentru instrumentele on-line. Inclusiv partea de teze
scrise nu mai este aplicabilă.
Din metodele moderne, nu am nici o idee cum s-ar putea face observarea ܈i autoevaluarea în mediul
on-line. Pentru referate ܈i proiecte putem folosi instrumente de management al con܊inutului pentru
încărcarea acestora ܈i evaluarea ulterioară de către profesor. Sau putem folosi clasicul e-mail pentru
transmiterea spre evaluare a acestora. Dacă vorbim despre proiecte aplicate (modele, schi܊e, etc.) studentul
poate filma prezentarea acestora ܈i o poate posta on-line de asemenea.
123
Instrumentele de evaluare on-line ne pun la dispozi܊ie o gamă largă de posibilită܊i de evaluare, uneori
tehnica fiind mult mai pregătită decât suntem noi dispu܈i să explorăm. Pe lângă recomandările descrise mai
sus pentru elaborarea testelor, on-line-ul pune la dispozi܊ia evaluatorilor un set de standarde ܈i specifica܊ii
dedicate instruirii asistate de calculator: SCORM. Chiar dacă în articol dintre solu܊iile mai cunoscute este
men܊ionat doar Moodle, ܊in să precizez că platforma BlackBoard este mult mai robustă venind cu modele
de implementare atât on-premises cât ܈i on-line. Doar că este scumpă. Universitatea Cuza din Ia܈i a renun܊at
la platforma BlackBoard după o perioadă de peste 10 ani de utilizare, singura universitate din România care
mai de܊ine o astfel de platformă fiind Universitatea Spiru Haret. Da… acea Spiru Haret.
Evaluarea trebuie să fie corectă. În on-line marea problemă este verificarea identită܊ii. Mai ales în
instrumentele gratuite care nu folosesc conturi institu܊ionale. Trebuie să fie completă, continuă ܈i corectă,
pentru că rezultatele evaluării sunt folosite ulterior pentru beneficii specifice sistemului: burse, cămine,
tabere, premii ܈i altele. Iar pentru a fi corectă, to܊i participan܊ii la proces trebuie să fie con܈tien܊i de acele
lucruri.
Pentru a cre܈te gradul de corectitudine a unui examen on-line, în formatul grilă, o solu܊ie de e-learning
trebuie să poată pună la dispozi܊ia creatorului de teste următoarele func܊ionalită܊i esen܊iale:
124
Efecte ܈i erori de evaluare
Metoda de evaluare este considerată o cale prin care profesorul oferă elevilor posibilitatea de a
demonstra; nivelul de stăpânire a cunoútinĠelor, de formare a diferitelor capacităĠi testate prin utilizarea unei
diversităĠi de instrumente adecvate scopului urmărit.
Metodele de evaluare sunt împărĠite în două categorii: metode tradiĠionale de evaluare úi metode
alternative sau complementare de evaluare. Această clasificare are la bază criteriul timp sau, altfel spus,
momentul apariĠiei úi utilizării lor în activitatea didactică. Astfel metodele tradiĠionale de evaluare sunt
considerate clasice, în timp ce metodele alternative sau complementare de evaluare sunt considerate
moderne.
Evaluarea rezultatelor úcolare este influenĠată de multe circumstanĠe, care diminuează gradul de
obiectivitate al notării.
SituaĠiile generatoare de erori în evaluare provin din mai multe surse:
- activitatea profesorului;
- personalitatea elevilor;
- natura disciplinei de învăĠământ;
- specificul metodelor de evaluare utilizate;
- circumstanĠele sociale în care se realizează evaluarea etc.
Din perspectiva profesorului docimologia identifică două categorii de variabile care afectează
obiectivitatea evaluării:
- intraindividuale (particularităĠile individuale ale examinatorului);
- interindividuale, când intervin examinatori diferiĠi.
Factori perturbatori care provin din activitatea cadrului didactic
- efectul „halo”
- de contaminare
- efectul blând
- eroarea de generozitate
- efectul Pygmalion
- de ordine
125
- de contrast
- eroarea logică
- ecuaĠia personală a examinatorului.
Top 3 al celor mai frecvente efecte de viciere a evaluării întâlnite de mine
Efectul Halo
Efectul Pygmalion
EcuaĠia personală a profesorului ( eroare individuală constantă)
Numim erori de evaluare acea categorie de erori generate de situaĠia că între metodele, instrumentele
úi tehnicile de evaluare, pe de o parte, úi rezultatele evaluării, pe de altă parte, se intercalează filtrul subiectiv
al persoanei care face evaluarea. În cazul evaluării úcolare, erorile subiective de evaluare se manifestă
practic prin distorsionarea relaĠiei dintre nivelul real al performanĠelor elevilor úi nivelul calificativului,
notei sau punctajelor acordate de profesor, de evaluator, atunci când intervine factorul subiectiv.
Se poate ajunge la situaĠia ca nivelul úi dinamica notelor acordate să nu mai reflecte fidel nivelul úi
dinamica performanĠelor elevilor. Fie că performanĠele elevilor cresc sau descresc, dar evaluările rămân
constante, fie că evaluările se modifică fără legătură cu evoluĠia reală a performanĠelor elevilor. Deoarece
evaluarea úcolară presupune, explicit sau implicit, efectuarea de comparaĠii între performanĠele unui elev
úi ale celorlalĠi, între performanĠele aceluiaúi elev la evaluări diferite, precum úi între performanĠele elevilor
úi standardele (baremele) de evaluare, erorile subiective de apreciere acĠionează cel mai frecvent în zona
estimărilor, ele viciază comparaĠiile prin aceea că o estimare deja făcută influenĠează celelalte estimări, prin
contagiune, prin contrast, prin inerĠie, prin proximitate ú.a.m.d.
Sub alt aspect, erorile subiective de apreciere îúi au originea în implicarea subiectivă a evaluatorului
úi evaluatului, implicare generată de caracterul relaĠional, însoĠit de interacĠiuni psihosociale, al procesului
de evaluare. Evaluarea úcolară nu se produce, de regulă, între persoane necunoscute úi nici nu apare ca un
act izolat de celelalte interacĠiuni ce au loc între profesor úi elevi în procesul de învăĠământ.
RelaĠia de evaluare este o relaĠie inter-subiectivă care îúi pune amprenta, într-un fel sau altul, pe
rezultatele evaluării.
Efectul halo úi stereotipiile sunt două moduri de manifestare curentă a erorilor subiective de apreciere.
Efectul halo constă în tendinĠa evaluatorilor de a evalua o anumită caracteristică sau o anumită persoană în
funcĠie de evaluările făcute anterior, fie că acestea aparĠin aceluiaúi evaluator fie că aparĠin unor evaluatori
diferiĠi. În practica evaluării úcolare, efectul halo apare, cel mai frecvent, sub forma impresiei generale úi a
globalizării evaluării.
Ex: Aveam colegi de ܈coală ai căror parin܊i aveau func܊ii importante de conducere iar datorită acestui
privilegiu erau avantaja܊i la note chiar dacă nu ܈tiau lec܊ia de nota care o primeau.
Efectul de contrast úi eroarea proximităĠii. Atât efectul de contrast, cât úi eroarea proximităĠii
reprezintă fenomene ce pot să distorsioneze evaluarea datorită interacĠiunii între evaluările efectuate
simultan sau succesiv de către acelaúi evaluator. Aceeaúi performanĠă, aceeaúi lucrare (test, probă) úi, în
general, prestaĠii de acelaúi nivel sunt cotate în mod diferit în funcĠie de poziĠia sau locul ocupat în
succesiunea sau în configuraĠia evaluărilor efectuate pe un grup de elevi sau pe un lot de lucrări.
Ex: Aveam o colegă care din prima oră a cerut să meargă la olimpiadă, profesoara a îndragit-o
imediat, tot anul ܈colar a ob܊inut numai note de 10 doar pentru ca a participat la olimpiadă.
EcuaĠia personală úi efectul de similaritate. Fenomenele de apreciere subiectivă analizate până acum
Ġin, în cea mai mare parte, de natura complexă a evaluării, manifestându-se în modalităĠi relativ
asemănătoare la majoritatea profesorilor, cu diferenĠe de nivel de la un profesor la altul, dar fără amprente
personale foarte puternice. Spre deosebire de acestea, ecuaĠia personală úi efectul de similaritate sunt
126
specifice fiecărui profesor, ele sunt mult mai legate de personalitatea profesorului, de concepĠia úi atitudinea
acestuia faĠă de actul evaluării, faĠă de procesul de învăĠământ în general.
Ex: Profesoara ne nota cu maxim nota 9, întrucât considera că nota 10 este doar a profesorului sau
începea notarea de la nota 0, nu primeam nici un punct din oficiu cum primeam la alte materii.
De܈i am trăit aceste erori în evaluare am învă܊at că fac parte din natura umană, că orice greseală mă
ajută să mă descopăr, să tind spre perfec܊iune. Cu siguran܊ă că la acel moment acele erori au avut un prim
impact în defavoarea mea dar cu timpul m-au învă܊at să mă apreciez ܈i să realizez că un avantaj oferit unui
coleg atunci devine un dezavantaj mai târziu pentru el ca persoană.
Acum, cel mai „aspru” evaluator sunt eu însămi ܈i indiferent de vârstă sau de ceea ce am de realizat
uneori chiar noi ne evaluăm gresit! Să luăm ce e mai bun chiar ܈i dintr-o „ eroare de evaluare”.
Bibliografie:
Cucos.C, Pedagogie-Edi܊iaa III-a revăzută ܊i adăugită, Editura Polirom, Ia܈i,2014
Stoica A.(coord.), Evaluarea curentă ܈i examenele.Ghid pentru profesori, Editura ProGnosis,
Bucure܈ti, 2001
Webografie:
http://cdip.upg-ploiesti.ro/wp-content/uploads/2019/11/Factori-perturbatori-in-evaluarea-scolara.pdf
accesat la data de 03.11.2021
https://tanaseexpert.files.wordpress.com/2011/11/evaluarea-componenta-esentiala-a-procesului-
instructiv-educativ1.pdf accesat la data de 03.11 2021
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/50_53_Aspecte%20psihologice%20ale%20erorilor%
20de%20evaluare.pdf accesat la data de 01.11 2021
http://uab.ro/upload/4328_Ghid%20de%20evaluare%20si%20examinare%20studenti.pdf accesat la
data de 01.11 2021
127
EVALUAREA ONLINE ÎN ÎNVĂ܉ĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
Grecu ܇tefania
܇coala Gimnazială ,,Constantin Negreanu” Drobeta Turnu Severin
Pandemia care a debutat în primăvara anului 2020 ne-a demonstrat că via܊a oamenilor poate lua o
întorsătură diferită într-un timp foarte scurt. Unul dintre cele mai afectate domenii a fost domeniul
educa܊ional.
Cadrele didactice au fost nevoite să se adapteze unui nou mod de predare, interac܊ionare, evaluare
cu care nu mai avuseseră contact până atunci. Flexibilitatea, gradul de adaptabilitate la situa܊ii noi ܈i-au
spus cuvântul. Măsu܊ele la care copiii lucrau cu drag ܈i entuziasm în grădini܊e, băncile care î܈i a܈teptau cu
nerăbdare elevii s-au transformat în conturi de utilizatori pe diverse platforme: Zoom, Google Classroom
iar fiecare dintre utilizatori a devenit un chenar cu camera oprită sau deschisă pe un ecran mare. Toată
această perioadă a fost o provocare pentru to܊i actorii implica܊i în actul educa܊ional.
Cadrele didactice care aveau no܊iuni despre noile tehnologii au fost avantajate ܈i au reu܈it să se
adapteze mult mai u܈or, reu܈ind să creeze ore interesante ܈i atractive pentru elevii lor. Cei care întâmpinau
dificultă܊i în utilizarea device-urilor au avut ocazia să participe la diverse programe de formare ܈i cursuri
care le-au fost de ajutor în situa܊ia dată.
Evaluarea este, simplu spus, procesul de colectare al informa܊iilor despre ceea ce ܈tiu ܈i ce pot face
elevii, pe baza experien܊ei lor educa܊ionale. Rezultatele evaluării sunt de obicei utilizate pentru a identifica
domeniile de îmbunătă܊it ܈i pentru a se asigura că con܊inutul cursului satisface nevoile de învă܊are.
Alain Kerland consideră că evaluarea se face pornind de la următoarele întrebări cheie:
x Pentru ce se face evaluarea (care sunt func܊iile acesteia)?
Nefiind prezen܊i în sala de clasă, elevii nu pot fi controla܊i în totalitate vizual sau auditiv, iar
profesorul nu are o situa܊ie clară cu privire la gradul de implicare a elevilor în activită܊ile desfă܈urate (în
cazul în care camera web este închisă, situa܊ia are un grad de incertitudine ܈i mai mare. A܈adar, trebuie să
ne adaptăm în func܊ie de condi܊iile societă܊ii actuale, să căutăm, să verificăm ܈i să găsim cea mai potrivită
solu܊ie, astfel încât să nu pierdem din vedere competen܊ele evaluate, atra܈i de mirajul tehnologiei. Cadrele
didactice trebuie să ܈tie în ce măsură copiii reu܈esc să atingă obiectivele de învă܊are. Dacă avem un control
asupra lipsurilor lor în privin܊a no܊iunilor , atunci putem ajusta temele pentru a viza respectivele lacune.
Instrumentele de evaluare online pentru profesori sunt o parte necesară a învă܊ării la distan܊ă.
În contextul online, implicarea este absolut esen܊ială ܈i aceste instrumente trebuie să creeze o
interac܊iune umană mai profundă ܈i mai semnificativă. Produsele elevilor sunt cea mai bună dovadă a
calită܊ii educa܊ionale, iar creativitatea pe care tehnologia î܊i permite să o exprimi este ceva despre care
profesori din diverse col܊uri ale lumii vorbesc în mod constant într-un sens pozitiv.
128
În concluzie, consider că evaluarea online este posibilă, dar transparen܊a din partea evalua܊ilor poate
fi extrem de greu verificată, fiind uneori imposibil, fapt pentru care rezultatele ob܊inute – de cele mai multe
ori – nu reflectă realitatea.
Bibliografie:
Florea, N.M., Valorificarea evaluărilor privind rezultatele ܈colare pentru ameliorarea procesului
didactic, Editura ArsAcademica, Martie 2010, ISBN: 978-606-8017-47-1,
https://www.researchgate.net/publication/230608787_Valorificarea_evaluarilor_privind_rezultatele
_scolare_pentru_ameliorarea_procesului_didactic
https://www.noi-orizonturi.ro/2020/05/04/cum-evaluam-online-pedagogia-mai-intai-apoi-
tehnologia/
https://edict.ro/evaluarea-in-mediul-online/
129
Kahoot – instrument digital
pentru realizarea unei evaluări atractive în ciclul primar
Evaluarea în online reprezintă o adevărată provocare. Ea „a venit la pachet” cu tot ceea ce numim
„învă܊ământ online”. Ne-am trezit peste noapte că nu-i mai avem pe elevi în clasă, că nu mai putem
interac܊iona fizic cu ei, dar, în acela܈i timp, trebuie să le transmitem cuno܈tin܊e ܈i să verificăm sistematic
modul în care ܈i-au însu܈it aceste cuno܈tin܊e. Am intrat a܈adar într-o bulă de necunoscut din care încercăm
să ie܈im prin nenumărate cursuri de perfec܊ionare, prin căutări personale ܈i prin foarte mult studiu
individual.
Dacă pentru predarea cuno܈tin܊elor lucrurile au stat mai u܈or, în ceea ce prive܈te evaluarea aceasta a
ridicat mai multe semne de întrebare: Cum ar trebui să procedăm pentru ca evaluarea să fie obiectivă? Cum
procedăm pentru ca să fim siguri că elevii sunt corec܊i cu ei în܈i܈i ܈i nu se inspiră din alte surse? Răspunsul
a venit după mai multe căutări ܈i după mai multe experien܊e mai mult sau mai pu܊in plăcute. Trebuia să fie
ceva care să-i atragă atât de mult încât să nu mai aibă timp să se gândească la alte surse de inspira܊ie. ܇i,
desigur, ce poate fi mai atractiv decât un joc. A܈a am descoperit Kahoot - o platformă gratuită de învă܊are
bazată pe joc ܈i tehnologie educa܊ională. Lansată în august 2013 în Norvegia, Kahoot! este acum folosită
de peste 50 milioane de oameni din 180 de ܊ări. A fost proiectat pentru a fi accesibil la clasă ܈i alte medii
de învă܊ământ din întreaga lume. (sursa: Wikipedia)
Kahoot poate fi folosit cu succes atât în lec܊iile de predare-învă܊are pentru a ob܊ine un feedback
imediat, cât ܈i în lec܊iile de evaluare, ca o alternativă la testele clasice, pe suport de hârtie. Este u܈or de
utilizat, iar rezultatele se ob܊in în timp real.
- Permite crearea de teste cu diferite tipuri de itemi (în varianta gratuită sunt doar două tipuri de itemi:
variante multiple de răspuns, adevărat/fals
- Rezolvarea testului de către elevi se poate face utilizând diferite dispozitive IT (PC, laptop, tabletă,
smartphone), cu condi܊ia conectării la internet
- Elevii nu au nevoie de un cont pentru a rezolva testul. Ei pot accesa www.kahoot.it ܈i se conectează
pe baza codului transmis de profesor.
- Se poate folosi aplica܊ia atât sincron, cât ܈i asincron.
Există numeroase tutoriale în limba română privind utilizarea acestei aplica܊ii. Primul pas este,
desigur, crearea unui cont de profesor pe www.kahoot.com. Din experien܊a proprie a ܈recomanda mai întâi
vizionarea unor jocuri create de al܊i colegi pe această platformă. Apoi putem experimenta personal crearea
unui nou joc.
Odată ce prindem curaj să utilizăm toate „butoanele” puse la dispozi܊ie de aplica܊ie vom decoperi
farmecul ei.
Bibliografie:
https://aplicatiiutileinscoala.weebly.com/kahoot.html
www.kahoot.com
https://www.youtube.com/watch?v=sKEqzw86M2k
130
EVALUAREA ONLINE -
O NOUĂ METODĂ DE EVALUARE ALTERNATIVĂ
Pentru noi, profesorii, evaluarea este o parte importantă a procesului de învăĠământ alături de predare
úi învăĠare. AcĠiunea de evaluare instrumentează o serie de “metode variate după obiectul de studiu”
(“Dictionnaire de pedagogie”, 1996, p. 124):
metode cantitative, bazate pe tratarea statistică a nivelului de cunoútinĠe úi competenĠe;
metode calitative care furnizează interpretări mai ales atunci când se introduce un demers de tip
expertiză;
metode alternative.
“Spre deosebire de metodele tradiĠionale – precizează profesorul Ion T. Radu – care realizează
evaluarea rezultatelor úcolare obĠinute pe un timp limitat úi de regulă cu o arie mai mare sau mai mică de
conĠinut, dar oricum definită – metodele alternative de evaluare prezintă cel puĠin două caracteristici: pe de
o parte realizează evaluarea rezultatelor în strânsă legatură cu instruirea/învăĠarea, de multe ori concomitent
cu aceasta, iar pe de altă parte, ele privesc rezultatele úcolare obĠinute pe o perioadă mai îndelungată, care
vizează formarea unor capacităĠi, dobândirea de competenĠe úi mai ales schimbări în planul intereselor,
atitudinilor, corelate cu activitatea de învăĠare.” (op. cit., pp. 223–224).
Dintre metodele alternative amintim: portofoliul, hărĠile conceptuale, proiectul, jurnalul reflexiv,
tehnica 3-2-1, metoda R.A.I., studiul de caz, observarea sistematică a activităĠii úi a comportamentului
elevului, fiúa pentru activitatea personală a elevului, investigaĠia, interviul, înregistrări audio úi/sau video,
autoevaluarea, evaluarea asistata pe calculator.
Evaluarea asistata pe calculator a luat o mare amploare odată cu obligativitatea învă܊ării la distan܊ă.
Modalită܊ile de integrare a tehnologiei prin intermediul re܊elelor de socializare în sarcini ܈i în evaluare sunt
aproape nelimitate.
Prin intermediul platformelor si aplica܊ilor utilizate în activitatea online elevii pot fi evalua܊i sincron
܈i asincron. Instrumentele de lucru asincrone avantajează elevii introverti܊i sau nesiguri pe competen܊ele
lor. În termenul dat de profesor, ei pot pune întrebări sau redacta diverse versiuni ale temei. Între timp, ܈i
cadrul didactic are timp să facă evaluarea pe măsură ce prime܈te temele, să trimită feedback. De asemenea,
dacă se poate îmbunătă܊i această temă în urma feedback-ului elevilor, la altă clasă se poate trimite varianta
revizuită. De exemplu, prin intermediul platformei Google Classroom se alocă teme, fi܈e de lucru,
chestionare ܈i se poate trimite feedback.
Dacă profesorul dore܈te să ilustreze instant aprofundarea unor cuno܈tin܊e sau să colecteze date pentru
folosin܊ă imediată, poate apela la instrumente de lucru sincrone. Cu ajutorul acestora, se poate face o
evaluare a cuno܈tin܊elor sau a lacunelor elevilor pentru a se remedia imediat sau se poate motiva elevul care
are o toleran܊ă mică la stresul provocat de a܈teptarea notei.
Unele din aceste instrumente sunt:
Google Meet, Zoom- se poate ini܊ia un dialog între elev si profesor;
Google docs – se pot crea paragrafele unui raport de către elevi diferi܊i, de exemplu;
Google Jamboard este un mod de vizualizare foarte facil al unor răspunsuri scurte – to܊i elevii pot
vedea toate răspunsurile date pe post-it-uri virtuale;
131
Miro - o tablă interactivă la care elevii se conectează ܈i colaborează în diferite formate ;
Poem generator - o aplica܊ie cu specii de poezii distincte pe care elevii le creează pe loc;
Book Creator - un instrument online pentru a crea căr܊i digitale;
Mentimeter - program pentru colectare de date sau evaluare;
Facebook messenger, Whatsapp - pentru dezbaterea unei teme.
Quizizz - instrument online care permite inserarea de răspunsuri multiple, imagini, audio, text,
sondaje, răspunsuri deschise; se pot utiliza atât pentru învă܊area sincron live, cât ܈i pentru cea de acasă ;
Quizlet - o altă aplica܊ie cu ajutorul căreia putem crea teste:
Google Forms - permite conceperea unor formulare care pot fi utilizate pentru a ob܊ine feedback,
pentru a trimite confirmări de participare la un eveniment, dar ܈i pentru a crea teste scrise;
KAHOOT- instrument online pentru evaluarea online /feedback, cu ajutorul căruia se creează teste
interactive pentru copii;
Wordwall - aplica܊ie unde se creează diverse activită܊i interactive pentru elevi: fi܈e, chestionare,
potriviri, jocuri de cuvinte, identificarea unor cuvinte lipsă;
LearningApps este o platformă cu ajutorul căreia se pot crea fi܈e de lucru, activită܊i interactive,
teste;
Hot Potatoes - suita de aplica܊ii Hot Potatoes include cinci aplica܊ii care pot crea exerci܊ii pentru
World Wide Web.;
Liveworksheets – aplica܊ie ce permite rezolvarea direct pe gadget a fi܈elor de lucru.
Padlet – aplicaĠie online care permite utilizatorilor să-܈i exprime cu u܈urinĠă opiniile pe un subiect
comun pe un „avizier” virtual (wall). Peretele este, de fapt, o pagină web unde utilizatorii publică scurte
mesaje conĠinând text, imagini, clipuri video úi / sau legături. Poate fi folosit pentru sesiuni de
brainstorming, a posta adrese de Internet utile, cuvinte noi, termeni sau comentarii pe o temă dată.
Colaboratorii pot fi invitaĠi prin e-mail sau cu ajutorul URL–ului.
Prezi, Animaker - programe de anima܊ie pe care elevii le pot folosi pentru a realiza prezentări.
Avantajul acestor instrumente este că profesorul poate oferi feedback pe loc sau se poate asigura că
însu܈i elevul este cel care lucrează.
Consider că folosirea metodelor ܈i tehnicilor de evaluare online la orele de limba engleză sporeúte
calitatea învăĠării, duce la formarea unei gândiri eficiente, selective, rapide, stimulează creativitatea úi
gradul de cooperare a elevilor, dezvoltă interesul úi plăcerea pentru cunoa܈terea civiliza܊iei anglo-saxone.
Bibliografie:
1. Tănase, M., Evaluarea – componentă esen܊ială a procesului instructiv-educativ, Bra܈ov, 2011,
ISBN 978-973-0-11834-6
2. https://www.researchgate.net/publication/230608787_Valorificarea_evaluarilor_privind_rezultat
ele_scolare_pentru_ameliorarea_procesului_didactic/citations
3. https://tanaseexpert.files.wordpress.com/2011/11/evaluarea-componenta-esentiala-a-procesului-
instructiv-educativ1.pdf
132
Evaluarea în învă܊ământul preuniversitar
între online ܈i tradi܊ional
Evaluarea nu este un scop în sine ci trebuie să conducă la optimizarea întregului proces desfăúurat în
úcoală. Ea trebuie să fie formativă úi să dezvolte un proces de autoevaluare. Calitatea presupune miúcare úi
de aceea evaluarea nu trebuie să se rezume doar la un singur instrument, ci să se refere la o serie de tehnici
cât mai diverse, incluzând úi procese negociative. Lipsa alternativelor creează rutină, conformism úi nu
duce la a completa dezvoltarea personalităĠii.
Evaluarea úcolară este un proces în care trebuie negociate úi consensuate diferitele interese, valori úi
puncte de vedere, între profesor úi úcolar. ܇colarul are un rol pasiv, iar evaluarea este centrată pe rezultatele
muncii sale. Evaluarea participativă are la bază responsabilitatea împărtăúită între úcolar úi profesor. Se
pune accentul pe cooperare, pe colaborare úi pe procesulul învăĠării. ܇colarul, ca evaluator, învaĠă să
cunoască úi îúi construieúte învăĠarea. Este stimulat activismul úi implicarea atât în procesele de învăĠare
cât úi în cele de elaborare a criteriilor úi indicatorilor de evaluare.
NoĠiunea de evaluare îúi lărgeúte sfera de cuprindere. Mai mult decât atât, evaluarea realizată asupra
procesului desfăúurat în ܈coală este o evaluare continuă, un proces permanent derulat asupra situaĠiilor
diverse úi în contexte diferite. Ea tinde să se extindă, cuprinzând informaĠii, idei, valori dobândite úi în afara
sistemului de învăĠământ, capacităĠi dezvoltate úi exersate prin activităĠi desfăúurate extraúcolar, nonformal
sau informal. Acestea facilitează de multe ori învăĠarea formală contribuind la clădirea personalităĠii în
toate dimensiunile ei.
Evaluarea continuă, permanentă este o premisă a dezvoltării capacităĠii de autoevaluare la elevi,
pregătind saltul de la instruire la autoinstruire, de la educaĠie la autoeducaĠie. Noile direcĠii de dezvoltare a
evaluării în pedagogia postmodernistă, reclamă transferul de la evaluarea centrată pe control, la evaluarea
centrată pe învăĠare sau altfel spus, de la evaluarea centrată pe iniĠiativa profesorului de a controla, la cea
care pune accentul pe iniĠiativa úcolarului de a reflecta la propriul proces de cunoaútere, învăĠând din greúeli.
Evaluarea trebuie privită ca un proces care promovează învăĠarea úi nu ca un control extern, realizat de
către profesor, asupra ,,a ceea ce face” úi ,,cum face elevul”. Ea necesită o mai bună atenĠie, atât din partea
profesorului cât úi din partea úcolarului, asupra proceselor care au loc în învăĠare, asupra cauzelor care
determină erorile úi asupra factorilor favorizanĠi ai cunoaúterii.
Din această perspectivă, în actul evaluativ, important este cum se implică úcolarul în optimizarea
propriei învăĠări. Evaluarea capătă astfel valenĠele unui proces reflexiv prin care cel care învaĠă devine
conútient de propriile acte úi de el însuúi, de propriile capacităĠi, iar profesorul se transformă într-un ghid
care-l orientează spre atingerea obiectivelor informativ formative. Aceasta trebuie să fie tolerantă úi să
includă valorile multiculturale. Acest fapt solicită toleranĠă úi respect faĠă de varietatea úi diversitatea
metodelor folosite. ܇colarul alegând-o pe cea care i se potriveúte mai bine. Evaluarea polivalentă constă
tocmai în această ofertă de alternative diferenĠiate.
Scopul comun al metodelor de evaluare este cel de dezvoltare al capacităĠii de autoevaluare la elevi
úi preúcolari, de ameliorare úi corectare mai mult decât de sancĠionare. Modul în care este úi se simte evaluat
úcolarul influenĠează performanĠele úi reuúita sa úcolară. Practicile evaluative ale cadrului didactic pot
determina instaurarea în grupă a unor relaĠii între colegi de tip ierarhic PoziĠia pe care el crede că o ocupă
133
pe o scală de evaluare, elaborată de profesor, în comparaĠie cu ceilalĠi (pe baza rezultatelor úcolare efective),
are consecinĠe asupra funcĠionării cognitive. Cunoaúterea rezultatelor, a criteriilor de evaluare, îi face pe
úcolari mai conútienĠi úi îi motivează s ă se implice în sarcină. O evaluare eficientă trebuie să asigure un
flux continuu de informaĠii, să înlăture pe cât posibil barierele în comunicare, să poată fi înĠeleasă de către
toĠi participanĠii úi să ofere posibilităĠi de îmbunătăĠire a rezultatelor.
O posibilitate de a spori eficienĠa evaluărilor úcolare este de a muta accentul de pe măsurarea
produselor, pe constatarea efectelor acĠiunilor úi pe stimularea capacităĠii de autoevaluare.
- o experienĠă de învăĠare;
- motivantă, nestresantă, o bucurie;
- mai mult constructivă decât distructivă;
- bazată pe dialog;
- concentrată pe ceea s-a învăĠat úi nu pe ceea ce s-a greúit;
- desfăúurată încă de la începutul programului, consiliind úi ameliorând pe parcurs úi nu doar la úfârúit;
- clară, explicită;
Profesorul poate fi mulĠumit de evaluarea efectuată:
- când rezultatele sunt conforme cu obiectivele;
- dacă úcolarul înĠelege mai bine cum trebuie să înveĠe;
- dacă úcolarii au dobândit cunoútinĠele necesare úi au posibilitatea de a-úi îmbunătăĠii activitatea pentru a
evita erorile;
- dacă úcolarul poate reflecta asupra propriilor rezultate, realizând autoevaluarea procesului de învăĠare, a
activităĠii desfăúurate úi a rezultatelor obĠinute;
- dacă úcolarul e conútient de existenĠa mai multor perspective úi e deschis variantelor noi de activitate;
- dacă evaluarea nu induce stres participanĠilor;
- dacă úcolarii vor să fie din nou evaluaĠi.
Pentru îmbunătăĠirea activităĠilor prin forĠe proprii este necesar ca úcolarul să-úi dezvolte capacităĠile
autoevaluative, să înveĠe să-úi identifice úi să-úi exprime interesele úi necesităĠile, să-úi stabilească
obiectivele úi să-úi realizeze un plan de acĠiune pentru activităĠile de cunoaútere pe care doreúte să le
întreprindă.
Din acest punct de vedere, rolul profesorului – evaluator este mai mult de facilitator care contribuie
la formarea úcolarilor săi pentru a deveni conducătorii propriilor evaluări. Pentru atingerea acestui
deziderat, úcolarul trebuie să-úi contureze propriile obiective de învăĠare, să participe la stabilirea criteriilor
de evaluare.
Bibliografie:
*Voiculescu Elisabeta,’’Factorii subiectivi ai evaluarii scolare . Cunoasterea si control’’ , Ed .
Aramis, Buc -2007
*Radu Ion ’’Evaluare in procesul didactic ’’ , EDP RA , Buc.- 2000
*Radu Ion ’’Teorie si practica in evaluarea eficientei invatamantului ’’ , EDP, Buc. - 1998
*Vasile Moglan’’Didactica disciplinei- Limba ܈i literatura română- în învă܊ământul primar”, Ed.
Miniped, Buc. -2010
134
ÎNVĂ܉AREA ONLINE LA PRE܇COLARI
Trecerea la învă܊area online ne-a pus în situatia de a regândi modul de abordare a procesului de
învă܊ământ, a tuturor celor trei componente ale sale: predare, învă܊are ܈i evaluare, ܈i de a ne adapata din
mers la noile cerin܊e ale învă܊ării.
Astfel că, am fost nevoi܊i să ne reinventăm a܈a încât să creăm scenarii atractive ܈i să propunem
activită܊i interesante, care pot fi realizate acasă cu materialele avute la dispozi܊ie de fiecare, acest lucru ne-
a pus la grea încercare: creativitatea, ingeniozitatea, flexibilitatea, perseveren܊a, rezisten܊a si mai ales
competen܊ele digitale.
Pentru a face fa܊ă noului context cadrele didactice au fost nevoite să se adapteze din mers, de aceea
au participat la webinarii ܈i cursuri în care au învă܊at să folosească ܈i să creeze resurse diverse folosind
aplica܊ii ܈i platoforme educa܊ionale, folosite atât în evaluarea continuă ,cât ܈i în evaluarea sumativă menite
să faciliteze ânvă܊area la distan܊ă.
Astfel că, am învă܊at să folosesc aplicatia jingsplanet in care am realizat puzzeluri; în aplicatia youcat
܈i aplicatia bandicam am creat videoclipuri educa܊ionale; iar platforma wordwall am creat jocuri
interactive.
Acest lucru a contribuit în mare măsură la dezvoltarea abilita܊ilor ܈i competen܊elor digitale ceea ce
mi-a oferit satisafac܊ii profesionale ܈i personale prin feedbackul primit de la beneficiari.
Evaluarea online este o metodă a evaluării poate fi aplicată pe oricare dintre cele trei forme ale
evaluării tradiĠionale: iniĠială, continuă úi sumativă.
Având în vedere ca pre܈colarii nu pot folosi instrumentele digitale fără suprevegherea unui adult
evaluarea în învă܊ământul pre܈colar prin aplica܊iile utilizate a fost preponderant asincron în func܊ie de
disponibilitatea părin܊ilor.
Părin܊ii au devenit în această perioadă parteneri activi, de aceea extrem de important a fost modul în
care cadrele didactice au organizat comunicarea cu ace܈tia, de sfaturile pe care le-au primit dar mai ales de
modul în care activită܊ile propuse au reu܈it să stârnească interesul copiilor.
Astfel că pe lângă aplica܊iile folosite am folosit ܈i înregistrări audio ܈i sau video având în vedere
impactul emo܊ional, efectul a fost cel scontat.
După fiecare temă propusă/abordată, părin܊ii au trimis fotografii cu pre܈colarii în timp ce lucrează.
Evaluarea s-a realizat prin fi܈e, jocuri, puzzle-uri, cântece, filmule܊e.
În concluzie, în învă܊area online tehnicile de evaluare sunt variate ܈i numeroase ܈i trebuie adaptate în
func܊ie de necesită܊ile ܈i disponibilită܊ile materiale ale participan܊ilor la acest proces, respectiv educator-
părinte-pre܈colar.
135
EVALUAREA ÎN ÎNVĂ܉ĂMÂNTUL PRE܇COLAR
Cele mai des întâlnite forme de evaluare sunt: evaluarea iniĠială, continuă úi finală.
Evaluarea iniĠială se realizează la începutul unui program de „instruire” úi stabileúte nivelul de
pregătire a preúcolarilor în momentul iniĠierii programului respectiv, constituind o condiĠie hotărâtoare
pentru reuúita activităĠilor următoare deoarece oferă educatoarei posibilitatea de a cunoaúte potenĠialul
fiecărui copil.
Pentru ca evaluarea iniĠială să fie eficientă, trebuie elaborate criterii úi modalităĠi de verificare,
măsurare úi apreciere a nivelului de pregătire a preúcolarilor, pornind de la obiectivele propuse.
Datele obĠinute ajută la conturarea activităĠii didactice în trei planuri: stabilirea modului adecvat de
predare a noului conĠinut al programei, organizarea unui program de recuperare, dacă este cazul, úi
adoptarea unormăsuri de sprijinire úi recuperare a unora din preúcolari.
Evaluarea formativă îúi propune să verifice toĠi preúcolarii asupra conĠinuturilor predate, fapt ce
permite ca educatoarea să cunoască pregătirea copiilor, identificarea lacunelor, după fiecare secvenĠă de
învăĠare să adopte măsuri pentru ameliorarea procesului de învăĠământ.
Evaluarea finală intervine la sfârúitul unei perioade mai lungi de învăĠare, la sfârúit de semestru, an
úcolar, ciclu de învăĠământ. Se realizează prin verificări parĠiale pe parcursul programului úi o estimare
globală a rezultatelor, pe perioade lungi. Este centrată pe o evaluare de bilanĠ, regrupând mai multe unităĠi
de studiu.
Metode ܈i tehnici de evaluare:
1. Tradi܊ionale:
- probe scrise (fi܈e cu sarcini);
- probe orale ܈i probe practice.
2. Alternative:
- lucrări practice, portofoliile cu lucrările copiilor, aprecierile verbale, autoevaluarea, jocurile
didactice, de rol ܈i serbările;
- observările directe/sistematice în timpul activită܊ii ܈i înregistrarea;
- discu܊ii individuale;
136
- afi܈area lucrărilor;
- consemnarea grafică a rezultatelor pe domenii experen܊iale.
Valen܊ele formative ale metodelor alternative de evaluare sunt următoarele:
a) Oferă elevului posibilitatea de a arăta ceea ce ܈tie într-o varietate de contexte ܈i situa܊ii, permit
profesorului-evaluator să ob܊ină puncte de reper ܈i să adune informatii asupra derularii activitatii copilului
܈i implicit a sa; pe baza acestor informatii, educatorul î܈i fundamentează judecata de valuare într-o apreciere
obiectivă a achizi܊iilor elevilor si a progreselor inregistrate.
b) Oferă educatorului o imagine la zi asupra performan܊elor copilului, dar si o imagine exhaustivă asupra
profilului general al cuno܈tin܊elor copiilor.
c) Asigură o realizare interactivă a actului de predare-învă܊are, adapdată nevoilor de individualizare a
sarcinilor de lucru pentru fiecare elev în parte, valorificând ܈i stimulând poten܊ialul creativ ܈i originalitatea
acestuia.
d) Exersează abilită܊ile practic-aplicative ale copiilor, asigurând o mai bună clarificare conceptuală ܈i
integrare în sistemul na܊ional a cuno܈tin܊elor asimilate, care astfel devin operationale.
Probele orale sunt cele mai utilizate metode de evaluare din grădini܊ă. Acestea oferă o interac܊ionare
directă între educatoare ܈i copil. Sunt flexibile ܈i pot alterna întrebările în func܊ie de calitatea răspunsurilor.
Probele orale oferă copilului posilbilitatea de a formula răspunsurile libere, fără a le structura; poate să-܈i
justifice răspunsul.
Portofoliul este o metodă de evaluare care înmagazinează date despre progresul copilului, poate fi
considerat ca o „carte de vizită” a pre܈colarului. Tipuri de portofolii:
- portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecĠie a celor mai importante lucrări);
- portofoliu de progres sau de lucru (conĠine toate elementele desfăúurate pe parcursul activităĠii);
- portofoliul de evaluare (cuprinde: obiective, strategii, instrumente de evaluare, tabele de rezultate,
etc.)
Portofoliul poate cuprinde: o listă cu comportamente a܈teptate; observa܊ii asupra evolutiei copilului;
lucrari ale acestuia; poze cu sarcini/activitati pe care acesta le-a dus la bun sfâr܈it pe parcursul anului ܈colar,
rezultate ale activităĠilor extracurriculare (diplome la diverse concursuri) s.a.; În concluzie, portofoliul nu
este numai o metodă alternativă de evaluare a copilului ci, poate fi reprezentativ pentru crearea unei imagini
pozitive asupra unei grupe sau a unei grădiniĠe.
Printre metodele úi procedeele interactive de fixare úi evaluare a cunoútinĠelor utilizate în grădiniĠă,
se înscriu următoarele: turul galeriei, scaunul autorului, piramida, ghicitorile, tehnica fotolimbajului,
ciorchinele, posterul, blazonul, Diagrama Venn, Examinarea povestirii, Jurnalul grafic, Harta conceptuală
/ cognitivă, Tehnica florii de nufăr, metoda colĠurilor, tehnica analitico-sintetică, cubul, turnirul întrebărilor,
cvintetul, R.A.I. (Răspunde. Aruncă. Interoghează.) jurnalul grupei.
După Ausubel „evaluarea merită un loc important în învăĠământ, din care face parte integrantă. Ea
are întotdeauna un raport direct sau indirect cu progresul, în extensie úi în calitate, al învăĠării, ’’astfel
evaluarea este prioritară în cadrul procesului de învă܊ământ din ܊ara noastră, fiind considerată o sursă a
solu܊iilor de perfec܊ionare a actului didactic.
Strategiile de evaluare trebuie selectate în func܊ie de obiectivele propuse ܈i particularită܊ile de vârstă
܈i psihologice ale educabilului.
Criteriile de apreciere ܈i de notare ale pre܈colarilor trebuie formulate clar ܈i temeinic, iar rezultatele
evaluării trebuie comunicate ܈i discutate periodic atât cu subiec܊ii evalua܊i, cât ܈i cu părin܊ii acestora.
Bibliografie:
Pornind de la această definire a procesului de evaluare pot fi subliniate unele valenĠe ale evaluării:
- aprecierea unor trăsături, caracteristici sau componente prin raportare la o scală de măsurare clar
definită;
- un proces de evaluare se poate realiza în momentul în care îi este stabilit scopul, în funcĠie de acesta
fiind proiectate apoi obiectivele, selectate procedurile úi construite instrumentele.
FaĠă de modelul clasic al evaluării, care pune în corespondenĠă doar măsurarea úi aprecierea, modelul
secvenĠial tinde să acopere toate componentele úi anume: verificarea, măsurarea, semnificarea úi
argumentarea.
După modul cum se integrează în desfăúurarea procesului didactic, sunt semnalate următoarele
strategii de evaluare:
a) Evaluarea iniĠială, care se realizează la începutul unui nou ciclu de învăĠare sau program de instruire
în scopul stabilirii nivelului de pregătire al elevilor. Prin intermediul evaluării iniĠiale se identifică
nivelul achiziĠiilor elevilor în termeni de cunoútinĠe, competenĠe úi abilităĠi, în scopul asigurării
premiselor atingerii obiectivelor propuse pentru etapa respectivă.
b) Strategia de evaluare formativă (continuă) însoĠeúte întregul parcurs didactic, realizându-se prin
verificări sistematice ale tuturor elevilor asupra întregii materii.
c) Strategia de evaluare sumativă sau cumulativă se realizează, de obicei, la sfârúitul unei perioade mai
lungi de instruire (de exemplu, capitol, semestru, an úcolar, ciclu de învăĠământ etc.), oferind
informaĠii utile asupra nivelului de performanĠă al elevilor în raport cu obiectivele de instruire
propuse.
138
Probele orale reprezintă metoda de evaluare cel mai des utilizată la clasă.
Probele practice sunt utilizate în vederea evaluării capacităĠii elevilor de a aplica anumite cunoútinĠe
teoretice, precum úi a nivelului de a stăpânire a priceperilor úi deprinderilor de ordin practic.
Metode complementare de evaluare
Strategiile moderne de evaluare caută să accentueze acea dimensiune a acĠiunii evaluative care să
ofere elevilor suficiente úi variate posibilităĠi de a demonstra ceea ce útiu (ca ansamblu de cunoútinĠe), dar
mai ales, ceea ce pot să facă (priceperi, deprinderi, abilităĠi).
Observarea sistematică a comportamentului elevilor în timpul activităĠii didactice este o tehnică de
evaluare care furnizează profesorului informaĠii utile, diverse úi complete, greu de obĠinut astfel prin
intermediul metodelor de evaluare tradiĠionale.
Referatul este o metodă de dobândire de cunoútinĠe, de formare de deprinderi úi priceperi de muncă
intelectuală, o metodă de verificare a intereselor pozitive faĠă de investigaĠia útiinĠifică, de verificare a
capacităĠii de selecĠie dintr-o cantitate informaĠională a cunoútinĠelor la nivelul capacităĠii de înĠelegere a
elevului
InvestigaĠia oferă posibilitatea elevului (studentului) de a aplica în mod creativ cunoútinĠele însuúite,
în situaĠii noi úi variate, pe parcursul unei ore sau unei succesiuni de ore de curs. Această metodă presupune
definirea unei sarcini de lucru cu instrucĠiuni precise, înĠelegerea acesteia de către elevii înainte de a trece
la rezolvarea propriu-zisă prin care elevul demonstrează úi exersează totodată o gamă largă de cunoútinĠe
úi capacităĠi în contexte variate
Proiectul este un plan sau o lucrare cu caracter aplicativ, întocmită pe baza unei teme date. Proiectul
solicită elevilor să facă o cercetare, o activitate în echipă, o creaĠie. După demersul realizat avem proiect
de tip constructiv (să redacteze un articol, o revistă etc.) ܈i proiect de tip problemă ( să rezolve o situaĠie
problemă);
Portofoliul este un dosar de prezentare a diverselor activităĠi realizate de elevii. El reprezintă „cartea
de vizită a elevului”, urmărindu-i progresul de la un semestru la altul, de la un an la altul úi chiar de la un
ciclu de învăĠământ la altul.
Portofoliul nu este doar un proiect de sfârúit de an, este o metoda de învăĠământ care facilitează
evoluĠia, deoarece permite profesorului o vedere globală a progresului înregistrat de elev.
Autoevaluarea. Îl are pe elev participant activ la actul evaluării, după un sistem de criterii de apreciere
pe care úi le-a însuúit, elevul compară răspunsul său cu un model. CerinĠele sunt discutate cu elevii supuúi
autoevaluării.
Metoda cubului se realizează astfel: a. Prezentarea subiectului pus în discuĠie úi documentarea
necesară; b. ÎmpărĠirea grupului în úase subgrupuri eterogene; c. Construirea unui cub de hârtie, notând pe
cele úase feĠe ale acestuia: „Descrie!”, „Compară!”, „Asociază!”, „Analizează!”, „Aplică”,
„Argumentează!”; d. Îndeplinirea sarcinii repartizate pentru fiecare echipă; e. Reunirea celor úase
perspective într-o sinteză prezentată de formator.
139
c. Evaluarea ideilor – evaluarea ܈i selec܊ia ideilor propuse pot fi lăsate pentru mai târziu (metoda
evaluării amânate – deferred judgement) ܈i se realizează de către profesor sau împreună cu participan܊ii.
BIBLIOGRAFIE:
1.Berinde, A., Instruirea programată, editura Facla, Timiúoara, 1979;
2.Cerghit, I., PerfecĠionarea lecĠiei în úcoala modernă, Editura didactică úi pedagogică, Bucureúti,
1983;
3.Cerghit, I., Metode de învăĠământ, Editura Polirom, 2006;
4.Cerghit, I., Neacúu, I., Dobridor, I., NegreĠ, Pâniúoară, I.-O., Prelegeri pedagogice, Editura
Polirom, 2001.
140
EVALUARE ONLINE IN INVA܉AMANTUL PRE܇COLAR
METODE ܇I TEHNICI DE EVALUARE ÎN ÎNVĂ܉ĂMÂNTUL ONLINE
În activitatea din grădiniĠă, actul de evaluare are drept scop măsurarea úi aprecierea cunoútinĠelor,
priceperilor úi deprinderilor dobândite de copii în cadrul actului educaĠional. În acelaúi timp, evaluarea
urmăreúte úi aspectele formative ale muncii educatoarei, concretizată în modalităĠile de abordare a
conĠinuturilor úi a modalităĠilor de transmitere ale acestora.
Ca metode de evaluare in activitatea din gradinita, utilizam:
-metode tradi܊ionale: probe orale, probe practice, probe scrise, (foarte rar)
-metode complementare (moderne): observarea sistematică a comportamentului, portofoliul,
autoevaluarea.
În grădiniĠe nu este permisă testarea copiilor sau acordarea de calificative sau note.
Prin noul curriculum este promovată ideea încurajării úi dezvoltării imaginii pozitive de sine, a
încrederii în forĠele proprii ale copiilor úi progresul individual în ritm propriu.
Pentru pre܈colar, func܊iile specifice ale evaluării sunt:
o îl ajută să fixeze, să consolideze ܈i să re܊ină cuno܈tin܊ele prin repetare ܈i întărirea pozitivă pe care
evaluarea o determină, să le integreze în sisteme,
o să-i mărească încrederea în for܊ele proprii ܈i să-i descurajeze comportamentele negative,
o îi sus܊ine interesul pentru cunoa܈tere, stimulându-i ܈i dirijându-i învă܊area,
o contribuie la formarea capacită܊ii de autoapreciere ܈i la stimularea tendin܊ei de autoafirmare,
o contribuie la întărirea legăturii grădini܊ei cu familia.
Procesul de învă܊ământ a suferit modificări, iar cele trei componente esen܊iale, predarea, învă܊area ܈i
evaluarea trebuie adaptate noilor cerin܊e.
Învă܊ământul on-line deschide posibilitatea unei pregătiri structurate, coordonate ܈i corect etapizate.
Avem la îndemână acum multitudinea de platforme ܈i soft-uri educa܊ionale on-line, care reprezintă o
formă de învă܊are la distan܊ă, facilă, destinată celor care nu au posibilitatea de a accesa sistemul de
învă܊ământ clasic, traditional, ”fa܊ă în fa܊ă” sau adecvată unor contexte speciale, a܈a cum se întâmplă în
perioada actuală de pandemie. Acest mod de învद܊are este impus acum de perioada dramaticद pe care o
traversदm.
Tot ceea ce înseamnद proces educa܊ional de predare-învद܊are-evaluare, a redevenit în aten܊ia noastrद
sub titulatura de proces educa܊ional la distan܊द.
Conceptul de evaluare de referă la măsurarea rezultatelor ob܊inute în urma predarii ܈i a învă܊ării.
Profesorul fosose܈te diverse metode ܈i instrumente de evlauare în func܊ie de nevoile elevului ܈i de
ceea ce î܈i propune să evalueze.
Comunicarea cu copiii in perioada activitatii on-line am avut-o pe grupul de WhatsApp .
Situa܊ia actuală provocată de pandemia Covid 19 a adus o schimbare radicală a sistemului
educational.
Cadrele didactice trebuie să se adapteze la schimbări ܈i trebuie să devină mai con܈tien܊e mai flexibile
܈i mai bine pregăti܊e pentru via܊a de mâine cu surprizele ei.
Schimbarea trebuie să includă, implicarea mai largă a părin܊ilor, dar ܈i a membrilor comunită܊ii, în
calitate de parteneri activi ai cadrelor didactice, în educa܊ia copiilor.
141
Părin܊ii au devenit parteneri activi ܈i au primit sarcini de la educatori cu referire la organizarea
timpului ܈i a activită܊ilor, sfaturi pentru o comunicare eficientă, bazată pe repere cunoscute copiilor ܈i cu
mult accent pe emo܊ii.
Consider că cel mai important obiectiv este acela de a ܈ti cum să organizezi comunicarea constantă
dintre părinte ܈i educator.
Este foarte important ca educatoarea să cunoască jocurile ܈i jucăriile care îl atrag ܈i să vină în
întâmpinarea copiilor ܈i părin܊iklor cu activită܊i personalizate pe interesul copilului.
Instrumentele ܈i strategiile utilizate pentru conectare de la distan܊ă au fost diferite: prin video,
filmule܊e cu activită܊i interactive, cântece, aplica܊ii etc., pe care educatorul le trimite părin܊ilor pentru copil.
JOCURI ON-LINE – sunt aplicaĠii plăcute de către copii úi de cadrele didactice deoarece îúi păstrează
simĠul ludic. Cele mai utilizate la vârstele timpurii sunt puzzle-urile on-line.
Ca o concluzie personală: evaluarea online poate ܈i trebuie să fie o continuitate a învă܊ării din mediul
educational de la clasă.
Trebuie să avem un scop comun - acela de a face o educa܊ie de calitate, copiilor no܈tri!
Bibliografie:
1.Introducere în teoria ܈i metodologia evaluării, Conona Petrescu, Tudor Marin, 2010
2.www.didactic.ro
3.Metode, procedee ܈i tehnici de evaluare ܈colară, Miron Ionescu, 2002
142
EVALUAREA ONLINE
Evaluarea joacă un rol important în procesul de învăĠare, atât evaluarea sumativă cât úi formativă
oferă informaĠii despre progres úi ghidează învăĠarea. Evaluarea este esenĠială pentru procesul de certificare
úi rezultatele sunt utilizate în mai multe feluri pentru a măsura evoluĠia úi succesul elevilor, profesorilor,
cursurilor sau ale institu܊iilor. Datorită importanĠei evaluării, s-au dezvoltat diferite tipuri ale acestui tip de
proces. Evaluarea, în special când este cuprinsă într-o sarcină sau exerciĠiu autentic de învăĠare, poate fi de
asemenea parte din experienĠa învăĠării. Evaluarea online a crescut în popularitatea deoarece se crede că va
ajuta la administrarea unor volume mari de notare úi adminstrare.
Principala utilizare a evaluării online poate avea ca scop mai degrabă evaluarea formativă decât
sumativă a elevilor. Acesta furnizează cea mai întâlnită formă de feedback prin intermediul forumurilor de
discuĠii sau exerciĠiilor online. O altă utilizare populară a tehnologiilor online este predarea electronică a
temelor care poate simplifica procesul administrativ. Cel mai puĠin preĠuită úi utilizată este autoevaluarea,
care are multe rezultate pozitive – de obicei încurajează independenĠa elevului úi îi ajută pe aceútia să
dezvolte abilităĠile necesare pentru o învăĠare autonomă.
Articolele de evaluare pot fi selectate la întâmplare pentru a furniza un document diferit fiecărui elev.
Evaluarea ar trebui să fie îndeajuns de flexibilă úi diversă pentru a lua în considerare nevoile úi
circumstanĠele diferite ale elevilor care urmează cursuri online. Flexibilitatea poate însemna:
susĠinerea de exerciĠii de evaluare pentru a dovedi circumstanĠele úi nevoile elevilor;
furnizarea de flexibilitate în durată sau furnizarea de opĠiuni pentru situaĠii neprevăzute pentru a
compensa lipsa de fiabilitate sau diferenĠele în ceea ce priveúte conexiunile tehnologice;
furnizarea posibilităĠii de alegere a locului de desfăúurare a procesului de evaluare deoarece elevii
pot efectua exerciĠii de evaluare la locul de studiu, care poate fi acasă, locul de muncă sau orice loc aleg.
Evaluarea online este susĠinută de aceleaúi principii de valabilitate, fiabilitate, flexibilitate úi
echidistanĠă úi utilizează multe din strategiile folosite în predarea úi evaluarea tradiĠionale faĠă în faĠă.
DiferenĠa constă în contextul evaluării, în interacĠiunile dintre evaluator úi cei care sunt evaluaĠi úi procesele
de colectare úi administrare. Evaluarea online poate fi utilizată:
ca o sursă independentă de dovezi pentru evaluare;
ca o contribuĠie la întregul proces de evaluare;
în vederea colectării, transmiterii úi administrării materialelor de evaluare úi resurselor.
Evaluarea online poate furniza:
mai mare flexibilitate asupra locului, momentului úi modului în care este efectuată evaluarea;
o mai largă gamă de opĠiuni elevilor pentru a-úi demonstra cunoútinĠele úi abilităĠile.
144
Modalită܊i eficiente de evaluare a performan܊elor ܈colare
la elevii din clasele primare
în contextul predării-învă܊ării online, pe diferite platforme digitale
Ioan Nicola descria încă din 1980 alternativa evaluării cu ajutorul „ma܈inilor”=„dispozitive mecanice,
electromagnetice sau electronice cu ajutorul cărora se administrează programul de verificare ܈i se
înregistrează răspunsurile date de către elevi” (Nicola, I., 1980,286).
Aceste „ma܈ini” sunt astăzi la îndemâna tuturor –computere-, iar evaluarea cu ajutorul lor reprezintă
direc܊ia de modernizare spre care se îndreaptă învă܊ământul.
Mai întâi pedagogia ܈i apoi tehnologia:
Ɣ Evaluarea trebuie concepută nu numai ca un control al cunoútinĠelor sau ca mijloc de măsurare
obiectivă, ci ca o cale de perfecĠionare, ce presupune o strategie globală a formării.
Ɣ Prin platformele ܈i aplica܊iile online , profesorii trebuie să identifice modalitatea de îmbunătă܊ire a
procesului de predare, învă܊are ܈i evaluare.
Ɣ Volum mare de informa܊ii -rolul profesorului este de a gestiona foarte bine managementul timpului
܈i de a selecta cantitativ ܈i calitativ informa܊iile.
Ɣ Chiar dacă se desfă܈oară online, evaluarea trebuie să fie continuă, completă ܈i corectă.
Ɣ Evaluarea online este o metodă a evaluării care poate răspunde eficient situaĠiilor identificate, mai
ales că poate fi aplicată pe oricare dintre cele trei forme ale evaluării tradiĠionale: iniĠială, continuă úi
cumulativă.
Testele online pot fi create cu u܈urin܊ă folosind un set de instrumente de tip eLearning, cum ar fi:
Quizizz, Wordwall, Quizlet, LearningApps, Hot Potatoes, etc.
1.Quizizz este o aplica܊ie de evaluare a cuno܈tin܊elor ce presupune prezen܊a unor avatare amuzante,
tabele, teme, muzică, meme-uri. Aplica܊ia poate fi accesată de pe telefon, laptop, tabletă sau computer.
Pentru accesare folosim adresa quizizz.com care ne va conduce la interfa܊a aplica܊iei. Tipurile de întrebări
pe care le putem folosi sunt:
a) Multiple choice (alegere multiplă) – de܈i se pot oferi mai multe variante, elevul trebuie să aleagă
un singur răspuns;
145
b) Checkbox (casetă de bifat) – presupune crearea unei grile cu mai multe răspunsuri corecte;
c) Fill-in-the-Blank (completează) – elevul trebuie să completeze enun܊ul lacunar, având variantă de
verificare;
d) Poll (sondaj)
e) Open-Ended (răspuns deschis) – elevul nu poate verifica dacă răspunsul oferit este cel corect.
2. Wordwall este o aplica܊ie unde se creează diverse activită܊i interactive pentru elevi: fi܈e,
chestionare, potriviri, jocuri de cuvinte, identificarea unor cuvinte lipsă etc. În această aplica܊ie se găsesc
܈i materiale gata create de al܊i utilizatori. Înregistrarea se poate face prin contul Google sau Facebook.
Folosind instrumentul Wordwall, putem crea cu u܈urin܊ă un set de întrebări pe care să le folosim în cazul
predării sincrone sau asincrone. Aceste tipuri de teste le putem folosi ca warm up (încălzire) sau la finalul
lec܊iei, pentru a asigura feed-back-ul. To܊i elevii vor fi implica܊i într-o mod interactiv în rezolvarea testului.
3.Quizlet este o altă aplica܊ie cu ajutorul căreia putem crea teste ܈i pentru aceasta se accesează adresa
următoare quizlet.com. Aici se pot crea în mod gratuit 8 teste.
4. LearningApps este o platformă cu ajutorul căreia se pot crea fi܈e de lucru, activită܊i interactive,
teste etc. Se accesează adresa learningapps.org ܈i se crează cont. Aplica܊ia ne permite să setăm limba în
română.
5.Hot Potatoes include cinci aplica܊ii care pot crea exerci܊ii pentru World Wide Web. Aplica܊iile sunt:
a) JCloze (crează exerciĠii de completare a spaĠiilor libere),
b)JCross (crează cuvinte încruciúate care pot fi completate online),
c)JMatch (crează exerciĠii de împerechere sau de ordonare), JMix (crează exerciĠii de rearanjare a
cuvintelor în propoziĠie)
d)Jquiz (crează exerciĠii bazate pe întrebări).
e)The Masher, care va compila toate exerci܊iile Hot Potatoes într-o singură unitate. Hot Potatoes poate
fi descărcat gratuit de la adresa: hotpot.uvic.ca.
6. Google Forms
146
Evaluarea cu ajutorul calculatorului
”Să nu-i educam pe copiii no܈tri pentru lumea de azi.Această lume nu va mai exista când ei vor fi
mari ܈i nimic nu ne permite să ܈tim cum va fi lumea lor. Atunci să-I învă܊ăm să se adapteze”
(Maria Montessori- ” Descoperirea copilului”)
Evaluarea însoĠeúte în diferite forme întregul proces educativ. Cadrul didactic trebuie să înregistreze
mereu progresele pe care le realizează preúcolarii în procesul de învăĠare. De aceea evaluarea este gândită
ca un instrument pentru îmbunătăĠirea activităĠii la grupă, prin masurarea a ceea ce útiu sau nu útiu să facă
preúcolarii la un anumit moment dat.
Calculatorul nu este utilizat pentru a înlocui activitatea de evaluare a cadrului didactic, ci pentru a
veni în sprijinul acesteia ajutându-l să-úi îndeplinească mai bine func܊ia didactică.
Deoarece lucrul la calculator este o activitate foarte îndrăgită de copii poate constitui un prilej de
evaluare care asigură unitate cunoaúterii, depăúind graniĠele disciplinelor printr-o abordare interdisciplinară
a conĠinuturilor. Aúa cum în viaĠa de zi cu zi nu folosim cunoútinĠele disparate, acumulate la anumite
discipline úi nu valorificăm capacităĠi specifice unei materii este important să formăm preúcolarilor o
gândire integratoare. Jucându-se la calculator copilul este pus în situaĠia de a aplica în contexte noi úi variate
cunoútinĠele acumulate anterior.
Evaluarea cu ajutorul calculatorului poate fi utilizată în diferite situaĠii:
-la sfârúitul unor activităĠi frontale;
-în timpul unor jocuri didactice;
- in timpul activităĠilor integrate;
-în cadrul activităĠilor liber- alese.
Educatoarele pot utiliza CD –uri educative: PITICLIC,EDU, etc, ce pun copiii în situaĠia de a-úi
verifica cunoútinĠele acumulate in diferite domenii ale cunoaúterii ( Dù, DLC, DEC, DOS ).
De asemenea sunt utile si unele aplicatii online potrivite pentru nivelul lor de vârsta:
Wordwall,YoutubeKids, Play123 ,etc.
Utilizarea softurilor educaĠionale este o metodă ce conferă calculatorului o triplă ipostază: de jucărie,
unealtă úi sursă de informatii. Softurile educaĠionale trebuie să fie centrate pe nevoile úi interesele copiilor,
contribuind la formarea úi dezvoltarea competenĠelor-cheie la aceútia, printr-o învăĠare dirijată, cu ajutorul
imaginilor vizuale úi auditive prezentate într-o formă atractivă, ce respectă particularităĠile de vârstă úi
individuale.
Evaluarea cu ajutorul calculatorului prezintă anumite caracteristici:
- răspunsurile sunt apreciate cu exactitate;
- timpul util de lucru este gestionat corect;
- rezultatele sunt confirmate sau infirmate imediat;
- există posibilitatea abordării unui subiect printr-un joc, dar cu nivel diferit de complexitate pentru
copii diferiti, fapt ce oferă satisfacĠii tuturor copiilor .
Se spune că cel mai bun instrument este cel pe care oamenii îl vor folosi.
Produsele elevilor sunt cea mai bună dovadă a calită܊ii educa܊ionale, iar creativitatea pe care
tehnologia î܊i permite să o exprimi este ceva despre care educatoarele din diverse col܊uri ale lumii vorbesc
în mod constant într-un sens pozitiv.
Diverse tehnologii sunt utile în predare ܈i evaluare, dar ceea ce trebuie să conteze in primul rand este
modul în care tehnologia va îmbunătă܊i metodologia folosită in cadrul activitatilor de la nivel prescolar.
147
În concluzie, pot spune că utilizarea calculatorului este benefică atunci când copilul este activat úi
motivat, dar nu trebuie să ne scape din vedere limitarea timpului petrecut de copil în faĠa calculatorului.
Depasirea unui anumit interval rezonabil poate duce la dependenĠă si extenuare. ùi atunci, din prieten el va
deveni du܈man.
Bibliografie:
148
Evaluarea online în învă܊ămantul pre܈colar
Evaluarea este o activitate etapizată care vizează domenii ܈i probleme complexe, nu doar evaluarea
elevilor. „A evalua” reprezintă nu numai un verb de încheiere, ci ܈i de deschidere.
Domeniile de dezvoltare urmărite în perioada pre܈colară sunt diviziuni conven܊ionale, necesare din
ra܊iuni pedagogice, pentru asigurarea dezvoltării depline, complexe ܈i pentru observarea evolu܊iei copilului.
Competen܊ele cheie reprezintă un pachet mutifunc܊ional, transferabil de cuno܈tin܊e, abilită܊i ܈i
atitudini de care au nevoie to܊i indivizii pentru împlinirea ܈i dezvoltarea personală, incluziunea socială ܈i
găsirea unui loc de muncă. În marea majoritate a timpului, utilizarea e-tehnologiilor salvează timp ܈i
energie, captându-se usor atentia pre܈colarilor.
În alegerea instrumentelor digitale, educatorii trebuie să urmărească valen܊ele pedagogice ale acestora
(gradul de interac܊iune, de comunicare ܈i colaborare, dezvoltarea competen܊elor). Beneficii pentru
preúcolari: un mediu de învăĠare mult mai confortabil, dar care necesită suportul părin܊ilor.
Activită܊ile on-line facilitează transmiterea de informa܊ii în timp real ܈i învă܊area sincron a
pre܈colarilor. Acest lucru se realizează doar la modul ideal, deoare practica demonstreaza faptul ca totul
tine de disponibilitatea si timpul părin܊ilor de a lucre cu copiii. ZOOM - Este platforma on-line utilizată
initial de mine la clasa, acum lucrând cu google Classroom; platforme prin intermediul cărora am putut
livra con܊inuturile învă܊ării ܈i organizat activită܊ile. Totu܈i niciunul din instrumentele de mai sus nu este
dedicate metodelor complete de evaluare.
Instrumentele de evaluare on-line ne pun la dispozi܊ie o gamă largă de posibilită܊i de evaluare, uneori
tehnica fiind mult mai pregătită decât suntem noi dispu܈i să explorăm.
Un impact foarte mare al activită܊ilor on-line il au jocurile didactice si jocurile online, care sunt
aplica܊ii placate de către copii ܈i de cadrele didactice deoarece î܈i păstrează sim܊ul ludic. Cele mai utilizate
la vârstele timpurii sunt puzzle-urile on-line.
Evaluarea on-line se realizează cel mai usor prin aplica܊ii feed-back, fiind instrumente utile de
măsurare a impactului învă܊ării, de sondaj ܈i de evaluare bineîn܊eles. Printre cele mai cunoscute sunt:
Quizizz, Kahoot, Mentimeter. Kahoot este un instrument on-line pentru feed-back, cu ajutorul căruia se
creează teste interactive pentru copii; profesorul creează testul, apoi trimite codul de acces copiilor, care
accesează testul într-un timp limitat. Se pot adăuga imagini, clipuri video úi diagrame întrebărilor pentru a
cre܈te gradul de interac܊iune al jocului. Se poate juca pe desktop, tabletă sau telefon mobil. Rezultatele
testului sunt vizibile tuturor, la încheierea acestuia, sub forma unui clasament. Ca metode alternative
interactive se mai pot utiliza activită܊ile de tip dezbatere, joc didactic, joc de rol, concurs, metoda clasei
inversate, studio de caz, etc.
În concluzie, orice tip de activitate on-line, dar mai ales evaluarea, la grădini܊ă se poate desfă܈ura
doar cu ajutorul ܈i sub supravegherea părin܊ilor. De aceea prezen܊a fizică, la grupă este dorită de foarte
multe cadre didactice.
Bibliografie:
1. Vi܈an Florina Viorica, STRATEGII DE EVALUARE ÎN MEDIUL ONLINE -Suport de curs,
Editura EduLand, Bucure܈ti, 2021;
2. www.didactic.ro
149
EVALUAREA ÎN MEDIUL ONLINE
Bibliografie:
Albu, M., 2000, Metode úi instrumente de evaluare în psihologie, Editura Argonaut, Cluj-Napoca,
Bocoú, Muúata,2002, Instruirea interactivă, Presa Universitară Clujeană,
Cucoú, C., Pedagogie, ediĠia a II-a,2002, Editura Polirom, Iaúi;
Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, ùcoala la răscruce. Schimbare úi continuitate în
curriculumul învăĠământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom, 2002;
151
EVALUAREA
ÎNTRE TRADI܉IONAL ܇I ONLINE
Evaluarea este o activitate etapizată care vizează domenii úi probleme complexe, nu doar evaluarea
elevilor. ,,A evalua” reprezintă nu numai un verb de încheiere, ci úi de deschidere. Evaluarea este activitatea
care permite formularea unor judecăĠi privind starea, funcĠionarea, evoluĠia viitoare probabilă a elevului,
profesorului, unităĠii úcolare pe baza informaĠiilor colectate prin intermediul instrumentelor de măsură.
Evaluarea constituie o acĠiune complexă care presupune realizarea mai multor operaĠii. Deúi sunt în
strânsă legatură úi se prezintă ca elemente componente ale unui proces unitar, totuúi sunt diferite prin natura
lor úi prin rolul îndeplinit.
Principalele operaĠii constau în:
-măsurarea fenomenelor pe care le vizează evaluarea;
-interpretarea úi aprecierea datelor obĠinute;
-adoptarea deciziilor ameliorative.
Evaluarea este parte integrantă a procesului de predare-învăĠare. ImportanĠa demersului evaluativ
devine din ce în ce mai accentuată úi recunoscută în ansamblul reformei educaĠionale în momentul de faĠă.
Utilizarea úi îmbinarea metodelor tradiĠionale (probele orale reprezintă metoda de evaluare cea mai
des utilizată la clasă; probele scrise sunt practicate datorită avantajelor lor imposibil de ignorat; probele
practice sunt utilizate în vederea evaluării capacităĠii elevilor de a aplica anumite cunoútinĠe teoretice) cu
cele alternative moderne (observarea sistematică a activităĠii úi a comportamentului elevilor; investigaĠia;
proiectul; portofoliul; teme de lucru independente; autoevaluarea) în cadrul lecĠiilor de evaluare permite
evaluarea produsului úi a procesului care a condus la obĠinerea lui, consolidarea abilităĠilor de autoevaluare,
evaluarea gradului de atingere a unor obiective ce vizează aptitudini, atitudini úi comportamente ce nu pot
fi evaluate doar prin metodele tradiĠionale.
Utilizarea internetului ܈i a noilor tehnologii este un domeniu cu o dinamică deosebită, în întreaga
lume ܈i în ܊ara noastră, în special din momentul adoptării par܊iale sau totale a sistemelor de învă܊are digitală.
Conform cercetărilor sociologice, copiii cu vârste cuprinse între 9 ܈i 13 ani se expun, în medie, până
la 4 ore ܈i 30 de minute, iar cei cu vârste mai mici de 9 ani – 3 ore ܈i 30 de minute, zilnic. Prin urmare,
aproape automat, timpul de ecran va cre܈te substan܊ial odată cu introducerea orelor de ܈coală ܈i a
temelor/proiectelor de studiu în sistem digital.
Evaluarea desfăúurată în mediul online este o etapă din procesul de învă܊are. Primii care au de învă܊at
în acest context sunt profesorii. La prima interac܊iune cu educa܊ia online este necesar să se cunoască cum
func܊ionează aceasta, precum ܈i ce instrumente ܈i tehnici sunt potrivite pentru grupul ܊intă (elevi sau cadre
didactice).
În educa܊ia online se schimbă, în primul rând, mediul de învă܊are. Nu mai există ܈coala ca spa܊iu, ca
tot ansamblul rela܊ionar. Modificări apar ܈i în ceea ce prive܈te comunicarea. Aceasta este puternic filtrată
de tehnologie, nu mai este atât de persuasivă ܈i din acest motiv se impune un efort suplimentar de a veni cu
un bagaj mult mai amplu de resurse ce urmează a fi investite. Se schimbă rutinele pentru învă܊are: de
152
pregătire pentru ܈coală (plecarea spre ܈coală, drumul în sine au efecte psihologice asupra mobilizării
învă܊ării) ܈i de învă܊are (informa܊iile nu mai sunt primite în acela܈i fel, nu se mai înva܊ă la fel).
Atât în învă܊are, cât ܈i în evaluare, fiecare răspuns al elevului implică un proces cognitiv, fiecare la
un alt nivel. Se recomandă utilizarea unui model de taxonomie adaptat, unde se folosesc doar trei niveluri
cognitive: cunoa܈tere ܈i în܊elegere, aplicare ܈i ra܊ionament.
În procesul de evaluare online trebuie să se acorde o importan܊ă deosebită pentru designul evaluării,
astfel:
-analizarea lecturii critice a programelor;
-analizarea competen܊elor;
-crearea de specifica܊ii asociind niveluri taxonomice cu con܊inuturi ܈i sarcini de evaluare;
-metode úi instrumente;
-tipuri de itemi - sarcinile de evaluare.
Este foarte important dacă sarcinile ܈i con܊inutul probelor de evaluare sunt interesante, provocatoare
܈i schimbă evaluarea rigidă într-o experien܊ă exploratorie. Acest lucru are ca substrat faptul că orice act de
evaluare este ܈i un act de învă܊are.
Sistemele online de administrare ܈i evaluare facilitează furnizarea unei experien܊e de învă܊are
personalizate pentru elevi.
Evaluarea în timp util facilitată de platformele online reduce timpul de a܈teptare ܈i oferă elevilor
rezultate instantanee ale testării.
Utilizarea úi îmbinarea metodelor tradiĠionale cu cele alternative în cadrul lecĠiilor de evaluare
permite evaluarea produsului úi a procesului care a condus la obĠinerea lui, consolidarea abilităĠilor de
autoevaluare, evaluarea gradului de atingere a unor obiective ce vizează aptitudini, atitudini úi
comportamente ce nu pot fi evaluate doar prin metodele tradiĠionale.
Bibliografie:
153
ROLUL ܇I IMPORTAN܉A EVALUĂRII CURENTE ÎN ܇COALĂ
Evaluarea este definită de Jean Marc-Monteil (1997) ca termenul care desemnează actul pe baza
căruia se emite judecata, iar de către Huberman (1978) ca un proces prin care apreciem măsura în care o
activitate oarecare a fost realizată în compara܊ie cu ceea ce s-a inten܊ionat să se facă, ca o examinare
riguroasă, atentă a unui curriculum educa܊ional, a unui program, a unei institu܊ii, a unei variabile
organiza܊ionale sau a unei politici specifice.
Evaluarea curentă este necesară în ܈coală , pentru că oferă posibilitatea de a cuantifica actul învă܊ării
atât din punct de vedere cantitativ cât ܈i calitativ. Nu este u܈or să faci acest lucru ܈i adesea auzim critici
dure referitoare la evaluare, fie pentru că nu este suficient de exactă , fie pentru că pare a ,, încurca” procesul
de predare-învă܊are prin distorsionarea curriculei, fie pentru că, aparent, nu constituie o bază serioasă de
anticipare a performan܊elor celor evalua܊i ܈i deci nu este validă. Cu toate acestea nu doar sistemul de
învă܊ământ nu se poate lipsi de evaluare, dar nici societatea în general. Evaluarea este , din toate punctele
de vedere un ,,rău ” absolut necesar: folosită corect ܈i principial, pe baza unor criterii prestabilite, ea poate
oferi un important feedback atât profesorului cât ܈i elevului, devenind un element motiva܊ional esen܊ial .Nu
trebuie să uităm totu܈i că focalizarea exagerată pe evaluare în procesul instructiv-educativ ne poate face să
ignorăm aspecte sensibile ale acestuia , care nu se pot măsura u܈or.
Notarea face parte integrantă din via܊a ܈colii ܈i nu va putea fi ignorată sau eliminată. Întrebarea care
se pune este, cum trebuie făcută evaluare pentru a-i motiva pe elevi să înve܊e din ra܊iuni pozitive.
Cadrele didactice stabilesc în general , regulile care le indică elevilor modul în care vor fi evalua܊i,
precum ܈i ce trebuie să facă pentru a reu܈i. Notarea permite luarea unor decizii precum promovare,
corigen܊ă, repeten܊ie, selec܊ie pentru programe de instruire a elevilor supradota܊i sau acces spre fazele
superioare ale diferitelor concursuri. ܇i totu܈i nu numai acestea ar trebui să fie obiectivele evaluării curente.
Ea poate într-adevăr măsura nivelul de performan܊ă atins de elevi la un moment dat dar, poate contribui,
de asemenea, la selec܊ie, poate dovedi ܈i eficien܊a unui curs/metodă de predare/profesor. Dar toate aceste
܊inte se aplică numai evaluării final/sumative, căci în acest caz, scopul este însumarea realizărilor
elevilor/profesorului. Atât pentru profesor, cât ܈i pentru elev, scopul principal al evaluării curente ar trebui
să fie cel formativ.Acest tip de evaluare se utilizează de-a lungul întregului parcurs ܈colar pentru a analiza
܈i judeca dacă învă܊area a avut loc ܈i în ce măsură. Pe baza informa܊iilor ob܊inute cu ajutorul evaluării
curente se pot lua decizii privind organizarea demersului didactic, precum ܈i parcursul pe care îl va urma
elevul într-o anumită unitate de timp. Aceste informa܊ii ne ajută să urmărim progresul ܈colar, dar ܈i să
identificăm dificultă܊ile întămpinate de elev în învă܊are. ܇i tot cu ajutorul lor putem alege cela mai potrivite
metode de predare care să permită atingerea competen܊elor stabilite de programele ܈colare.
Profesorul bun nu este acela care îl ,,prinde” pe elev cu lec܊ia neînvă܊ată , fiindcă evaluarea n-ar
trebui să sanc܊ioneze, ci să ofere informa܊ii despre ce ܈tie ܈i ce poate să facă elevul cu ceea ce a învă܊at.
Dacă un test nu oferă astfel de informa܊ii, ci doar note, el este inutil din punct de vedere formativ ܈i educativ.
Evaluarea formativă îndepline܈te multiple func܊ii în rela܊ie cu factorii interesa܊i în progresul elevilor:
profesorul ,,܊ine sub control” mersul instruirii ܈i al învă܊ării, cu posibilitatea ameliorării acestora; elevii
percep nivelul atins în realizarea obiectivelor învă܊ării ܈i dificultă܊ile pe care le întâmpină, iar părin܊ii iau la
cuno܈tin܊ă de progresele copiilor lor ܈i pot stabili măsuri de stimulare ܈i sus܊inere a activi܊ă܊ii de învă܊are a
acestora . Acest tip de evaluare are un caracter dinamic deoarece permite culegerea continuă de date,
observa܊ii, concluzii par܊iale; permite utilizarea informa܊iilor în rela܊ie cu noile situa܊ii apărute; permite
producerea de moduri ܈i mijloace adecvate de ac܊iune.
154
Supusă unei reforme riguroase , planificată cu grijă ܈i condusă obiectiv, evaluarea continuă poate
reprezenta strategia de evaluare cea mai bună, putând înlocui chiar anumite examene. Acest lucru este
posibil datorită faptului că profesorul are posibilitatea utilizării tuturor metodelor ܈i tehnicilor de evaluare(
atât cele tradi܊ionale de apreciere a progresului ܈colar, cât ܈i a metodelor complementare) astfel elevul având
܈ansa să demonstreze priceperi ܈i capacită܊i care nu pot fi puse în eviden܊ă în timpul limitat al unui examen.
BIBLIOGRAFIE:
1.Alina Roman, Evelina Bala ܈Strategii de instruire ܈i evaluare, Editura Universită܊ii Aurel Vlaicu,
Arad 2010
2.Didactica – Revistă de comunicări ܈tiin܊ifice, noiembrie 2008
3.Evaluare continuă la clasă- Dezvoltarea continuă a cadrelor didactice prin activită܊i de mentorat,
Bucure܈ti 2009
155
Evaluarea în învă܊ământul preuniversitar
între tradi܊ional ܈i online
An după an, dezbaterea privind învă܊area după modelul tradi܊ional ܈i învă܊area online a luat amploare.
Criza creată de Corona virus a adus acest subiect din nou în aten܊ia noastră, căci elevi ܈i profesori din lumea
întreagă au fost nevoi܊i să î܈i desfă܈oare activitatea de la domiciliu dintr-o dată, astfel toate activită܊ile s-au
transferat in online.
Dacă ar fi învă܊area online o solu܊ie optimă care poate ܊ine locul învă܊arii tradi܊ionale acest lucru poate
fi stabilit prin evaluare, aceasta fiind, în opinia mea, o componentă a învă܊arii ܈i nu o etapă distinctă a
demersului didactic de predare-învă܊are, deoarece momentul evaluarii constituie un reper în procesul de
învă܊are, reprezintă un instrument de măsurare a competen܊elor pe care elevul le-a dobândit, iar din punct
de vedere ar profesorului, acesta poate constata în ce măsura ܈i-a atins obiectivele propuse.
În general majoritatea persoanelor când se referă la evaluare văd în acest demers doar partea de notare
care conduce mai degrabă la ierarhizare, dar notarea nu este decât o componentă a evaluării, căci evaluarea
nu se rezumă doar la note sau rezultate ci reprezintă un feed-back, este un instrument care ne ajută să ne
perfec܊ionăm ܈i să avem o vedere de ansamblu asupra competen܊elor dobândite la un moment dat, pe
parcursul sau la finalul unui proces de învă܊are.
Din perspectiva pedagogiei ܈colare tradi܊ionale evaluarea este împăr܊ită în trei tipuri: evaluare ini܊ială,
formativă sau pe parcurs ܈i evaluarea sumativă; un al patrulea tip e evaluare ar fi evaluarea prognostică, ce
s-ar antepune celei ini܊iale, un tip de evaluare pentru orientarea elevilor, care intervine pentru a prezice
aptitudinile pe care elevul le întrune܈te în alegerea unui tip de curs sau anumitor activită܊i, de exemplu la
înscrierea la un curs lingvistic-testul de nivel sau la alegerea unui profil voca܊ional.
Prima formă de evaluare, cea ini܊ială are rol de diagnoză, îl ajută pe profesor să stabilească nivelul la
care se află elevii la disciplina sa ܈i astfel î܈i adaptează materia ܈i i܈i stabile܈te obiectivele.
Evaluarea formativă constă intr-un rezumat al obiectivului pedagogic stabilit în prealabil, verifică
dacă elevul progresează ܈i se apropie de acel obiectiv ܈i de asemenea permite corectare pe parcurs sau
remedierea în cazul în care se observă că nu sunt însu܈ite competen܊ele vizate se propune consolidarea
acestora.
Evaluarea sumativă, este o evaluare mai complexă ce verifică achizi܊ionarea unei competen܊e de către
elev întrunind cuno܈tin܊ele cumulate pe parcursul unei perioade mai îndelungate de studiu.
Înafară de cele trei tipuri de evaluare cunoscute la nivel general se mai distinge o clasificare, cea de
evaluare normativă versus evaluare criterială.
Evaluarea normativă poate fi definită ca un ansamblu de reguli care asigură func܊ionarea unui sistem
܈i caută să situeze elevul în raport cu normele iar evaluarea criterială vizează pozi܊ionarea elevului în raport
cu un principiu, reprezentat de a܈teptările profesorului/ obiectivele propuse de acesta. De exemplu la limba
străină o evaluare normativă ar cuprinde de exemplu no܊iunile de gramatică-evaluare la nivel de cuno܈tin܊e,
iar evaluarea criterială, ar cuprinde o sarcină de lucru care să probeze dobândirea unei competen܊e de
comunicare, în care no܊iunile gramaticale ar fi înglobate, dar în evaluare accentul va rămâne pe competen܊ă
܈i nu pe cuno܈tin܊e gramaticale.
Cel mai des întâlnit instrument de evaluare este testul, care fie ca se desfă܈oară după modelul
tradi܊ional, fie on-line, trebuie să fie construit gradual si să surprindă cele trei categorii de itemi: obiectivi,
semi-obiectivi ܈i subiectivi, astfel în calitate de evaluatori ne putem forma o părere mai corectă despre
nivelul sau progresul atins de elevi.
Modelul tradi܊ional de desfă܈urare a cursurilor, la clasă, în cadrul ܈colii ܈i evaluarea tradi܊ională prin
test scris sau examen, are un mare avantaj după părerea mea fa܊ă de on-line, gradul de transparen܊ă este
156
unul mai ridicat, un evaluator nu poate controla o evaluare on-line chiar dacă uneori este mai simplu de
utilizat o platformă, întotdeauna există surse pe care educabilul le poate accesa dincolo de supravegherea
une camere web.
Evaluarea tradi܊ională, prin administrarea testelor, poate fi completată de instrumentele on-line de pe
anumite platforme, mai ales în timpul evaluarii pe parcurs, dar pentru transparen܊ă ܈i pentru verificarea cât
mai corectă a nivelului de cuno܈tin܊e atins, modelul tradi܊ional bazat pe itemi diferi܊i, ar fi în opinia mea
cel mai relevant instrument de evaluare.
157
ACTIVITATEA DE TERAPIE LOGOPEDICĂ ÎN ONLINE
Logopedia este definită ca fiind ܈tiin܊a care studiază mecanismele prin care sistemul integrat voce-
vorbire-limbaj-comunicare se formează ܈i func܊ionează atât la nivelul individului, cât ܈i al speciei, precum
܈i mecanismul patologiilor care apar în acest sistem integrat. Astfel, logopedia nu mai are rol doar în
corectarea emiterii ܈i articulării sunetelor, balbisme ܈i dificultă܊i ale cititului ܈i scrisului, rolul esen܊ial al
logopediei fiind în a rezolva problema destructurării arhitecturii cerebrale necesare achizi܊ionării vocii,
vorbirii, limbajului ܈i comunicării.
Cabinetele logopedice inter܈colare de܊in un rol important în prevenirea ܈i corectarea tulburărilor de
limbaj la copii. Logopezii sunt speciali܈tii care activează în cadrul acestor cabinete, au pregătire de
specialitate, evaluează, întocmesc programe de interventie, adaptate particularita܊ilor de vârstă ܈i
individuale ale copilului, diagnosticului logopedic, etc., adoptă mijloace ܈i materiale moderne care să atragă
܈i să determine copilul să participe cu plăcere la activită܊ile de recuperare.
Conform Dic܊ionarului Explicativ de Logopedie, evaluarea logopedică urmare܈te ܈i analizează trei
aspecte esen܊iale: stilul ܈i comportamentul subiectului, evaluarea limbajului ܈i structurile asociate
limbajului.
Evaluarea logopedică este un proces structurat, care trebuie să urmeze anumiĠi paúi, pentru a servi cât
mai bine nevoilor copilului úi a respecta întreaga conduită profesională úi operaĠională a terapiei logopedice.
Evaluarea va începe cu analiza datelor anamnezice generale ܈i specifice prin crearea unei atmosfere
încurajatoare ܈i folosirea unor probe care să eviden܊ieze clar deficitul de limbaj ܈i deficien܊ele asociate.
Examinarea logopedică complexă constă:
1. Depistarea cazului
2. Consemnarea anamnezei
3. Examinarea elementelor aparatului fonoarticulator
4. Examinarea respira܊iei
5. Examinarea auzului
6. Examinarea degluti܊iei
7. Examinarea vocii
8. Examinarea articulării propriu- zise
9. Examinarea vocabularului ܈i a structurilor gramaticale
10. Examenul motricită܊ii
11. Examenul lexic ܈i grafic
12. Examenul dezvoltării mintale
Pandemia ne-a influen܊at întreaga via܊ă ܈i implicit activitatea ܈colară a copiilor ܈i a cadrelor didactice.
Deopotrivă ܈i unii ܈i ceilal܊i am sim܊it provocările la care ne-a supus această pandemie ܈i pe noi cadrele
didactice care activăm ca profesori logopezi..Activitatea de evaluare ܈i terapie logopedică pe care am
desfă܈urat-o pe timpul pandemiei s-a realizat cu implicarea foarte mare a părin܊ilor, care au fost co-terapeu܊i
în momentul în care se conectau cu mine alături de copiii dumnealor pe : Zoom, Whatsapp, Skype sau
Meet.
A fost nevoie să regândeasc modalită܊ile de interven܊ie ܈i evaluare, strategiile de lucru, pentru ca
activitatea terapeutică să devină cât mai atractivă, să nu-i plictisească pe copii, să-i stimuleze pentru a
coopera cât mai bine.
Dacă în cabinet, evaluarea tradi܊ională presupunea utilizarea de fi܈e, jetoane, imagini, diferite obiecte,
etc., în evaluarea complexă one-line sau evaluarea aprogreselor copiilor în ceea ce prive܈te pronun܊ia
158
sunetelor sau dezvoltarea vocabularului, a fost nevoie de realizarea unor materiale adaptate obiectivelor
urmărite în cadrul fiecărei activită܊i logopedice. Pentru aceasta am realizat ܈i utilizat foarte multe matreiale
didactice în format power-point ܈i le-am dat share-screen în cadrul activită܊ii terapeutice. Am făcut apel la
cel mai utilizat mijloc ܈i metodă didactică- jocul, jocul didactic cu caracter terapeutic.
Am dat share-screen sau am arătat pe cameră imagini, jetoane, obiecte desfă܈urând:
- jocuri didactice pentru a evalua pronun܊ia corectă a sunetelor: „Cu ce sunet începe cuvântul?”,
„Câte silabe are?” „Spune cuvinte care încep cu sunetul pe care îl auzi!”,” Ce cuvinte încep cu litera pe care
o vezi în imagine!” etc.
- jocuri didactice pentru a evalua folosirea corectă a substantivului la singular ܈i plural în nominativ,
acuzativ, dativ úi genitiv am utilizat jocurile : „Ce face rândunica?”, „ A, al, ale, cui sunt jucăriile?”, „ Cui
dai?”.
- jocuri didactice pentru folosirea corectă a adjectivului. De exemplu: „Cum este?”.
- jocuri didactice pentru consolidarea deprinderii de a construi propoziĠii úi fraze cu sens logic úi
pentru formarea unei vorbiri expresive. De exemplu: „Din ce poveste este?”, „Spune o poveste?”, „ Spune
propozi܊ii cu cuvântul....?”
- jocuri-exerciĠiu pentru analiza fonetică. De exemplu: ”Cum face?”, „Cine face a܈a?”.
܇coala oneline în acea perioadă a fost, zic eu, ܈i cu beneficii, parcă ne-a unit ܈i mai mult suflete܈te,
rela܊ia copil-părinte-terapeut a avut ca liant tehnologia, care ne-a facilitat de fiecare dată întâlnirile, Eu -
logopedul ܈i părintele am devenit parteneri „ce luptau” pentru aceea܈i cauză - copilul. ܇tim deja că,
implicarea părin܊ilor e foarte importantă în corectarea limbajului copiilor ܈i implicit în ceea ce prive܈te
dezvoltarea armonioasă a acestuia. În corectarea deficien܊elor de limbaj, participarea sau observa܊iile unui
părinte pot fi un mare avantaj.
Spre deosebire de metoda tradi܊ională, a ܈edin܊elor în cabinet, în cazul terapiei logopedice online
părintele a putut fi de fa܊ă în timpul ܈edin܊ei. Astfel, a observat ce se întâmplă în timpul unei activită܊i, a
trăit emo܊ii alături de copil la tot ce i se prezenta pe ecran, a putut încuraja ܈i îndruma copilul ܈i a aflat cum
să încorporeze tehnicile exersate în programul copilului, acasă.Am văzut ܈i am sim܊it implicarea părin܊ilor,
comunicarea deschisă, sinceră, cu temerile care erau la acel moment ܈i dorin܊a lor de a coopera spere binele
copilului.
Bibliografie:
1.Burlea, G., Burlea, M., Burlea, A., Mereu܊ă, A., Milici R. C., Zamfirache, A., Dic܊ionar explicativ
de logopedie, Polirom, 2011
2.Verza, E., Tratat de logopedie, Vol.I, Editura Funda܊iei Humanitas, Bucure܈ti 2003
3. “Micul ghid al logopedului începător” de NuĠă Andreea
4. https://autismvoice.ro/obiectivele-terapeutice-ale-unei-sedinte-de-logopedie
159
FORME DE EVALUARE ÎN GRĂDINIğĂ
Activitatea eduvativă în grădiniĠă este complexă úi solicită forme de evaluare variate, multiple,
aceleaúi ca úi în etapele ulterioare, dar adaptate la activitatea preúcolarilor.
Evaluarea formativă/continuă este indispensabilă intr-o pedagogie a formării centrate pe copil.
Rezultatele se raportează la obiective, cu scopul de a înregistra lacune, greúeli sau a confirma eficienĠa
învăĠământului. Evaluarea formativă ajută la prevenirea unor distorsiuni în învăĠare, provenite din surse
afective.
Acest tip de evaluare are implicaĠii atât în activitatea educatoarei/institutorului, cât úi în cea a
copilului. FuncĠia diagnosticată úi prognosticată sunt valorificate pentru copil în stabilirea caracteristicilor
viitorului program instructiv-educativ. Copilul va învăĠa mai eficient dacă beneficiază de rezultatele
evaluării.
Evaluarea este necesară după fiecare secvenĠă semnificativă a învăĠării, fără care nu se poate continua.
Chiar dacă cere un consum mare de timp, frecvenĠa evaluării nu poate fi prea mare.
Evaluarea sumativă este tipul de evaluare prin care se constată nivelul de performanĠă atins în raport
cu anumite exigenĠe de formare care au fost stabilite la începutul unei perioade lungi de învăĠare sau care
se formulează abia în momentul evaluării. Constatările se exprimă în calificative atribuite copiilor,
clasificări sau promovări ale acestora.
În grădiniĠă, putem vorbi de evaluare iniĠială în momentul venirii copilului în instituĠie, evaluarea
continuă úi evaluarea finală, la părăsirea acesteia, când trebuie să i se completeze fiúa psihopedagogică
finlă, pentru a se recomanda înscrierea la úcoală.
Autoevaluarea este o formă de trecere la autonomie(de exemplu, reconstituirea unei imagini din
bucăĠele poate fi autoevaluată). Pentru autoevaluare este necesară cunoaúterea obiectivului úi a căii de
realizare.
Evaluarea clinică se realizează pentru preúcolarii cu probleme în evoluĠie, de către un
specialist(psiholog, psihiatru, defectolog).
După cum factorul de evaluare este sau nu component al procesului de învăĠare, se distinge o evaluare
internă, făcută de educatoare/institutor sau de copil úi o evaluare externă, realizată de director, inspector,
părinĠi, minister.
In concluzie, evaluarea nivelului de pregatire a copilului, este impusa de trei aspecte esentiale:
160
x gasirea unor metode si mijloace adecvate pentru ca evaluarea sa contribuie la dezvoltarea
personalitatii copilului prescolar;
x sa raspunda sarcinii gradinitei de a pregati copii pentru integrare cu succes in activitatea scolara.
Bibliografie:
1.Laboratorul prescolar
2.Reviste „Invatamantul prescolar 3-4/2001”
3.Revista „Invatamantul prescolar 3-4/1997”
161
Evaluarea online - aspecte generale
Procesul de evaluare defineúte oamenii la orice vârstă. ExistenĠa umană în sine este condiĠionată de
evaluare; pentru a supravieĠui suntem nevoiĠi să învăĠăm, să ne evaluăm: să cunoaútem mediul, să ne
cunoaútem apropiaĠii úi, forma cea mai profundă, să ne autodepăúim.
Cea mai nouă tendinĠă în învăĠământ, cunoscută úi apreciată ca cea mai eficientă úi de dorit de până
acum, este învăĠământul electronic. Cunoscut ca „e-learning” sau, mai nou, ca „e-education”, conceptul
deînvăĠământ electronic (sau virtual) este reprezentat de interacĠiunea dintre procesulde predare – învăĠare-
evaluare si tehnologiile informaĠionale. E-learning este în acest moment mai mult decât un concept, este
parte din învăĠământul actual, tinzând să devină tot mai căutat prin economia de timp pe care o implică.E-
learning semnifică, într-o definiĠie neconsacrată, úansa omului de a se informa facil, rapid, în orice domeniu,
nefiind condiĠionat de un suport fizic (cărĠile din hârtie) sau de un intermediar (profesorul). Acest concept
permite flexibilizarea procesului de învăĠământ până la a oferi cea mai largă gamă de cărĠi electronice,
sfaturi, imagine úi text
Dezvoltarea profesională úi învăĠarea-evaluarea în modelul tradi܊ional devin deja istorie. Nu există
experĠi în clase, lucrurile se miúcă rapid, iar profesorii úi elevii trebuie să facă echipă pentru crearea unui
mediu de învă܊are prin utilizarea tehnologiilor moderne. Astăzi, cel mai bun ܈i cel mai important canal de
distribu܊ie este cel online. Mediul online sprijină abilită܊ile secolului XXI precum colaborarea, comunicarea
܈i creativitatea.
În întreaga lume, universită܊ile, colegiile úi úcolile trebuie să îúi pregătească profesorii pentru
schimbare. Pe măsură ce cultura societăĠii noastre se schimbă ca răspuns la inova܊iile tehnologice,
institu܊iile ܈i profesorii trebuie să se adapteze.
Oportunită܊ile de învă܊are online ܈i utilizarea resurselor educa܊ionale deschise ܈i a altor tehnologii pot
reduce costurile asociate cu materialele necesare instruirii úi permit utilizarea mai eficientă a timpului
profesorului. Astăzi, putem vorbi despre o învă܊are combinată care îmbină oportunită܊ile de învă܊are fa܊ă în
fa܊ă cu oportunită܊ile de învă܊are online. Gradul în care are loc învă܊area online ܈i modul în care este
integrată în curriculum pot varia în func܊ie de ܈coli. Strategia de combinare a învă܊ării online cu instruirea
܈colară faĠă în faĠă este utilă pentru a adapta diversele stiluri de învă܊are ale cursanĠilor úi pentru a le permite
fiecărui cursant să studieze în ritmul propriu.
Resursele online permit revolu܊ionarea sistemului educa܊ional, nu numai pentru că sunt convenabile
܈i accesibile, ci pentru că permit ca întregul proces de predare ܈i învă܊are să devină mai mai interesant ܈i
adaptat elevului digital. Astfel, se realizează o personalizare a învă܊ării ܈i evaluării.
Astăzi, elevii úi profesorii beneficiază de resurse online gratuite ܈i resurse online plătite. Fiecare elev
preferă resurse diferite în func܊ie de subiectele de interes ܈i de stilul de învă܊are. Profesorii úi elevii doresc
instrumente de bună calitate care să fie gratuite. Pentru a ajuta colegii să găsească cele mai bune resurse
online care să le u܈ureze via܊a, prezint o listă de mai multe link-uri utile care oferă ceea ce au nevoie pentru
o lecĠie bună.
ÎnvăĠarea- evaluarea prin intermediul Internetului
ÎnvăĠarea-evaluarea prin Internet poate fi definită ca o formă de învăĠământ în care se prezintă
studenĠilor un conĠinut de instruire prin Internet. De aceea, condiĠia de bază impusă participanĠilor în
procesul de învăĠare este posedarea unui calculator úi o conexiune la Internet.
162
Când vine vorba de a sprijini programa care se foloseúte în educaĠia prin internet, de cele mai multe
ori se folosesc aúa-numitele instrumente de curs, care permit stocarea de conĠinut educaĠional pe un server
Web, crearea de reĠele de comunicare între participanĠii la procesul de educaĠie, de învăĠare úi de gestionare,
permiĠând testarea independentă a cunoútinĠelor lor prin intermediul diferitelor teste.
Training-ul bazat pe Web úi WBT-Web based training-ul se face pe baza publicării conĠinutului
pentru învăĠarea pe site-ul instituĠiei de învăĠământ. Avantajele acestei metode de distribuire de materiale
didactice sunt următoarele: distribuirea mai rapidă, prin accesarea www cursanĠii pot intra în posesia
materialelor didactice, este posibilă inserarea materialelor hiper mediatizate, serviciul poate fi folosit de
către una sau mai multe persoane sau grupuri în acelaúi timp, posibilitatea de legare, multimedierea
conĠinutului, uúurinĠa de reînnoire úi publicare a conĠinutului, posibilitatea administrării de acces,
conĠinuturi interactive ú.a.m.d.
163
EVALUAREA ÎN ÎNVĂ܉ĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR –
INTRE TRADITIONAL SI ONLINE
Evaluarea este un proces didactic complex, integrat structural úi funcĠional în activitatea grădiniĠei.
Teoria úi practica evaluării în educaĠie înregistrează o mare varietate de moduri de abordare úi de
înĠelegere a rolului acĠiunilor evaluative, dar noul Curriculum pentru învăĠământul preúcolar prefigurează
printre tendinĠele de schimbare úi diversificarea strategiilor de predare úi acordă o altă importanĠă procesului
de evaluare.
Prin evaluare se urmăreúte progresul copilului în raport cu el însuúi úi mai puĠin o raportare la norme
de grup (relative). La nivelul învăĠământului preúcolar se acordă o atenĠie sporită evaluării sub cele trei
forme: evaluare iniĠială, continuă sau formativă úi sumativă, acĠiune de cunoaútere a individualităĠii copiilor
de 3-5 ani, cuprinúi în procesul educaĠional.
Evaluarea iniĠială-la fiecare început de an úcolar educatorul planifică o perioadă de două săptămâni
pentru evaluarea iniĠială a copiilor din grupă, în scopul cunoaúterii acestora, pentru a úti care este nivelul úi
ritmul lor de dezvoltare, gradul în care stăpânesc cunoútinĠe, abilităĠi, competenĠe necesare învăĠării.
Evaluarea continuă – (formativă sau de progresa) o găsim în derularea tuturor activităĠilor curente din
cadrul grădiniĠei úi îi vizează pe toĠi copiii, sarcina didactică din proba sau fiúa de evaluare este aceeaúi
pentru toĠi copiii, pentru că diferenĠierea úi individualizarea sunt strategii ale învăĠării úi nu ale evaluării.
Evaluarea sumativă –intervine de obicei, la capătul unei componente tematice care se desfăúoară pe
o durată mai mare de timp sau la sfârúit de semestru –când sunt revizuite cunoútinĠele, deprinderile,
abilităĠile dobândite în acest interval – cu scopul explicit al întăririi úi stabilizării noilor comportamente
achiziĠionate Evaluarea sumativă reprezintă un sondaj ce relevă informaĠii atăt despre copii, cât úi despre
activitate. De aceea, această evaluare nu oferă informaĠii complete despre gradul de însuúire a cunoútinĠelor,
de formare a deprinderilor la toĠi copiii, deoarece acest tip de evaluare nu însoĠeúte demersul didactic
secvenĠă cu secvenĠă, deci nu permite acea ameliorare pe parcurs, ori de câte ori ar fi necesar.
Dupa cum se poate observa ,procesul de predare-invatare-evaluare a evoluat ,iar cadrele didactice au
trebuit sa se adapteze ,fiind nevoite sa gaseasca solutii pentru dezvoltarea personalitatii copiilor in cadrul
societatii.Astfel,cadrele didactice au realizat procesul instructiv-educativ intr-un mod adecvat, gasind si
aplicand diferite metode traditionale,dar si diferite platforme sau aplicatii online,atat in procesul de
predare-invatare, cat si in procesul de evaluare.
164
2. METODE SI TEHNICI DE EVALUARE PENTRU INVATAMANTUL ONLINE
Datorita schimbarilor ce au avut loc in ultimii ani,educatoarele si nu numai ,au experimentat diverse
instrumente folosite in mediul on-line(platforme educationale,aplicatii,softuri educationale,etc.) pentru a
putea desfasura activitatea de evaluare in procesul instructiv-educativ si sa imbine tehnologia potrivita
pentru imbunatatirea procesului pedagogic.
BIBLIOGRAFIE:
165
Evaluarea on-line în învă܊ământul pre܈colar
Evaluarea urmăre܈te valoarea cuno܈tin܊elor dobândit ܈ieste o activitate complexă oferind solu܊ii de
perfec܊ionare a actului didactic.
,,Evaluarea merită un loc important în învă܊ământ,din care face parte integrantă.Ea are întotdeauna
un raport directsau indirect cu progresul,în extensie ܈i în calitate al învă܊ării”(Ausubel).
Cele mai întâlnite forme de evaluare sunt:evaluarea ini܊ială,cantitativă,finală.
Evaluarea ini܊ială stabile܈te nivelul de pregătire a pre܈colarului în momentul ini܊ierii programului de
educa܊ie ܈i instruc܊ie ܈i reprezintă o condi܊ie fermă pentru reu܈ita activită܊ilor următoare,educatoarea
cunoscând prin intermediul evaluării ini܊iale poten܊ialul fiecărui copil.
Evaluarea formativă identifică gradul de pregătire al copiilor referitor la cuno܈tin܊ele predate,măsuri
ameliorative.
Evaluarea finală se realizează la sfâr܈itul unei perioade mai lungi de învă܊are(semestru,an ܈colar,ciclu
de învă܊ământ); se realizează prin verificări par܊iale pe parcursul programului ܈i o estimare globală a
rezultatelor pe perioade lungi.
Printre metodele ܈i procedeele interactive de fixare ܈i evaluare a cuno܈tin܊elor amintim următoarele:
turul galeriei, piramida, ghicitorile, tehnica fotolimbajului, ciorchinele, posterul, blazonul, diagrama Venn,
examinarea povestirii, tehnica analitico-sintetică, cubul, turul întrebărilor, cvintetul, jurnalul grupei.
Cu ajutorul aplica܊iilor ܈i al instrumentelor digitate se poate realiza evaluarea on-line.
Platforma Zooom-este utilizată de majoritatea cadrelor didactice din România.
Se creează conturi gratuite pentru pre܈colari ܈i părin܊ii acestora prin trimiterea de link-uri.
Pe White boardse poate realiza evaluarea,pre܈colarii rezolvând fi܈e de lucru, colorând, efectuând
diverse opera܊ii matematice, selectând obiecte, fenomene după anumite criterii,etc.
Zeempas--este o aplica܊ie foarte u܈or de utilizat prin completarea unor câmpuri ܈i identificarea pe
hartă a pozi܊iei spa܊iale.
Cu ajutorul acestei aplica܊ii se poate evalua foarte bine inteligen܊a vizual-spa܊ială a pre܈colarilor.
166
Jocurile on-line sunt aplica܊ii foarte plăcute pentru copii܈i cu ajutorul lor se poate face o evaluare a
cuno܈tin܊elor copiilor referitoare la toate domeniile experien܊iale, acestea păstrându-܈i spiritul ludic
Pizap-este un editor on-line prin intermediul căruia putem edita imagini,crea colaje sau fotografii,
afi܈e în format digital. Cu ajutorul acestei aplica܊ii putem evalua gradul de dezvoltare a limbajului copiilor-
ace܈tia descriu imaginile, realizează conexiuni între imagini, le a܈ază într-o anumită succesiune,etc.
Issu-este o platformă care permite descărcarea unor materiale educa܊ionale cu ajutorul cărora putem
realiza evaluarea on-line.
Jocurile didactice-aceste instrumente facilitează munca în sincron,asigură evaluarea cuno܈tin܊elor
copiilor.
Jocurile didactice interactive se pot crea cu ajutorul platformei Worldwal.
Rahoot-este un instrument on-line pentru feed-bak cu ajutorul căruia se crează texte interactive de
evaluare on-line pentru copii utilizând cuno܈tin܊e din toate domeniile experien܊iale.
Quizizz-este un instrument on-line cu ajutorul căruia se pot realiza evaluări formative sub formă de
joc pentru pre܈colari; permite inserarea de răspunsuri multiple,răspunsuri deschise,audio text,sondaje,etc.
Evaluarea on-line este sus܊inută de acelea܈i principii de valabilitate, fiabilitate, flexibilitate ܈i
echidistan܊ă ܈i utilizează multe din strategiile folosite în predarea ܈i evaluarea tradi܊ională, fa܊ă în
fa܊ă.Diferen܊a constă în contextul evaluării,interac܊iunii dintre evaluator ܈i evaluat ܈i procesele de colectare
܈i administrare.
Evaluarea on-line poate fi mai flexibilă în raport cu momentul, locul, modul cum se
administrează,elevii având posibilitatea să adopte o gamă mai largă de op܊iuni pentru a-܈i demonstra
cuno܈tin܊ele ܈i abilită܊ile.
Material bibliografic:
1.Ausubel, P. D., Robinson, R. F.-Pedagogia sec. XX ,,Învă܊area în ܈coală”, Bucure܈ti, EDP, 1981
2.Cuco܈, Constantin, - ,,Pedagogie”,edi܊ia a II-a revizuită ܈i adăugită-Ia܈i, Polirom, 2006.
3.Tănase, M., Evaluarea-componentă esen܊ială a procesului instructiv-educativ, Bra܈ov, 2011.
167
EVALUAREA ÎN ÎNVĂ܉ĂM۱NTUL PREUNIVERSITAR
Între online ܈i tradi܊ional
Pe scena lumii, apar valuri din ce în ce mai mari, astfel că, aflându-ne într-o societate în continuă
schimbare, noile generaa܊ii sunt, acum, capabile să utilizeze, fără rezerve, toate tehnologiile úi instrumentele
de ultimă oră, cerând schimbare, cerând un învăĠământ deschis, flexibil, care să pună în centrul atenĠiei
elevul.
În acest sistem aflat în construcĠie, metodele de evaluare utilizate au un rol hotărâtor în formarea
elevului ca persoană care să fie în stare să-úi schimbe stilul de viaĠă după nevoile societăĠii, ca persoană
168
care să útie să trăiască mai bine, ca persoană capabilă de autoevaluare úi autoformare, ca persoană care să-
úi utilizeze libertatea úi drepturile într-un mod creativ úi pozitiv.
169
cu screencast-o-matic în care să surprindă atât imagine de pe interfa܊a device-ului propriu, cât ܈i vocea
proprie.
170
Rolul platformei educa܊ionale
în îmbunătă܊irea calită܊ii procesului de evaluare on-line
Integrarea noilor tehnologii în educa܊ie este abordată ܈i analizată din multiple perspective, în special
fiind eviden܊iate resursele necesare ܈i oportunită܊ile.
Utilizarea tehnologiilor informa܊ionale în procesul instruirii ܈i a diferitelor forme de E-learning
- procesului cre܈te eficien܊a procesului de predare-învă܊are-evaluare;
- determină motiva܊ia învă܊ării prin aplicarea cuno܈tin܊elor teoretice în situa܊ii practice (simulări on-
line);
- asigură feedback-ului cu ajutorul softurilor educa܊ionale etc.
Utilizarea calculatorului determină o regândire a educa܊iei, începând cu predarea, cu modul de
interac܊iune cu elevii ܈i a modului în care se produce evaluarea procesului educa܊ional.
În vederea cre܈terii calită܊ii procesului de predare-evaluare în cadrul procesului instructiv-educativ,
se acordată o aten܊ie deosebită familiarizării profesorilor cu noile tehnologii de informare ܈i comunicare,
dezvoltării deprinderilor acestora de a utiliza calculatorul ܈i noile softuri educa܊ionale, cât ܈i de a-܈i însu܈i
noi tehnici de evaluare bazate pe utilizarea diverselor platforme educa܊ionale.
Prin utilizarea diverselor platforme de e-learning, se ob܊ine o unealtă valoroasă care poate ulterior
îmbunătă܊i procesele educa܊ionale administrate precum ܈i analiza informa܊iilor privitoare la performan܊ele
elevilor.
Utilizarea instrumentelor de comunicare sincronă ܈i asincronă pentru colaborare on-line ܈i pentru
schimb de informa܊ii - de tip Forum sau Chat - permit interac܊ionarea facilă cu elevii.
O func܊ionalitate foarte importantă a platformelor - ܈i care vine în preîntâmpinarea unei nevoi viitoare
- este aceea de a stoca ܈i analiza informa܊ii privitoare la performan܊ele elevilor.
Evaluarea joacă un rol important în procesul de învă܊are – atât evaluarea sumativă cât ܈i formativă
oferă informa܊ii despre progres ܈i ghidează învă܊area. Aprecierea gradului de reu܈ită este esen܊ială pentru
procesul de certificare ܈i rezultatele sunt utilizate în mai multe feluri pentru a măsura evolu܊ia ܈i succesul
elevilor, profesorilor, cursurilor
Evaluarea on-line a crescut în popularitate, deoarece permite administrarea unor volume mari de
notare ܈i administrare.
Metodele de evaluare, reprezintă parte a metodologiei didactice ܈i în func܊ie de procedeele, tehnicile,
formele de examinare în care sunt integrate, se bazează pe verificarea:
- orală (expunerea liberă a studentului, conversa܊ia, chestionarea orală, interviul);
- scrisă (lucrări scrise curente/la sfâr܈it de semestru/în cadrul sesiunii de examene, chestionare,
referate, portofolii, studii de caz, eseu, jurnal reflexiv, hăr܊i conceptuale etc.;
- activită܊ilor practice: lucrări practice, de laborator, proiecte, investiga܊ii, observarea ܈i analiza
activită܊ilor practice desfă܈urate de studen܊i;
- testelor sau a probelor de cuno܈tin܊e în format electronic (on-line) prin utilizarea tehnologiilor
informa܊ionale.
Există un număr de beneficii percepute în utilizarea computerelor în procesul de evaluare care pot fi
enumerate ca:
- posibilitatea de a nota cu rapiditate ܈i în mod adecvat un număr mare de răspunsuri; - monitorizarea
răspunsurilor studen܊ilor; - evaluarea poate avea loc într-un mediu cu acces deschis;
- evaluările pot fi păstrate ܈i reutilizate;
- furnizarea de feedback imediat.
171
De asemenea în alcătuirea testelor de evaluate în on line, pentru a facilita rezolvarea lor, am tinut
cont de modul în care este abordată evaluare în format fizic.
Vă prezint în acest material un model de evaluare la matematică, evaluare ce a fost efectuată la finalul
unită܊ii elementelor de geometrie.
https://www.liveworksheets.com/worksheets/ro/Matematica/Geometrie/Elemente_de_geometrie_-
_evaluare_cu1758391cm
BIBLIOGRAFIE:
1. Breben, S, Goncea, E, Ruiu, G., Fulga, M. – Metode interactive de grup, Ed. Arves, 2002;
2. Dulamă, M. E. – Metode, strategii úi tehnici didactice activizante, Ed. Clusium, 2002;
3. Pâniúoară, I. O. – Comunicarea eficientă. Metode de interacĠiune educaĠională, Ed. Polirom, 2015;
172
Evaluarea pre܈colarilor în mediul online
MOTTO: ,,Un dascăl cu adevărat bun este acela care mai întâi se învaĠă pe sine pentru a-i învăĠa pe
alĠii.“ Ralph Waldo Emerson
În activitatea didactică desfă܈urată în grădiniĠă, actul de evaluare are drept scop măsurarea úi
aprecierea cunoútinĠelor, priceperilor úi deprinderilor dobândite de copii în cadrul actului educaĠional. În
acelaúi timp, evaluarea urmăreúte úi aspectele formative ale muncii profesorului pentru învă܊ământul
pre܈colar, concretizată în modalităĠile de abordare a conĠinuturilor úi a modalităĠilor de transmitere ale
acestora.
Evaluarea reprezintă o componentă fundamentală a procesului de învăĠământ, statutul ei în cadrul
acestuia fiind reconsiderat, mai ales în ultimele decenii, datorită numeroaselor cercetări, studii, lucrări
elaborate pe această temă. Evaluarea úcolară este percepută astăzi ca fiind organic integrată în procesul de
învăĠământ, având rolul de reglare, optimizare, eficientizare a activităĠilor de predare-învăĠare.
În opinia lui Ausubel, evaluarea este punctul final într-o succesiune de evenimente, care cuprinde
următorii paúi:
Aplicând teoria acestui pedagog la cerinĠele educaĠiei timpurii, putem deduce că profesorul pentru
învă܊ământul pre܈colar stabileúte premisele activităĠii ce se vor regăsi în puncte atinse, a căror cuantificare
va reda măsura în care demersul educativ a avut eficienĠa dorită. Aúadar, profesorul pentru învă܊ământul
pre܈colar proiectează scopul educaĠional, adaptează resursele úi activităĠile la posibilităĠile copiilor,
planifică úi măsoară progresul, organizând demersul următoarelor activită܊i în funcĠie de rezultat, úi are
capacitatea de a stabili rezultatul intervenĠiei sale asupra preúcolarului prin evaluare.
Cele mai des întâlnite forme de evaluare sunt: evaluarea iniĠială, continuă úi finală.
Evaluarea iniĠială se realizează la începutul anului ܈colar úi stabileúte nivelul de pregătire a
preúcolarilor la momentul respectiv, constituind o condiĠie hotărâtoare pentru reuúita activităĠilor următoare
deoarece oferă profesorului pentru învă܊ământul pre܈colar posibilitatea de a cunoaúte potenĠialul fiecărui
copil. Pentru ca evaluarea iniĠială să fie eficientă, trebuie elaborate criterii úi modalităĠi de verificare,
măsurare úi apreciere a nivelului de pregătire a preúcolarilor, pornind de la obiectivele propuse.
Datele obĠinute ajută la conturarea activităĠii didactice în trei planuri: stabilirea modului adecvat de
predare a noului conĠinut al programei, organizarea unui program de recuperare, dacă este cazul, úi
adoptarea unor măsuri de sprijinire úi recuperare a unora din preúcolari.
Evaluarea formativă îúi propune să verifice toĠi preúcolarii asupra conĠinuturilor predate, fapt ce
permite ca educatoarea să cunoască pregătirea copiilor, identificarea lacunelor, după fiecare secvenĠă de
învăĠare să adopte măsuri pentru ameliorarea procesului de învăĠământ.
173
Evaluarea finală intervine la sfârúitul unei perioade mai lungi de învăĠare, la sfârúit de semestru, an
úcolar, ciclu de învăĠământ. Se realizează prin verificări parĠiale pe parcursul programului úi o estimare
globală a rezultatelor, pe perioade lungi. Este centrată pe o evaluare de bilanĠ, regrupând mai multe unităĠi
de studiu.
Metodele ܈i tehnicile cel mai frecvent folosite în evaluarea pre܈colarilor sunt: metoda R.A.I., tehnica
3-2-1,proiectul, portofoliul, investigaĠia, observaĠia sistematică a comportamentului elevilor,
autoevaluarea.
O data cu aparitia virusului SARS COV-2, atât cadrele didactice cât ܈i copiii ܈i părin܊ii acestora am
fost pusi în fa܊a unei provocări imense - ,, ÎNVĂ܉AREA ܇I EVALUAREA ONLINE”. Activitatea
didactică fiind mutată în mediul online, am fदcut cuno܈tintद cu diferite platforme care faciliteazद învद܊area
܈i evaluarea la distan܊द. Este foarte important să continuदm să fim o echipă ܈i împreunद, în mediul online,
sद oferim aceea܈i educa܊ie de înaltă calitate ܈i să ne îndeplinim misiunea noastră în contextul în care
grădini܊a este închisद.
Pe lângă creativitate este nevoie ܈i de inova܊ie în procesul de educa܊ie ܈i de preocuparea cadrelor
didactice de a găsi metode, solu܊ii ingenioase care să aibă rolul de a men܊ine elevul ܈i nevoile sale de
învă܊are în prim plan, fie că este vorba de o lec܊ie de predare, consolidare, evaluare sau autoevaluare.
Introducerea metodelor interactive în procesul de predare ܈i evaluare nu mai este o noutate, multe cadre
didactice folosesc cu succes calculatorul, proiectorul, tableta, Internetul în diferitele etape ale lec܊iei.
Prin platformele ܈i aplica܊iile disponibile online, drumul este larg deschis pentru diverse tehnologii
utile în predare ܈i evaluare.Experien܊a actuală ne ajută să înĠelegem că tehnologiile sunt instrumente de
aplicat cu aten܊ie ܈i în mod adecvat.Prin trecerea la sistemul de învă܊are online, evaluarea ,de fapt, nu s-a
schimbat. Modalitatea de realizare a evaluprii este oarecum diferit în format electronic. Evaluarea orală
rămâne ca metodă tradi܊ională ܈i esen܊ială. Evaluarea scrisă a înlocuit foaia cu diferite platforme.
Ca ܈i profesori, atât eu cât ܈i colega mea am căutat modalită܊i de integrare a tehnologiei prin
intermediul re܊elelor de socializare în sarcini ܈i evaluare.
Wordwall este o platformă cu mai multe tipuri de activită܊i potrivite pentru evaluare.
Pre܈colarii cu ajutorul părin܊ilor rezolvă cerin܊ele jocurilor ܈i astfel profesorul prime܈te un feedback
imediat. O altă platformă care poate fi folosită cu succes este https://www.liveworksheets.com/. Profesorul
poate încărca un test ܈i folosi itemi diferi܊i. La final elevul poate avea două op܊iuni: să vadă imediat
rezultatul testului sau să trimită răspunsul profesorului care poate corecta în ritmul său. Poate fi setată
inclusiv durata testului.
O platformă ce place foarte mult elevilor este https://kahoot.com/. Testele create pot fi folosite în
orice moment al orei sau ca temă. Dacă elevul lucrează doar de pe un telefon mobil, atunci noi recomandăm
op܊iunea Assign deoarece elevul poate vedea ܈i întrebările ܈i răspunsurile pe acela܈i ecran. Raportul generat
de platformă permite vizualizarea în timp real a ceea ce face fiecare elev (dacă este folosit în timpul orei),
cine are nevoie de ajutor, cine a terminat ܈i câte răspunsuri corecte a dat. La fiecare platformă am folosit
varianta gratuită.
În concluzie, în ciuda restric܊iilor de distan܊are socială impuse ܈i a izolării la domiciliu. Învă܊area ܈i
evaluarea online un proces care provoacă atât educabilii cât ܈i profesorii să ne adaptăm la nou, să colaborăm
,pentru ca împreună să reu܈im.
Bibliografie:
* Ausubel, P. D., Robinson, R. F.( 1981) – „ Pedagogia secolului XX. ÎnvăĠarea în úcoală”, Bucure܈ti,
EDP.;
* Chiriac, Maria-„ Evaluarea- ghid al activită܊ii din grădini܊ă”- studiu ܈tin܊ifiic
174
܇coala online în procesul educational
ONLINE- cuvânt pe buzele tuturor din luna martie. Nu am crezut că ne va afecta profund ܈i pe o
perioadă atât de îndelungată.
Incertitudinile legate de: condi܊iile din ܈coală, împrejurimile ,numărul de elevi din ܈coală/ clasă,
siguran܊ă , servicii,platforme folosite, rapiditatea deplasării pentru a sus܊ine eventual ܈i elevii care nu au ,,
avut ܈ansa ’’să se afle în sala de clasă.
Profesorul/ educatorul nu numai în perioada online trebuie să fie un model, să-܈i controleze
nemul܊umirile ܈i frustrările, să încurajeze punctele forte ale elevului, sa-l responsabilizeze pe elev, să nu-l
compare cu alt coleg, să-l laude, sa nu-l critice, să-l aprecieze.
Comunicarea poate fi eficientă atât fa܊ă în fa܊ă , cât ܈i online dacă îndeplinim câteva reguli de bază:
Ɣ Ne concentrăm pe ceea ce spune vorbitorul;
Ɣ Minimizăm barierele externe;
Ɣ Controlăm barierele interne;
Ɣ Înlăturăm blocajele profesor-elev-părinte;
Ɣ Credem în capacită܊ile: profesorului, elevului, părintelui;
Ɣ Acordăm aten܊ie stării mentale a elevului ܈i să discutăm despre orice modificare a stării sale
emo܊ionale;
Ɣ Găsim una sau mai multe solu܊ii la orice problemă instant apărută;
Ɣ Ne concentrăm să dăm răspunsuri adecvate la solicitările primite;
Această schimbare trebuie să includă, implicarea mai largă a părin܊ilor, dar ܈i a membrilor
comunită܊ii, în calitate de parteneri activi ai cadrelor didactice, în educa܊ia tinerei genera܊ii. Elevii ar trebui
să fie învă܊a܊i să înve܊e, devenind fideli parteneri ai dascălilor, deschi܈i să înve܊e în primul rând pentru sine,
valorificând eficient multiplele sale inteligen܊e, care ulterior să devină achizi܊ii importante pentru progresul
societă܊ii. Ca în orice studiu trebuiesc respectate anumite etape: adunarea unor informa܊ii ܈i date statistice
referitoare la problemele educa܊iei, mai ales în perioada organizării învă܊ării de la distan܊ă, analiza bunelor
practici ale diferitelor actori educa܊ionali, propunerea unor modalită܊i de îmbunătă܊ire a sistemului
educa܊ional.
Trecerea de la învă܊ământul tradi܊ional la învă܊ământul la distan܊ă (online) s-a făcut destul de brusc
܈i au fost identificate anumite particularită܊i, în compara܊ie cu învă܊ământul organizat în ܈coală. S-a
constatat o implicare mai activă a actorilor educa܊ionali, alături de cadrele didactice, managerii ܈colii,
speciali܈ti în educa܊ie, membrii comunită܊ii educa܊ionale (elevi, părin܊i) dar au fost ܈i reprezentan܊i ai
societă܊ii civile.
Conceptul cercetării a inclus politicile ܈i modalită܊ile în care au fost oferite comunită܊ii educa܊ionale
instrumente eficiente de participare în evaluarea calită܊ii educa܊iei, inclusiv învă܊ământul la distan܊ă. O
sursă importantă au fost platformele educa܊ionale existente, dar ܈i instrumentele digitale pentru asigurarea
învă܊ământului online, managementul timpului ܈i a resurselor pentru elevi în condi܊ii de criză. Majoritatea
celor implica܊i sunt de acord că nu prea mai au valoare teoriile ܈i dogmele însu܈ite ani în ܈ir, ci, mai
importante sunt rela܊iile care se stabilesc între oameni, comunicarea eficientă ܈i grija fa܊ă de persoanele
apropiate, adică atitudinile ܈i valorile care constituie fundamentul noii paradigme ale educa܊iei .
Am pornit pe acest nou drum, cu multă încredere, sus܊inându-i ܈i încurajându-i permanent pe micu܊ii
mei elevi. Desigur, am întâmpinat destule dificultă܊i, în principal legate de conexiunea la internet (nu se
puteau conecta cu to܊ii la timp, existau diferite probleme cum ar fi: activarea microfonului sau a camerei),
ceea ce făcea ca aten܊ia elevilor să nu fie cea dorită. Însă, sus܊inu܊i de părin܊i au participat cu încredere ܈i
mult entuziasm la fiecare lec܊ie online, de܈i le era foarte dor de băncu܊ele lor, de clasă, de toate activită܊ile
175
pe care le desfă܈uram împreună. Colaborarea cu părin܊ii în acest context de învă܊are a fost esen܊ială. A fost
nevoie, bineîn܊eles, de o riguroasă organizare. La început cu to܊ii doreau să răspundă, să citească sau să î܈i
prezinte lucrarea. Ne-am amintit cum procedam în clasă. Elevii au prezentat unele reguli: trebuie să vorbim
pe rând ܈i să ne ascultăm cu aten܊ie unii pe al܊ii, să urmărim tema lec܊iei, să adresăm întrebări dacă avem
nelămuriri ܈i să notăm ce avem de realizat.
Activitatea didactică, o activitate complexă, desfă܈urâdu-se acum diferit, a necesitat o adaptare la
această situa܊ie. Predarea-învă܊area-evaluarea, desfă܈urându-se exclusiv online a fost oarecum modelată.
Copiii primeau link-uri cu materialele ce trebuiau vizionate: pove܈ti, cântecele, vizite online în muzee sau
în diferite medii de via܊ă. Le urmăreau, apoi discutam pe marginea celor prezentate. Desigur, toate
materialele i-au încântat ܈i au participat de fiecare dată cu dorin܊a de a prezenta cel mai bine ceea ce au
vizionat, împărtă܈ind colegilor impresii ܈i fiind permanent încuraja܊i de mine ܈i recompensa܊i cu diferite
emoticoane vesele, ceea ce le dădea încredere ܈i satisfac܊ia că au în܊eles foarte bine materialul vizionat.
Am utilizat zilnic resurse digitate, fiind un real sprijin pentru activitatea mea didactică în această
perioadă.
Am regândit activită܊ile didactice, astfel încât, proiectarea ܈i desfă܈urarea acestora în mediul online
să fie atractive pentru elevi ܈i mai ales flexibile cu programul ܈i nevoile copiilor.
Cu siguran܊ă este nevoie de perfec܊ionare, pentru desfă܈urarea unor activită܊i de învă܊are în mediul
online. Creându-se noi orizonturi alternative predării tradi܊ionale, este nevoie de o selec܊ie atentă a
platformelor utilizate, pentru ca acestea să fie de un real folos elevilor.
176
EVALUAREA ÎNTRE TRADI܉IONAL ܇I ONLINE
Evaluarea este o componentă a rela܊iei predare- învă܊are- evaluare, fiind punctul final într-o
succesiune de evenimente ce urmăresc crearea unui comportament dezirabil la elevi în situa܊ii diverse. Este
un act didactic complex, urmărind măsurarea cantită܊ii cuno܈tin܊elor acumulate, valoarea ܈i eficien܊a
acestora într-un anumit moment, oferind solu܊ii de perfec܊ionare a actului educativ. De asemenea, este o
activitate etapizată, vizând domenii ܈i probleme complexe.
În literatura de specialitate există foarte multe defini܊ii ale evaluării, în func܊ie de realită܊ile
educa܊ionale care sunt vizate. Astfel Doina Mihalascu consideră că „evaluarea este activitatea care permite
formularea unor judecă܊i privind starea, func܊ionarea, evolu܊ia viitoare probabilă a elevului, pe baza
informa܊iilor colectate prin intermediul instrumentelor de măsură”.
Principalele forme de evaluare sunt: evaluarea iniĠială, continuă úi finală.
Evaluarea iniĠială se realizează la începutul unui program de „instruire” úi stabileúte nivelul de
pregătire a elevilor în momentul iniĠierii programului respectiv, constituind o necesitate pentru reuúita
achizi܊iilor următoare deoarece oferă cadrului didactic posibilitatea de a cunoaúte potenĠialul fiecărui copil.
Pentru ca evaluarea iniĠială să fie eficientă, trebuie elaborate criterii úi modalităĠi de verificare, măsurare úi
apreciere a nivelului de pregătire a elevilor, pornind de la obiectivele propuse. Datele obĠinute ajută la
conturarea activităĠii didactice în trei planuri: stabilirea modului adecvat de predare a noului conĠinut,
organizarea unui program de recuperare, dacă este cazul, úi adoptarea unor măsuri de sprijinire úi
recuperare.
Evaluarea formativă este o evaluare continuă, centrată pe ac܊iunea corectivă, func܊ia principală fiind
ameliorarea învă܊ării, propunându-܈i să verifice elevii asupra conĠinuturilor predate, fapt ce permite
cunoa܈terea nivelului de pregătire al elevilor ܈i identificarea lacunelor, după fiecare secvenĠă de învăĠare,
pentru ca apoi să se adopte măsuri pentru ameliorarea procesului de învăĠământ.
Evaluarea finală intervine la sfârúitul unei perioade mai lungi de învăĠare, la sfârúit de semestru, an
úcolar, ciclu de învăĠământ. Este centrată pe o evaluare de bilanĠ, regrupând mai multe unităĠi de studiu.
În contextul actual al pandemiei de COVID-19, învă܊ământul tradi܊ional este pus în fa܊a unei
provocări fără precedent, suspendarea cursurilor cu prezen܊a fizică a elevilor ܈i trecerea procesului de
predare-învă܊are-evaluare în mediul online. Platformele educa܊ionale au luat locul sălii de curs ܈i au facilitat
interac܊iunea profesor-elev în mediul online.
Evaluarea online a schimbat pentru totdeuna conceptul tradi܊ional de evaluare. Experien܊a ܈colii
online ne ajută să în܊elegem faptul că tehnologiile sunt instrumente de aplicat cu multă aten܊ie úi în mod
adecvat. Marea provocare pentru profesori este să se îndepărteze de noĠiunea de evaluare ca document
Word – adică de la simpla înlocuire a unei bucăĠi de h۲rtie cu un document electronic – úi să folosească
tehnologia pentru a determina elevii să devină autonomi în învă܊are.
Evaluarea online este o metodă a evaluării care poate răspunde eficient situaĠiilor identificate, mai
ales că poate fi aplicată pe oricare dintre cele trei forme ale evaluării tradiĠionale: iniĠială, formativă úi
finală. Cea mai frecventă punere în practică a evaluării online este reprezentată de testele de tip chestionar.
Aceasta este o metodă ce poate fi aplicată indiferent de materie, are un nivel înalt de obiectivitate úi
provoacă elevii să aibă o atenĠie sporită pentru a face alegerile sau completările corecte, în acelaúi timp
creându-le o imagine de ansamblu asupra cuno܈tin܊elor acumulate. Avantajele utilizării computerelor în
procesul de evaluare sunt multiple: posibilitatea de a nota cu rapiditate úi în mod adecvat un număr mare
de răspunsuri, monitorizarea răspunsurilor elevilor ܈i furnizarea de feedback imediat.
177
În ceea ce prive܈te dezavantajele acestea sunt: limitarea posibilităĠilor de testare a abilităĠilor, accentul
fiind pus pe memorare úi recunoaútere; limitările privind itemi deschi܈i, iar comunicarea notei nu oferă
niciun indiciu explicativ cu privire la natura gre܈elii sau a cauzei acesteia.
Evident că evaluarea în mediul online are ܈i dezavantaje, ea nu va putea înlocui în totalitate evaluarea
tradi܊ională, a܈a cum ܈coala din mediul online nu va putea înlocui niciodată ܈coala fa܊ă în fa܊ă. Întoarcerea
în spa܊iul ܈colar este de dorit pentru a sus܊ine nevoia de socializare ܈i interac܊iunea directă profesor- elev.
Atunci când acest fapt va deveni realitate, profesorii vor trebui să utilizeze la clasă toată experien܊a pozitivă
pe care au dobândit-o în mediul online, inclusiv noile modalită܊i de evaluare testate ܈i aplicate în contextul
actual.
BIBLIOGRAFIE:
1. AdăscăliĠei, A., „Instruire asistată de calculator: didactică informatică”, Polirom, Bucure܈ti, 2007.
2. Cristea, V., Iosif, G., Marhan, A., Niculescu, C., Trăuúan-Matu, ù., Udrea, O., „Sisteme inteligente
de instruire pe Web”, Editura Politehnica Press, Bucureúti, 2005.
3. Cuco܈, C., „Pedagogie”, Polirom, Bucure܈ti, 2006.
4. Radu, I.T., „Evaluarea în procesul didactic”, EDP, Bucure܈ti, 2004.
178
METODE ܇I TEHNICI DE EVALUARE
ÎN ÎNVĂ܉ĂMÂNTUL ONLINE
Evaluarea poate fi orală, în scris, bazată pe activităĠi practice, pe referate úi proiecte, interviuri,
portofolii, precum úi alte instrumente elaborate de catedrele unităĠii de învăĠământ úi aprobate de director
sau elaborate de Ministerul EducaĠiei Na܊ionale úi de inspectoratele úcolare.
Tehnologiile sunt instrumente de aplicat cu aten܊ie ܈i în mod adecvat. Provocarea pentru profesori
este să se îndepărteze de no܊iunea de evaluare ca document Word – adică de la simpla înlocuire a unei
bucă܊i de hârtie cu un document electronic – ܈i să folosească tehnologia pentru a-i ajuta pe copii să devină
autonomi în învă܊are.
Învă܊area – ܈i evaluarea – bazată pe proiect, cu utilizarea media, poate oferi copiilor o serie de op܊iuni.
Creativitatea manifestată este uluitoare.
Prin platformele ܈i aplica܊iile disponibile online, drumul este larg deschis pentru diverse tehnologii
utile în predare ܈i evaluare, dar ceea ce trebuie să vină întâi este modul în care tehnologia va îmbunătă܊i
pedagogia folosită. Deci, pedagogia mai întâi; apoi tehnologia.
Experien܊a actual ne ajută să înĠelegem că tehnologiile sunt instrumente de aplicat cu aten܊ie ܈i în
mod adecvat. Provocarea pentruprofesori este să se îndepărteze de no܊iunea de evaluareca document Word
– adică de la simpla înlocuire a unei bucă܊i de hârtie cu un document electronic – ܈i să folosească tehnologia
pentru a-i ajuta pe elevi să devină autonomi în învă܊are.
Învă܊area – ܈i evaluarea – bazată pe proiect, cu utilizarea media, poate oferi elevilor o serie de
op܊iuni.Experien܊a mea este că le place acest lucru. Creativitatea manifestată este uluitoare. Dar nu pierde܊i
din vedere natura academică a misiunii – cu alte cuvinte, ce dori܊i ca elevii să vă arate că ܈tiu – au învă܊at
să facă?
Profesorii care caută modalită܊i de integrare a tehnologiei prin intermediul re܊elelor de socializare în
sarcini ܈i evaluare au alegeri aproape nelimitate.
Să enumerăm câteva:
– Google Classroom: aici pute܊i discuta cu elevii – Meet video chat e inclus gratuit acum; pot fi
corectate temele ܈i poate fi oferit feedback direct fiecărui elev, se poate crea o bancă de comentarii pentru
feedback mai facil pe baza celor mai frecvente comentarii pe care le oferi܊i elevilor etc.
– Google Jamboard este un mod de vizualizare foarte facil al unor răspunsuri scurte – to܊i elevii pot
vedea toate răspunsurile date pe post-it-uri virtuale.
– Google Forms (permite conceperea unor formulare care pot fi utilizate pentru a ob܊ine feedback,
pentru a trimite confirmări de participare la un eveniment, dar ܈i pentru a crea teste scrise. Serviciul permite
profesorului să includă imagini sau video pentru interpretare sau ca material de reflec܊ie pentru elev. Elevii
pot primi atât întrebări deschise, cât ܈i închise, cu mai multe variante de răspuns, sau nu.) Func܊ia Quiz
permite, pe mai departe, oferirea de feedback prompt.Elevii pot afla imediat dacă la un test cu răspunsuri
la alegere au răspuns correct sau nu. Aici măiestria profesorului este să construiască distractori (răspunsuri
gre܈ite, care rezultă dintr-un proces de gândire eronat, dar frecvent la elevi) cât mai buni. Mai mult, putem
să include explica܊ii pentru răspunsul gre܈it, explica܊ii pe care elevul să le primească de îndată ce a terminat
testul. În plus, elevii pot relua testul.
– Kahoot – baza pedagogică a acestei aplica܊ii este că elevii devin „profesori”, construind ei în܈i܈i
itemi de teste.
– Wordwall – mai multe tipuri de activită܊i potrivite pentru evaluare.
179
Există, de asemenea, multe programe de anima܊ie pe care elevii le pot folosi pentru a realize
prezentări: Prezi, Animaker etc.
Elevii pot să realizeze filmule܊e cu screen cast-o-matic în care să surprindă atât imagine de pe
interfa܊a device-ului propriu, cât ܈i vocea proprie.
Se spunecă cel mai bun instrument este cel pe care oamenii îl vorfolosi. De aceea, vă încurajăm să
explora܊i ܈i permite܊i si elevilor să facă acela܈i lucru.
În contextele online, implicarea este absolute esen܊ială ܈i aceste instrumente trebuie să creeze o
interac܊iune umană mai profundă ܈i mai semnificativă.
Produsele elevilor sunt cea mai bună dovadă a calită܊iie duca܊ionale, iar creativitatea pe care
tehnologia î܊i permite să o exprimi este ceva despre care profesori din diverse col܊uri ale lumii vorbesc în
mod constant într-un sens pozitiv.
180
EVALUAREA ONLINE
ÎN ÎNVĂ܉ĂMÂNTUL PRE܇COLAR
Harjaba Ioana,
Scoala Gimnaziala „Liviu Rebreanu” Comanesti
“Să nu-i educăm pe copiii noútri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi
mari úi nimic nu ne permite să útim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăĠăm să se adapteze”. Maria
Montessori
Evaluarea este o activitate etapizată care vizează domenii ܈i probleme complexe, nu doar evaluarea
copiilor. „A evalua” reprezintă nu numai un verb de încheiere, ci ܈i de deschidere.
A preda înseamnă a organiza experien܊e de învă܊are care să provoace schimbări dezirabile în
comportamentele copiilor. (M. Boco܈, D. Jucan, 2007)
În educa܊ia online se schimbă, mediul de învă܊are. Nu mai există gradinita ca spa܊iu, ca tot ansamblul
rela܊ionar. Modificări apar ܈i în ceea ce prive܈te comunicarea. Se schimbă rutinele pentru învă܊are ܈i de
pregătire pentru gradinită.
În alegerea instrumentelor digitale, cadrele didactice trebuie să urmărească valen܊ele pedagogice ale
acestora, gradul de interac܊iune, de comunicare ܈i colaborare.
Cu toate că existată deschidere din partea cadrelor didactice precum ܈i a copiilor pentru desfă܈urarea
activită܊ii educa܊ionale online, au fost câteva dificultă܊i pe care unii le-au întâmpinat. Lipsa unui mijloc de
conectare (laptop, tabletă, telefon), lipsa conexiunii la internet, lipsa cuno܈tin܊elor în domeniul tehnologiei
pentru unii părin܊i sau profesori.
Educatia online reprezinta un mediu de învăĠare mult mai confortabil pentru prescolari. Copiii petrec
mai mult timp cu familia, bucurându-se de prezen܊a ܈i sprijinul acestora în realizarea sarcinilor de lucru.
Activitatea fiind desfă܈urată într-un mediu familiar, plăcut ܈i fără zgomotul ܈i agita܊ie.
Predarea online favorizează colaborarea cadrelor didactice, prin împărtă܈irea de noi experien܊e,
schimbul de materiale ܈i idei.
Rela܊iile între grădini܊ă ܈i familie, părin܊ii pot observa în mod direct efortul făcut de cadrul didactic
în reu܈ita procesului depredare ܈i învă܊are. Aceasta perioadă favorizează învă܊area ܈i dezvoltarea unor noi
aptitudini părin܊ilor prin folosirea instrumentelor ܈i platformelor pe care lucrează copiii.
Bibliografie:
¾ Boco ܈M., Jucan D., (2007) Teoria ܈i metodologia instruirii, Teoria ܈i metodologia evaluării,
Paralela 45, Pite܈ti.
181
EVALUAREA ۹N ۹NVĂ܉ĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
۹NTRE ONLINE ùI TRADI܉IONAL
183
܇COALA ONLINE
Educa܊ia digitală reprezintă o oportunitate modernă al cărei rol nu este de a fructifica posibilită܊i
alternative de învă܊are. Ele nu pot substitui procesul de predare-învă܊areevaluare realizat la clasă în care
elevul utilizează manualul, caietul, fi܈ele de lucru independent, proiectele de grup, scrisul la tablă,
răspunsurile orale, colaborarea, socializarea. Dar, în această epocă în care digitalizarea este inevitabilă ܈i
necesară, includerea aplica܊iilor î܈i demonstrează utilitatea. În contextul ܈colii moderne, profesorul are rolul
de a proiecta ܈i organiza orele de curs astfel încât să contribuie la dezvoltarea tuturor competen܊elor cheie
prevăzute în programa ܈colară, competen܊e care se suprapun ܈i se întrepătrund pentru formarea profilului
unui absolvent ancorat în realitatea socială si culturală din care face parte.
Scopul instrumentelor digitale este de a spori procesul de învă܊are, vin în sprijinul sau în completarea
celor învă܊ate la clasă, pun la dispozi܊ia profesorilor modalită܊i moderne de predare ܈i evaluare.
Avantajele folosirii acestei metode de învă܊are sunt:
- Stimulează capacitatea de învăĠare inovatoare, adaptabilă la condiĠii de schimbare socială rapidă;
- Creúte randamentul însuúirii coerente a cunoútinĠelor prin aprecierea imediată a răspunsurilor
elevilor;
- Întăre܈te motivaĠia elevilor în procesul de învăĠare;
- NoĠiunile învăĠate îúi vor găsi ulterior utilitatea;
- Facilitează prelucrarea rapidă a datelor, efectuarea calculelor, afiúarea rezultatelor, realizarea de
grafice, de tabele;
- Introduce un mod eficient de muncă independentă;
- Asigură unui feed-back permanent, profesorul având posibilitatea de a reproiecta activitatea în
funcĠie de secvenĠa anterioară;
- Dezvoltă gândirea astfel încât pornind de la o modalitate generală de rezolvare a unei probleme
elevul îúi găseúte singur răspunsul pentru o problemă concretă;
- Stimulează gândirea logică úi a imaginaĠiei;
La toate aceste avantaje se adaugă ܈i dezavantaje ale acestui mod de învă܊are:
- Folosirea în exces a calculatorului poate duce la pierderea abilităĠilor practice, de calcul si de
investigare a realităĠii;
- Utilizarea la întâmplare a calculatorului, fără un scop precis în timpul orelor poate provoca
plictiseala, monotonie;
Calculatorul a devenit un mijloc eficient de predare a cunoútinĠelor în maniera tehnologiilor
audiovizuale, de instruire individualizată, facilitând desfă܈urarea diverselor activităĠi specifice procesului
instructiv-educativ.
184
În activită܊ile didactice, calculatorul poate fi folosit pentru transmiterea informa܊iilor, formularea
întrebărilor, rezolvarea de exerciĠii úi probleme, proiectarea de grafice, de diagrame, demonstrarea unor
modele, simularea unor jocuri didactice, evaluarea rezultatelor învăĠării úi autoevaluare, contribuind la
organizarea úi dirijarea învăĠării independente pe baza unor programe de învăĠare. Elevii vor avea abilitatea
de a în܊elege ܈i de a reproduce diferite mesaje orale si scrise în situa܊ii variate.
De asemenea, prin dialoguri, dezbateri ܈i conversa܊ii în contexte date, prin proiecte de grup sau sub
forma unor prezentări Power Point, formăm elevului o gândire logică ܈i organizată, foarte necesară în
dezvoltarea competen܊elor sociale, matematice ܈i digitale. Proiectele pe care le realizăm cu elevii ajută ܈i
la dezvoltarea aptitudinilor ܈i competen܊elor antreprenoriale, determinându-i să lucreze cooperant ܈i flexibil
în cadrul unei echipe. Prin prezentarea acestor proiecte în anumite concursuri, favorizăm exprimarea
culturală a elevilor, stimulându-le imagina܊ia ܈i creativitatea.
Scopul integrării tehnologiei în instruire determină metodele ܈i tehnicile de lucru la clasă. Spre
deosebire de genera܊iile anterioare, actualele genera܊ii de elevi sunt mult mai independente în gândire.
Copiii zilelor noastre au personalită܊i puternice bine conturate încă de la vârste mici. Ace܈tia folosesc
resursele digitale ܈i se raporteaza diferit la societate. Ca profesori, trebuie să creăm un mediu de învă܊are
stimulativ, bazat pe dezvoltarea unor compenten܊e, abilită܊i ܈i atitudini care să ܊ină cont atât de interesele
lor personale, cât ܈i de exigen܊ele societă܊ii în care trăiesc.
Tehnologia face parte din viaĠa noastră, este o necesitate atât pentru adulĠi cât úi pentru copii. Copiii
sunt atra܈i de mediul digital prin dinamică, interactivitate, diversitatea materialelor, a resurselor
educa܊ionale putând astfel învăĠa úi distra în acelaúi timp. Utilizarea platformelor de învă܊are online pentru
cursuri profesionale ale cadrelor didactice a crescut deoarece acest lucru reflectă o nevoie pe care oamenii
o au în prezent. Datorită acestor schimbări în domeniul profesionalizării, cadrele didactice pot beneficia
într-un număr mai mare de prezenĠa la cursuri, respectâdu-se astfel rutina úi timpul disponibil. Un curs
realizat online permite cadrelor didactice să studieze când ܈i unde pot, putând astfel combina munca, familia
܈i dezvoltarea profesională. Multe platforme digitale permit cadrelor didactice să salveze informa܊ia cu
u܈urin܊ă ܈i să o poată accesa úi folosi ori de câte ori se conectează. Acest tip de organizare automată permite
acestuia să-܈i concentreze timpul asupra aspectelor muncii care necesită mai multă aten܊ie, precum
planificarea lec܊iilor ܈i comunicarea cu elevii lor.
Tehnologia este un instrument foarte util pentru îmbunătă܊irea experien܊ei atât pentru profesor, cât ܈i
pentru elev, învăĠarea online încurajează profesorul să úi recunoască controlul pe care îl are asupra propriei
cariere, să se familiarizeze cu metode diverse, să împartă cunoútinĠele, materialele cu alĠii, asigură
comunicarea ܈i ajută la men܊inerea acesteia, facilitează transmiterea cuno܈tin܊elor, u܈urează, pe de o parte,
evaluarea, deoarece aceasta se poate face prin platformele utilizate, se pot folosi diverse materiale publicate
online, care se transmit elevilor mult mai u܈or, se poate da mai u܈or un feedback în momentul activită܊ii
online.
܇coala are nevoie de schimbare ܈i de adaptare la meseriile viitorului, iar schimbarea trebuie să înceapă
acum, cu schimbarea mentalită܊ii profesorilor, o mentalitate deschisă, motivantă ܈i pasionată de ceea ce fac.
Toate aceste schimbări au în prim plan dezvoltarea competen܊elor copilului aflat în cre܈tere. Din punct de
vedere al elevului, beneficiile învăĠării online sunt multiple, aceútia pot exersa ܈i aprofunda sub formă de
jocuri interactive no܊iuni predate anterior, se pot bucura de aceste resurse educa܊ionale când úi unde doresc.
În mediul online elevii sunt mai receptivi la informa܊iile venite din zona digitală, experien܊a aceasta fiind
una pozitivă, oferindu-le oportunitatea de a se distra, fără să î܈i dea seama că înva܊ă în acela܈i timp.
ÎnvăĠarea online înseamnă interac܊iune, mi܈care, schimb de activită܊i, joacă, provocarea este să regândim
învă܊area ܈i să ne punem întrebarea ce este învăĠarea ܈i cum se poate întâmpla atât în clasă, cât ܈i în mediul
de acasă.
Tehnologia îi ajută pe elevi să devină capabili să identifice ceea ce au nevoie pentru a învă܊a, găsesc
܈i utilizează resursele online ܈i aplică informa܊iile la teme ܈i proiecte, înva܊ă să ia decizii mai coerente.
Jocurile interactive desfăúurate în mediul online sunt instrumente excelente care îi înva܊ă pe copiii să se
disciplineze, să respecte regulile ܈iîndrumările pentru a participa, să aibă răbdare, o altă abilitate ܈i o
caracteristică a inteligen܊ei emo܊ionale. De asemenea, elevii î܈i dezvoltă sentimente pozitive de realizare ܈i
185
stăpânire de sine atunci când dobândesc noi deprinderi de a utiliza tehnologia digitală. Devin mai
încrezători, mai dornici să exploreze ܈i să descopere lucruri noi. ùcoala online îi ajută pe elevi să fie mai
implica܊i în acest proces ܈i mai interesa܊i să-܈i dezvolte baza de cuno܈tin܊e, poate fără să-܈i dea dau seama,
pentru că înva܊ă într-un mod activ, angajat ܈i implicat. Prin intermediul învăĠării online, părinĠii au
posibilitatea monitorizării activită܊ii copilului, au posibilitatea de a consulta în orice moment rapoartele de
activitate ale copilului, de a detecta eventualele probleme, de a comunica rapid úi eficient cu cadrul didactic
Învă܊area online este educa܊ia care are loc pe internet. Acest concept este doar un tip de învă܊are la
distan܊ă. Învă܊area online catalizează o schimbare pedagogică ce gravitează în perimetrul
constructivismului, construc܊ionalismului ܈i colaborării. Există o mutare de la cursurile de sus în jos ܈i elevi
pasivi la o abordare mai interactivă, de colaborare, în care elevii ܈i profesorul co-creează procesul de
învă܊are. Învă܊ământul online reprezintă o temă pentru reflec܊ia umanită܊ii. Dimensiunile pedagogice ܈i
psihologice ale acestui proces trebuie să rămână o reflec܊ie prioritară, iar tehnologia trebuie adaptată în
func܊ie de particularită܊ile de învă܊are cunoscute ܈i să respecte trăsăturile beneficiarilor.
Folosirea acestor platforme online de educa܊ie oferă o serie de beneficii úi avantaje elevilor spre
mul܊umirea părin܊ilor. Folosirea platformelor online de educa܊ie este o metodă bună pentru copiii iste܊i ce
sunt puternic motivaĠi, ele venind în completarea activită܊ilor didactice din sistemul de învă܊ământ.
Beneficiile platformei sunt numeroase, elevii putând relua materialele, putând ini܊ia discu܊ii publice sau
private cu cadrul didactic, având posibilitatea îmbunătă܊irii ܈i diversificării comunicării educa܊ionale.
Dezvoltarea personală continuă prin învă܊are pe tot parcursul vie܊ii este esen܊ială în societatea
contemporană. Cu ocazia educa܊iei la distan܊ă din această perioadă, elevii au avut libertatea de a-܈i organiza
singuri programul de studiu, iar acest lucru i-a determinat pe mul܊i să-܈i rezolve sarcinile mai eficient ܈i cu
mai mult drag.
܇coala online î܊i dă prilejul să explorezi noi moduri de învă܊are. Metodologia clasică, predare –
învă܊are – verificare, poate fi înlocuită cu mijloace mai atractive. În acest răstimp elevii, dar ܈i educatorii
au găsit numeroase videoclipuri cu lec܊ii predate diferit fa܊ă de cum eram obi܈nui܊i. Subiectele predate la
܈coală puteau fi privite dintr-o altă perspectivă, iar acest aspect nu este de neglijat.
Bibliografie:
Constantin, Cuco܈, ܇coala online – elemente pentru inovarea educa܊iei, Ed. Universită܊ii din
Bucure܈ti, Bucure܈ti, 2020;
www.e-scoala.ro
186
TEHNICI SI METODE DE EVALUARE
ÎN ÎNVĂ܉ĂMÂNTUL ONLINE
În contextele online, implicarea este absolut esen܊ială ܈i aceste instrumente trebuie să creeze o
interac܊iune umană mai profundă ܈i mai semnificativă.
Prin platformele ܈i aplica܊iile disponibile online, drumul este larg deschis pentru diverse tehnologii
utile în predare ܈i evaluare, dar ceea ce trebuie să vină întâi este modul în care tehnologia va îmbunătă܊i
pedagogia folosită. Deci, pedagogia mai întâi; apoi tehnologia.
Experien܊a actuală ne ajută să înĠelegem că tehnologiile sunt instrumente de aplicat cu aten܊ie ܈i în
mod adecvat. Provocarea pentru profesori este să se îndepărteze de no܊iunea de evaluare ca document Word
– adică de la simpla înlocuire a unei bucă܊i de hârtie cu un document electronic – ܈i să folosească tehnologia
pentru a-i ajuta pe elevi să devină autonomi în învă܊are.
Învă܊area – ܈i evaluarea – bazată pe proiect, cu utilizarea media, poate oferi elevilor o serie de op܊iuni.
Experien܊a mea este că le place acest lucru. Creativitatea manifestată este uluitoare. Dar nu pierde܊i din
vedere natura academică a misiunii – cu alte cuvinte, ce dori܊i ca elevii să vă arate că ܈tiu – au învă܊at să
facă?
Profesorii care caută modalită܊i de integrare a tehnologiei prin intermediul re܊elelor de socializare în
sarcini ܈i evaluare au alegeri aproape nelimitate.
Să enumerăm câteva:
– Google Classroom: aici pute܊i discuta cu elevii – Meet video chat e inclus gratuit acum; pot fi
corectate temele ܈i poate fi oferit feedback direct fiecărui elev, se poate crea o bancă de comentarii pentru
feedback mai facil pe baza celor mai frecvente comentarii pe care le oferi܊i elevilor etc.
– Google Jamboard este un mod de vizualizare foarte facil al unor răspunsuri scurte – to܊i elevii pot
vedea toate răspunsurile date pe post-it-uri virtuale.
– Google Forms (permite conceperea unor formulare care pot fi utilizate pentru a ob܊ine feedback,
pentru a trimite confirmări de participare la un eveniment, dar ܈i pentru a crea teste scrise. Serviciul permite
profesorului să includă imagini sau video pentru interpretare sau ca material de reflec܊ie pentru elev. Elevii
pot primi atât întrebări deschise, cât ܈i închise, cu mai multe variante de răspuns, sau nu.) Func܊ia Quiz
permite, pe mai departe, oferirea de feedback prompt. Elevii pot afla imediat dacă la un test cu răspunsuri
la alegere au răspuns corect sau nu.
Aici măiestria profesorului este să construiască distractori (răspunsuri gre܈ite, care rezultă dintr-un
proces de gândire eronat, dar frecvent la elevi) cât mai buni. Mai mult, putem să includem explica܊ii pentru
răspunsul gre܈it, explica܊ii pe care elevul să le primească de îndată ce a terminat testul. În plus, elevii pot
relua testul.
– Kahoot – baza pedagogică a acestei aplica܊ii este că elevii devin „profesori”, construind ei în܈i܈i
itemi de teste.
– Wordwall – mai multe tipuri de activită܊i potrivite pentru evaluare, mai ales la învă܊ământul primar.
Există, de asemenea, multe programe de anima܊ie pe care elevii le pot folosi pentru a realiza
prezentări: Prezi, Animaker etc. Elevii pot să realizeze filmule܊e cu screencast-o-matic în care să surprindă
atât imagine de pe interfa܊a device-ului propriu, cât ܈i vocea proprie.
Se spune că cel mai bun instrument este cel pe care oamenii îl vor folosi. De aceea, vă încurajăm să
explora܊i ܈i permite܊i si elevilor să facă acela܈i lucru.
187
Produsele elevilor sunt cea mai bună dovadă a calită܊ii educa܊ionale, iar creativitatea pe care
tehnologia î܊i permite să o exprimi este ceva despre care profesori din diverse col܊uri ale lumii vorbesc în
mod constant într-un sens pozitiv.
188
Evaluarea prin activită܊i practice
Activitatea creatoare este una dintre activită܊ile omului. Se deosebe܈te de celelalte activită܊i prin
caracteristicile produselor realizate. Produsele realizate în urma activită܊ii creatoare întrunesc o serie de
atribute: noutate, utilitate ܈i valoare socială.
Creativitatea este un proces mental ܈i social care implică generarea unor idei sau concepte noi, sau
noi asocieri ale min܊ii creative între idei sau concepte existente. Creativitatea este un concept
multidimensional ܈i se poate manifesta în multiple domenii. Creativitatea presupune imagina܊ie, dar nu se
reduce la procesele imaginative implică inteligen܊ă, dar nu orice persoană inteligentă este ܈i creatoare
deoarece presupune motiva܊ie ܈i voin܊ă.
O persoană creativă are: cuno܈tin܊e ܈i deprinderi în domeniul în care activează, capacitatea de a gândi
܈i de a lucra în mod creativ, motiva܊ia intrinsecă de a se implica în activitate. În 1963, R.L Mooney a
publicat un model conceptual ce integrează patru perspective de identificare a creativită܊ii cum ar fi: mediul
(situa܊ia creativă), produsul crea܊iei, procesul crea܊iei, persoana creativă.
Una dintre cerinĠele învăĠământului actual este de a forma la copii capacitatea de a gândi creator.
Pentru ca elevii să dobândească capacitatea de a fi creativi, ei ar trebui implicaĠi în situaĠii de învăĠare în
care să îúi dezvoltate aceste abilită܊i . Pentru ca profesorii să fie capabili să proiecteze úi să organizeze
situaĠii de învăĠare adecvate pentru dezvoltarea creativităĠii, este nevoie ca ei să cunoască conceptul de
creativitate, modul de manifestare úi de formare a creativităĠii, factorii care influenĠează pozitiv sau negative
creativitatea. Produsele activită܊ii creatoare întrunesc o serie de attribute specifice: originalitate, noutate,
valoare socială ܈i noutate.
Dezvoltarea poten܊ialului creativ uman presupune, în primul rând o optimă interac܊iune educativă a
tuturor factorilor de educa܊ie care interac܊ionează într-o societate. Sunt necesare ac܊iuni concentrate în trei
palnuri distinct: individual, social, calitatea vie܊ii. În învă܊ământ o condi܊ie de bază a succesului ܈colar o
reprezintă creativitatea fiind întâlnită atât în procesul de predare cât ܈i în procesul de evaluare.
În procesul de învă܊are mai ales în domeniul tehnic pe lângă dezvoltarea abiltă܊ilor practice este
necesară ܈i dezvoltarea creativită܊ii care sunt în strânsă legătură cu activitatea creatoare a elevului.
Creativitatea este un proces care se desfă܈oară în timp. Etapele procesului creator sunt: definirea
problemelor, adunarea materialelor, activitatea efectivă de crea܊ie. Etapele de aplicare a procesului creative
sunt: etapa orientativă, etapa investigatorie ܈i etapa antrenamentului creator.
Procesul creativită܊ii se finalizează prin elaborare. Produsul creativită܊ii se exprimă sub formă
materială care are originalitate ܈i utilitate socială. Procedeele utilizate în predarea disciplinelor tehnologice
sunt cele imaginative.
Metoda lucrărilor practice ocupă un loc important în sistemul metodelor de instruire. Ele dobândesc
o diversitate úi o importanĠă din ce în ce mai mare, este o preocupare în direcĠia formării inteligenĠei
practice.
Metoda lucrărilor practice constă în executarea de către elevi a diferitelor sarcini practice în scopul
aplicării cunoútinĠelor la solutionarea unor probleme practice, tehnice, productive al însuúirii unor
deprinderi de aplicare a teoriei în practică necesare pentru activitatea de învă܊are.
Prin activităĠile practice, copilul pătrunde în lumea reală, ia contact cu materiale naturale, descoperă
că există materiale care aparent nu mai au întrebuinĠare, dar că le poate folosi pentru a crea obiecte
decorative care pot contribui la amenajarea spaĠiului educaĠional.
Primele lucrări practice se execută numai pe baza unor demonstraĠii- instructaj oferite de către
profesor.
189
ActivităĠile practice dezvoltă copiilor spiritul de observaĠie, pentru că obiúnuiesc elevul să fie atent
la detalii, să analizeze modalitatea de a lucra astfel se îmbină acĠiunea mentală cu cea fizică. Elevul trebuie
să îúi imagineze cum va arăta obiectul pe care doreúte să îl realizeze; se schiĠează imaginar obiectul, apoi
imaginaĠia prinde o formă concretă prin lucrarea realizată în cadrul activităĠii. ActivităĠile practice activează
toate simĠurile, toate funcĠiile spiritului inventiv al elevului. Elevul îúi solicită spiritul inventiv atât atunci
când creează obiecte din imaginaĠia sa sau reproduce un model real, cât úi atunci când inventează mijloace
de a ocoli dificultăĠile tehnice pe care le întâlneúte în realizarea unui obiect. Un rol important pe care îl au
activităĠile practice în dezvoltarea personalităĠii elevilor este dezvoltarea imaginaĠiei.
Tehnicile de lucru sunt diverse: alegerea materialelor din varietatea de materiale prezentate de către
profesor: materiale necesare pentru executarea lucrărilor practice pentru învă܊ământul profesional ܈i cel
liceal în domeniul tehnic ܈i materiale necesare pentru realizarea unor exponate, machete folosite pentru
expozi܊ii ܈i concursuri. Elevii parcurg un anumit proces tehnologic, demonstrat úi explicat de profesor.
În cadrul acestor activită܊i de dezvoltare a creativită܊ii se foloseúte ܈i metoda brainstorming-ului,
metodă de dezvoltare a creativităĠii în grup. După ce se anunĠă tema, elevii sunt solicitaĠi să formuleze idei
despre modul în care se poate realiza tema. Profesorului poate aduce modele de lucrări realizate cu tema
respectivă, dar acestea sunt prezentate doar la începutul activităĠii, ca o sugestie a modului de realizare a
temei.
Elevii trebuie să lucreze activând propria imaginaĠie. În timpul lucrului elevilor le pot fi sugerate
unele tehnici de îmbinare a detaliilor úi este pot să fie lăsaĠi să se consulte între ei, în acest fel dezvoltându-
se spiritul de cooperare.
Metoda lucrărilor pratictice este binevenită atât pentru elevii de gimnaziu cât ܈i pentru elevii de liceu.
Pentru disciplinele tehnice prin folosirea aceastei metode se concretizează finalitatea anilor de studiu prin
produsele realizate. Ace܈tea în cadrul unor evenimente desfă܈urate în ܈coală î܈i pot expune produsele fiind
roadele muncii ܈i a creativită܊ii acestora.
În urma acestor activită܊i elevii î܈i manifestă dorin܊a de a continua această muncă ܈i acasă sau în
timpul liber. Cu produsele realizate elevii pot realiza expozi܊ii ܈i pot participa la diferite concursuri atât pe
plan local cât ܈i jude܊ean.
Organizarea expoziĠiilor oferă elevilor sentimentul de satisfacĠie a lucrului bine făcut úi, totodată
creează posibilitatea de a-úi aprecia mai bine munca lor úi a colegilor. Aprecierile pozitive ale profesorilor
îi stimulează pe toĠi elevii în exprimarea liberă a sentimentelor, a emoĠiilor, a trăirilor, prin obiectele
realizate.
Datoria cadrului didactic să dirijeze úi să valorifice poten܊ialul creator al fiecărui elev prin stimularea
creativită܊ii cu teme cât mai variate, în care să folosească combinaĠii de tehnici de lucru úi materiale cât mai
diversificate.
Bibliografie:
1.https://ro.wikipedia.org/wiki/Creativitate
2. Ioan Cerghit- Metode de învăĠământ, Editura Polirom, Iaúi 2006
3. Roco, M., Creativitate úi inteligenĠă emoĠională, Ed. Polirom, Iaúi, 2004
4. Constantin Cuco܈- Pedagogie, Edi܊ia a III-a, Editura Polirom, Ia܈i 2014
190
Instrument adaptat pentru evaluarea online
a competen܊elor la educa܊ie fizică
Pentru unitatea de învă܊are For܊a, din momentul în care învă܊area ܈i predarea au fost sus܊inute doar
online, iar exerci܊iile pentru dezvoltarea for܊ei au fost utilizate cu succes acasă, am ales realizarea unor
activită܊i de învă܊are diferite iar la final am îndrăznit realizarea unui barem de evaluare ܈i pentru această
unitate de învă܊are, însă pe un fond diferen܊iat de cel practic din predarea fa܊ă în fa܊ă, cu adaptarea sistemului
de evaluare ܈i fără renun܊are la posibilitatea de alegere din partea elevului dintr-un set de exerci܊ii pus la
dispozi܊ie, dar ܈i de tratare diferen܊iată, pe sexe. Programele de lucru au fost flexibile, elevii au putut adapta
sau readapta individual ܈i unitar aceste programe, permanent existând comunicare bilaterală ܈i sprijin
reciproc.
Astfel, la finalul unită܊ii de învă܊are For܊a, am realizat, incluzând în aplica܊ia interactivă a platformei
educa܊ionale Nearpod, mai multe aplica܊ii digitale prin care am verificat recep܊ia elevilor, nivelul de
cuno܈tin܊e asimilat (au urmărit vizual diferite săli de fitness ܈i au exprimat opinia proprie asupra dotării
sălii, stării ei de func܊ionalitate, luminozitate, spa܊iu, au exprimat opinii în privin܊a aceea ce înseamnă
dezvoltarea for܊ei etc.)
Totodată, plecând de la o foaie de calcul Google Sheet, am marcat exerci܊iile lucrate la fiecare oră cu
elevii (4 la număr – pentru fiecare grupă musculară principală câte 1 exerci܊iu). Cu permisiunea de editare
pe tot parcursul orei, după realizarea fiecărui exerci܊iu într-o perioadă prestabilită de timp, elevii înscriau
numărul de repetări realizate în acel interval – în intervalul în care scriau rezultatul, ei aveau pauza pasivă
dintre exerci܊ii). Astfel, s-a putut vedea dacă ei au avut un progres de la lec܊ie la lec܊ie, sau săptămânal, sau
până la finalul celor 7 săptămâni planificate pentru dezvoltarea for܊ei musculaturii generale.
Pentru evaluare, copiii ܈i-au ales două exerci܊ii din două grupe musculare diferite ܈i s-a făcut media
notelor. Acest tip de exerci܊iu a putut fi realizat ܈i în echipă, de către cei ce au dorit, prin realizarea echipelor
din trei membri, fiecare având de realizat câte două exerci܊ii pentru o grupă musculară desemnată prin
ROATĂ – wordwall, dar ܈i de amestecat exerci܊iile între ei, înainte de a fi prezentate profesorului, existând
astfel comunicare, împărtă܈ire de opinii, aprobare sau testarea înainte a exerci܊iilor alese.
Prin acestea am urmărit cunoa܈terea principalelor grupe musculare, tipul de exerci܊ii care poate fi
aplicat pentru o anumită grupă musculară, recunoa܈terea unui exerci܊iu arătat de colegi sau de către
profesor, cu precizarea cărei grupe musculare se adresează sau ce grupă/-e musculare putem dezvolta printr-
un anumit exerci܊iu, dar ܈i beneficiile cunoa܈terii ܈i aplicării acestor tipuri de exerci܊ii pentru tonifierea
complexă a organismului Totodată am stimulat elevii să lucreze ܈i individual, pentru a atinge nivel maxim
de notare, pe cât posibil, în contextual refuzului de a lucra în echipă.
Am ob܊inut o îmbogă܊ire din partea elevilor a unor lucruri cu care lucrau doar prin preluare robotizată,
fără să gândească ܈i să în܊eleagă ”de ce?”, o con܈tientizare a efectelor exerci܊iilor de tonifiere, recunoa܈terea
unor grupe musculare, realizarea unor exerci܊ii simple, clasice pentru anumite grupe musculare, dar ܈i cum
să caute ܈i să aplice ceea ce găse܈te pe re܊elele sociale cu specific pentru această unitate de învă܊are. Au
lucrat în timpul liber ܈i au avut efecte scontate de ei, fiind încânta܊i de stimularea de a avea activitate motrică
în timpul liber.
191
AUTOEVALUAREA
ÎN ÎNVĂ܉ĂMÂNTUL PRIMAR –
O TREAPTĂ SPRE PROGRESUL ELEVILOR
Autoevaluarea este o formă de organizare úi apreciere reprezentând expresia unei motivaĠii lăuntrice
faĠă de învăĠare. Ea are efect formativ úi se raportează la diferite capacităĠi ale elevului în funcĠie de
progresul realizat úi de dificultăĠile pe care le are a depăúi.
Sarcina cadrului didactic este de a pregăti elevii pentru autoevaluare, de a-i face să înĠeleagă criteriile
după care îúi apreciază propria activitate. InformaĠiile obĠinute în urma autoevaluării pot fi folosite pentru
a le compara cu cele ale colegilor, pentru a le prezenta periodic părinĠilor úi pentru a-úi completa portofoliul
său.
Implicarea ܈colarilor mici în procesul de autoevaluare poate produce următoarele efecte:
Bibliografie:
Radu, I. T. Evaluarea în procesul didactic, Bucureúti, Editura Didactică úi Pedagogică, 2000.
Cucoú, C-tin. Probleme de docimologie didactică, în Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare úi grade didactice, Iaúi, Editura Polirom, 1998.
193
EVALUAREA ÎN ÎNVĂ܉ĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
ÎNTRE ONLINE ܇I TRADI܉IONAL
195
EVALUARE ÎN ÎNVĂ܉ĂMÂNTUL ONLINE
METODE, TEHNICI ܇I STRATEGII
,,Tehnologia este distructivă doar în mâinile acelor oameni care nu realizează că sunt unul úi acelaúi
proces cu întreg Universul.” Alan Watts
Plecând de la citatul filozofului Alan Watts cred cu tărie că atât cadrele didactice, cât úi elevii sunt
consumatori ai tehnologiei, că rolul lor este de a-úi ajusta úi îmbunătăĠi calităĠile legate de era digitală. De
aceea este imperios ca aptitudinile úi capacităĠile unui cadru didactic să se reflecte în iscusinĠa sa de
consumator al tehnologiei.
Cum altfel am putea demonstra importanĠa tehnologiei în sistemul de învăĠământ dacă nu oferind
exemple?
Prin platformele ܈i aplica܊iile disponibile online, drumul este larg deschis pentru diverse tehnologii
utile în predare ܈i evaluare, dar ceea ce trebuie să vină întâi este modul în care tehnologia va îmbunătă܊i
pedagogia folosită.
Experien܊a actuală ne ajută să înĠelegem că tehnologiile sunt instrumente de aplicat cu aten܊ie ܈i în
mod adecvat. Provocarea pentru profesori este să se îndepărteze de no܊iunea de evaluare ca document Word
– adică de la simpla înlocuire a unei bucă܊i de hârtie cu un document electronic – ܈i să folosească tehnologia
pentru a-i ajuta pe elevi să devină autonomi în învă܊are.
Învă܊area ܈i evaluarea bazată pe proiect, cu utilizarea media, poate oferi elevilor o serie de op܊iuni.
Creativitatea manifestată este uluitoare, dar nu pierde܊i din vedere natura academică a misiunii. Cu alte
cuvinte, ce dori܊i ca elevii să vă arate că ܈tiu/au învă܊at să facă?
Profesorii care caută modalită܊i de integrare a tehnologiei prin intermediul re܊elelor de socializare în
sarcini ܈i evaluare au alegeri aproape nelimitate.
Câteva exemple:
– Google Classroom: aici pute܊i discuta cu elevii – Meet video chat e inclus gratuit acum; pot fi
corectate temele ܈i poate fi oferit feedback direct fiecărui elev, se poate crea o bancă de comentarii pentru
feedback mai facil pe baza celor mai frecvente comentarii pe care le oferi܊i elevilor etc.
– Google Jamboard este un mod de vizualizare foarte facil al unor răspunsuri scurte – to܊i elevii pot
vedea toate răspunsurile date pe post-it-uri virtuale.
– Quizizz - Este un instrument on-line pentru feed-back, cu ajutorul căruia se pot realiza evaluări
formative într-un mod distractiv pentru pre܈colari. Permite inserarea de răspunsuri multiple, imagini, audio
text, sondaje, răspunsuri deschise; se pot utiliza atât pentru învă܊area sincron live, cât ܈i pentru cea de acasă.
Au o interfa܊ă prietenoasă, se văd întrebările úi sunt uúor de utilizat în diferitele modele oferite de platformă.
Sunt importante pentru că oferă profesorului statistici, progresul copiilor, precm úi rapoarte detaliate despre
răspunsuri, timp etc.
-JINGSAWPLANET- este o aplicaĠie care permite încărcarea unui fiúier de tip text sau fotografie úi
decuparea sub forme de piese în funcĠie de complexitatea dorită( de la 3 la câteva sute de bucaĠi). Este o
aplicaĠie gratuită úi nu necesită crearea de cont de utilizator.
-Kahoot – baza pedagogică a acestei aplica܊ii este că elevii devin „profesori”, construind ei în܈i܈i
itemi de teste.
196
- ISSUU - este o platformă de editare digitală care pemite găzduirea de materiale didactice,
împărtăúirea úi descărcarea unor materiale educaĠionale.
-WORLDWALL - este o aplica܊ie utilă pentru cadrele didactice deoarece se pot crea jocur i
interactive pentru sus܊inerea învă܊ării, fiind posibile de la 1 la 8 modele. ( De exemplu: Cuvântul lipsă,
Anagrame, Puzzle, Rebus, Adevărat sau Fals, Sortează, Chestionare, Spânzurătoare, Deschide cutia etc);
Este un instrument digital u܈or de utilizat úi plăcut de copii datorită elementelor ludice inserate.
-Learningapps- este o platformă care oferă m odele de aplica܊ii, precum úi posibilitatea cre ării de
con܊inut; Există aplica܊ii interesante (de exemplu: rebus, uneúte perechile, puzzle, completează cuvântul
lipsă etc.); Avantajul este că se pot u܈or partaja (link, cod de încorporare) sau pot fi folosite drept material
de învă܊are pe platforma LearningApps (creând clase în care să îi invita܊i pe copii; se pot face si sondaje
pentru a măsura feed-back-ul)
Există, de asemenea, multe programe de anima܊ie pe care elevii le pot folosi pentru a realiza
prezentări: Prezi, Animaker etc. Elevii pot să realizeze filmule܊e cu screencast-o-matic în care să surprindă
atât imagine de pe interfa܊a device-ului propriu, cât ܈i vocea proprie.
Se spune că cel mai bun instrument este cel pe care oamenii îl vor folosi. De aceea, vă încurajăm să
explora܊i ܈i permite܊i si elevilor să facă acela܈i lucru. În contextele online, implicarea este absolut esen܊ială
܈i aceste instrumente trebuie să creeze o interac܊iune umană mai profundă ܈i mai semnificativă.
Produsele elevilor sunt cea mai bună dovadă a calită܊ii educa܊ionale, iar creativitatea pe care
tehnologia î܊i permite să o exprimi este ceva despre care profesori din diverse col܊uri ale lumii vorbesc în
mod constant într-un sens pozitiv.
197
Aspecte privind tranzi܊ia la educa܊ia online
198
Evaluarea online, bazată pe utilizarea calculatorului, poate fi considerată a fi bazată pe o anumită
rutină, ce constă în generarea unor itemi predefini܊i, însă acest tip de evaluare poate îmbogă܊i într-o oarecare
măsură experien܊a elevilor. Evaluarea online se rezumă în general la efectuarea unei evaluări formative,
avantajul imediat fiind ob܊inerea rapidă a unui feedback referitor la nivelul de în܊elegere a temelor parcurse.
Profesorul modern trebuie să ܊ină cont de faptul că evaluarea nu este un instrument de contabilizare
܈i clasificare a rezultatelor ci un instrument care ajută profesorul să identifice nivelul de în܊elegere al
elevilor, permi܊ându-i acestuia să deruleze anumite ac܊iuni cu scopul de a remedia caren܊ele, acolo unde
este cazul. În concluzie ܈coala modernă trebuie să fie locul în care elevii cercetează, î܈i dezvoltă
personalitatea ܈i modul propriu de gândire sub îndrumarea profesorului, care coordonează activită܊ile
educa܊ionale.
Metodele ܈i strategiile de predare trebuie să fie adaptate condi܊iilor de lucru ܈i necesită܊ilor
individuale ale elevilor ܈i să sus܊ină dezvoltarea competen܊elor cheie de bază precum comunicarea,
colaborarea, creativitatea ܈i gândirea critică.
De asemenea, în tot procesul educa܊ional trebuie să se ܊ină cont de faptul că tocmai modul diferit de
a gândi îi ajută pe elevi să evolueze, a܈adar profesorul nu trebuie să clasifice drept gre܈ite anumite idei, ci
să încerce să îndrume elevul spre a găsi solu܊ia la problema propusă.
Bibliografie:
1. https://tribunainvatamantului.ro/2020/04/13/invatare-online-sau-invatare-la-distanta/
2. Yuval Noah Harari, 21 de lecĠii pentru secolul XXI, Ed. Polirom, Iaúi, 2018
3. Gwang-Chol Chang, Satoko Yano, How are countries addressing the Covid-19 challenges in
education? A snapshot of policy measures, 24 martie 2020, accesat: 09 iunie 2020.
199
EVALUARE INI܉IALĂ ÎNTRE TRADI܉IONAL ܇I ONLINE
Evaluarea ini܊ială poate fi orală, în scris, bazată pe activităĠi practice, pe referate úi proiecte,
interviuri, portofolii, precum úi alte instrumente elaborate de catedrele unităĠii de învăĠământ úi aprobate de
director sau elaborate de Ministerul EducaĠiei Na܊ionale úi de inspectoratele úcolare.
În timpul învăĠământului primar, fiecare evaluare a elevilor (initiala, continuă, formativă sau
sumativă) pentru fiecare disciplină se materializează într-un calificativ dintre următoarele: insuficient,
suficient, bine úi foarte bine. Calificativul final semestrial úi anual pentru fiecare disciplină trebuie să fie
încadrat în unul dintre cele patru calificative menĠionate anterior.
Tehnologiile sunt instrumente de aplicat cu aten܊ie ܈i în mod adecvat. Provocarea pentru profesori
este să se îndepărteze de no܊iunea de evaluare ca document Word – adică de la simpla înlocuire a unei
bucă܊i de hârtie cu un document electronic – ܈i să folosească tehnologia pentru a-i ajuta pe elevi să devină
autonomi în învă܊are.
Învă܊area – ܈i evaluarea – bazată pe proiect, cu utilizarea media, poate oferi elevilor o serie de op܊iuni.
Experien܊a mea este că le place acest lucru. Creativitatea manifestată este uluitoare.
– Google Classroom: aici pute܊i discuta cu elevii – Meet video chat e inclus gratuit acum; pot fi
corectate temele ܈i poate fi oferit feedback direct fiecărui elev, se poate crea o bancă de comentarii pentru
feedback mai facil pe baza celor mai frecvente comentarii pe care le oferi܊i elevilor etc.
– Google Jamboard este un mod de vizualizare foarte facil al unor răspunsuri scurte – to܊i elevii pot
vedea toate răspunsurile date pe post-it-uri virtuale.
– Google Forms (permite conceperea unor formulare care pot fi utilizate pentru a ob܊ine feedback,
pentru a trimite confirmări de participare la un eveniment, dar ܈i pentru a crea teste scrise. Serviciul permite
profesorului să includă imagini sau video pentru interpretare sau ca material de reflec܊ie pentru elev. Elevii
pot primi atât întrebări deschise, cât ܈i închise, cu mai multe variante de răspuns, sau nu.) Func܊ia Quiz
permite, pe mai departe, oferirea de feedback prompt. Elevii pot afla imediat dacă la un test cu răspunsuri
la alegere au răspuns corect sau nu. Aici măiestria profesorului este să construiască distractori (răspunsuri
gre܈ite, care rezultă dintr-un proces de gândire eronat, dar frecvent la elevi) cât mai buni. Mai mult, putem
să includem explica܊ii pentru răspunsul gre܈it, explica܊ii pe care elevul să le primească de îndată ce a
terminat testul. În plus, elevii pot relua testul.
Se spune că cel mai bun instrument este cel pe care oamenii îl vor folosi.
Ne propunem să ܊inem o legatură cât mai apropiată cu elevii, astfel cât să trecem cu bine peste acest
moment dificil. Credem cद feedback-ul în timp util este esen܊ial pentru învă܊area elevilor; acest lucru este
valabil mai ales în mediile de învă܊are on-line, atunci când elevii nu sunt în măsură să pună întrebări, a܈a
ar fi în mod normal, în cadrul clasei.
201
Evaluarea pre܈colarului
Evaluarea trebuie să urmărească progresul copilului în raport cu el însu܈i ܈i mai pu܊in raportarea la
norme de grup. Progresul copilului trebuie monitorizat cu aten܊ie, înregistrat, comunnicat ܈i discutat cu
părin܊ii, cu o anumită periodicitate.
Evaluarea ar trebui să îndeplinească func܊iile de măsurare (Ce a învă܊at copilul?); predic܊ie (Este
nivelul de dezvoltare al copilului suficient pentru stadiul următor?) ܈i diagnoză (Ce anume frânează
dezvoltarea copilului?). Pentru întocmirea acestui raport se folosesc portofoliile copiilor ܈i datele culese în
fi܈ele de progres.
Rezultatele evaluării continue asigură datele necesare prntru stabilirea unor obiective ulterioare
accessibile, pentru elaborarea unei planificări a activită܊ilor instructiv- educative pentru următorul nivel de
vârstă care să ܊ină cont de datele culese, pentru utilizarea acelor mijloace, metode ܈i tehnici de lucru care
să formeze copiilor priceperile ܈i deprinderile de bază necesare continuării actului educa܊ional.
În prezent educatoarele folosesc diferite instrumente de evaluare cum ar fi diferite fi܈e, portofoliul
copilului cu grile, lucrări practice ܈i artistico- plastice etc., referitoare la prprofilul ܈i nivelul de dezvoltare
al copilului la nivelul învă܊ământului pre܈colar.
Fi܈a de reflec܊ie poate fi un instrument de evaluare a dezvoltării armonioase a pre܈colarului, fiind
focalizată pe interac܊iuni, pentru observarea îmbunătă܊irilor înregistrate la nivelul practicii educa܊ionale ܈i
la nivelul performan܊elor individuale ale copiilor din grupă. Prin intermediul acestei fi܈e, cadrul didactic
poate observa comportamentul copilului pre܈colar atunci când interac܊ionează cu educatoarea, cu copiii din
grupă.
Un document important ܈i relevant pentru evaluare este fi܈a de apreciere a progresului individual al
copilului înainte de intrarea în clasa pregătitoare. Prin completarea acestei fi܈e, în urma perioadelor de
evaluare ini܊ială, la intrarea în grădini܊ă, evaluare sumativă ܈i evaluarea finală, la terminarea grădini܊ei,
educatoarea poate aduna date legate de cuno܈tin܊ele, priceperile ܈i aptitudinile copilului. Aceste date, fiind
consemnate în fi܈ă, sunt utile pentru ca educatoarea să î܈i planifice activită܊ile instructiv- educative, astfel
încât la final de grădini܊ă, pre܈colarul să fie pregătit pentru ܈coală.
Caietul de observa܊ii asupra copiilor este un instrument de lucru care vine în sprijinul cadrelor
didactice pentru învă܊ământul pre܈colar, în activitatea de cunoa܈tere, evaluare ܈i reflec܊ie asupra dezvoltării
individuale a copiilor cuprin܈i într-o grupă. Acesta poate oferi câteva puncte de reper în observarea,
consemnarea ܈i interven܊ia comportamentelor copiilor în activitatea zilnică, precum ܈i oportunitatea de a
nota propriile reflec܊ii despre interac܊iunile copiilor ce se realizează în cadrul învă܊ării, referitoare la
evolu܊ia acestora pe parcursul anului ܈colar, despre modul în care inten܊ionează să procedeze în continuare,
în vederea unei reu܈ite integrări ܈colare ܈i sociale a pre܈colarilor.
În concluzie, evaluarea pre܈colarului pe întreaga perioadă în care frecventează grădini܊a, este foarte
importantă, educatoarea reu܈ind, în urma evaluării, să organizeze activită܊ile astfel încât copilul să se
dezvolte armonios ܈i să fie pregătit pentru etapa următoare, ܈cola.
Bibliografie:
Prin platformele ܈i aplica܊iile disponibile online, drumul este larg deschis pentru diverse tehnologii
utile în predare ܈i evaluare, dar ceea ce trebuie să vină întâi este modul în care tehnologia va îmbunătă܊i
pedagogia folosită. Deci, pedagogia mai întâi; apoi tehnologia.
Experien܊a actuală ne ajută să înĠelegem că tehnologiile sunt instrumente de aplicat cu aten܊ie ܈i în
mod adecvat. Provocarea pentru profesori este să se îndepărteze de no܊iunea de evaluare ca document Word
– adică de la simpla înlocuire a unei bucă܊i de hârtie cu un document electronic – ܈i să folosească tehnologia
pentru a-i ajuta pe elevi să devină autonomi în învă܊are.
Învă܊area – ܈i evaluarea – bazată pe proiect, cu utilizarea media, poate oferi elevilor o serie de op܊iuni.
Experien܊a mea este că le place acest lucru. Creativitatea manifestată este uluitoare. Dar nu pierde܊i din
vedere natura academică a misiunii – cu alte cuvinte, ce dori܊i ca elevii să vă arate că ܈tiu – au învă܊at să
facă?
Profesorii care caută modalită܊i de integrare a tehnologiei prin intermediul re܊elelor de socializare în
sarcini ܈i evaluare au alegeri aproape nelimitate.
Să enumerăm câteva:
– Google Classroom: aici pute܊i discuta cu elevii
– Meet video chat e inclus gratuit acum; pot fi corectate temele ܈i poate fi oferit feedback direct
fiecărui elev, se poate crea o bancă de comentarii pentru feedback mai facil pe baza celor mai frecvente
comentarii pe care le oferi܊i elevilor etc.
– Google Jamboard este un mod de vizualizare foarte facil al unor răspunsuri scurte – to܊i elevii pot
vedea toate răspunsurile date pe post-it-uri virtuale.
– Google Forms (permite conceperea unor formulare care pot fi utilizate pentru a ob܊ine feedback,
pentru a trimite confirmări de participare la un eveniment, dar ܈i pentru a crea teste scrise. Serviciul permite
profesorului să includă imagini sau video pentru interpretare sau ca material de reflec܊ie pentru elev. Elevii
pot primi atât întrebări deschise, cât ܈i închise, cu mai multe variante de răspuns, sau nu.) Func܊ia Quiz
permite, pe mai departe, oferirea de feedback prompt. Elevii pot afla imediat dacă la un test cu răspunsuri
la alegere au răspuns corect sau nu. Aici măiestria profesorului este să construiască distractori (răspunsuri
gre܈ite, care rezultă dintr-un proces de gândire eronat, dar frecvent la elevi) cât mai buni. Mai mult, putem
să includem explica܊ii pentru răspunsul gre܈it, explica܊ii pe care elevul să le primească de îndată ce a
terminat testul. În plus, elevii pot relua testul.
– Kahoot – baza pedagogică a acestei aplica܊ii este că elevii devin „profesori”, construind ei în܈i܈i
itemi de teste.
– Wordwall – mai multe tipuri de activită܊i potrivite pentru evaluare, mai ales la învă܊ământul primar.
Există, de asemenea, multe programe de anima܊ie pe care elevii le pot folosi pentru a realiza
prezentări: Prezi, Animaker etc. Elevii pot să realizeze filmule܊e cu screencast-o-matic în care să surprindă
atât imagine de pe interfa܊a device-ului propriu, cât ܈i vocea proprie.
Se spune că cel mai bun instrument este cel pe care oamenii îl vor folosi. De aceea, vă încurajăm să
explora܊i ܈i permite܊i si elevilor să facă acela܈i lucru.
În contextele online, implicarea este absolut esen܊ială ܈i aceste instrumente trebuie să creeze o
interac܊iune umană mai profundă ܈i mai semnificativă.
Produsele elevilor sunt cea mai bună dovadă a calită܊ii educa܊ionale, iar creativitatea pe care
tehnologia î܊i permite să o exprimi este ceva despre care profesori din diverse col܊uri ale lumii vorbesc în
mod constant într-un sens pozitiv.
203
EVALUAREA ONLINE - METODE, TEHNICI ܇I STRATEGII APLICATE
PENTRU REALIZAREA EVALUARII ONLINE
Evaluarea…
Evaluarea este o componenta esentiala a procesului de invatamant din punctul meu de vedere si intra
in responsabilitatea ta ca si cadru didactic. Iar pentru asta atât profesorul cât ܈i întreg sistemul educa܊ional
trebuie să asigure cele 3C caracteristici esen܊iale ale evaluării: să fie continuă, completă ܈i corectă.
O întrebare ale cărei răspunsuri se găsesc în alte ܈i multe alte întrebări, dar mai ales în func܊iile
procesului de evaluare a mediului educa܊ional în complexitatea sa. Alain Kerland consideră că evaluarea
se face pornind de la următoarele întrebări cheie:
În contextele online, implicarea este absolut esen܊ială ܈i aceste instrumente trebuie să creeze o
interac܊iune umană mai profundă ܈i mai semnificativă.
Produsele elevilor sunt cea mai bună dovadă a calită܊ii educa܊ionale, iar creativitatea pe care
tehnologia î܊i permite să o exprimi este ceva despre care profesori din diverse col܊uri ale lumii vorbesc în
mod constant într-un sens pozitiv.
205
Evaluarea între online ܈i tradi܊ional
Hohoi Ionica-Narcisa
Liceul Teoretic Novaci, Gorj
Evaluarea reprezintă un factor esen܊ial în procesul de învă܊ământ, care alături de procesul de predare-
învă܊are contribuie definitiv la formarea personalită܊ii elevilor, asigurând feed-back-ul activită܊ii noastre, a
cadrelor didactice.
Dintre numeroasele provocări la care a fost supus profesorul până în prezent, învă܊area online a fost
cea care a necesitat eforturi deosebite, atât în ceea ce prive܈te asigurarea suportului digital pentru a putea fi
realizată, cât ܈i referitor la adaptarea demersului didactic la noile condi܊ii.
Experien܊a redusă a cadrelor didactice în domeniul predării-învă܊ării-evaluării online a constituit un
impediment în realizarea unui act educa܊ional de o calitate comparabilă cu cea ob܊inută prin utilizarea
strategiilor didactice tradi܊ionale, cu atât mai mult cu cât au lipsit, de cele mai multe ori, îndrumările clare
în această direc܊ie sau exemplele de bună practică venite din partea celor cu o experien܊ă mai mare în
învă܊area online.
Sala de clasă a fost înlocuită cu un spa܊iu virtual, în care profesorul poate ac܊iona cu u܈urin܊ă doar
dacă de܊ine competen܊ele digitale necesare pentru a în܊elege modul de func܊ionare a diferitelor platforme
puse la dispozi܊ia ܈colilor. În absen܊a unor cursuri de formare eficiente care să dezvolte aceste competen܊e,
profesorul a fost nevoit să-܈i găsească singur solu܊iile care să-i faciliteze activitatea în mediul online.
Evaluarea a reprezentat un aspect sensibil, ridicând multiple probleme, pornind de la modalitatea de
realizare până la obiectivitatea acesteia.
Trecerea bruscă de la evaluarea fa܊ă în fa܊ă la cea desfă܈urată în zona digitală l-a pus pe profesor în
situa܊ia de a alege metodele ܈i instrumentele de evaluare potrivite. Indiferent dacă profesorii predau într-o
sală de clasă tradi܊ională sau cu ajutorul internetului, instrumentele de evaluare ar trebui să fie concepute
pentru a oferi elevilor feedback imediat, a-i ajuta să în܊eleagă ܈i să aplice ceea ce au învă܊at.
Elevii trebuie beneficieze de corelarea materialului cu aplica܊ii din lumea reală. Cursurile trebuie să
aibă obiective de învă܊are, metode de evaluare pentru a măsura rezultatele învă܊ării ܈i componente de
feedback către ܈i de la elev.
Astfel, evaluarea are trei componente de bază: măsurarea obiectivelor de învă܊are, autoevaluări pentru
ca elevii să-܈i măsoare propriile realizări, interac܊iunea ܈i feedbackul între profesor ܈i elevi. Pentru ca
evaluarea să îmbunătă܊ească predarea ܈i învă܊area, trebuie să fie un proces continuu la care to܊i participan܊ii
sunt angaja܊i.
Evaluarea eficientă trebuie să fie activă ܈i autentică în predarea online. Evaluarea tradi܊ională este
practicată în sala de clasă, astfel încât profesorii pot să monitorizeze mai bine progresul elevilor, să în܊eleagă
܈i să promoveze învă܊area ܈i să î܈i mărească capacitatea de a ajuta elevii să devină mai eficien܊i, să se
autoevalueze ܈i să se auto-direc܊ioneze
Pe platformele educa܊ionale există modalităĠi variate de elaborare a testelor, cu tipuri diferite de itemi,
care se pot afiúa în ordine aleatoare în test úi cu date iniĠiale diferite pentru utilizatori diferiĠi, care permit
definirea timpului de lucru – durata testului, elevul útiind cât timp mai are până la finalizare, data úi ora
când acest test poate fi susĠinut, aspectele legate de permisiunea de a repeta susĠinerea testului pentru
îmbunătăĠirea rezultatelor, precum úi diversele rapoarte pentru utilizatorii care au susĠinut testul úi care se
obĠin după aplicarea unui test, de la analiza pe ansamblu, până la analiza pe itemi, cu obĠinerea unor diferite
statistici úi multe altele. În aceste teste corectarea este automată, fiind eliminat în acest fel subiectivismul
care poate afecta nota acordată.
206
De܈i se realizează online, evaluarea trebuie să respecte acelea܈i principii de valabilitate, fiabilitate,
flexibilitate úi echidistan܊ă úi să utilizeze în continuare multe din strategiile folosite în forma de învă܊ământ
fa܊ă în fa܊ă.
Bibliografie:
Stoica, A., Evaluarea progresului ܈colar: de la teorie la practică, Bucure܈ti, Humanitas Educa܊ional,
2003;
207
EVALUAREA ÎNTRE ON LINE ܇I TRADI܉IONAL
Etapele evaluării
Structura procesului de evaluare, analizat în viziune sistemică de mai mul܊i autori cuprinde
următoarele trei etape: verificarea, măsurarea ܈i notarea.
Verificarea presupune colectarea de informa܊ii referitoare la nivelul performan܊elor ܈colare ale
evalua܊ilor, respectiv la cuno܈tin܊ele, abilită܊ile, capacită܊ile, competen܊ele, comportamentele ܈i atitudinile
acestora, prin aplicarea unui ansamblu de strategii, metode, tehnici, procedee ܈i instrumente.
Măsurarea reprezintă ac܊iunea de interpretare ܈i aprecierea performan܊elor evalua܊ilor prin raportarea
lor la indicatori de performan܊ă, la sisteme de referin܊ă, la standarde de performan܊ă, la sisteme de criterii
de evaluare. În general, evaluarea se referă la acordarea unei semnifica܊ii cantitative caracteristicilor
calitative, măsurarea, în calitate de componentă a evaluării se referă la acordarea unor semnifica܊ii.
Notarea sau decizia de ameliorare, presupune precizarea ܈i mai exactă, rafinarea semnifica܊iei
atribuite prin măsurare, gra܊ie emiterii unor judecă܊i de valoare asupra rezultatelor ܈i adoptării deciziei. În
actul evaluativ decizia este luată ca urmare a asocierii rezultatelor cu scări de notare ܈i acordării de note sau
calificative ܈colare. Notarea reprezintă ac܊iunea cadrului didactic de apreciere prin note ܈colare a
progresului ܈colar realizat de elevi, respectiv cuantificarea nivelului lor de cuno܈tin܊e, abilită܊i, capacită܊i,
atitudini, aptitudini, etc.
Forme de evaluare
În mare parte în literatura de specialitate formele de evaluare sunt structurate în:
x metode tradi܊ionale: probe orale, probe scrise, probe practice;
x metode complementare (moderne): observarea sistematică a comportamentului, referatul/eseul,
proiectul, portofoliul, autoevaluarea.
A se preciza că nu am identificat în literatura românească o metodă modernă de evaluare cu ajutorul
calculatoarelor, chiar dacă aceasta este tratată de multe ori ca suport al evaluării în multe articole. În oricare
din formele de evaluare prezentate, în momentul realizării structurii testului de verificare trebuie să avem
în vedere corelarea con܊inutului cu obiectivele învă܊ării: cunoa܈tere, în܊elegere, aplicare, analiză, sinteză,
evaluare, aptitudini ܈i deprinderi.
208
După elaborarea testului acesta trebuie validat. Validitatea testului recunoa܈te dacă acesta măsoară
ceea ce este destinat să măsoare
x Con܊inut: cunoa܈terea con܊inutului;
x Construct: inteligen܊a, creativitatea, capacitatea de a rezolva probleme;
x Concuren܊ă: verifică dacă are cuno܈tin܊e ܈i din alte domenii conexe concurente;
x Predictivă: dacă va putea folosi acele cuno܈tin܊e în materii viitoare;
x Fidelitatea testului – ob܊inerea de rezultate constante în cazul aplicărilor succesive;
x Obiectivitatea – gradul de apreciere între diferi܊i evaluatori independen܊i;
x Aplicabilitatea – concordan܊a dintre forma ܈i con܊inutul testului.
Încep cu un citat dintr-un articol din referin܊ele de mai jos: În cadrul instruirii asistate de calculator
se impune regândirea materialului de învă܊ământ, conceperea ܈i scrierea mai multor versiune de soft
educa܊ional, testarea lor pe serii de subiec܊i ܈i apoi desprinderea concluziilor privitoare la eficien܊a softului
respectiv. Cu ajutorul calculatorului, evaluarea este făcută instantaneu, evaluatul primind un punctaj pe loc.
Este o evaluare brută, cu un feedback insuficient, deoarece comunicarea notei nu oferă nici un indiciu
explicativ cu privire la natura gre܈elii sau a cauzei acesteia.
Însă tocmai acest fapt poate declan܈a noi eforturi de învă܊are/în܊elegere. Perioada aceasta nu mai
avem decât la a spera la ultima parte a frazei: auto-determinarea evaluatului de a învă܊a mai mult.
Instrumente de evaluare
Pentru probele orale putem folosi fără nici o problemă comunicarea video-audio unu la unu, sau pur
܈i simplu camerele web în grupurile de Skype sau Zoom, în care evaluatul să poată expune răspunsul la o
întrebare sau o lec܊ie învă܊ată.
După opinia mea probele scrise ies din discu܊ie pentru instrumentele on-line. Inclusiv partea de teze
scrise nu mai este aplicabilă.
Probele practice… doar dacă au aplicabilitate în mediul electronic. Pentru referate ܈i proiecte putem
folosi instrumente de management al con܊inutului pentru încărcarea acestora ܈i evaluarea ulterioară de către
profesor. Sau putem folosi clasicul e-mail pentru transmiterea spre evaluare a acestora. Dacă vorbim despre
proiecte aplicate (modele, schi܊e, etc.) elevul poate filma prezentarea acestora ܈i o poate posta on-line de
asemenea.
Închei cu un alt citat: Oricât de performant sau prietenos ar fi o aplica܊ie de evaluare on-line, aceasta
nu poate înlocui pe deplin multiplele ac܊iuni ale feedback-ului învă܊ării, ac܊iuni ini܊iate prin microdeciziile
educatorului. A܈adar, facem evaluare doar pentru că trebuie? Sau în aceste momente grele o facem pentru
continuitate. O facem pentru a avea un scop. Pentru a nu ne izola de educa܊ie ܈i de tot ceea ce înseamnă ea.
209
Evaluarea în învă܊ământul preuniversitar - între online ܈i tradi܊ional
(Învă܊ământ pre܈colar)
Evaluarea úcolară poate fi considerată a treia dimensiune a preocupărilor didactice, alături de predare
úi învăĠare. ImportanĠa ei este, în afară de orice îndoială, motivându-se atât prin necesitatea certificării úi
ierarhizării rezultatelor obĠinute de elevi, cât úi prin rolul ei de feedback, deopotrivă pentru elev úi pentru
factorii responsabili de proiectarea úi de bunul mers al procesului de evaluare.
În încercarea de a oferi o viziune asupra frecven܊ei metodelor de evaluare în ciclul prescolar, între
online si tradi܊ional voi prezenta în cele ce urmează cateva aspecte. Activitatea pedagogica cuprinde, pe
langa actiuni proprii si, proiectare, organizare, conducere, procese de instruire si educa܊ie, ܈i ac܊iuni
întreprinse în vederea constatării efectelor produse in urma destasirani activitatii propriu-zise. Rolul
ac܊iunilor evaluative îl constituie amelionarea ܈i perfectionarea activita܊ii desfă܈urate cu grupa de copii.
"Procesul evaluativ este totodată ܈i un punct de pornine, deoarece activitatea este adecvată nevoilor
de educa܊ie ܈i posibilită܊ilor reale de a le satisface, procesul de evaluare capătă o structură ciclică, iar
evaluarea joacă un rol reglator". Ceea ce este modern, nou in privinta evaluarii, se refera la faptul ca astăzi,
această secventa are in vedere, mai ales, cauzele rezultatelor optimale ܈i solu܊iile care se intrezaresc pentru
îmbunătă܊irea actiunilor instructiv educative.
Dacă metoda este cea care conturează întregul demers evaluativ (de la stabilirea obiectivelor de
evaluare, până la realizarea úi aplicarea adecvată a instrumentului de evaluare prin care se pot obĠine
informaĠiile necesare pentru scopul propus), instrumentul de evaluare este parte integrantă a metodei, prin
care se concretizează măsurarea cunoútinĠelor úi deprinderilor preúcolarului. „Instrumentele de evaluare
oferă informaĠii de care ne servim de obicei pentru a lua decizii sau contribuie la reducerea incertitudinii
asociate luării unei decizii.” ( A. Cazacu, „Didactica filosofiei”)
Deúi anumite instrumente de evaluare, cum ar fi portofoliul, testul docimologic, necesită un efort
sporit din partea educatoarei, acestea trebuie totuúi utilizate, educatoarea încercând să nu se limiteze la un
număr restrâns de tehnici de evaluare. Pentru ca evaluarea să fie cât mai eficientă, trebuie să se bazeze pe
o verificare frecventă a rezultatelor preúcolarilor, dar úi pe utilizarea cât mai multor categorii de instrumente
de evaluare.
Principalul instrument de evaluare a rezultatelor preúcolarilor este TESTUL.
Potrivit specialiútilor, un test bun nu urmăreúte doar verificarea informaĠiilor acumulate de preúcolari,
ci úi capacitatea acestora de a arăta ce útiu să facă cu ce au învăĠat.
Din punct de vedere metodic, testele pot fi:
- teste standardizate, proiectate de factorii de decizie sau de cei din instituĠii de specialitate;
- teste proiectate de educatoare.
După modul de manifestare a comportamentului preúcolarului, testele pot avea următoarele forme:
- orale;
- scrise;
210
- practice.
După momentul administrării testului:
- teste iniĠiale, administrate la începutul unei perioade de formare a preúcolarului;
- teste de progres, administrate pe parcursul perioadei de formare,
Încă din faza de proiectare a unui test, educatoarea trebuie să aibă în vedere atât tipul acestuia
(criterial, care pune accent pe cunoútinĠele însuúite de preúcolari sau test de discriminare sau normativ, care
are rolul de a clasifica preúcolarii, test de rapiditate sau test de randament), cât úi tipul de itemi pe care îi
foloseúe.
Astfel, în elaborarea úi aplicarea testelor există anumiĠi paúi de parcurs:
- stabilirea conĠinuturilor úi obiectivelor,
- formularea itemilor,
- elaborarea baremului de corectare úi notare,
- aplicarea testului la grupă,
- evaluarea,
- interpretarea rezultatelor.
Centrarea curriculum-ului pre܈colar pe competen܊e presupune practic apelul la metode de evaluare
complementare care să asigure o măsurare, apreciere cât mai precisă a acestora, care să înregistreze întreg
precesul de realizare a unei anumite competen܊e ܈i nu doar produsul final.
Literatura de specialitate în acest domeniu sugerează că portofoliul ܈i observarea sistematică
reprezintă metodele optime pentru evaluarea competen܊elor pre܈colarilor.
211
EVALUAREA PRE܇COLARILOR CU CES.
TERAPII SPECIFICE ܇I DE COMPENSARE
În ce prive܈te evaluarea iniĠială a elevilor cu CES din învă܊ământul special, aceasta se realizează în
instituĠia de învăĠămănt de către Comisia multidisciplinară intraúcoalară ܈i presupune examinarea
rezultatelor unor teste de evaluare dar ܈i analiza capacită܊ilor de învă܊are ale copilului, a comportamentului
în diferite contexte, manifestărilor psiho-socio-emo܊ionale observabile.
În urma evaluării ini܊iale se realizeză programele de interven܊ie personalizată, specific fiecărui copil
în parte.
Rezultatele evaluării complexe vor sta la baza elaborării Planului educaĠional individualizat, stabilirii
serviciilor de suport úi a recomandărilor pentru părinĠi-reprezentanĠi legali ai copilului, cadre didactice, al܊i
speciali܈ti care asistă copilul în procesul de abilitare/reabilitare.
Disciplina Terapii ܈i programe de interven܊ie pentru învă܊ământ special pre܈colar are alocate 15
ore/săptămână conform Planului cadru de învă܊ământ pentru învă܊ământul special pre܈colar aprobat prin
OMEN nr. 3622/26.04.2018 ܈i evaluarea elevilor se realizează în primele două săptămâni de ܈coală/
grădini܊ă.
În cadrul terapiilor se recomandă următoarele activită܊i:
Stimularea ܈i dezvoltarea comunicării
Terapia Tulburărilor de Limbaj
Educa܊ie Senzorială
Educa܊ie Psihomotrică
Psihomotricitatea este considerată ca o func܊ie complexă, o aptitudine care integrează atât aspecte ale
activită܊ii motorii, cât ܈i manifestări ale func܊iilor perceptive.
Activitatea motorie a copiilor cu deficien܊ă gravă, profundă sau asociată se constituie în raport de
nivelul de maturizare ܈i structurare a sistemului nervos ܈i de nivelul de dezvoltare fizică.
Rolul determinant al acestei discipline este că vine în sprijinul formării copilului care întâmpină
dificultă܊i în realizarea actului vorbirii, perfec܊ionării ܈i dezvoltării comunicării, dezvoltării proceselor de
cunoa܈tere ܈i a auzului fonematic.
În însu܈irea, învă܊area limbajului ܈i recurgerea la oralitate a copilului cu dizabilită܊i grave, profunde
sau asociate pot apărea o sferă largă de dificultă܊i de învă܊are, consecin܊e ale dizabilită܊ilor cum ar fi:
precaritatea limbajului, comunicare săracă, crispare, dificultă܊i gramaticale în general, dizabilită܊i de
evocare, redare, relatări ܈i unele tulburări sub aspectul fonetic, articular, ritm, fluen܊ă.
Deteriorarea în comunicare poate avea drept consecin܊ă ܈i afectarea, atât a aptitudinilor verbale, cât
܈i nonverbale. Poate exista o întârziere sau lipsă totală de dezvoltare a limbajului folosit. La copiii care
vorbesc, poate exista o deteriorare considerabilă în capacitatea de a ini܊ia sau a sus܊ine o conversa܊ie cu
al܊ii.
Poate exista de asemenea, o lipsă a ”jocului de-a ........” spontan variat sau a jocului imitativ social
corespunzător nivelului de dezvoltare.
În܊elegerea limbajului este adesea întârziată, copilul fiind incapabil să în܊eleagă mesajul transmis de
interlocutor. Copiii cu dizabilită܊i grave, severe, profunde tind să se angajeze în jocurile de imita܊ie simple.
Competen܊ele vizate prin activită܊ile de educa܊ie senzorială ܊in cont de particularită܊ile fiecărei etape
de dezvoltare a copilului, de gradul dizabilită܊ilor, de tipul de asociere a acestora ܈i se referă la:
212
-dezvoltarea interesului fa܊ă de mediul înconjurător ܈i fa܊ă de propria persoană
-folosirea propriilor sim܊uri pentru a observa ܈i a explora mediul înconjurător
-lărgirea câmpului experien܊ei directe
-aplicarea cuno܈tin܊elor învă܊ate în via܊a cotidiană
-formarea reprezentărilor legate de formă, mărime, culoare, distan܊ă, direc܊ie
-operarea cu no܊iuni corporale, spa܊iale, temporale simple
Scopul fundamental al educa܊iei senzoriale este acela de a ajuta copiii cu dizabilită܊i senzoriale să-܈i
formeze acele abilită܊i elementare de asigurare a confortului fizic ܈i afectiv ܈i îndrumarea lui către
achizi܊ionarea de instrumente care–i permit pentru început să interac܊ioneze, apoi să exploreze ܈i în cele din
urmă să cunoască mediul extern. Este important ca mai întâi să-܈i formeze o bază de cunoa܈tere pentru ca
să aibă, ulterior, ce exprima.
Profesorul psihopedagog, specializat în activitatea de învă܊are ܈i de terapie/compensare cu copilul cu
dizabilită܊i senzoriale adoptă un demers terapeutic individualizat, raportându-se permanent la poten܊ialul
psihofizic al fiecărui copil.
Evaluarea copilului pe toate aceste arii se realizează cu ajutorul unor teste standardizate sau
nestandardizate, in func܊ie de deficien܊a copilului ܈i gradul de afectare senzorială ܈i/sau cognitivă, de multe
ori profesorul psihopedagog elaborând propria grilă de teste cu comportamente observabile. Pe lângă aceste
teste sau grile observative, profesorul terapeut evaluează elevul prin observa܊ia sistematică utilizând jocuri
didactice, educative, în acest fel culegând informa܊ii pentru evaluarea elevului dar ܈i pentru proiectarea,
monitorizarea progresului elevului.
Bibliografie:
Vră܈ma܈, E., Stănica, C. (1997). Terapia tulburărilor de limbaj – interven܊ii logopedice, E.D.P.
Bucure܈ti.
Ghergu܊, A. (2006).Psihopedagogia persoanelor cu cerin܊e speciale. Strategii diferentiate ܈i incluzive
în educa܊ie, Ed. Polirom. Ia܈i;
Musu, I., Taflan, A. (2001). Terapia educa܊ională integrată. Ed. Prohumanitate,Bucure܈ti;
213
Realizarea evaluării în învăĠământul primar -
de la tradiĠional la online
Cred cद feedback-ul în timp util este esen܊ial pentru învă܊area elevilor. Acest lucru este valabil mai
ales în mediile de învă܊are on-line, atunci când elevii nu sunt în măsură să pună întrebări, a܈a ar fi în mod
normal, în cadrul clasei. Învă܊area continuă ܈i în perioada următoare, cu instrumente online, accesibile
tuturor ܈i, mai mult decât oricând, putem ܈i trebuie să încurajăm elevii să înve܊e ܈i să lucreze independent.
Bibliografie:
215
Rolul evaluării ini܊iale la începutul unui an de studiu
Perioada pe care o traversăm reprezintă pentru noi to܊i mai mult decât o provocare obi ܈nuită, întregul
nostru stil de via܊ă este pus la îndoială pe o durată nedeterminată.
Tot ceea ce înseamnद proces de predare-învद܊are- evaluare a redevenit în aten܊ia noastrद ca proces
educa܊ional la distan܊द. Cu to܊ii am fost nevoi܊i să ne mutăm activitatea în mediul on-line pentru o perioada
de timp ܈i am fदcut cuno܈tintद cu aplica܊ii care faciliteazद această activitate.
În anul trecut scolar elevii mei erau în clasa pregătitoare.O perioadă destul de lungă din se mestrul I
s-a desfă܈urat în mediul online.
Prin intermediul platformelor si aplica܊iilor utilizate în activitatea online elevii pot fi evalua܊i sincron
܈i asincron. În termenul dat de profesor, ei pot pune întrebări sau redacta diverse versiuni ale temei iar
cadrul didactic are timp să facă evaluarea pe măsură ce prime܈te temele, să trimită feedback.Dar în
condi܊iile în care elevii abia î܈i formează primele competen܊e, când abia înva܊ă litere ܈i cifre, e foarte greu
să lucreze asincron.Cu toate acestea, a trebuit să ne adaptăm.Au lucrat, cu ajutorul părin܊ilor, sau al
bunicilor, care îi ajutau să citească sarcinile, să rezolve, să fotografieze pagina, apoi să posteze, pe
platforma de învă܊are sau pe WhatssApp, fiecare unde reusea.Eu corectam temele respective, trimiteam
feedback, apoi , elevii corectau , dacă era cazul ܈i postau din nou.Se în܊elege că nu era posibil să facă toate
acestea fără ajutorul adul܊ilor.În aceste condi܊ii este foarte clar că nu aveam niciun control asupra modului
în care erau ajuta܊i.
În aceste condi܊ii, evaluarea ini܊ială se dovedeúte a fi deosebit de utilă la începutul acestui an ܈colar,
fiind foarte important să cunosc dacă elevii sunt îndeajuns de pregăti܊i pentru a se crea premisele care vor
fi favorabile pentru noul an de studiu.
Evaluarea ini܊ială oferă, posibilitatea de a avea o reprezentare cât mai exactă a situaĠiei existente (care
este potenĠialul de învăĠare al fiecăruia dintre elevi, care sunt lacunele ce vor trebui completate úi remediate)
úi totodată de a formula cerinĠele pentru perioada următoare de învă܊are. Astfel, pe baza acelor informaĠii
reie܈ite în urma evaluării iniĠiale pot planifica demersul pedagogic pentru perioada imediat următoare.
Ca o concluzie, putem afirma că evaluarea iniĠială este bine să fie realizată pentru a putea deter mina
cunoútintele úi acele capacităĠi care reprezintă premise ale asimilării noilor conĠinuturi úi de asemenea
pentru formarea unor competenĠe.
Voi prezentta mai jos un model de evaluare initial folosit la inceputul acestui an ܈colar la clasa I,
Comunicare în limba română.
216
TEST DE EVALUARE INI܉IALĂ
3. Realizează coresponden܊e.
IONEL PICTEAZĂ.
MARIA SCRIE.
BARBU CÂNTĂ.
4. Stabile܈te, prin încercuire cu aceeasi culoare, corespondenĠa între literele mici si mari de tipar.
C A S M J B R D P
m j c a s p b d r
5. Scrie, cu litere mari de tipar,cuvintele corespunzătoare imaginilor.
217
Rolul evaluării în terapia tulburărilor de limbaj
Bibliografie:
219
Importan܊a evaluării în procesul didactic
Evaluarea în învă܊ământ este o problemă veche, dar cu conota܊ii noi. A fost ܈i este un subiect
controversat, în special din cauza încărcăturii morale. Prin evaluare realizăm clasificări ܈i selec܊ii, dăm
verdicte, de fapt hotărâm soarta unor oameni.
De - a lungul timpului, evaluării i s-au dat mai multe accep܊iuni. Conceptul pedagogic de evaluare a
procesului de învă܊ământ exprimă o realitate complexă de natură psihologică ܈i sociologică, concretizată la
nivelul activită܊ii didactice. .
Este important să în܊elegem că evaluarea este un proces, aceasta înseamnă că se desfă܈oară etapizat;
nu trebuie redusă la notarea elevilor, ci vizează întreg sistemul de învă܊ămănt; implică un ܈ir de măsuri,
aprecieri ܈i compara܊ii, deci judecă܊i de valoare. Toate acestea cu scopul de a optimiza întregul sistem de
învă܊ământ.
Performan܊ele ܈colare sunt rezultanta unor factori multipli care ܊in de elevi, de profesori, de cadrul
material- organizatoric, dar ܈i de management.
Pentru a-܈i îndeplini func܊iile ܈i pentru a sluji mai bine obiectivelor procesului de învă܊ământ,
evaluarea trebuie integrată în acest proces. Spunem aceasta din două motive, primul fiind faptul că predarea
܈i învă܊area au ca obiectiv comun reu܈ita ܈colară ܈i ob܊inerea unor performan܊e individuale, al doilea motiv
fiind faptul că trăim într-o societate concuren܊ială, în care ܈coala este datoare să ajute fiecare elev să-܈i
stabilească scopuri in via܊ă în raport cu posibilită܊ile psihoindividuale reale. Din acest punct de vedere,
evaluarea se realizează pe parcursul activită܊ilor de predare ܈i învă܊are pentru a cunoa܈te care este nivelul
pregătirii ܈colare în raport cu obiectivele proiectate ܈i cu a܈teptările.
Evaluarea realizată pe parcursul instruirii oferă informa܊ii despre pozi܊ia elevilor fa܊ă de finalită܊ile
stabilite, astfel ܈tim dacă schimbările comportamentale care urmează să se producă în urma actelor de
predare ܈i învă܊are se produc ܈i sunt de durată, cu alte cuvinte evaluarea permite ameliorarea procesului de
predare- învă܊are, optimizarea lui.
Pentru ca evaluarea să determine ameliorarea actelor de predare- învă܊are ܈i să îmbunătă܊ească
performan܊ele ܈colare trebuie să îndeplinească câteva cerin܊e psihopedagogice:
-prin evaluare să se compare pregătirea elevilor cu obiectivele specifice ale fiecărei discipline ܈i cu
cele opera܊ionale ale fiecărei lec܊ii;
-să fie formulat un număr de întrebări care să permită verificarea cuno܈tin܊elor ܈i deprinderilor
esen܊iale din materialul propus, tocmai pentru a reduce hazardul, trebuie evitată evaluarea unui elev la una
-două teme din materialul supus evaluării;
-evaluarea trebuie să aibă un caracter stimulator, în sensul că aceasta nu trebuie să inhibe elevii, să-i
demotiveze, ci dimpotrivă, să-i încurajeze. Pentru a avea un caracter stimulator evaluarea trebuie concepută
܈i prezentată elevilor ca o sarcină comună, firească, ܈i nu ca o sanc܊iune.
Plecând de la ideea mai sus men܊ionată că evaluarea este o componentă principală a procesului de
învă܊are alături de predare ܈i învă܊are ܈i că întreaga activitate didactică trebuie planificată folosind diferite
strategii didactice, atunci ܈i în ceea ce prive܈te evaluarea, profesorul trebuie să-܈i stabilească din timp cât
܈i cum va verifica ܈i dacă este pe drumul cel bun, la capătul căruia obiectivele vor fi atinse, cu cele mai
pu܊ine cheltuieli umane, material, financiare ܈i de timp.
Când stabilim strategia de evaluare în activitatea didactică atunci fixăm când evaluăm, sub ce formă,
cu ce metode ܈i mijloace ܈i cum valorificăm informa܊iile ob܊inute. Concluziile desprinse în urma evaluării
determină elevul să-܈i modifice strategia de învă܊are, iar profesorul să ܈i-o modifice pe cea de predare.
220
Evaluarea intervine în trei momente pe parcursul procesului de învă܊are: la începutul procesului de
învă܊are, pe parcursul acestuia ܈i la finalul lui. ܉inând cont de aceste momente definim trei tipuri de
evaluare: evaluare initială, evaluare continuă ܈i evaluare finală.
Evaluarea initială ne ajută să stabilim strategia didactică prin faptul că eviden܊iază dacă elevii au sau
nu cuno܈tin܊ele anterioare necesare învă܊ării care urmează, arată cât poate elevul să înve܊e la disciplina
predată ܈i cât este dispus elevul să înve܊e la respectiva disciplină. Acest tip de evaluare se realizează ori de
câte ori primim pentru prima data o clasă.
După ce profesorul consultă ܈i compară cele două programe, a clasei anterioare ܈i cea curentă,
stabile܈te o listă cu problemele esen܊iale din materialul parcurs ܈i fără de care nu-܈i poate realiza sarcinile
de predare în cele mai bune condi܊ii. Pe baza acestei liste cu probleme sunt stabili܊i itemii testului de
evaluare ini܊ial.
Evaluarea continuă indică elevului ܈i profesorului, pe întreg parcursul instruirii, unde se situează
rezultatele par܊iale fa܊ă de cele finale. Are ca obiectiv asigurarea pregătirii sistematice ܈i continue.
Frecven܊a acestui tip de evaluare este stabilită de professor, în func܊ie de efectivele de elevi, specificul
disciplinei predate, timpul disponibil, particularită܊ile clasei ܈i elevilor, etc.
Evaluarea finală, oferă informatii despre nivelul pregătirii elevilor la finalul unei etape de instruire,
cum ar fi semestrul, an ܈colar sau ciclu de ܈colarizare. În sistemul de învă܊ământ avem ca forme de evaluare
finală, tezele, capacitatea – pentru învă܊ământul gimnazial ܈i bacalaureatul pentru absolven܊ii de liceu.
Pentru a realiza evaluarea profesorul poate utiliza diverse metode cum ar fi: evaluarea orală, evaluarea
scrisă, evaluarea practică, evaluarea cu ajutorul calculatorului etc. Studiile de specialitate au arătat că cea
mai potrivită este îmbinarea metodelor ܈i nu optarea pentru o singură metodă.
Evaluarea trebuie în܊eleasă ca o modalitate de ameliorare a predării ܈i învă܊ării, de eliminare a e܈ecului
܈i de realizare a unui progres constant în pregătirea fiecărui elev.
Bibliografie:
221
IMPORTAN܉A EVALUĂRII INI܉IALE
HOROBA LUMINIğA
LICEUL TEORETIC “NICOLAE BĂLCESCU” CLUJ - NAPOCA
Activitatea didactică de evaluare ini܊ială sau evaluare predictivă este necesară la începutul fiecărui
program de instruire sau ciclu de învă܊ământ ܈i constituie premisa reuúitei pedagogice.
Acest tip de evaluare oferă elevului úi profesorului o reprezentare a potenĠialului de învăĠare, dar úi a
eventualelor lacune ce trebuie completate ori a unor aspecte ce necesită corectare sau îmbunătăĠire
(programe de recuperare).
Evaluarea iniĠială nu îúi propune aprecierea performanĠelor globale ale elevilor úi nici ierarhizarea
lor, fapt pentru care se recomandă raportarea la bareme de evaluare / apreciere. ùansa atingerii scopului
evaluării iniĠiale este cu atât mai mare cu cât educatorii (profesori, părinĠi), reuúesc să-i determine pe elevi
să fie receptivi úi să înĠeleagă importanĠa evaluării úcolare. Acestia vor trata cu seriozitate rezolvarea
sarcinilor propuse,vor avea un prilej de verificare a cunoútinĠelor úi confruntare cu situaĠii noi de învăĠare,
care trezesc motivaĠia cunoaúterii úi ambiĠia soluĠionării corecte a problemelor enunĠate.
Fiind anunĠaĠi de la început că notele la evaluarea iniĠială nu vor fi trecute în catalog, elevii au ocazia
de a se concentra în mod expres asupra rezolvării cu succes a subiectelor fără a considera, efectiv, că este
o evaluare propriu-zisă, ci un exerciĠiu util activităĠii de învăĠare (rezolvarea corectă a subiectelor,
încadrarea în timpul de lucru, ansamblul cerinĠelor privind redactarea unei lucrări scrise, etc.), concluziile
evaluării fiind premisa pentru progresele ulterioare.
Evaluarea ini܊ială este de asemenea, foarte importantă, pentru că stabile܈te gradul de pregătire al
fiecărui elev. Evaluarea este necesară atât profesorului, care observă nivelul de cuno܈tinte al elevului, cât
܈i elevului, care ܈tie unde se situează cu nivelul său de pregătire.
Acest tip de evaluare duce la con܈tientizarea problemei de către elev ܈i profesor, prin influen܊area
evolu܊iei sistemului evaluat.
Printre func܊iile evaluării ar putea fi: depistarea lacunelor, gre܈elilor elevilor ܈i înlăturarea lor,
ierarhizarea elevilor, stimularea învătării, etc.
Putem vorbi chiar de o func܊ie diagnostică (stabilirea nivelului de la care se pleacă în procesul de
instruire), dar ܈i o func܊ie prognostică (proiectarea con܈tienta a materiei).
Evaluarea ini܊ială este una din premisele conceperii programului de instruire ܈colară.
Primele informa܊ii despre performan܊ele elevilor din perioada precedentă se iau tocmai din această
evaluare predictivă. Aceasta se poate realiza prin examinări orale sau prin probe scrise.
Teoretic, evaluarea ini܊ială prefa܊ează realizarea tuturor obietivelor viitoare.
Înainte de aplicarea evaluării ini܊iale la începutul unui an ܈colar trebuie realizată o recapitulare
(maxim trei săptămâni) a materiei predate în anul ܈colar precedent.
Se pune accentul pe no܊iunile ce vor fi folosite în predarea noii materii.
Orice tip de achizi܊ie ܈colară trebuie să fie legată de un anumit con܊inut de bază de cuno܈tin܊e,
deprinderi ܈i aptitudini formate anterior evaluării. Referitor la importan܊a evaluării ini܊iale, Ausubel preciza
”ceea ce influen܊ează cel mai mult învă܊area sunt cuno܈tin܊ele pe care elevul le posedă la plecare. Asigura܊i-
222
vă de ceea ce el ܈tie ܈i instrui܊i-l în consecin܊ă”. Ea oferă profesorului ܈i elevului posibilitatea de a avea o
reprezentare cât mai exacta a situa܊iei existente ܈i de a formula cerin܊ele următoare. Pe baza informa܊iilor
evaluării ini܊iale se planifică demersul pedagogic imediat următor ܈i eventual a unor programe de
recuperare.
Pentru ca evaluarea ini܊ială să fie urmată de rezultatele scontate,e nevoie să se ܊ină seama de
următoarele:
- tratarea diferen܊iată a elevilor;
- selec܊ia riguroasă a con܊inutului învă܊arii;
- utilizarea a acelor metode ܈i procedee didactice care să antreneze cel mai mult capacită܊ile
intelectuale, care asigură învă܊area activă ܈i formativă;
- îmbinarea eficientă ܈i alternarea formelor de activitate la clasă (frontală, individuală ܈i pe grupe).
Evaluarea predictivă poate fi considerată o strategie psihopedagogică distinctă, deoarece poate fi
desfă܈urată nu numai la începutul anului ܈colar, ci ܈i la mijlocul sau sfâr܈itul lui, atât înaintea unor teme,
cât ܈i în orice moment al ei. Pe de altă parte, această strategie nu se limitează la testarea cuno܈tin܊elor
elevilor deoarece î܈i propune, de cele mai multe ori,܈i eviden܊ierea unor priceperi ܈i aptitudini. Evaluarea
ini܊ială este utilă pentru refacerea sau remedierea unor stări de fapt, pentru aplicarea unui scurt program de
recuperare sau de refacere a no܊iunilor fundamentale ce vor fi implicate în sus܊inerea învă܊ării următoare,
pentru a omogeniza, într-un fel, fondul de cuno܈tin܊e ܈i abilită܊i indispensabile unui nou proces.
La sfâr܈itul evaluării ini܊iale, profesorul trebuie să eviden܊ieze lacunele elevilor. Luând această
evaluare ca un punct de reper, profesorul trebuie să-܈i facă un plan de recuperare ܈i de ameliorare a
eventualelor gre܈eli.
Planul de recuperare trebuie să cuprindă eventuale măsuri ca: insistarea pe anumite aspecte, exersarea
exprimării orale ܈i scrise, munca suplimentară cu elevii care întâmpină dificultă܊i, identificarea stilurilor de
învă܊are ale elevilor în vederea selectării unor strategii didactice eficiente, chiar implicarea părin܊ilor în
vederea con܈tientizării elevilor asupra necesita܊ii studiului individual.
În concluzie, evaluarea reprezintă un demers care are un rol reglator în întreg procesul didactic. Prin
diversele ei forme ܈i modalită܊i de realizare, sprijină profesorii în proiectarea activită܊ii ulterioare, astfel
încât aceasta să fie optimizată. În vederea unui act educa܊ional optim este necesar ca, prin proiectarea, cât
܈i evaluarea să se realizeze diferen܊iat ܈i individualizat pe nivele de vârstă, prin respectarea particularită܊ilor
individuale, iar profesorul să realizeze activită܊i de reflec܊ie/autoreflec܊ie aspra modului de proiectare,
realizare ܈i evaluare, dar ܈i asupra celor ulterioare.
Bibliografie:
“Tratat de management educa܊ional pentru învă܊ământul primar ܈i pre܈colar”
(Ramona Rădu ܊- Taciu; Musata - Dacia Boco ;܈Olga Chi)܈
Surse on - line
223
Evaluarea în cadrul orelor de istorie
Evaluarea este menită să ne sprijine pentru a îmbunătă܊i învă܊area, nu să probeze dacă elevii au învă܊at
ceva anume úi cât anume, ca úi informa܊ie. Evaluarea trebuie să fie coerentă cu noile stiluri úi metode de
predare/ învăĠare úi să fie gândită ca un instrument pentru îmbunătă܊irea activită܊ii.
Metodele si tehnicile moderne de evaluare urmăresc formarea úi dezvoltarea capacităĠilor de
investigare a realităĠii, formarea úi dezvoltarea capacităĠii de cooperare, a spiritului de echipă, dezvoltarea
creativităĠii, dezvoltarea gândirii creative,dezvoltarea capacităĠii de autoorganizare úi autocontrol,
dezvoltarea capacităĠilor de interevaluare úi autoevaluare.
În sistemul de învă܊ământ preuniversitar evaluarea este centrată pe competen܊e, oferă feed-back real
elevilor ܈i profesorilor, stă la baza planurilor individuale remediale sau de învă܊are úi la adaptarea
demersului de predare.
Evaluarea rezultatelor la învă܊ătură se realizează în mod ritmic úi urmăreúte mai multe aspecte:
Evaluarea competen܊elor prin metode tradi܊ionale ܈i complementare de evaluare, necesită raportarea
la standardul educa܊ional. Dacă elevul dovede܈te, spre exemplu, la clasă că ܈i-a însu܈it semnifica܊ia
termenului toleran܊ă, dar în rela܊ia cu colegii nu o aplică, profesorul este îndreptă܊it să evalueze în
consecin܊ă. Evaluarea depă܈e܈te deci cadrul sălii de clasă ܈i al orei de Istorie, vizând ܈i atitudinea în societate
(Adăscăli܊ei, 2010, p. 26).
Pentru elevii de gimnaziu-clasele V-VI, folosim evaluarea prin lucrări scrise la sfârúit de unitate de
învăĠare (evaluare formativă) úi la final de semestru (evaluare sumativă), alături de referate scurte despre
un subiect interesant din cultura, istoria úi civilizaĠia popoarelor studiate, dar úi realizarea unui portofoliu
ca suport în activitatea de predare-învăĠare.
La clasele VII-VIII pe lângă evaluarea precizată mai sus, elevii preferă ܈i proiectul, o modalitate
atractivă, care îmbină rigorile unui chestionar úi dezvoltă creativitatea. Proiectele, realizate individual sau
în echipă, sunt prezentate în faĠa clasei, iar elevii sunt încurajaĠi să se autoevalueze, primesc note, sunt
evaluaĠi de colegi. Ca metodă de evaluare, proiectul cuprinde o parte teoretică ܈i una experimentală. Există
două tipuri de proiecte: primul tip are ca scop îmbogă܊irea activită܊ii desfă܈urate în timpul orelor de curs,
prin realizări concrete (un dosar tematic, realizarea unei expozi܊ii); al doilea tip de proiecte se desfă܈oară
în afara orelor de curs ܈i are un caracter socio-cultural.
În cazul proiectului trebuie să ܊inem cont de: vârsta elevilor, motivaĠia acestora pentru domeniul de
cunoa܈tere, varietatea experien܊elor de învăĠare pe care elevii le-au acumulat în timp, rezistenĠa acestora la
efort. De܈i implică úi o parte de studiu individual în afara clasei, această activitate este foarte motivantă
pentru elevi. Prin metoda proiectului pot fi evaluate capacităĠi úi aspecte diverse precum: alegerea
metodelor de lucru, utilizarea bibliografiei, utilizarea materialului úi a echipamentului.
224
În utilizarea acestei metode se parcurg următoarele etape:
1. Stabilirea temelor pentru proiect (pot fi implicaĠi úi elevii,).
2. Stabilirea úi precizarea perioadei de realizare a proiectului.
3. Familiarizarea elevilor cu exigenĠele specifice elaborării unui proiect.
4. Planificarea activităĠii (individuale sau de grup): formularea obiectivelor proiectului; constituirea
grupelor de elevi (dacă este cazul); distribuirea/alegerea subiectului de către fiecare elev/grup de
elevi; distribuirea/asumarea responsabilităĠilor de către fiecare membru al grupului; identificarea surselor
de documentare.
5. Desfăúurarea cercetării/colectarea datelor.
6. Realizarea produselor/materialelor.
7. Prezentarea rezultatelor obĠinute/proiectului.
8. Evaluarea proiectului.
ÎnvăĠarea prin metoda proiectului úi-a câútigat un loc în evaluările úcolare deoarece elevii devin mai
implicaĠi în procesul de învăĠare atunci când au posibilitatea de a analiza, de a cerceta ܈i descoperi singuri
informa܊ii, situa܊ii care se aseamănă cu cele din viaĠa reală.
Bibliografie:
Dumitru, I. A., Dezvoltarea gândirii critice úi învăĠarea eficientă, Ed. de Vest, Timiúoara, 2000;
Meyer, Genevieve, De ce úi cum evaluăm, Ed. Polirom, Iaúi, 2000;
Cuco ܈C., Teoria ܈i metodologia evaluării, Editura Polirom;
Gabriela Gruber, Didactica istoriei ܈i formarea de competen܊e , Târgovi܈te, Ed.Cetatea de Scaun,
2016
https://ro.wikipedia.org/wiki/Evaluare;
https://edict.ro/proiectul-metoda-alternativa-de-evaluare/;
225
Importan܊a evaluării ini܊iale
În acest context, este necesar ca profesorii să conceapă evaluarea ca un instrument pentru a sprijini
luarea deciziilor pe procesul de predare-învă܊are. Pe scurt, evaluarea ini܊ială este un proces decizional care
serve܈te să planifice procesele de predare -învă܊are ܈i se bazează pe analiza capacită܊ilor ܈i nevoilor elevilor
a grupului.
Având în vedere că evaluarea este un proces care permite colectarea ܈i analiza de informa܊ii relevante
pe care să le sus܊ină evaluări de valoare despre obiectul evaluat vor fi utilizate pentru a redirec܊iona, dacă
este necesar situa܊ia care poate fi îmbunătă܊ită ܈i pentru o decizie ulterioară calificare ܈i certificare.
Evaluarea ini܊ială are un caracter de diagnosticare, preventive ܈i compensatorii pentru dezvoltare
personală, contextul familiei, istoria învă܊ării ܈i, după caz, curriculum, să cunoască aspectele pozitive
înainte de a începe învă܊area ܈i adaptarea la ele.
Când un elev sose܈te pentru prima dată la ܈coală este important ܈i necesar să efectua܊i colectarea de
date extinse la specifica܊i caracteristicile elevilor no܈tri: personal, familie, social etc. Mai întâi simpla
evaluare are o func܊ie eminentă – diagnosticul min܊ii, aceasta va servi la cunoa܈terea elevului.
La acordarea unui diagnostic al elevului, evaluarea ini܊ială permite recunoa܈terea resurselor,
poten܊ialită܊ile, dificultă܊ile procesului de învă܊are a fiecăruia. Cu o evaluare de acest tip ob܊ine܊i
cuno܈tin܊ele anterioare despre nivelul elevului, care este necesar să adapteze sau să adapteze programulului
de predare-învă܊are.
Evaluarea ini܊ială trebuie să se concentreze mai mult pe resursele posibile capacită܊ilor elevilor care
prezintă eventuale deficien܊e, fără să uităm de acestea.
226
Activită܊ile ini܊iale nu trebuie să consume prea mult timp, ele pot fi simple întrebări adresate clasei
sau unui elev, care reflectă abilită܊ile de bază ale cursurilor anterioare, într-un mod simplu ܈i direct. Nu se
pretinde cine ܈tie ce de la elevii despre ceea ce nu au studiat, dar ܈ti܊i bagajele de cuno܈tin܊e pe care elevii
le aduc astfel încât aceasta să servească drept punct de pornire pentru abordarea de noi subiecte.
Evaluarea ini܊ială, atât la începutul unui obiect sau la unitatea didactică, cât ܈i la începutul ciclului /
cursului este o sursă de informa܊ie care completează ܈i consolidează restul evaluărilor pe care le fac
profesorii în fiecare zi. Este un proces sistematic care determină elevii care nu au abilită܊ile necesare pentru
a începe o nouă învă܊are, pentru a le echilibra pentru a atinge obiectivele propuse. Prin evaluarea
cuno܈tin܊elor, a mediului, a situa܊iei anterioare a elevilor lor, se permite adaptarea strategică a procesului
de predare-învă܊are.
Evaluarea ini܊ială este un punct de referin܊ă pentru a combina cerin܊ele practice ale evaluării formative
܈i a aten܊iei cu privire la diversitate. Revenirea informa܊iilor către elevi permite, de asemenea, îmbunătă܊irea
proceselor de predare ܈i învă܊are care au loc în sala de clasă.
Procesul evaluativ î܈i îndepline܈te pe deplin func܊ia majoră numai atunci când, atât profesorii cât ܈i
elevii reu܈esc să colaboreze nu pentru că trebuie, ci pentru că î܈i doresc acest lucru, fiecare îmbunătă܊indu-
܈i comportamentul în func܊ie de reac܊iile celuilalt.
Bibliografie:
1. Radu, I. T., Teorie ܈i practică în evaluarea eficien܊ei învă܊ământului, Editura Didactică, Bucure܈ti.
2. Radu, I. T., Evaluarea în procesul didactic, Editura Didactică ܈i Pedagogică, Bucure܈ti, 2000.
3. Stoica, A., Evaluarea în învă܊ământul primar. Descriptori de performan܊ă, Editura Humanitas
Educa܊ional, Bucure܈ti, 1998.
227
EVALUAREA ÎN ÎNVĂğĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
între online úi tradĠional
Evaluare iniĠială la grupa combinată
Evaluarea initială la începutul semestrului, are drept scop evaluarea cunoútinĠelor, priceperilor úi
abilităĠilor dobândite, socializarea copiilor. Altfel spus, este o evaluare a gradului de dezvoltare al copiilor
în raport cu tematica parcursă. Se pune accent pe cunoaúterea potenĠialului psihic, fizic, cognitiv, socio-
afectiv, emotional, a capacitătilor de învăĠare ale fiecărui copil în vederea stabilirii nivelului de atingere al
comportamentelor cu care copiii intră în grădiniĠă; planificarea conĠinuturilor instructiv-educative în funcĠie
de rezultatele evaluarii initiale.
La grupa combinată, linia maghiară, evaluarea ini܊ială vizează, în primul rând, observarea capacită܊ii
de integrare în grup ܈i de rela܊ionare cu educatoarea ܈i cu ceilal܊i copii, precum ܈i observarea
comportamentului copiilor la primul contact cu educatoarea, colegii, sala de grupă iar pentru copiii nou
înscri܈i adaptarea lor la via܊a de grădini܊ă. Obiectivele stabilite pentru evaluarea ini܊ială urmăresc nivelul la
care se află copiii la intrarea în grădini܊ă.
Evaluarea ini܊ială este structurată pe cele cinci domenii de dezvoltare, vizând diferite dimensiuni ale
domeniilor de dezvoltare, precum ܈i diverse comportamente.
Ca modalitate de realizare a evaluării ini܊iale este utilizat în primul rând, jocul, sub toate formele sale:
joc didactic, joc logico-matematic, joc de mi܈care, distractive, joc liber, etc, dar ܈i alte mijloace de realizare
precum: lectura după imagini, conversa܊ia, desenul, pictura, jocul muzical, etc ܈i probe scrise prin aplicarea
de fi܈e individuale. Fiind grupă combinată úi evaluarea se face pe nivele de vârstă. CerinĠele sunt alcătuite
úi aplicate pe nivele de vârstă.
Concluziile la care ajungem în urma evaluării iniĠiale, ajută la relizarea, stabilirea coordonatelor
esenĠiale ale activităĠii viitoare, a obiectivelor, alegerea srtategiilor adecvate pentru obĠinerea
performanĠelor copiilor, ritmul de parcurgere a conĠinuturilor.
Datele obĠinute la evaluare, ajută la conturarea activităĠii didactice în trei planuri:
- Stabilirea modului adecvat de predare a noului conĠinut la fiecare nivel de vârstă
- Organizarea unor programe coerente de recuperare pentru întreaga grupă de copii
- Aplicarea unor măsuri recuperatorii pentru unii copii din grupă, fie de sprijin úi recuperare, fie
activităĠi suplimentare pentru copii supradotaĠi.
Bazându-mă pe rezultatele evaluării în planificarea úi proiectarea activităĠilor, Ġin cont de dezvoltarea
individuală a fiecărui copil, de nevoile lor speciale, de paricularităĠile de vârstă, de continuitate úi coerenĠă
pentru realizarea obiectivelor propuse la următorul nivel.
Concluziile la care am ajuns in urma evaluarii initiale ajuta la realizarea stabilirea coordonatelor
esentiale ale activitatii viitoare, a obiectivelor, alegerea strategiilor adecvate pentru obtinerea
performantelor copiilor, ritmu de parcurgere a continuturilo.
Datele obtinute la evaluarea initiala ajuta la conturarea activitatii didactice in trei planuri:
228
Evaluarea în învă܊area online
Prin evaluare sunt verificate cuno܈tin܊ele dobândite, capacitatea de a aplica ܈i de a utiliza aceste
cuno܈tin܊e, capacită܊ile intelectuale ܈i nu în ultimul rând trăsăturile de personalitate. Măsurarea,
cuantificarea rezultatelor ܈colare prin procedee specifice ܈i utilizând instrumente adecvate scopului urmărit,
aprecierea acestor rezultate pe baza raportării lor la un sistem de valori, formularea concluziilor ܈i adoptarea
deciziilor educa܊ionale adecvate în urma interpretării rezultatelor ob܊inute sunt etapele principale ale
evaluării.
În contextul actualei pandemii de COVID-19, ܈coala românească pusă în fa܊a unei provocări fără
precedent a fost nevoită să se adapteze la desfă܈urarea procesului de predare-învă܊are-evaluare la distan܊ă.
Astfel, profesorul a fost nevoit să descopere ܈i să utilizeze diferite platforme ܈i aplica܊ii care să permită ca
predarea să se realizeze într-un mod cât mai accesibil ܈i mai atractiv iar evaluarea să ofere cu exactitate
măsura în care au fost atinse obiectivele de învă܊are.
Una dintre cele mai utilizate platforme educa܊ionale este Google Classroom, o platformă relativ facilă,
cu o interfa܊ă prietenoasă atât pentru profesor, cât ܈i pentru elev.
Evaluarea se poate realiza folosind ܈i Google Forms care permite înlocuirea testelor docimologice
tradi܊ionale, iar temele pot fi structurate sub forma unor fi܈e de lucru rezolvate de elev ܈i verificate de
profesor.
Kahoot este o altă aplica܊ie deseori utilizată în evaluare, aplica܊ie care permite elevilor să devină
„profesori”, construind ei în܈i܈i itemi de teste.
Cu toate avantajele oferite, aceste modalită܊i de evaluare online prezintă ܈i dezavantaje, cel mai mare
dezavantaj fiind imposibilitatea de evaluare a elevilor care nu au acces la tehnologie.
Bibliografie:
http://e-istet.ro/scoala/evaluare-online/
https://edict.ro/instrumente-online-pentru-evaluarea-elevilor/
229
Răspândirea învă܊ării online:
beneficii ܈i provocări pentru profesor
Popularitatea cursurilor online a stârnit multe dezbateri în ultimii ani în domeniul educa܊iei.
Profesorii, institu܊iile ܈i editorii educa܊ionali care nu ܊in pasul cu saltul tehnologic riscă să rămână în urmă.
Dacă oamenii văd ascensiunea tehnologiei în clasă în mod pozitiv sau negativ, este o dezvoltare în educa܊ie
care nu poate fi ignorată. Dar înainte de a trece la utilizarea sporită a tehnologiei în diferite medii
educa܊ionale, să ne gândim mai întâi cu aten܊ie la avantajele ܈i dezavantajele acestui lucru pentru profesori.
Multe platforme digitale de învă܊are online permit profesorului să salveze cu u܈urin܊ă informa܊iile ܈i
să le acceseze în orice moment după conectare. Cu această organizare automată, vă pute܊i dedica timpul
segmentelor din munca dumneavoastră care necesită mai multă aten܊ie, cum ar fi planificarea lec܊iilor ܈i
comunicarea cu elevii. Unele platforme ajută chiar să noteze munca elevilor - un beneficiu evident ܈i destul
de util, deoarece mul܊i profesori simt că petrec mult timp notând munca, ceea ce este obositor după lec܊iile
din ziua de azi
Poate cel mai mare avantaj al predării online este că rolul cel mai important este tot al
profesorului. Tehnologia nu poate înlocui munca unui profesor, dar se dovede܈te a fi un instrument foarte
util în îmbunătă܊irea atât a experien܊ei profesorului, cât ܈i a elevului.
Vestea proastă este, că tehnologia vine cu dezavantajele ei. Dispozitivele care se blochează fără
avertisment, întreruperea conexiunii la internet ܈i înghe܊area platformelor pot provoca un dezastru pentru
lec܊ii, mai ales atunci când profesorul abordează teme importante sau când studen܊ii se află într-un moment
important al cursurilor lor. Acela܈i lucru se poate spune atunci când fie profesorul, fie studentul tocmai ܈i-
a început cursul ܈i nu ܈i-au rezervat timp adecvat pentru a verifica cum func܊ionează platforma. A nu fi
familiarizat cu software-ul poate crea întârzieri inutile care au un impact negativ asupra experien܊ei de
învă܊are. Acest lucru poate fi combătut citind ghidurile utilizatorului ܈i asigurându-vă că func܊ionalitatea a
fost testată înainte de începerea lec܊iilor.
Într-o clasă fizică, este adesea mai u܈or să încurajezi elevii să se concentreze asupra sarcinii în cauză
܈i să nu devină distra܈i. Când lucrează din locuin܊ele lor, este posibil să existe ܈i alte lucruri care le distrag
aten܊ia de la lec܊ie. Desigur ܈i într-o clasă cu prezen܊ă fizică elevii comuncă ܈i pot să-܈i abată aten܊ia de la
cursul lec܊iilor, iar acest lucru nu se întâmplă la orele online.
Experien܊a elevului : Multe dintre beneficiile ܈i provocările experimentate de profesor sunt assimilate
܈i de către elevi, bam ai mult ei se pot bucura, de asemenea, de multe dintre acelea܈i beneficii, inclusiv
libertatea în ceea ce prive܈te alegerea loca܊iei lor, accesarea cu u܈urin܊ă a materialelor lor de curs ܈i
posisbilitatea de a accesa oricând materialele salvate.
Un beneficiu cert este folosirea tehnologiei, tocmai pentru a folosi tehnologia ulterior. Majoritatea
programelor de educa܊ie ܈i cu siguran܊ă majoritatea angajatorilor solicită candida܊ilor să prezinte abilită܊i
IT de bază sau chiar avansate, astfel încât dobândirea de către elevi a unei game largi de tehnologii în sala
de clasă online le poate oferi un avantaj fa܊ă de ceilal܊i cu care concurează. La fel ca ܈i profesorul, ei pot
adăuga aceste abilită܊i la alte aplica܊ii de curs ܈i la CV-ul lor.
În concluzie : Online sau offline? Atât mediile de predare online, cât ܈i offline oferă un spectru larg
de beneficii ܈i provocări. Pentru profesorii care preferă să lucreze într-un mediu tradi܊ional de clasă, merită
totu܈i să ia în considerare implementarea mai multor tehnologii pentru a îmbunătă܊i călătoria de învă܊are,
astfel că tehnologia va continua să devină un instrument de predare tot mai important, indiferent dacă
profesorul se simte pozitiv în acest sens sau nu.
230
METODELE INTERACTIVE
UTILIZATE ÎN ACTIVITĂğILE MATEMATICE
Metodele interactive de grup trebuie aplicate sub forma unor jocuri cu reguli de care copiii trebuie să
fie conútienĠi că se pot realiza prin cooperare, consultare în grup în luarea deciziilor.
Fiecare copil are ritmul său de dezvoltare, educatoarea urmărind modul de desfăúurare a jocului,
gesturile copiilor, sfaturile, întrebările, aprecierile pe care aceútia le fac în timpul desfăúurării acestuia.
Metoda „Schimbă perechea” este o metodă care constă în rezolvarea sarcinii de lucru în pereche.
În cadrul activităĠii matematice, această metodă se utilizează în fixarea úi evaluarea obiectivelor
propuse, în rezolvarea sarcinii pe fiúe sau prin acĠiunea cu obiecte concrete.
Obiectiv: formarea deprinderii de a lucra în pereche pentru clasificarea obiectelor după diferite criterii
în mod independent.
Etapele activităĠii:
3. Activitatea în perechi
o Fiecare pereche primeúte o fiúă de lucru pe care o analizează timp de trei minute, urmând să-úi
aleagă un criteriu după care formează grupa de frunze.
o La semnalul verbal „schimbă perechea” sau printr-un semnal sonor se deplasează un scaun spre
dreapta, formând o nouă pereche úi rezolvând o nouă sarcină didactică. Jocul continuă până la finalizarea
schimbului de perechi.
o Criteriile de formare pe grupe se referă la următoarele aspecte: formă, culoare, contur, specie
copaci, cu codiĠe, fără codiĠe, mărime, multe, puĠine.
231
Evaluarea tradi܊ională / evaluarea online
Evaluarea reprezintă, alături de predare ܈i învă܊are, o func܊ie esen܊ială în cadrul procesului de
învă܊ământ. Evaluarea este acel punct final în întreaga serie de acĠiuni legate de proiectare, de organizare,
de desfă܈urare úi control al întregului proces instructiv-educativ. EsenĠa evaluării este cunoa܈terea sau
recunoa܈terea efectelor acĠiunii desfă܈urate, pentru ca apoi, ܊inînd cont de informaĠiile obĠinute, activitatea
care este supusă evaluării să poată fi ameliorată úi perfecĠionată în timp.
Dintre cele trei tipuri de evaluări (ini܊ială, sumativă, finală), evaluarea iniĠială, predictivă (datorită
func܊iilor ei de diagnoză, respectiv prognoză), are rolul de a stabili care este nivelul de pregătire a elevilor
la începutul unei activităĠi, pentru a putea adopta o strategie, o tehnologie didactică care să corespundă
realităĠilor. Strategia de evaluare iniĠială este necesară „la începutul unui program de instruire – ciclu de
învăĠământ, an úcolar, semestru, începutul unui capitol úi chiar al unei lecĠii” (Ioan T. Radu, Evaluarea în
procesul didactic, EDP RA, 2007, p. 117).
Evaluarea ini܊ială este absolut necesară ܈i utilă la oricare clase, la început de ciclu de învăĠământ sau
în cazul acelor clase la care activitatea didactică este preluată de alĠi profesori, pentru a se stabili dacă elevii
sunt îndeajuns de pregăti܊i pentru a se crea premisele care vor fi favorabile pentru noul an de studiu.
Evaluarea ini܊ială oferă în aceea܈i măsură, pe de o parte profesorului, pe de alta elevului, posibilitatea de a
܈ti cât mai exact care este potenĠialul de învăĠare al fiecărui elev, care sunt lacunele ce vor trebui completate
úi mai ales remediate úi totodată de a formula cerinĠele pentru perioada următoare de învă܊are. Astfel, se
poate planifica demersul pedagogic pentru perioada imediat următoare úi eventual, pentru cazurile speciale,
a unor programe de recuperare sau programe de interven܊ie specializate.
Evaluarea formativă, în practica optimă, presupune depistarea greúelilor úi îndreptarea lor, este
continuă, centrată pe ac܊iunea corectivă, func܊ia principală fiind ameliorarea învă܊ării. Este centrată puternic
pe elev ܈i pe procesul învă܊ării care generează anumite rezultate, nu se exprimă în note sau scoruri, creează
premise reale pentru organizarea unui învă܊ămât diferen܊iat, dezvoltă un climat educa܊ional stimulativ,
rela܊ii de cooperare profesor-elev.
Copiii, elevii, trebuie să în܊eleagă faptul că ei trebuie să înve܊e nu doar pentru notă ci, în primul rând,
pentru a întâmpina ܈i a împlini acea dorinĠă de a ܈ti, a cunoa܈te, a se dezvolta, a în܊elege ܈i a descoperi,
acestea constituind un mare pas, un adevărat progres în dezvoltarea psihică úi în cadrul activită܊ii úcolare a
elevului.
Metode de evaluare
Verificarea orală face parte din categoria metodelor tradi܊ionale de evaluare ܈i este cea mai utilizată
în clasa de elevi din sistemul românesc de învă܊ământ, dar în situa܊ia examenelor na܊ionale, utilizarea ei
este redusă sau lipse܈te. Examinarea orală se realizează printr-o conversa܊ie cu rol de verificare a cantită܊ii
܈i calită܊ii procesului de instruire, prin întrebări ܈i/sau sarcini de lucru care solicită răspunsuri orale sau în
scris.
Verificarea scrisă constituie, de asemenea o metodă tradi܊ională de evaluare, adecvată pentru
evaluarea formativă, fiind concretizată într-o gamă variată de suporturi scrise: lucrări de control, teze,
referate, eseuri.
Verificarea practică permite identificarea capacită܊ilor de aplicare a cuno܈tin܊elor dobândite, a
gradului de încorporare a unor deprinderi ܈i ܈i priceperi practice-ac܊ionale. Probele practice oferă
posibilitatea elevului de a-܈i dezvolta atât competen܊e generale (comunicare, analiză, sinteză, evaluare), cât
܈i pe cele specifice (manipularea instrumentelor de lucru, interpretarea rezultatelor).
232
Verificarea în mediul online
Acest tip de evaluare este o etapă din procesul de învă܊are care se desfă܈oară în mediul online. Primii
care au de învă܊at în acest context sunt profesorii. Intervine oportunitatea de a învă܊a lucruri noi ܈i de a
produce schimbările pe care în alte situa܊ii ar exista re܊ineri ܈i ar fi mult mai greu să se realizeze. La polul
opus apar incertitudini, sisteme de a܈teptări diferite. La prima interac܊iune cu educa܊ia online este necesar
să se cunoască cum func܊ionează aceasta, precum ܈i ce instrumente ܈i tehnici sunt potrivite pentru grupul
܊intă (elevi sau cadre didactice). În educa܊ia online se schimbă, în primul rând, mediul de învă܊are. Nu mai
există ܈coala ca spa܊iu, ca tot ansamblul rela܊ionar. Modificări apar ܈i în ceea ce prive܈te comunicarea.
Aceasta este puternic filtrată de tehnologie, nu mai este atât de persuasivă ܈i din acest motiv se impune un
efort suplimentar de a veni cu un bagaj mult mai amplu de resurse ce urmeează a fi investite. Se schimbă
rutinele pentru învă܊are: de pregătire pentru ܈coală (plecarea spre ܈coală, drumul în sine au efecte
psihologice asupra mobilizării învă܊ării) ܈i de învă܊are (informa܊iile nu mai sunt primite în acela܈i fel, nu se
mai înva܊ă la fel)
În procesul de evaluare online trebuie să se acorde o importan܊ă deosebită pentru designul evaluării,
astfel:
analizarea competen܊elor, crearea de specifica܊ii asociind niveluri taxonomice cu con܊inuturi ܈i sarcini
de evaluare, metode, instrumente, tipuri de itemi - sarcinile de evaluare. Este foarte important dacă sarcinile
܈i con܊inutul probelor de evaluare sunt interesante, provocatoare ܈i schimbă evaluarea rigidă într-o
experien܊ă exploratorie. Acest lucru are ca substrat faptul că orice act de evaluare este ܈i un act de învă܊are.
Sistemele online de administrare ܈i evaluare a examenelor facilitează furnizarea unei experien܊e de
învă܊are personalizate pentru elevi, deoarece notele ܈i performan܊ele lor sunt urmărite în sistemul
centralizat.
Aceste sisteme ajută la:
Evaluarea în timp util facilitată de platformele online reduce timpul de a܈teptare ܈i oferă elevilor
rezultate instantanee ale testării. Cu astfel de mecanisme de feedback imediat, un elev poate analiza
progresul lui de învă܊are, punctele forte ܈i punctele slabe rapid. Procesul de evaluare online eliberează, de
asemenea, timpul profesorilor,
Rezultatele pot fi analizate pentru a identifica domeniile de performan܊ă scăzută, astfel încât
profesorii să se poată concentra asupra acestor lacune de învă܊are. Rapoartele detaliate ajută la crearea unor
programe de învă܊are specifice pentru ace܈ti cursan܊i, ceea ce duce la un rezultat mai bun al învă܊ării ܈i
spore܈te încrederea elevilor. Sistemele de evaluare online simplifică sarcina de a aduna ܈i corecta manual
documentele de răspuns ܈i de a împărtă܈i rezultatele. Se reduc costurile care merg în imprimarea
materialelor
1. GOOGLE FORMS este o aplica܊ie Google Drive care permite realizarea documentelor la care
elevii pot colabora în timp real folosind smartphone-uri, tablete ܈i laptopuri, calculatoare. Se pot adăuga
tipuri de întrebări, imagini. Întrebările pot fi aranjate în ordinea dorită, se poate personaliza formularul
cu teme simple de fotografii sau culori. Răspunsurile se pot salva într-o foaie de calcul, Google Sheets,
fiind u܈or de urmărit.
233
2. KAHOOT! este o aplica܊ie care are la bază jocul, cu ajutorul căreia se pot realiza teste
interactive. Se poate folosi Kahoot! ܈i cu Google Classroom, fiind oferite noi posibilită܊i. Elevii primesc
imediat feedback-ul prin slide-uri animate. Cadrul didactic: î܈i realizează un cont, iar elevul accesează
site-ul www.kahoot.it, instalează aplica܊ia ܈i introduce pin-ul primit de la profesor.
3. ASQ (another smart question) este o aplica܊ie care poate fi accesată atât pe web cât ܈i pe telefon.
În contul profesorului se specifică unitatea de învă܊ământ din care face parte, se adaugă disciplina ܈i
clasele la care predă. Profesorul vede în timp real ce lucrează elevii, nota se calculează automat din
aplica܊ie. Se poate lucra diferen܊iat cu elevii. Ace܈tia î܈i pot verifica evolu܊ia, văzând cât la sută mai au
până să stăpânească anumite con܊inuturi. Părin܊ii au ܈i ei acces la această aplica܊ie. Cadrul didactic î܈i
creează un cont (se poate accesa ܈i printr-un cont demo pentru a vedea cum func܊ionează. Poate realiza
܈i conturile elevilor, transmitându-le ulterior contul ܈i parola.
4. WORDWALL: accesăm browserul Google, tastăm wordwall, creăm cont, realizăm aplica܊ia
(joc…)
5. Crearea unui test cu ajutorul platformei QUIZIZZ. Permite elevilor ܈i profesorilor să fie online
în acela܈i timp. Folose܈te o metodă de predare ܈i învă܊are în stil test, în care un utilizator răspunde la
întrebări dintr-o serie independent ܈i se luptă cu al܊i utilizatori pentru acela܈i test. Elevii pot folosi
Quizizz pe orice dispozitiv electronic ܈i pot naviga, similar cu laptopurile, iPad-urile ܈i smartphone-
urile. Quizizz poate fi folosit ca instrument de „verificare” care dezvăluie modul în care elevii cunosc
no܊iunile teoretice. Profesorii pot folosi Quizizz pentru a atribui elevilor temele.
6. GOOGLE MEET - Oricine are un Cont Google poate să creeze o întâlnire online cu până la
100 de participan܊i ܈i să beneficieze de întâlniri de până la 60 de minute pentru fiecare întâlnire.
Companiile, ܈colile ܈i alte organiza܊ii pot beneficia de func܊iile avansate, inclusiv de întâlniri cu până
la 250 de participan܊i interni sau externi ܈i de streaming live cu până la 100.000 de spectatori din cadrul
unui domeniu.
Bibliografie:
234
EVALUAREA ÎN ÎNVĂ܉ĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
Între online ܈i traditional
Schimbările complexe în ceea ce priveúte utilizarea unor strategii moderne ale învăĠării
presupun úi metode de evaluare adecvate. Evaluarea trebuie să fie coerentă cu noile
stiluri úi metode de predare-învă܊are úi să fie gândită ca un instrument pentru îmbunătăĠirea activităĠii, nu
ca o "probă" a ceea ce útiu sau nu útiu elevii la un moment dat (după A.Gheru)܊.
Evaluarea în contextul dizabilită܊ii vizuale presupune clarificarea unor termeni de specialitate ܈i de
clasificare în func܊ie de gradul deficien܊ei ܈i de valoarea acuită܊ii vizuale. De asemenea, speciali܈tii care
realizează evaluarea func܊ională a copiilor cu dizabilită܊i vizuale, indiferent dacă ace܈tia sunt slab văzători
sau nevăzători, au nevoie de informa܊ii de bază legate de morfologia ܈i func܊ia sistemului vizual. Utilizarea
corectă a acestor no܊iuni conduce la în܊elegerea nivelului de dezvoltare func܊ională a copilului, la selectarea
corectă a tipurilor de servicii, alegerea instrumentelor de evaluare, interpretarea corectă a rezultatelor
ob܊inute în urma evaluării ܈i la aplicarea corectă a planurilor de interven܊ie individualizate (după R.Cziker
& A. Hathazi).
Evaluarea este o parte integrantă a ciclului de învă܊are, construie܈te o imagine a progresului elevilor
cu dizabilită܊i vizuale de-a lungul timpului ܈i informează despre următoarea etapă a învă܊ării; de aceea ar
trebui să fie potrivită cu vârsta ܈i nivelul curriculumului. Luând în considerare profilul ܈i progresul fiecărui
elev cu dizabilitate vizuală, evaluarea oferă experien܊e ܈i feed-back semnificativ atât profesorilor cât ܈i
elevilor, părin܊ilor / tutorilor.
Terapia de orientare ܈i mobilitate în cadrul ܈colii este o parte integrantă a curriculumului pentru elevii
cu dizabilită܊i vizuale. O&M este una din terapiile specifice ܈i de recuperare a elevilor cu dizabilită܊i
vizuale.
Evaluarea ini܊ială în contextul orientării ܈i a mobilită܊ii (O & M) analizează capacitatea copilului de
a se deplasa în siguran܊ă atât în interior cât ܈i în exterior, independent sau cu asisten܊ă. Un profesor de O &
M, un profesionist care are o pregătire specializată în ceea ce prive܈te modul de a preda abilită܊ile ܈i tehnicile
de orientare ܈i mobilitate va realiza evaluarea ini܊ială a elevilor cu dizabilită܊i vizuale.
235
Evaluarea în sine presupune, de obicei, o combina܊ie de instrumente de evaluare: interviuri,
observa܊ii, teste de evaluare pentru a stabili nivelul ini܊ial de achizi܊ii, abilită܊i din sfera orientării ܈i
mobilită܊ii.
În mod tradi܊ional, terapia de orientare ܈i mobilitate are loc în persoană, dar COVID-19 a făcut ca
acest tip de serviciu să fie aproape imposibil. Cu multă creativitate ܈i ingeniozitate, totu܈i, profesorii au
reu܈it ܈i în online să realizeze procesul didactic de predare, învă܊are ܈i evaluare.
Bibliografie:
236
„ JOCURI PENTRU PITICI ”
,, Minte creativă ”
Bibliografie:
- Ionescu M. Chiú ,,Mijloace de învăĠământ úi integrarea acestora în activităĠile de instruire úi
autoinstruire’’, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001,
- Preda Viorica ,,Metodica activităĠilor instructiv-educative în grădiniĠa de copii.’’ Editura
,,Gheorghe CârĠu Alexandru’’, Craiova, 2009.
238
METODE ALTERNATIVE DE EVALUARE
IN CONTEXTUL EDUCA܉IEI DIGITALE
EVALUAREA PRIN PROBE PRACTICE
„Evaluarea este activitatea de valorificare, apreciere ܈i interpretare a informa܊iilor rezultate din
procesul de învă܊are; implică măsurile pedagogice, proiectele curriculare care rezultă din acesteactivită܊i;
se pune accent pe evaluarea formativă care înso܊e܈te procesul de învă܊are ܈i conduce la optimizare.”
(Schaub Horst; Zenke Karl G., pag 100-101)
Evaluarea se concentrează, în sensul său cel mai larg, asupra eficien܊ei sistemului de învă܊ământ
considerat ca fiind un subsistem al celui socia
l. Ea se pronun܊ă asupra func܊ionalită܊ii sistemului supraordonat, societatea, ܈i cel subordonat,
învă܊ământul, prin prisma felului în care cel din urmă răspunde exigen܊elor ܈i a܈teptărilor celui dintâi.
„Evaluarea este activitatea de valorificare, apreciere ܈i interpretare a informa܊iilor rezultate din
procesul de învă܊are; implică măsurile pedagogice, proiectele curriculare care rezultă din aceste activită܊i si
se pune accent pe evaluarea formativă care înso܊e܈te procesul de învă܊are ܈i conduce la optimizare.”
Se poate spune că nu există învă܊are eficientă fără evaluare. Ea ac܊ionează în cadrul concret alclasei
de elevi, folosind instrumente specifice pentru analiza progresului elevilor în grup ܈i individual.
Evaluarea ܈colară îndepline܈te atât func܊ii cu caracter social, cât ܈i func܊ii pedagogice care potfi generale
sau specifice domeniului în care se desfă܈oară activitatea.
240
Tipuri de evaluare în învă܊ământul preuniversitar
Prin procesul de evaluare ne pronunĠăm asupra stării unui fapt, proces la un anumit moment, din
perspectiva informaĠiilor pe care le culegem cu ajutorul unui instrument care ne permite să măsurăm în
raport cu o anumită normă la care ne raportăm.
Evaluarea trebuie să fie coerentă cu noile stiluri úi metode de predare – învăĠare úi să fie gândită ca
un instrument pentru îmbunătăĠirea activităĠii, nu ca o „probă” a ceea ce útiu sau nu útiu?! elevii la un
moment dat. Organizarea unei activităĠi interesante, în care elevii (úi profesorii) se simt bine în timpul
învăĠării nu este un scop în sine. Trebuie să înregistrăm mereu progresele pe care le fac elevii în procesul
de învăĠare. De aceea, evaluarea este menită să ne sprijine pentru a îmbunătăĠi învăĠarea, nu să probeze că
elevii au învăĠat ceva anume (úi cât anume) ca úi informaĠie.
Din aceste motive profesorii trebuie să folosească atât evaluarea formativă (pentru procesul de
predare – învăĠare) cât úi evaluarea sumativă (pentru „produsele” care rezultă în urma învăĠării).
După domeniu:
9 Evaluarea în domeniul psihomotor (capacităĠi, aptitudini, deprinderi);
9 Evaluarea în domeniul socio – afectiv (atitudini);
9 Evaluarea în domeniul cognitiv (cunoútinĠe);
După cum evaluarea certifică sau nu calitatea celui care este evaluat:
9 Evaluare sumativă – arătă nivelul la care a ajuns un anumit elev la un moment dat. este o judecată
definitivă care certifică sau sancĠionează calitatea celui evaluat, care se produce „la termen”, fiind o
evaluare finală úi se bazează pe informaĠii obĠinute în urma unui test, examen ori cumulând datele obĠinute
în timpul evaluării continue;
9 Evaluare formativă – nu certifică o etapă, ci permite ameliorarea rezultatelor, revenirea asupra
celor învăĠate pentru a le corecta úi a facilita trecerea spre o altă etapă, este orientată spre un ajutor imediat
úi încearcă să coreleze caracteristicile elevului (inclusiv nevoile, interesele) cu caracteristicile conĠinuturilor
de învăĠat. Se desfăúoară cu regularitate úi este utilizată în luarea deciziilor privind activitatea continuă.
242
EVALUAREA ÎN ÎNVĂ܉ĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR -
Între online ܈i tradi܊ional
În procesul didactic al studierii limbii române în ܈coală se utilizează o gamă variată de metode, tehnici
܈i procedee, oferite atât de practica ܈colară tradi܊ională, cât ܈i de didactica modernă. Din multitudinea de
metode, tehnici ܈i procedee didactice existente în lucrările de specialitate în studierea limbii române în
܈coală, deci în predarea – învă܊area – evaluarea compete܊elor dobândite, a no܊iunilor asimilate din cele cinci
domenii ale disciplinei (conform programei ܈colare din 2017) sunt utilizate trei categorii de metode:
a) metode ܈i procedee expozitiv-euristice: conversa܊ia, explica܊ia, ca formă demonstrativă a expunerii,
analiza gramaticală/lingvistică, problematizarea,descoperirea, demonstra܊ia, observa܊iile independente (în
cadrul lec܊iilor proiectate ca joc didactic, în special clasele a cincea ܈i a ܈asea), munca cu manualul ܈i alte
căr܊i/ auxiliare, lucrul în grup.
b) metode ܈i procedee algoritmice: algoritmizarea, brainstorming-ul, instruirea programată,exerci܊iul.
c) metode ܈i procedee evaluativ-stimulative: observarea ܈i aprecierea verbală, chestionarea orală,
lucrările scrise, testele docimologice, examenele, scările de apreciere.
Fa܊ă de programa anterioară, actuala programă de limba ܈i literatura română pentru gimnaziu aprobată
prin OMEN nr. 3393/28.02.2017 propune o viziune nouă ܈i concepte noi. Programa propune o schimbare
de paradigmă: viziunea comunicativă este înlocuită de cea a dezvoltării personale.
Paradigma dezvoltării personale are ca finalitate identificarea ܈i dezvoltarea poten܊ialului de învă܊are
al fiecărui elev prin diversele discipline ܈colare. Învă܊area se ob܊ine prin explorarea domeniilor de
cunoa܈tere, prin învă܊are prin descoperire ܈i reflec܊ie personală sau prin învă܊are de tip experien܊ial,
conducând la o învă܊are cu sens.
Specificul acestei paradigme raportat la disciplina limba ܈i literatura română este că pune accent pe
beneficiile pe care elevul le are în plan personal, social, cultural ܈i academic. Paradigma dezvoltării
personale presupune două accente importante ale activită܊ii profesorului: pe de o parte, profesorul va
încerca să-܈i cunoască elevii cât mai bine (să afle care le sunt interesele, dificultă܊ile pe care le întâmpină
în învă܊are,
Preferin܊ele de lectură etc.), iar, pe de alta, profesorul va încerca să îi ajute pe elevi în procesele
individuale de dezvoltare, urmărind atent performan܊ele fiecărui elev, oferindu-le tuturor feedback ܈i sprijin
permanent.
În acest context, ܈i tinând cont de faptul că limba ܈i literatura română este disciplină de Evaluare
Na܊ională, evaluare la această disciplină să fie foarte riguroasă, eficientă ܈i să îndeplinească un rol
informativ, dar mai ales formativ.
Indiferent de forma de organizare a procesului educativ, fată în fa܊ă sau online, la disciplina limba
română, sistemul de evaluare cel mai eficient este cel care îmbină armonios metodele tradi܊ionale, în special
testele scrise, redactate pe modelul Evaluării Na܊ionale cu cele moderne, precum investigaĠia, proiectul,
portofoliul, observarea sistematică a comportamentului úi activităĠii elevului ܈i autoevaluarea, prin care se
urmăreúte diversificarea controlului activităĠii úcolare având ca finalitate formarea unor competenĠe úi
capacităĠi operaĠionale în mai multe domenii.
Evaluarea trebuie să stimuleze elevii pentru a-úi ameliora rezultatele, să evidenĠieze progresul úi nu
incapacitatea lor de a realiza anumite cerinĠe úcolare. Finalitatea evaluării trebuie să ofere o oglindă a
nivelului de pregătire a elevului de-a lungul unei perioade de úcolaritate.
243
Metode úi tehnici de evaluare în învăĠământul preúcolar
244
Metoda consemnării grafice a preferinĠelor. Este o metodă care permite prelucrarea úi interpretarea
datelor obĠinute despre fiecare copil prin evidenĠierea zonelor de interes, a preferinĠelor copilului, dar úi a
domeniilor în raport cu care el întâmpină dificultăĠi. In acest scop devine extrem de util de a se realiza
modele grafice simple pentru fiecare copil, în cadrul cărora să se remarce - la nivelul unei săptămâni -
tipurile de activităĠi la care el a participat activ ori, dimpotrivă, faĠă de care manifestă interes scăzut sau
chiar dezinteres.
Metoda portofoliului constă în selectarea, îndosarierea úi păstrarea diferitelor lucrări ale copiilor
(desene, picturi, etc.) pentru ca, pe baza probelor materiale, să poată opera ulterior evaluarea de tip
cumulativ care va marca, de asemenea, progresele pe care ei le-au realizat într-o unitate mai mare de timp.
Portofoliul conservă tipuri de produse pe care sunt capabili să le realizeze copiii. Ele pot fi analizate úi de
către alĠi evaluatori, de către echipe de specialiúti sau de către alte persoane interesate de progresele copiilor,
într-o etapă ulterioară elaborării lor, ca mărturii materializate ale unor ipostaze semnificative ale dezvoltării.
Evaluarea obiectivă a activităĠii preúcolarilor constituie o modalitate prin care se ameliorează
activitatea instructiv-educativă úi prin care educatoarea îúi poate îmbunătăĠi sau corecta stilul de muncă în
funcĠie de rezultatele copiilor.
Succesul sau insuccesul copiilor este în mare măsură determinat atât de stilul de muncă al educatoarei,
cât úi de participarea activă a preúcolarilor la procesul formării propriei personalităĠi.
Bibliografie:
ٳDocumentar metodic pentru activităĠile de educare a limbajului la preúcolari”- Ed. V&I Integral,
Bucureúti , 2001
ٳLaborator preúcolar- ghid metodologic, Ed. V&I Integral, Bucureúti , 2006
245
Softul Educa܊ional – metodă eficientă în procesul de evaluare-învă܊are
I. Introducere
Liceul Tehnologic „Electromureú” din Tîrgu-Mureú are o tradiĠie în conceperea de softuri
educaĠionale, din perspectiva evaluării elevilor. Astfel, ani la rând, elevii noútri, împreună cu profesorii de
la clasă, au încercat úi nu de puĠine ori au reuúit să implementeze în orele de Limba úi literatura română
Softul educaĠional ca mijloc de evaluare.
În acest sens, s-au realizat mai multe activită܊i pentru evaluarea elevilor dintre care amintesc: „Vreme
trece, vreme vine”, „George Bacovia-nucleu al simbolismului românesc”, „Societatea Junimea”, „Ion -
primul roman românesc modern”, „Ultima noapte de dragoste, Întâia noapte de război - roman subiectiv”,
„Enigma Otiliei - roman realist”, „Ipostaze feminine în literatura interbelică”, „Scene din viaĠa de ieri úi de
azi”, „Tema iubirii în literatură”.
Aceste materiale le-am realizat deoarece educaĠia trebuie să pregătească elevul pentru ritmul accelerat
al societăĠii în care trăim, să-i creeze acestuia deprinderi úi abilităĠi de adaptare úi mai mult de atât, însăúi
procesul de instruire trebuie să se adapteze noilor condiĠii. Prin aceste materiale, elevii au fost stimulaĠi faĠă
de nou, le-a fost stimulată imaginaĠia. Varietatea subiectelor úi modalitatea de concepere a softurilor i-au
determinat pe elevi să-úi dezvolte fantezia, inventivitatea, rapiditatea luării unor decizii, reflexele, gândirea
acestora câútigând în profunzime úi rapiditate.
Prin „soft educaĠional” denumim un program proiectat în raport cu o serie de coordonate pedagogice
(obiective comportamentale, conĠinut specific) úi tehnice (asigurarea interacĠiunii individualizate, a
feedbackului secvenĠial úi a evaluării formative); în sens larg, prin soft educaĠional se înĠelege orice program
proiectat pentru a fi utilizat în instruire/învăĠare.
Lucrările realizate de către elevii mei úi prezentate în acest material, au respectat anumite cerinĠe,
care au avut ca scop: captarea atenĠiei, transmiterea de noĠiuni noi, respectarea anumitor reguli de
tehnoredactare, organizarea ideilor în scris, respectarea normelor limbii literare, exprimarea corectă,
coerentă, clară, înlănĠuirea logică a ideilor, respectarea regulilor de ortografie úi punctuaĠie.
În ceea ce priveúte tehnoredactarea, elevii au avut în vedere respectarea anumitor reguli de alcătuire:
x Titlul lucrării, numele realizatorilor, clasa, úcoala de provenienĠă;
Ion
Liviu Rebreanu
Haba Anamaria
Grupul ܇colar Electromure܈ Todoran Mihaela Maria
Ghiurcu܈or-Coman Amalia
Clasa a XI-a A Chertes Elisabeta Ileana
x 4/7/2015
246
x Introducerea( prezentarea pe scurt a proiectului );
Cuprins
• Structura romanului
• Cartea întâia
• "Ultima noapte de dragoste“
• Cartea a doua
• “Întâia noapte de război”
• Bibliografie
Structura romanului
• 2 păr܊i – 2 ipostaze
• "Ultima noapte de dragoste" - aspiraĠia către sentimentul de iubire
absolută
• "întâia noapte de război" - ilustrează imaginea războiului tragic úi
absurd
• 13 capitole
• Tema romanului
• drama intelectualului lucid, însetat de iubirea absolută, dominat de
incertitudini
• Tehnici narative
• naraĠiunea la persoana I (perspectiva auctorială) – caracter
subiectiv
• faptele trecute úi prezente sunt subordonate memoriei involuntare
• unicitatea punctului de vedere - perspectivismul
• introspectiva - monolog interior
• Analizează aspecte ale planului interior úi ale planului exterior
• analepsa
• Rememorarea accidentală a unui eveniment anterior faĠă de povestirea
iniĠială
• antiteza
• gradaĠia
• în prima parte, planul iubirii úi conflictul interior – gradate ascendent
• în a doua parte, planul războiului úi conflictul exterior sunt gradate
ascendent, iar planul iubirii descendent
Iosif Cristin - Radu, Clasa a XI-a A
247
x Încheierea (concluzii);
Personajele
Ion al
Glanetaüului - Rebreanu realizează o suită de schiĠe biografice
- personajele sunt înzestrate cu o trăsătură fundamentală în virtutea
căreia vor acĠiona pe parcursul romanului.
Un ĦĆran harnic, ambiĦios, care - Eugen Lovinescu îl apropie de maeútrii artei clasice - Moliere -
Viclean, inuman, hoĦ.
sacrificĆ orice pentru a-üi atinge scopul prin reducerea eroilor la o singură mare pasiune
- este un roman de observaĠie socială - modul de a acĠiona e o
Ana Florica modalitate fundamentală de caracterizare
- portretele fizice sunt sumare
- oamenii sunt importanĠi prin ceea ce fac
x Bibliografia.
BIBLIOGRAFIE
• Istoria literaturii române contemporane
Alex ûtefĆnescu
• DicĦionar de simboluri
Jean Chevalier
• Versuri üi prozĆ
George Bacovia
• CrestomaĦie de criticĆ üi istorie literarĆ
Ion Buüca
Teodor CapotĆ
Vladimir Cinezan
Ion DrĆgotoiu
Alexandru Hancu
CĆlin Manilici
Doina MĆrghitaü
Titus Moraru
Ion Matei Mureüan
Iuliu Pârvu
Kandor Lajos
Peter MotZan
• Eseul
L. Paicu
M. LazĆr
III. AplicaĠii
248
doua metodă este reprezentată de realizarea de picturi-colaje prin intermediul cărora elevii au interpretat
operele lui Mihai Eminescu -“Luceafărul” úi “Scrisoarea I”.
2.”George Bacovia-nucleu al simbolismului românesc” este un soft educaĠional întocmit cu scopul
de a evalua cuno܈tin܊ele elevilor care studiază pe parcursul anilor de liceu simbolismul, fiind în acelaúi timp
un bun material didactic pentru profesorii de Limba úi literatura română.
Proiectul este structurat în úapte secĠiuni: date despre autor úi operă, integrarea operei bacoviene în
simbolism, poezii reprezentative, cromatica bacoviană, universul poetic, Bacovia interpretat prin grafică,
repere critice.
În secĠiunea Date despre autor úi operă, elevul poate regăsi date referitoare la viaĠa úi activitatea
literară a poetului. Se subliniază faptul că Bacovia a fost pasionat úi de alte arte: muzica úi pictura.
În secĠiunea cromatica bacoviană, elevii au realizat un material care subliniază simbolul culorilor la
Bacovia úi faptul că fiecărui sentiment îi corespunde o culoare.
În ceea ce priveúte receptarea textului poetic bacovian, elevii au selectat acele poezii care sunt
studiate la clasă, care sunt recitate de Bacovia însuúi, abordând principalele teme: oraúul de provincie, tema
naturii ca stare de spirit, tema anotimpurilor apocaliptice, iubirea sâcâitoare, moartea ca proces de
descompunere, solitudinea dezolantă, úi motivele specifice: motivul apei ca substanĠă erozivă, motivul
instrumentelor muzicale, motivul cromatic, motivul olfactiv.
CreaĠia bacoviană a constituit o provocare pentru elevul Maier Emanuel, care a încercat o
interpretare grafică a temelor úi motivelor bacoviene.
249
Poezia “Decembre”
Desen de Emanuel Maier
3. ”Societatea Junimea”
În urma experienĠei acumulate de-a lungul anilor, elevii au realizat un soft educaĠional complex, ce
se adresează elevilor úi profesorilor, un material accesibil úi uúor de utilizat la clasă.
Acest soft a fost premiat cu locul II pe Ġară la concursul Scriitori români în biblioteca virtuală, la
secĠiunea Enciclopedie.
Proiectul este structurat în două secĠiuni: Societatea junimistă úi Scriitorii junimii.
Am ales această temă, deoarece, datorită junimiútilor literatura română dă naútere aúa numitei epoci
a marilor clasici: Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ion Luca Caragiale úi Ioan Slavici.
În prima secĠiune “Societatea junimistă”, se pot regăsi date referitoare la constituirea societăĠii
Junimea úi activitatea mentorilor ei. Un punct al acestei secĠiuni se referă la ideologul miúcării, Titu
Maiorescu, care úi teoretizează concepĠia junimistă: lupta împotriva formelor fără fond, susĠinerea tezei artă
pentru artă, promovarea spiritului critic úi a exigenĠei în valorizarea literaturii.
Ultima parte se referă la Ideologia Junimii. În final, am conceput un test pentru ca elevul să-úi poată
verifica, după parcurgea materialului, cunoútinĠele acumulate.
În secĠiunea a doua, elevii s-au axat pe clasicii literaturii române, deoarece, în cei patru ani de liceu,
operele acestor autori se regăsesc în Programa úcolară. În acest sens, dacă este deschisă fereastra “Date
biografice”, elevul poate să regăsească cronologic date despre fiecare dintre cei patru clasici ai literaturii
române úi operele pe care aceútia ni le-au lăsat moútenire. Se poate crea o imagine asupra locurilor natale
ale poetului sau scriitorului abordat. În fiecare fereastră deschisă, se regăsesc câteva dintre cele mai
representative creaĠii ale scriitorilor, repere critice, câteva secvenĠe din ecranizările celebre úi câte un test
de verificare a cunoútinĠelor.
În secĠiunea “Repere critice”, elevul face cunoútinĠă cu referinĠele criticilor: Garabet Ibrăileanu,
Nicolae Iorga, George Călinescu.
În ceea ce priveúte opera lui Creangă, elevii s-au axat pe “Amintiri din copilărie”, operă de maturitate.
Imaginile video, prezentând fragmentele “Pupăza din tei” úi “La cireúe”, îl determină pe elev să îúi creeze
o imagine de ansamblu asupra jocului úi inocenĠei, specifice vârstei.
IV. Concluzii
În concluzie, putem afirma că, în contextual unei societăĠi aflate într-o continuă căutare, se impune
adoptarea unor strategii, care să îl determine pe elev să comunice cu ceilalĠi, să lucreze în echipă, să
contracareze efectul izolării. Cel mai important lucru pentru noi este acela că ne-am asumat această
provocare. Se spune că cel mai mare eúec este acela de a nu încerca. Odată ce ai descoperit ceva ce faci cu
plăcere, ai úansa să devii cel mai bun în acel domeniu. Reuúita acestui proiect s-a bazat, de fapt, pe spiritul
de echipă, pe schimbul de idei, pe creativitate úi pe entuziasm. Asta ne-a ajutat úi ne ajută în continuare să
trecem peste orice dificultate.
250
V. Bibliografie
Adriana Iliescu, “Poezia simbolistă românească”, Editura “Minerva”, Bucureúti, 1985;
Ioan MihuĠ, “Simbolism.Modernism.Avangardism”, Editura “Didactică úi pedagogică”,
Bucureúti, 1976;
Alex ùtefănescu, „Istoria literaturii române contemporane”, Editura „Maúina de scris”, Bucureúti,
2008
Nicolae Manolescu, „Istoria critică a literaturii române”, Editura „Paralela” 45, Piteúti, 2008
251
METODE MODERNE DE EVALUARE
Husariu Alina
Bibliografie:
Breben, S., Metode interactive de grup, Arves, 2002
Mătăsaru, M., Secrete metodice, Bacău, Rovimed, 2008
Radu, I.T., Evaluarea în procesul didactic, Bucureúti, EDP, 2000
253
METODE TRADI܉IONALE DE EVALUARE
Strategiile moderne de evaluare urmăresc să accentueze dimensiunea acĠiunii evaluative care oferă
elevilor suficiente úi variate posibilităĠi de a demonstra ceea ce útiu ca ansamblu de cunoútinĠe, dar mai ales,
ceea ce pot să facă( priceperi, deprinderi, abilităĠi, competenĠe).
Evaluarea formativă, continuă úi regulată este implicită demersului pedagogic curent în orele de
tehnologii, permiĠând, atât profesorului cât úi elevului, să cunoască nivelul de achiziĠionare a competenĠelor
úi a cunoútinĠelor, să identifice lacunele úi cauzele lor, să facă remedierile care se impun în vederea reglării
(ajustării) procesului de predare / învăĠare. Pentru a se realiza o evaluare cât mai completă a învăĠării, este
necesar să se aibă în vedere, mai ales în evaluarea formativă continuă, evaluarea nu numai a produselor
activităĠii úi învăĠării elevilor, ci úi a proceselor de învăĠare, úi a competenĠelor achiziĠionate, a atitudinilor
dezvoltate, precum úi a progresului elevilor. Este evident că modalităĠile (metode, instrumente) tradiĠionale
de evaluare nu pot acoperi toată această paletă de rezultate úcolare care trebuie evaluate. În aceste condiĠii,
pentru a putea obĠine cât mai multe date relevante privind învăĠarea, este necesar ca pentru evaluare
profesorii să facă apel la metode úi instrumente complementare de evaluare, cum ar fi:
- Observarea sistematică (pe baza unei fiúe de observare); - Tema de lucru (în clasă, acasă) concepută
în vederea evaluării; - Proba practică; - InvestigaĠia; - Proiectul; - Portofoliul;
-Autoevaluarea
Observarea sistematică a activităĠii úi comportamentului elevilor
Furnizează informaĠii asupra performanĠelor elevilor privind capacitatea lor de acĠiune, relaĠionare, a
competenĠelor úi abilităĠilor de care dispun.
ModalităĠile de inregistrare a informaĠiilor sunt:
- fiúa de evaluare; - scara de clasificare; - lista de control/verificare
Fiúa de evaluare înregistrează date despre evenimente importante úi interpretările profesorului care
surprinde modelul comportamental al elevilor:
- modul în care elevul îúi expune cunoútinĠele úi capacităĠile în experimente;
- desene;
- atitudinea faĠă de desfăúurarea unei activităĠi;
- atitudinea útiinĠifică;
- interesul;
- aprecieri;
- adaptarea socială.
Avantaj:
¾ nu depinde de capacitatea de comunicare a elevului cu profesorul
Dezavantaj:
¾ consum mare de timp
¾ cotă ridicată de obiectivitate.
Scara de clasificare însumează un set de comportamente însoĠit de un tip de scară (scara Liket). Se
prezintă un număr de enunĠuri în raport de care elevul trebuie să-úi manifeste acordul în cinci trepte-
puternic acord, acord, indecis(neutru),dezacord, puternic dezacord.
Pentru disciplina Limba si Literatura romana, pot fi folosite în evaluarea atitudinii elevului faĠă de o
activitate de învăĠare sau faĠă de o sarcină de lucru, individual sau în grup, următoarele clasificări:
254
Exemplu:
1. Participarea elevului la sarcina de lucru: 2. Gradul de adaptabilitate al elevului:
Deloc da nu Puternic dezacord da nu
PuĠin da nu Dezacord da nu
Ocazional da nu Neutru da nu
Frecvent da nu Acord da nu
Permanent da nu Acord puternic da nu
Avantaje:
- se elaborează uúor; - este obiectivă în evaluarea abilităĠilor.
InvestigaĠia
Este o metodă ce presupune căutare, cercetare a unor situaĠii noi, pornind de la situaĠii deja cunoscute,
de la cunoútinĠe deja dobândite.
Presupune respectarea următoarelor etape:
- atribuirea unor instrucĠiuni precise sarcinii;
- aplicarea demersului investigativ în situaĠii noi de învăĠare.
Evaluarea investigaĠiei se realizează holistic, urmărindu-se:
- strategia de rezolvare;
- aplicarea cunoútinĠelor;
- corectitudinea aplicării cunoútinĠelor;
- abilitatea;
- produsul;
- atitudinea în faĠa sarcinii;
- dezvoltarea unor deprinderi de lucru în grup.
Demersul investigativ presupune:
- definirea problemei,
- alegerea metodei/ metodologiei;
- identificarea soluĠiilor.
„InvestigaĠi cum influenĠează lumina dezvoltarea unei plante!”
Proiectul:
Activitate mai amplă decât investigaĠia, începe în clasă prin definirea úi înĠelegerea sarcinii, se
continuă acasă pe parcursul unui timp mai îndelungat în care elevul are consultări cu profesorul, se încheie
tot în clasă prin prezentarea în faĠa colegilor a unui raport asupra rezultatelor obĠinute sau a produsului
realizat. Proiectul poate fi individual sau de grup. Titlul sau subiectul va fi ales de către profesor sau elevi.
Portofoliul
Reprezintă o metodă de evaluare complexă, care oferă posibilitatea de a se emite o judecată de
valoare, bazată pe un ansamblu de rezultate.
Portofoliul oferă o imagine completă a progresului înregistrat de elev de-a lungul intervalului de timp
pentru care a fost proiectat, prin raportarea la criterii formulate în momentul proiectării. Se poate încadra
într-o evaluare sumativă, furnizând o informaĠie privind evoluĠia úi progresele înregistrate de elev în timp.
255
Utilitatea portofoliilor derivă din următoarele consecinĠe:
¾ Elevii devin parte a sistemului de evaluare úi pot să-úi urmărească, pas cu pas, propriul progres
¾ Elevii úi profesorii pot comunica (oral sau în scris) calităĠile, defectele úi ariile de îmbunătăĠire
a activităĠilor
¾ Elevii, profesorii úi părinĠii pot avea un dialog concret despre ceea ce elevii pot realiza,
atitudinea faĠă de o disciplină
¾ Factorii de decizie vor avea o imagine mai bună asupra a ceea ce se petrece în clasă.
Structura úi componenĠa unui portofoliu se subordonează scopului pentru care a fost proiectat úi nu
invers.
Pot fi concepute portofolii pe un anumit tip de competenĠe.
Exemplu:
„Protejarea mediului” care poate cuprinde sarcini de lucru variate, subsumate acestei competenĠe.
Portofoliul poate cuprinde:
¾ Răspunsuri la chestionare privind protejarea mediului;
¾ Proiecte pe acestă temă;
¾ CreaĠii úi compuneri literare;
¾ Modele practice însoĠite de fotografii, filme, diapozitive;
¾ Postere, colaje, desene, caricaturi;
¾ ContribuĠii la reviste úcolare, emisiuni radio, înregistrări.
Autoevaluarea:
Implicarea elevilor în aprecierea propriilor rezultate are efecte benefice pe mai multe planuri:
¾ Profesorul dobândeúte confirmarea aprecierilor sale în opinia elevilor, referitoare la rezultatele
constatate
¾ Elevul exercită rolul de subiect al acĠiunii pedagogice, de participant la propria sa formare
¾ Ajută pe elevi să aprecieze rezultatele obĠinute úi să înĠeleagă eforturile de atingere a
competenĠelor stabilite
¾ Cultivă motivaĠia lăuntrică faĠă de învăĠătură úi atitudinea pozitivă, responsabilă.
Chestionar Exemplu:
Unitatea de învăĠare vizată: „VegetaĠia, fauna úi solurile”
Enumeră modalităĠile pe care le-ai parcurs pentru a înĠelege stările de agregare.
Prin efectuarea experimentului, am învăĠat:
a) ………………………………………………………………………………
b) ………………………………………………………………………………
c) ………………………………………………………………………………
256
Au apărut câteva dificultăĠi: ……………………………………………………………
Pentru a-mi îmbunătăĠi activitatea trebuie să: …………………………………………
Activitatea mea poate primi calificativul: ……………………………………………..
BIBLIOGRAFIE:
Bârgăoanu P., Octavian MândruĠ - Metodica predării geografiei, E.D.P., Bucureúti, 1979
Bruner I. S. – Pentru o teorie a instruirii (traducere), E.D.P., Bucureúti, 1970
Centrul NaĠional de Formare a Personalului din ÎnvăĠământul Preuniversitar – ghidul
programului de informare/ formare a institutorilor/ învăĠătorilor
Cerghit I. – Metode de învăĠămnt, E.D.P., Bucureúti, 1976
257
EVALUAREA ÎN ÎNVĂ܉ĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR -
Între online ܈i tradi܊ional
METODE ܇I TEHNICI DE EVALUARE ÎN ÎNVĂ܉ĂMÂNTUL ONLINE
Prin platformele ܈i aplica܊iile disponibile online, drumul este larg deschis pentru diverse tehnologii
utile în predare ܈i evaluare, dar ceea ce trebuie să vină întâi este modul în care tehnologia va îmbunătă܊i
pedagogia folosită. Deci, pedagogia mai întâi; apoi tehnologia.
Experien܊a actuală ne ajută să înĠelegem că tehnologiile sunt instrumente de aplicat cu aten܊ie ܈i în
mod adecvat. Provocarea pentru profesori este să se îndepărteze de no܊iunea de evaluare ca document Word
– adică de la simpla înlocuire a unei bucă܊i de hârtie cu un document electronic – ܈i să folosească tehnologia
pentru a-i ajuta pe elevi să devină autonomi în învă܊are.
Învă܊area – ܈i evaluarea – bazată pe proiect, cu utilizarea media, poate oferi elevilor o serie de op܊iuni.
Experien܊a mea este că le place acest lucru. Creativitatea manifestată este uluitoare. Dar nu pierde܊i din
vedere natura academică a misiunii – cu alte cuvinte, ce dori܊i ca elevii să vă arate că ܈tiu – au învă܊at să
facă?
Profesorii care caută modalită܊i de integrare a tehnologiei prin intermediul re܊elelor de socializare în
sarcini ܈i evaluare au alegeri aproape nelimitate.
Să enumerăm câteva:
– Google Classroom: aici pute܊i discuta cu elevii – Meet video chat e inclus gratuit acum; pot fi
corectate temele ܈i poate fi oferit feedback direct fiecărui elev, se poate crea o bancă de comentarii pentru
feedback mai facil pe baza celor mai frecvente comentarii pe care le oferi܊i elevilor etc.
– Google Jamboard este un mod de vizualizare foarte facil al unor răspunsuri scurte – to܊i elevii pot
vedea toate răspunsurile date pe post-it-uri virtuale.
– Google Forms (permite conceperea unor formulare care pot fi utilizate pentru a ob܊ine feedback,
pentru a trimite confirmări de participare la un eveniment, dar ܈i pentru a crea teste scrise. Serviciul permite
profesorului să includă imagini sau video pentru interpretare sau ca material de reflec܊ie pentru elev. Elevii
pot primi atât întrebări deschise, cât ܈i închise, cu mai multe variante de răspuns, sau nu.) Func܊ia Quiz
permite, pe mai departe, oferirea de feedback prompt. Elevii pot afla imediat dacă la un test cu răspunsuri
la alegere au răspuns corect sau nu.
Aici măiestria profesorului este să construiască distractori (răspunsuri gre܈ite, care rezultă dintr-un
proces de gândire eronat, dar frecvent la elevi) cât mai buni. Mai mult, putem să includem explica܊ii pentru
răspunsul gre܈it, explica܊ii pe care elevul să le primească de îndată ce a terminat testul. În plus, elevii pot
relua testul.
– Kahoot – baza pedagogică a acestei aplica܊ii este că elevii devin „profesori”, construind ei în܈i܈i
itemi de teste.
– Wordwall – mai multe tipuri de activită܊i potrivite pentru evaluare, mai ales la învă܊ământul primar.
258
Există, de asemenea, multe programe de anima܊ie pe care elevii le pot folosi pentru a realiza
prezentări: Prezi, Animaker etc. Elevii pot să realizeze filmule܊e cu screencast-o-matic în care să surprindă
atât imagine de pe interfa܊a device-ului propriu, cât ܈i vocea proprie.
Se spune că cel mai bun instrument este cel pe care oamenii îl vor folosi. De aceea, vă încurajăm să
explora܊i ܈i permite܊i si elevilor să facă acela܈i lucru.
În contextele online, implicarea este absolut esen܊ială ܈i aceste instrumente trebuie să creeze o
interac܊iune umană mai profundă ܈i mai semnificativă.
Produsele elevilor sunt cea mai bună dovadă a calită܊ii educa܊ionale, iar creativitatea pe care
tehnologia î܊i permite să o exprimi este ceva despre care profesori din diverse col܊uri ale lumii vorbesc în
mod constant într-un sens pozitiv.
259
LECğIA DE MUZEU – MODALITATE MODERNĂ DE REALIZARE
A OREI DE EDUCAğIE PLASTICĂ
Organizate după criterii útiinĠifice care urmăresc o tematică tot mai specializată, prezentată marelui
public într-un mod cât mai atractiv úi mai grăitor, muzeele úi expoziĠiile găzduite de acestea îndeplinesc un
rol de însemnătate esenĠială pentru educarea úi instruirea maselor, Ġinând seama de transformările rapide úi
continue ale societăĠii.
Considerat agent al socializării, muzeul propune o legătură strânsă între cultură, roluri, grupuri,
instituĠii úi societate în ansamblu. El instituie un dialog permanent cu publicul, patrimoniul devenind un
instrument social activ, promotor al unei politici cultural pozitive, de coeziune între grupurile sociale, aflat
în serviciul populaĠiei úi al educaĠiei
ExpoziĠia reprezintă principala formă specifică de manifestare cultural – educativă a muzeului. Ea
presupune o formă de comunicare a unei informaĠii complexe úi specializate, folosind drept mijloc de
comunicare expunerea ordonată a obiectelor úi imaginilor după o schemă adecvată scopului comunicării.
Teoriile contemporane ale educaĠiei demonstrează influenĠa socioculturii, a conĠinutului învăĠării
asupra copilului, dar úi rolul mediului de lucru în eficientizarea rezultatelor úcolare. Mediul educaĠional
poate ameliora anumite componente implicate în procesul de asimilare-redare, investigare experimentală úi
transfer, parcurs de elev în perioada formării sale. În acest context clasa nu mai poate reprezenta unicul
spaĠiu al desfăúurării unor activităĠi de predare-învăĠare-evaluare. Acelaúi lucru se observă úi în organizarea
úi desfăúurarea activităĠii muzeelor, a căror funcĠie educaĠională a fost recunoscută încă din etapa formării
lor. Având rolul de a forma úi informa în acelaúi timp, dar într-o măsură diferită, úcoala úi muzeul se
completează reciproc, fiind expresie a procesului reformator al sistemului educaĠional promovând o
participare activă a educatului în procesul de învăĠare, precum úi implicarea acestuia în interacĠiuni dirijate
cu mediul înconjurător.
ModalităĠile de activităĠi didactice ce se pot organiza în cadrul muzeului úi expoziĠiei pot fi : vizita
organizată, vizita tematică, lecĠia de muzeu.
Fiind organizată în muzeu, acest tip de lecĠie foloseúte drept material didactic expoziĠia, dar úi o serie
de materiale suplimentare: materiale de muzeu ce pot fi scoase din depozit úi puse la dispoziĠia profesorului
cu respectarea condiĠiilor de securitate úi conservare, materiale didactice aduse de cadrul didactic (
diapozitive, hartă etc.), pe care muzeul îi oferă posibilitatea să le folosească.
Noile politici educaĠionale vizează un învăĠământ modern, creativ, bazat pe strategii didactice
inovatoare, pe prezenĠa úi spiritul acĠiunii personalităĠii creatoare a educatorului, raporturi extinse între
úcoală úi societate. În cadrul dimensiunii artistice a sistemului educaĠional, muzeul de artă deĠine o funcĠie
primordială. Pornind de la o vizită prin care elevul ia contact cu acest mediu, prin contemplarea unei opere
artistice, acesta are posibilitatea descoperirii semnificaĠiilor acestuia.
SpaĠiul plastic devine astfel pentru úcolar un suport al declanúării resorturilor afective, interioare. Este
spaĠiul în care elevul se exprimă liber, neîngrădit, prin diverse forme de limbaj, despre orice aspect al
realităĠii imediate, palpabile sau imaginare. InfluenĠa úcolii, dezvoltarea proceselor de abstractizare în jurul
vârstei de 7-8 ani determină responsabilitate din partea învăĠătorului / educatorului de artă. Orientarea
preocupărilor copilului mai târziu, în învăĠământul gimnazial, e realizată de către profesorul de educaĠie
plastică prin prezenĠa temelor cu un bogat conĠinut afectiv, tehnici atrăgătoare asimilate sub forma jocului
cu arta, prin încurajarea modalităĠilor diverse de exprimare liberă, spontană, prin protejarea sensibilităĠii
native úi specifice a fiecărui elev. Prin transferarea acestor responsabilităĠi în spaĠiul referenĠial al muzeului
de artă, rezultatele acestui demers didactic specific educaĠiei artistice câútigă în eficienĠă úi durată.
260
Exemple de activităĠi desfăúurate în muzeu
Procedura denumită “D’apres” – realizarea unei lucrări inspirate după o operă a unui maestru – este
caracteristică artei moderne. FaĠă de copia tradiĠională, este o tentativă de reflectare critică cu mijloacele
picturii a operelor pe care artistul le consideră determinante pentru reconstrucĠia propriei genealogii: în
locul imitării modelului, autorul unei lucrări “d’apres” evidenĠiază în general caracteristicile pe care le
consideră potrivite propriei sensibilităĠi. Practica “d’apres” se conturează astfel drept o procedură ce
„depăúeúte realizarea conceptuală în numele revendicării particularităĠilor intelectuale ale artistului, un fel
de act critic realizat cu instrumentele picturii.”
Mijloace de ilustrare a acestei proceduri : folosirea în reproducere a unor culori diferite faĠă de cele
utilizate de pictori; utilizarea unor tehnici diferite faĠă de cele ale originalului în ilustrarea aceluiaúi subiect
;adăugare sau eliminare de elemente plastice faĠă de original; tratarea într-o manieră ironică a unui subiect
( „ caricatură plastică”)
Exemple de reproduceri în stilul “d’apres” realizate de elevi :
Jocul cadranelor ( se formează grupuri de câte patru elevi, fiecare realizând o reproducere a unui sfert
dintr-un tablou ; elevii colaborează în finalizarea tabloului, încercând fiecare să utilizeze aceeaúi paletă
cromatică, corespunzătoare operei reproduce
Puzzle - după observarea imaginii integrale, elevii trebuie să refacă din elementele de puzzle tabloul
iniĠial, dovedind spirit de observaĠie, spirit discriminativ.
SpaĠiul muzeal poate influenĠa pozitiv performanĠele úcolare ale elevilor la nivelul disciplinei
EducaĠie plastică. ActivităĠile realizate în muzeul de artă prin metode úi tehnici moderne de lucru pot căpăta
caracterul unor „lecĠii” de completare úi consolidare a conĠinutului informaĠional, oferind multiple beneficii
pentru calitatea demersului didactic pe mai multe dimensiuni: dezvoltarea deprinderilor, abilităĠilor practice
úi aptitudinilor artistico-plastice úi tehnice; dezvoltarea percepĠiei spaĠiului; participarea activă a elevilor la
procesul de asimilare prin mobilizarea unor componente psihologice, cognitive úi formative; conturarea
unor interese, a unor mobiluri interioare, favorizând creúterea randamentului úcolar prin contactul cu opera
de artă autentică.
BIBLIOGRAFIE:
1. Apud Toma, Iulian-Dalin Ionel, „Muzeul contemporan- Programe educaĠionale”, Ed. Institutul
European, iaúi, 2007, p. 16
2. Ghidul seriei “Marile muzee ale lumii”, Ed. Adevărul, 2005, Bucureúti
3. Nicolescu, C., „Muzeologie generală”, E.D.P., Bucureúti, 1978
4. ùuúală, Ion N., “Estetica úi Psihopedagogia Artelor Plastice úi Designului”, Ed. Sigma, Bucureúti,
2000
261
EVALUAREA ÎN MEDIUL ONLINE
ÎN ÎNVĂğĂMANTUL PRE܇COLAR
262
EVALUARE LA DISTAN܉Ă:
EVALUĂRI TRADI܉IONALE VS. ALTERNATIVE
„Performan܊ele de evaluare sunt activită܊i de zi cu zi care pot fi, de asemenea, demonstra܊ii autentice
܈i captivante ale abilită܊ile elevilor de a se confrunta cu provocările centrale ale unei discipline în contexte
de via܊ă reală” (Kulieke, Bakker, Collins, Fennimore, Fine, Herman, Jones, Raack ܈i Tinzmann, 1990, p.2).
Evaluarea este una dintre componentele esen܊iale ale curricumului. Oamenii din cadrul educational-
comunitatea, adică factorii de decizie, educatorii, studen܊ii, părin܊ii, administratorii, au idei diferite cu
privire la implementarea strategiilor de evaluare (Dietel, Herman ܈i Knuth, 1991). În timp ce unii cred că
metodele traditionale de evaluare sunt mai eficiente, al܊ii consideră că instrumentele alternative de evaluare
sunt superioare. Acest articol este scris pentru a informa oamenii în special în domeniul educa܊iei despre
practicile de evaluare la distan܊ă.
Cu toate acestea, con܊inutul evaluării nu este un domeniu specific ܈i poate fi aplicat la diferite setări
de instruire (Simonson, Smaldino, Albright ܈i Zvacek, 2000). Prin urmare, oricine are legătură directă sau
indirectă cu educa܊ia – la distan܊ă sau fa܊ă în fa܊ă – ar putea găsi utile informa܊iile prezentate în acest articol.
În mod similar, Hughes (în Bailey, 1998) critică testele cu alegere multiplă pentru următoarele aspect:
Eseuri: Eseurile sunt instrumente eficiente de evaluare, deoarece întrebările sunt flexibile ܈i evaluează
de ordin superior abilită܊i de învă܊are. Cu toate acestea, ele nu sunt foarte practice din cauza faptului că sunt
dificil de corectat, sunt consumatoare de timp. În plus, subiectivitatea ar putea fi o problemă în punctare.
Crearea unei rubrici ar putea fi utilă pentru a nota eseurile (Simonson et al., 2000). O rubrică poate fi definită
ca „o scală de evaluare a criteriilor, care oferă profesorilor un instrument care le permite să urmărească
performan܊a elevilor” (Abrenica, document online).
Instrumente alternative de evaluare:
Potrivit lui Simonson ܈i al܊ii, există trei abordări în evaluarea alternativă: Evaluarea authentică este
evaluare bazată pe performan܊ă ܈i evaluare constructivistă. În mod similar, sugerează Reeves (2000). trei
strategii principale pentru a integra evaluarea alternativă în setările de învă܊are online: 1. evaluarea
cognitivă, 2. evaluarea performan܊ei, 3. evaluarea portofoliului.
Cercetătorii ܈i educatorii folosesc termenul de performan܊ă bazat pe evaluare alternativă ܈i evaluarea
autentică în mod interschimbabil. După cum afirmă Wangsatorntanakhun (1997) termenul, evaluarea
bazată pe performan܊ă, îmbră܊i܈ează atât evaluarea alternativă, cât ܈i evaluarea autentică. Prin urmare, pe
tot parcursul acestui articol, evaluarea performan܊ei este folosită pentru a se referi la evaluarea alternativă.
Există două concepte majore care descriu evaluarea performan܊ei: „1. Performan܊a unui elev este data
de generarea activă a unui răspuns care este observabil direct sau indirect prin intermediul unui produs
permanent; 2. Autentic- natura sarcinii ܈i contextul în care are loc evaluarea este relevantă ܈i reprezintă „
probleme reale sau probleme ale lumii” (Elliott, 1995).
Evaluarea autentică urmăre܈te să coreleze instruc܊iunile cu lumea reală - experien܊a elevilor. Sarcina
trebuie să fie semnificativă pentru a fi autentică (Simonson et al.). Clipire (1997) subliniază, de asemenea,
rolul autenticită܊ii ܈i afirmă că evaluările alternative necesită un nivel superior de gândire, astfel încât elevii
să poată rezolva probleme din via܊a reală.
În cele din urmă, Bailey (1998) relatează că testele de performan܊ă nu se referă doar la autenticitatea
lor, ci ܈i la natura lor directă ܈i extrem de contextualizată.
264
METODE ùI TEHNICI DE EVALUARE
ÎN ÎNVĂğĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
Procesul de evaluare ne îngăduie să ne exprimăm opinia “asupra stării unui fapt, proces la un anumit
moment, din perspectiva informaĠiilor pe care le culegem cu ajutorul unui instrument care ne permite să
măsurăm în raport cu o anumită normă la care ne raportăm” (Etienne Brunswic).
Prin strategie se înĠelege, în sens larg, totalitatea acĠiunilor întreprinse într-o organizaĠie (militară,
economică, educaĠională etc.) pentru atingerea obiectivelor stabilite pe termen lung sau mediu.
Strategia are ca scop asigurarea úi pregătirea resurselor umane úi materiale, probleme de planificare
úi organizare a muncii, de cooperare în cadrul organizaĠiei sau cu alte organizaĠii etc., potrivit funcĠiilor
managementului modern, toate acestea având însă un caracter anticipativ, cu bătaie lungă, deci un pronunĠat
spirit de previziune. Se poate asocia termenul de strategie, definit astfel, cu activitatea didactică în general
úi cu cea de evaluare, în particular. Activitatea didactică, indiferent de tipul úi gradul (nivelul) instituĠiei de
învăĠământ, se desfăúoară în conformitate cu anumite finalităĠi, cunoscute sub denumirea de obiective
pedagogice sau didactice.
Pentru atingerea acestor obiective, atât la nivelul instituĠiei de învăĠământ, cât úi la nivelul grupei,
intră în joc resursele materiale (spaĠii de învăĠământ, mobilier, materiale didactice, mijloace tehnice etc.)
dar úi cele umane (educatoare, copii, personal auxiliar etc.), au loc procese de planificare, organizare úi
dirijare, de control úi evaluare, toate acestea, împreună, vizând atingerea obiectivelor pedagogice stabilite.
De priceperea utilizării resurselor úi de capacitatea de conducere a procesului de învăĠământ (deci, de
strategia didactică) depind, în ultimă instanĠă, performanĠele obĠinute de preúcolari.
Deoarece în activitatea din grădiniĠă domină un caracter formativ, educativ, cu finalităĠi de
perspectivă, evaluarea este fragmentară, incompletă; procesul evaluării preúcolarilor este dificil úi permite
prognoze pe termen scurt. Astfel ca, metodele tradiĠionale de evaluare, evaluarea prin probe orale, cea prin
probe scrise úi evaluarea prin probe practice, sunt completate de procedee complementare: interviul,
investigaĠia, evaluarea cu ajutorul calculatorului, studiul de caz, portofoliul úi proiectul. “Procesul evaluativ
este totodată úi un punct de pornire, deoarece activitatea este adecvată nevoilor de educaĠie úi posibilităĠilor
reale de a le satisface, procesul de evaluare capătă o structură ciclică, iar evaluarea joacă un rol reglator”.
(Gh. Tomúa)
Metodele interactive de grup caută să dobândească astăzi un rol tot mai important în evaluarea
preúcolarilor. Acestea sunt diferite pentru diversele tipuri de activităĠi din grădiniĠă. Pentru activităĠi de
predare-învăĠare se folosesc mozaicul, cubul, puzzle, învăĠarea în cerc, harta cu figuri úi altele, în timp ce
metodele de fixare, consolidare úi evaluare sunt: piramida, ghicitorile, ciorchinele, benzi desenate, posterul,
trierea aserĠiunilor, sintetizarea, analizarea úi interpretarea imaginilor, categorizarea, etc.
Dintre acestea, mă voi opri la câteva, inserate uneori de noi în cadrul activităĠilor la grupă, mai mult
sau mai puĠin conútient, unele dintre ele fiind declarate metode de grup interactive abia de curând.
Trierea aserĠiunilor reprezintă o metodă care se bazează pe analiză pentru a reliefa trăsăturile
definitorii ale unei noĠiuni, idei, opinii, iar aserĠiunea este un enunĠ care este dat ca adevăr. În cadrul acestei
metode, obiectivul urmărit este exersarea capacităĠii de analiza asupra unor idei în vederea selectării lor
după diferite criterii.
Educatoarea prezintă copiilor enunĠuri, cerându-le să spună dacă sunt adevărate sau false. Este clar
ca e vorba de exerciĠii de fixare úi evaluare, cunoútinĠele fiind deja însuúite, copiii fiind puúi doar în situaĠia
265
de a-úi aminti noĠiuni, informaĠii sau de a decide natura unei afirmaĠii. Pentru grupele mici se utilizează mai
ales forma cu imagini a metodei, selectându-se comportamente în imagini sau diferite sarcini úi cerându-le
copiilor să pună buline diferite pentru adevărat úi fals (dacă în imagine văd un copil ce rupe o floare vor
pune, de ex. o bulină neagră, iar dacă văd un copil ce ajută o bătrână, una galbenă). De asemenea, activitatea
matematică se poate evalua printr-o fiúă de acest gen, aducând transformări moderne la nivelul itemilor
care vor fi «pune buline negre unde e greúit úi galbene unde e corect».
Metoda trierii aserĠiunilor are ca beneficii: exersarea capacităĠii de analiză, de decizie, de selecĠie úi
de a opta; îmbinarea formelor de organizare; stimularea încrederii în forĠele proprii úi caracterul antrenant.
Analizarea úi interpretarea imaginilor este o tehnică specifică activităĠii didactice care utilizează
fotografii, postere, picturi, planúe, desene, pentru a ilustra un subiect atunci când contactul cu realitatea nu
este posibil sau când secvenĠa didactică impune analizarea imaginilor úi interpretarea acestora.
Obiectivul urmărit în folosirea acestei metode îl constituie exersarea capacităĠii de a analiza o imagine
în scopul înĠelegerii unui conĠinut abordat. Una dintre modalităĠile de desfăúurare a actului didactic ce
include metoda analizei imaginilor, se comportă astfel: educatoarea împarte colectivul în grupe de câte
patru copii úi le împarte imagini diferite. Se anunĠă sarcina: prezentaĠi ce aveĠi în imagini.
La vârsta preúcolară operaĠiile gândirii fiind în etapa de exersare, e necesar ca educatoarea să
direcĠioneze copiii spre analiza planúei. Imaginea poate fi prezentată de un lider sau toĠi copiii pot participă
la răspuns. O altă modalitate de utilizare a metodei este evaluarea poveútilor sau a poeziilor învăĠate; mai
multe planúe, imagini sunt analizate, descrise în vederea recunoaúterii apartenenĠei la o anumită
poveste/poezie úi cu scopul de a-úi reaminti anumite aspecte legate de lumea poveútilor sau de a reactualiza
poezii.
La final, copiii pot fi evaluaĠi în funcĠie de acurateĠea prezentării, de identificarea corectă a
elementelor, de utilizarea cuvintelor cheie care îmbracă prezentarea. Analizarea úi interpretarea imaginilor
poate implica copiii în adevărate dispute de susĠinere a argumentelor pro úi contra. Astfel, avantajele
metodei se refera la: stimularea competiĠiei, a confruntării de idei, a cooperării; exersarea operaĠiilor
gândirii; evaluarea reprezentărilor copiilor; formarea úi dezvoltarea abilităĠii de expunerea a ideilor úi
exersarea capacităĠii de a descrie.
De asemenea, o altă metodă, deúi mai dificilă pentru nivelul I, este Diagrama Venn, care selectează
asemănările dintre două noĠiuni, fenomene, personaje, etc. Se pot desena/forma două cercuri suprapuse
parĠial (pentru asemănări) în care să se pună de exemplu imagini specifice din două poveúti cunoscute, iar
pe partea de intersecĠie a cercurilor să se afle trăsături comune extrase din aceste povesti. Astfel, metoda se
poate utiliza pentru evaluare.
Evaluarea noĠiunii de copil, fetiĠă-băiat, pentru anotimpuri, fenomene, animale sălbatice-domestice,
etc. Modul în care se poate folosi această metodă sau elemente ale acesteia, este împărĠirea unor personaje,
de ex. după trăsături: personaje pozitive/bune úi negative/rele.
ÎnvăĠământul modern a impus o organizare a procesului instructiv – educativ care să se bazeze pe
precizarea úi analiza a ceea ce trebuie sa facă úi să útie preúcolarul în urma instruirii. “Pentru copil, să útie,
să înĠeleagă, înseamnă să stabilească relaĠii între diferite domenii de cunoaútere, ceea ce presupune o
abordare interdisciplinară a actului didactic, deci úi a evaluării.
Acest tip modern de apreciere prezintă avantaje pentru ambii colaboratori ai demersului instructiv.
Dezvoltarea creativităĠii, realizarea unei compoziĠii plastice personale, stimularea abilităĠilor practic-
aplicative, dezvoltarea comunicării úi a simĠului estetic sunt doar câteva avantaje pentru preúcolari, iar în
ceea ce priveúte cadrul didactic, evaluarea interdisciplinară este o sursă de date despre calitatea activităĠii
desfăúurate.
În vederea realizării unor astfel de evaluări, au loc transformări la nivelul itemilor, prin înlocuirea
celor de tipul: încercuieúte, colorează, uneúte cu o linie; cu itemi care oferă copiilor posibilitatea de a-úi
constitui aproape singuri fiúa de lucru: decupează úi aplică, completează prin pictură sau desen, caută úi
lipeúte.
266
ImportanĠa úi necesitatea unei evaluări care să ghideze activitatea au devenit atât de astringente, încât
se utilizează frecvent sintagma: - învăĠare asistata de evaluare.
Bibliografie:
Silvia Breben, Elena Gongea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga, Metode interactive de grup- ghid
metodic, Editura Arves, Craiova, 2006
Marin Stoica, Pedagogie úi psihologie, Craiova, Editura Gh. Alexandru
Gheorghe Tomúa (coordonator), Psihopedagogie preúcolară úi úcolară, Bucureúti, 2005
Didactica activităĠilor instructiv – educative pentru învăĠământul preprimar, Craiova, Editura
Didactica Nova, 2005
Revista ÎnvăĠământul Preúcolar 3-4/2006
www.didactic.ro
www.referate.ro
267
Utilizarea mass-media în procesul intructiv-educativ.
Diferite abordări ale integrării tehnologiei în procesul intructiv-educativ.
Mass-media oferă profesorilor un sprijin eficient în predarea materiilor acestora, oferind o cantitate
uria܈ă de informa܊ii, motivând elevii ܈i ajutându-i să dobândească competen܊e productive ܈i receptive (cum
ar fi vorbitul, scrisul, ascultarea ܈i cititul). O prezentare Power Point va avea un impact vizual mai mare
asupra elevilor care încearcă să înve܊e o nouă structură gramaticală, de exemplu, ܈i va fi suportul pentru o
mai bună colaborare între elevi ܈i profesor. Există atât de multe informa܊ii disponibile la un click depărtare
încât este chiar păcat să nu le folose܈ti.
Profesorii pot folosi materialele de învă܊are oferite gratuit de internet în mai multe moduri. Unele
dintre acestea se bazează pe vizionarea ܈i apoi dezbaterea unui program TV sau a unui film, rezolvarea
diferitelor tipuri de exerci܊ii (open-cloze, cu alegere multiplă etc.) pentru a în܊elege mai bine gramatica ܈i
vocabularul. Mass-media încurajează, de asemenea, ideea de a lucra în perechi sau în grupuri pentru o mai
bună colaborare între elevi ܈i, odată cu dezvoltarea tehnologiei ܈i a ܈tiin܊ei moderne aceste metode moderne
de predare au devenit o necesitate în procesul educativ.
Cu toate acestea, o integrare reu܈ită a mijloacelor media în cadrul orelor nu este pe deplin utilă ܈i
instructivă dacă nu este ghidată sau instruită de către profesor. Există în mod clar trei componente care
trebuie luate în considerare: dezvoltarea, evaluarea ܈i implementarea. Profesorul trebuie să fie pregătit
pentru diferitele abordări ܈i metode care pot fi aplicate în timp ce utilizează tehnologia în cadrul orelor,
trebuie să î܈i cunoască foarte bine elevii ܈i să anticipeze problemele care ar putea apărea în urma unor astfel
de activită܊i bazate pe utilizarea metodelor noi, trebuie să se concentreze, de asemenea, pe respectarea
programei ܈i pe atingerea unui anumit nivel de competen܊ă ܈i, bineîn܊eles, extrem de important, să ofere
feedback cu privire la rezultatele unor astfel de activită܊i.
Elevii devin parteneri în procesul educa܊ional ܈i vor înregistra rezultate mult mai bune dacă sunt
încuraja܊i, consulta܊i, dacă le sunt prezentate obiectivele stabilite de profesor, dacă evaluarea se face în mod
obiectiv ܈i dacă pe parcursul activită܊ilor se prezintă flexibilitate atât din partea elevilor, cât ܈i a
profesorului. Tehnologia nu este doar un ajutor suplimentar, un suport pe care profesorii îl pot folosi pentru
a-܈i u܈ura munca ci ܈i o sursa inepuizabilă de provocări.
Există o serie de beneficii pe care elevii le-ar putea ob܊ine prin utilizarea mijloacelor de comunicare
în timpul, iar printre acestea se numără organizarea ܈i orientarea spre studiu (le este mai u܈or să folosească
un dic܊ionar pentru a-i ajuta să folosească diferi܊i termeni sau să verifice ortografia unor cuvinte pe care nu
le cunosc) ܈i posibilitatea de a comunica cu u܈urin܊ă cu colegii sau cu profesorul.
Programele ܈i metodele tradi܊ionale folosite de profesori cu mul܊i ani în urmă nu mai sunt în mod clar
calea de urmat. Întrucât totul este în continuă schimbare, adaptarea la metode ܈i metodologii noi ܈i moderne
este din ce în ce mai mult dorită ܈i aplicată. Desigur, există unele provocări atunci când vine vorba de
utilizarea mijloacelor de comunicare în timpul orelor de curs, iar printre aceste metode am putea men܊iona
unele care sunt întâlnite destul de frecvent:
- Calculatoarele ar putea deveni o barieră în comunicarea dintre profesor ܈i elev.
- De asemenea, ar putea apărea decalajul într elevii cu posibilită܊i materiale ܈i cei fără, deoarece
calculatoarele sunt rareori accesibile elevilor săraci.
268
- Riscul de a deveni antisocial este, de asemenea, un dezavantaj, deoarece unii exper܊i consideră că
utilizarea frecventă a calculatorului determină un individ să devină dificil în stabilirea de legături cu ceilal܊i.
- Există anumite tulburări de sănătate care sunt asociate cu calculatoarele. Printre acestea se numără
oboseala ochilor, dureri de cap ܈i multe altele.
- Chat-ul, jocurile online, site-urile sociale sunt alte caracteristici ale internetului care îi fac pe elevi
dependen܊i.
În cadrul unei ore bazate pe media, profesorul se poate concentra pe anumite etape pentru a se asigura
că atinge obiectivele stabilite. În primul rând, este necesar să se facă un profil al elevului ܈i al abilită܊ilor
sale media ܈i să se vadă cât de adaptabil ar putea fi acesta pentru a-܈i dezvolta competen܊ele moderne de
alfabetizare. Dacă acesta este responsabil ܈i con܈tient de sine în acela܈i timp, el/ea î܈i poate dovedi
capacitatea de a rezolva sarcini ܈i diferite probleme legate de tema pe care a primit-o de la profesor.
În al doilea rând, obiectivele care au fost deja stabilite de către profesor ar trebui să fie îmbunătă܊ite
prin utilizarea mijloacelor de comunicare ܈i nu bazate exclusiv pe acestea. Profesorul trebuie să se
gândească în ce fel poate fi ajutat elevul să avanseze ܈i cum această lume "virtuală" îl poate determina să
fie mai implicat ܈i mai interesat de subiect. Folosirea unei table ܈i a unei bucă܊i de cretă nu mai este
răspunsul în sistemul educa܊ional al secolului XXI.
În al treilea rând, gândirea critică este un atu în orice tip de situa܊ie, a܈a că o concentrare pe cele mai
de succes planuri de predare bazate pe mass-media este cu siguran܊ă răspunsul. Profesorul trebuie să fie
bine familiarizat cu noile instrumente, concepte ܈i idei înainte de a se lansa într-o astfel de călătorie. Dacă
autoinstruirea nu este suficientă, ar fi o idee bună să participe la cursuri specializate. Deasemena, foarte
important este faptul că ܈colile ar trebui să fie pregătite să se adapteze la alfabetizarea mediatică ܈i, dacă
acesta este cazul, profesorul trebuie să se asigure că conceptele de alfabetizare mediatică sunt bine
încorporate în activită܊ile pe care le desfă܈oară zilnic.
269
Strategiile didactice centrate pe elev
Mihai Eminescu a spus într-un articol publicat în „Timpul” din 12 iulie 1880, ce pare scris ieri
sau…azi: „ùcoala n-ar trebui să fie o magazie de cunoútinĠe străine”, ci ar trebui „să fie orientată spre
dezvoltarea calităĠilor personalităĠii, adică spre un învăĠământ educativ”. ùcoala, credea Eminescu, trebuie
să fie orientată nu spre achiziĠionarea a cât mai multe cunoútinĠe, asimilate mecanic úi devenind adesea
balast, ci spre dezvoltarea calităĠii personalităĠii (“ùcoala… ca o gimnastică a întregii individualităĠi a
omului” Timpul, 12 iulie, 1880). Un mijloc de antrenament individual úi colectiv pentru profesiune úi status-
ul de adult, o rampă de lansare pentru talente úi valori. „Lipsa de cultură adevărată este egală cu lipsa de
moralitate”; „EducaĠiunea e cultura caracterului”; „EducaĠiunea are a cultiva inima úi moravurile”.
Popoarele „au nevoie de dascăli riguroúi, chiar pentru a se deprinde cu lucrări úi însuúiri utile”. „Din
prelegerile învăĠătorilor rurali am putut vedea însă mari lipsuri atât în privinĠa metodei cât úi a cunoútinĠelor.
CunoútinĠele lor consistă în vorbe moarte, a căror realitate vie n-o pricep … Lipsa absolută de mijloace
pedagogice, lipsa unei foi învăĠătoreúti în România se simte la fiecare pas”… „învăĠământul mecanic este
cel general în úcoalele noastre”…. „lipsa de cunoútinĠe pedagogice e aproape generală”.
Principiul fundamental al úcolii incluzive este acela că toĠi copiii trebuie să înveĠe împreună, oriunde
este posibil acest lucru, iar diferenĠele care pot exista între ei sau dificultăĠile în care se pot afla să nu mai
aibă nici o importanĠă. De asemenea, cu ajutorul unui curriculum adecvat, al unei bune organizări, al unor
tehnici de predare, al folosirii resurselor úi al unor parteneriate cu comunităĠile lor se va crea un sistem de
învăĠământ de calitate. Trebuie să existe o susĠinere continuă úi servicii necesare satisfacerii nevoilor
speciale prezente în fiecare úcoală.”
Strategiile didactice angajează optimizarea activităĠilor de instruire/ de educaĠie,, prin alegerea
metodelor de pe poziĠiile principiilor” úi ale obiectivelor pedagogice asumate la nivelul unor criterii
normative cu valoare de modele de acĠiune care sugerează un traseu de parcurs. Pentru ca demersul comun
al profesorului úi elevilor să fie încununat de succes este necesară adoptarea unei strategii de acĠiune, a unui
anumit mod de abordare úi rezolvare a sarcinilor concrete de instruire. Întregul proces instructiv-educativ
se desfăúoară prin adecvarea la obiectivele urmărite a strategiilor susceptibile de reuúită. Strategiile de
predare úi învăĠare ocupă un loc central în cadrul tehnologiei didactice. Proiectarea úi organizarea
activităĠilor instructiv-educative se realizează în funcĠie de decizia strategică a profesorului. În consecinĠă,
demersul său va urma un anumit plan prestabilit úi va plasa elevul în situaĠia de învăĠare cea mai propice,
într-un context de solicitări, condiĠii úi resurse, care să permită dobândirea competenĠelor prefigurate prin
obiective.
Concepută ca un scenariu didactic cu structură complexă, strategia elimină în mare măsură hazardul,
erorile, riscurile úi evenimentele nedorite în practica pedagogică. Nu se are în vedere doar modalitatea în
care elevul este îndrumat, ci úi comportamentul său într-o activitate concretă de învăĠare. Pentru a se realiza,
însă, o interacĠiune flexibilă între acĠiunile profesorului úi acĠiunile elevului, este necesar să se Ġină seama
de potenĠialul acestuia de pe urmă: motivaĠie, capacitate de a acĠiona într-un anume mod úi de a opera cu
anumite categorii de cunoútinĠe, nivel de pregătire, stil de învăĠare etc.
Strategia didactică semnifică ansambulul modalităĠilor de abordare a predării, învăĠării úi evaluării
printr-o combinaĠie optimă a metodelor, mijloacelor úi tehnicilor de instruire, precum úi a formelor de
organizare, prin care să se poată înfăptui obiectivele, finalităĠile stabilite la parametri superiori de
performanĠă. ÎnvăĠarea centrată pe elev reprezintă o abordare care presupune un stil de învăĠare activ úi
integrarea programelor de învăĠare în funcĠie de ritmul propriu de învăĠare al elevului. Elevul trebuie să fie
270
implicat úi responsabil pentru progresele pe care le face în ceea ce priveúte propria lui educaĠie. Avantajele
învăĠării centrate pe elev:
1. Creúterea motivaĠiei elevilor, deoarece aceútia sunt conútienĠi că pot influenĠa procesul de învăĠare;
2. Eficacitate mai mare a învăĠării úi a aplicării celor învăĠate, deoarece aceste abordări folosesc
învăĠarea activă;
3. ÎnvăĠarea capătă sens, deoarece a stăpâni materia înseamnă a o înĠelege;
4. Posibilitate mai mare de includere - poate fi adaptată în funcĠie de potenĠialul fiecărui elev, de
capacităĠile diferite de învăĠare, de contextele de învăĠare specifice.
Elevii înúiúi trebuie să organizeze ceea ce au auzit úi văzut într-un tot ordonat úi plin de semnificaĠii.
Dacă elevilor nu li se oferă ocazia discuĠiei, a investigaĠiei, a acĠiunii úi eventual a predării, învăĠarea nu are
loc.
x ÎnvăĠarea presupune înĠelegerea, iar aceasta înseamnă mai mult decât cunoaúterea faptelor.
x Elevii formulează noile cunoútinĠe prin modificarea úi raĠionarea conceptelor lor curente úi prin
adăugarea de noi concepte la ceea ce cunosc deja.
x ÎnvăĠarea este mediată de mediul social în care elevii interacĠionează unii cu alĠii.
x ÎnvăĠarea eficientă necesită preluarea de către elevi a controlului asupra propriei învăĠări.
x Transferul, respectiv capacitatea de a aplica cunoútinĠe în situaĠii noi este afectat de gradul în care
elevii învaĠă pentru înĠelegere úi învaĠă cu înĠelegere.
Fără îndoială, este adevărat că acela care învaĠă trebuie să-úi construiască cunoaúterea prin
intermediul propriei înĠelegeri úi că nimeni nu poate face acest lucru în locul său. Dar nu este mai puĠin
adevărat că această construcĠie personală este favorizată de interacĠiunea cu alĠii care la rândul lor învaĠă.
Dacă elevii îúi construiesc cunoaúterea proprie ei nu o fac singuri. Să nu uităm că omul este fundamental
social. Adevărata învăĠare este aceea care permite transferul achiziĠiilor în contexte noi. Este nu doar simplu
activă, individual activă ci interactivă.
Reciprocitatea este un stimulent al învăĠării, când acĠiunea comună este necesară, când reciprocitatea
este activată în cadrul unui grup în vederea obĠinerii unui rezultat, atunci par să existe procese care
stimulează învăĠarea individuală úi care conduc pe fiecare la o competenĠă cerută de constituirea grupului.
Gruparea úi sarcinile în care membrii grupului depind unul de celălalt pentru realizarea rezultatului
urmărit arată că:
- elevii se implică mai mult în învăĠare decât în abordările frontale sau individuale.
- elevii odată implicaĠi îúi manifestă dorinĠa de a împărtăúi celorlalĠi ceea ce experimentează, iar
aceasta conduce la noi conexiuni în sprijinul înĠelegerii.
- elevii acced la înĠelegerea profundă atunci când au oportunităĠi de a explica úi chiar preda celorlalĠi
colegi ceea ce au învăĠat.
O activitate centrată pe elev poate fi abordată din mai multe perspective. Dacă există suficiente date
despre elev, dacă finalităĠile sunt clare, putem opta pentru strategii directive, structurate. Daca experienĠa
de învăĠare reprezintă un focus important, sunt recomandate strategii mai puĠin structurate, non-directive.
Astfel, se vor avea în vedere cinci strategii utile în programarea úi realizarea activităĠilor centrate pe elev.
Oricare din aceste strategii reprezintă doar o indicaĠie; un profesor talentat útie ca educaĠia nu se reduce la
algoritmică úi, în consecinĠă, adaptează, combină sau concepe strategii adecvate situaĠiilor concrete.
271
Strategiile de predare centrate pe elev au ca punct central facilitarea învăĠării, ceea ce face ca acestea să se
definească în funcĠie de tipul de învăĠare necesar.
ÎnvăĠarea mediată este o metodă de facilitare úi capacitare a elevului cu ajutorul intervenĠiei adultului
în structurarea activităĠii de învăĠare. Strategia îúi are originile în teoria dezvoltării inteligenĠei a lui
Vîgotsky úi practica învăĠării mediate a lui Feuerstein. Dintre toate strategiile centrate pe elev, învaĠarea
mediată este cea mai adapatată la capacităĠile cognitive ale elevului. ÎnvăĠarea mediată permite
diagnosticarea exactă a blocajelor cognitive în învăĠare, astfel încât profesorul să poată acorda ajutoare ce
vizează foarte clar dificultăĠile elevului.
ÎnvăĠarea activă este strategia cea mai frecvant utilizată de către profesori în activităĠile centrate pe
elev. Se poate defini ca un proces ce permite subiectului învăĠării un contact direct cu materialul studiat.
Prin „învăĠare activă se înĠelege un tip de activitate didactica ce se bazează, în principal, pe activitatea
elevului, pe intervenĠia sa nemijlocită, transformatoare asupra materialului de studiat”.
Simularea de cazuri este o modalitate de a prezenta conĠinuturi didactice într-o formă coerentă,
neformalizată, necognoscibilă de către elev. Simularea poate conĠine situaĠii úi date reale sau concepute
special în acest scop, dar care simulează situaĠii ce pot fi întâlnite în realitate. Din punct de vedere psihologic
putem considera această strategie ca un antrenament (training) de scheme cognitive sau scripturi (scenarii).
ÎnvăĠarea colaborativă este o strategie didactică bazată pe lucrul in echipă. AbilităĠile sociale sunt
dezvoltate prin aderarea elevilor la normele grupului, care pot fi predefinite (de către profesor) sau
autodefinite (de către grup). Strategia încurajează exprimarea elevilor în grupul din care fac parte, gândirea
critică, munca în echipă, dezvoltarea abilităĠilor metacognitive.
ÎnvăĠarea experienĠială este o strategie didactică bazată pe ideea că profitul maxim în învăĠare se
obĠine prin experimentarea de situaĠii inedite úi transferul de cunoútinĠe astfel obĠinute la situaĠii noi de
învăĠare. ExperienĠele de învăĠare pot fi pozitive sau negative; rolul profesorului este de a asigura/facilita
experienĠele pozitive.
Una din sarcinile importante ale unui profesor este selectarea unei strategii potrivite pentru o activitate
punctuală. Astfel, optiunile strategice sunt multiple, depinde însă de modul în care selectăm strategia
optimă. Pentru a lua o decizie corectă este necesară o axare atât pe elemente contextuale (ce Ġin de
cunoaúterea elevului,dar úi a profesorului) úi elemente curriculare (ce Ġin de obiectivele úi conĠinutul
activităĠii, de mijloacele de învăĠare existente úi de obiectivele pe termen lung).
Atunci când se pune problema configurării unei strategii educaĠionale, există mai multe perspective
de focalizare:
1. obiectivele de realizat, în funcĠie de acestea se structurează întregul curriculum;
2. conĠinuturile pe care se centrează procesul didactic, strategiile depind de natura, complexitatea úi
volumul acestora;
3. metodele prin care acesta se prelucrează, comunică, asimilează, profilul strategiei este determinat,
în mod fundamental, de metoda pe care se articulează;
4. selectarea, combinarea úi dozarea componentelor strategiei în raport cu ansamblul factorilor
determinanĠi;
Dacă enumerarea elementelor determinative ale constituirii strategiei didactice s-ar opri la acest nivel,
s-ar face o greúeală capitală: nu s-ar Ġine seama de resursa umană, reprezentată atât de profesor (din
perspectiva concepĠiei sale personale asupra actului formativ, pregătirii, experienĠei, motivaĠiei,
creativităĠii, aptitudinii pedagogice) cât, mai ales, de elev (definit ca persoană cu profil psihologic
individualizat, nevoi, aspiraĠii, interese, aptitudini, ritm personal de învăĠare, nivel al pregătirii anterioare).
În concluzie, acĠiunea de structurare concretă a oricărei strategii educaĠionale trebuie să pornească de la
factorul uman dat úi să parcurgă toate dimensiunile curriculum-ului, inclusiv componenta evaluării.
272
Integrând acestei ultime accepĠiuni ale conceptului de strategie educaĠională (úi cea mai des folosită
în demersurile practice) observaĠiile anterioare, se poate proceda la o sistematizare teoretică a celor mai
utilizate taxonomii ale strategiilor (Vlăsceanu, L., 1988, p. 260):
• forma de organizare a activităĠii: individuală, microgrupală, frontală;
• modul de organizare a conĠinutului învăĠării: fragmentat, integrat, global;
• modul de prezentare a conĠinutului învăĠării: expozitiv, problematizat, euristic;
• modul de intervenĠie a educatorului în timpul lecĠiei: permanent, episodic, alternative; • modul de
programare a sarcinilor aplicative úi de consolidare: imediat, seriat, amânat Dacă la aceste criterii adăugăm
úi altele cum ar fi: modul de dirijare a învăĠării, tipul învăĠării, tipul de raĠionament abordat, natura
competenĠelor dominante, mijloacele de învăĠământ folosite, tipul lecĠiei avem o imagine de ansamblu
asupra diversităĠii paletei strategiilor educaĠionale prin intermediul cărora se poate interveni activ úi creativ
în activităĠile didactice. Interesul manifestat de agenĠii acĠiunii educaĠionale pentru optimizarea rezultatelor
procesului didactic se exprimă în încercarea acestora de a identifica úi propune strategii mai eficiente.
Principalele tendinĠe înregistrate în planul perfecĠionării úi modernizării strategiilor educaĠionale sunt
sistematizate de Stanciu M. (2003, p. 229-234) în următoarele categorii:
• reevaluarea strategiilor tradiĠionale, criticate mai ales pentru caracterul pasiv al elevilor în procesul
de predare-învăĠare;
• amplificarea impactului strategiilor de tip activ-participativ;
• accentuarea fără precedent a caracterului euristic al strategiilor didactice;
• diversificarea metodologiei didactice; • folosirea cu precădere a unor metode de tip acĠional, cu
caracter aplicativ;
• însuúirea unor metode úi tehnici de muncă intelectuală;
• informatizarea strategiilor prin integrarea învăĠării asistate de calculator;
• îmbinarea activităĠii frontale cu cea pe grupe úi individuale;
• realizarea diferenĠierii úi personalizării activităĠii de instruire.
Centrarea pe elev devine atât o condiĠie de calitate úi eficienĠă a procesului formativ cât úi una dintre
cele mai la îndemână căi de rezolvare a numeroaselor dificultăĠi pe care le cunoaúte úi amplifică
învăĠământul contemporan: diminuarea motivaĠiei pentru învăĠătură, lipsa de atractivitate a programului
úcolar pentru elevi, scăderea gradului de implicare a acestora în activitatea de învăĠare, diminuarea
importanĠei acordate imaginaĠiei, creativităĠii úi afectivităĠii elevilor în favoarea preĠuirii exagerate a
gândirii úi memoriei acestora, favorizarea abordărilor mecanice úi reproductive în învăĠare în defavoarea
celor euristice, accentuarea pronunĠată a abordării pasive de către profesor/elev a activităĠii didactice, rutină
úi monotonie în procesul de învăĠământ, tratarea frontală nediferenĠiată a întregii clase de elevi de către
profesori, scăderea performanĠelor úcolare.
Putem considera astfel centrarea pe elev ca fiind o cale de abordare a procesului instructiv-educativ
ce are ca finalitate valorificarea optimă a elevului ca subiect al învăĠării. Centrarea pe elev este o strategie
activă, ce necesită construirea în timp real a unei experienĠe de învăĠare pozitivă úi semnificativă, într-o
relaĠie democratică, nondirectivă.
Bibliografie:
1. CreĠu, C., "Curriculum diferenĠiat úi personalizat", Ed. Polirom Iaúi:, 1998
2. Jinga, I., Vlăsceanu, L. (coord.), „Structuri, strategii úi performanĠe în învăĠământ”, Ed. Academiei,
Bucureúti, 1989
273
3. Stanciu, M., "Didactica postmodernă", Ed. UniversităĠii Suceava, 2003
4. ùoitu L., ,,Strategii didactice centrate pe elev”, MEC, Bucureúti, 2006
274
EVALUAREA ÎN ÎNVĂ܉ĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR -
ÎNTRE ONLINE ܇I TRADI܉IONAL
2. Formează mul܊imi cu elemente de acela܈i fel. Colorează mul܊imea care are mai multe elemente.
275
EVALUAREA ÎN ÎNVĂ܉ĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR -
între online ܈i tradi܊ional
276
Învă܊ământul la distan܊ă desemnează o nouă experien܊ă de învă܊are pentru pre܈colari pe care o
experimentează alături de părin܊i ܈i educatoare. Folosind toate resursele disponibile, to܊i factorii implica܊i
în procesul instructiv-educativ încearcă o instruire adecvată care să permită pre܈colarilor să
îndeplinească standardele a܈teptate în mediul online.
Educa܊ia onlineeste componentă nelipsită a ܈colii viitorului. Totu܈i, educa܊ia online ܈i educa܊ia
tradi܊ională trebuie dozate în procente corecte, care să asigure dezvoltarea armonioasă a copiilor. Viitorul
îl reprezintă era digitală, dar trebuie să ne raportăm ܈i la importan܊a creativită܊ii , păstrării unor valori cu
care trebuie să se dezvolte pre܈colarii.
M-a ܈bucura ca învă܊ământul românesc să-܈i regăsească echilibrul ܈i statornicia, nu stagnarea, dar
nici interminabila tranzi܊ie postrevolu܊ionară care pare a nu mai avea finalitate. Voi continua
să cred cu toată convingerea că interac܊iunea fa܊ă -în- fa܊ă dintre educatoare ܈i pre܈colari este
esen܊ială pentru ca actul educa܊ional să fie eficient.
Bibliografie:
Ezechil, Liliana-Comunicarea educa܊ională în contextul ܈colar, Editura Didactică
܈iPedagogică, Bucure܈ti,2002
Tru܊ă, Elena; Mardar, Sorina -Rela܊ia profesor-elevi, Editura Aramis, Bucure܈ti 2007
277
ADAPTAREA EVALUĂRII ܇COLARE
ÎN CONTEXTUL ÎNVĂ܉ĂRII ONLINE
BIBLIOGRAFIE:
1. Albulescu Ion, Catalano Hora܊iu, Sinteze de pedagogia învă܊ămîntului primar, Ed. DPH,
Bucure܈ti, 2019.
2. Ceobanu C., Cuco ܈Constantin, Istrate O., Pâni܈oară I.O, Educa܊ia digitală, Ed. Polirom, Ia܈i, 2020.
3. Cuco ܈Constantin (coord.), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare ܈i grade didactice,
Ed. Polirom, Ia܈i, 2009.
4. Cristea Sorin, Evaluarea instruirii în cadrul procesului de învă܊ământ, Ed. DPH, Bucure܈ti, 2019.
279
Evaluarea scrierilor despre textul literar
E important să ne amintim că testarea, notarea ܈i evaluarea sunt trei aspecte distincte, a܈a cum a evalua
un text scris este altceva decât a măsura competen܊a elevilor de a produce texte, indiferent dacă vorbim
despre o evaluare realizată în mediul on-line sau în clasă. Tradi܊ional, aceste aspecte sunt privite împreună.
În calitate de profesori, de multe ori evaluatori în cadrul examenelor na܊ionale sau al simulărilor acestora,
uităm cât de important este să în܊elegem ܈i să apreciem valoarea scrierii în sine ܈i să nu ne concentrăm doar
pe măsurare ܈i notare. Aceste evaluări în care elevii nu î܈i pot îmbunătă܊i scrierea pot fi considerate
sumative, în timp ce acele forme de evaluare care permit o îmbunătă܊ire a produsului sau a învă܊ării sunt
formative, testele ܈i notele, în marea lor majoritate, sunt sumative, deoarece privesc un text ca pe un produs
finit.
De aceea, ar trebui regândită, atât predarea scrierii în ܈coală, astfel încât elevii să con܈tientizeze
contextul scrierii, cititorul căruia i se adresează ܈i scopul urmărit, cât ܈i evaluarea scrierii, cu accent pe
calitatea acesteia. În acest caz, prioritară ar fi evaluarea scrierilor elevului, nu testarea ܈i notarea acestora,
fapt ce pare însă imposibil într-o societate a testelor ce abundă în ܈coli, în auxiliare, la televizor.
Cumpărăm manuale sau culegeri cu teste, iar în timpul liber, ne testăm cultura generală sau ne
umplem timpul cu jocuri care ne testează anumite abilită܊i. Tendin܊a noastră este de a crede că aceste teste
ne indică gradul de inteligen܊ă, succesul nostru în via܊ă, ne prezic, într-un anumit fel, viitorul.
Poate fi remarcată o atitudine ambivalentă fa܊ă de testare. Pe de o parte, examenele na܊ionale ܈i
lucrările de control de la clasă sunt criticate, deoarece nu au legătură cu via܊a reală, iar pe de altă parte,
suntem ferici܊i ܈i apreciem aceste teste când elevii sau copiii no܈tri ob܊in rezultate bune. Tocmai de aceea
trebuie să găsim un echilibru între cele două atitudini, să acordăm importan܊a necesară testărilor na܊ionale,
dar să nu oferim pregătirii pentru testare un loc central în cadrul procesului de învă܊are. Elevii nu trebuie
să înve܊e doar ca să ob܊ină rezultate bune la teste, ci rezultatele la teste să fie o consecin܊ă a unei activită܊i
de predare-învă܊are de succes.
A܈adar, evaluarea sumativă – cu ajutorul testelor, al tezelor ܈i al examenelor na܊ionale – trebuie să
joace un rol important, dar va trebui să punem în centrul activită܊ii de predare, evaluarea formativă, cea în
care elevilor li se permite să revină asupra muncii lor, să o amelioreze, a܈a cum se întâmplă în via܊a reală.
Această decizie ne va ajuta să punem accentul pe ceea ce e cu adevărat relevant în evaluarea scrierii.
În ceea ce prive܈te cea de-a doua distinc܊ie, care vizează obiectul predării, observăm aici că putem
alege să evaluăm produsul scrierii, dar ܈i abilitatea elevului de a elabora texte scrise. Ambele demersuri au
propriile lor ra܊iuni. Ceea ce contează este să fim con܈tien܊i de decizia pe care o luăm ܈i să alegem
instrumentele de evaluare potrivite.
Un test na܊ional nu poate pretinde că evaluează competen܊a de producere a textelor scrise. Un text
izolat, scris în condi܊ii de examen, nu ne dă suficiente informa܊ii pentru a putea evalua în mod corect
competen܊a elevului de a produce un text.
Aceasta se măsoară ܈i se evaluează în clasă, unde profesorul poate observa atent evolu܊ia elevului, îl
poate ghida în procesul de scriere, etapă după etapă. În mod firesc, acest lucru este mult mai greu de realizat
în mediu on-line, dar nu imposibil, atunci când un profesor î܈i dore܈te acest lucru.
280
Avantaje ܈i dezavantaje ale evaluării pre܈colarilor în mediul online
În evaluarea activită܊ii în perioada predării online la nivel pre܈colar au existat mai multe probleme
de natură didactică întâmpinate: feedback-ul primit din partea pre܈colarilor în evaluările orale practice sau
scrise au număr redus în raport cu numărul pre܈colarilor din grupă; evaluarea în mediul virtual este una
subiectivă: multe din lucrările copiilor sunt realizate de către părin܊i ܈i iar noi ca educatoare, în oferirea
feedback-ului trebuie să apreciem lucrarea ca fiind una foarte reu܈ită, frumoasă etc, fapt ce nu ne oferă
certitudinea atingerii obiectivelor vizate. Evaluarea activită܊ilor prin intermediul unor platforme online
este mai mult informală (vom ob܊ine rezultate) ܈i mai pu܊in formală nu vom putea observa modul de lucru,
traseul pe care îl parcurge copilul pentru a ajunge la rezultat.
Există aspecte pozitive ale predării ܈i evaluării în mediul online, prin intermediul platformelor online
atât pentru educatoare cât ܈i pentru pre܈colari. Popularitatea cursurilor online în domeniu educa܊iei a crescut
constant în ultimii ani ܈i foarte mult în această perioadă a pandemiei. Cadrele didactice: pot găsi ܈i combina
resurse educa܊ionale moderne ܈i interactive din mediul online ܈i de pe site-uri de profil. Pot crea resurse
educa܊ionale de succes, resurse de evaluare pe care le pot pune în sprijinul colegelor educatoare din
grădini܊a în care activiază dar ܈i pentru alte colege diseminând exemplele de bună practică pe site-uri,
comunită܊i profesionale de profil. Socializarea ܈i interac܊iunea dintre copii este mult mai facilă.
281
Poate cel mai mare beneficiu pentru predarea ܈i evaluarea online este faptul că educatoarele joacă în
continuare cel mai important rol în experien܊a de învă܊are. Tehnologia nu poate înlocui meseria
educatoarelor, dar se pretează ca un instrument foarte util pentru îmbunătă܊irea experien܊ei atât pentru
educatoare, cât ܈i pentru pre܈colar. Decizia de a preda ܈i evalua online încurajează educatoarea să
recunoască controlul pe care îl au asupra propriei cariere.
Bibliografie:
* Cerghit, I., (2008). Sisteme de instruire alternative úi complementare. Structuri, stiluri úi strategii,
Editura Polirom, Iaúi
* Chiú, V., (2005), Pedagogia contemporană – Pedagogia pentru competenĠe, Editura Casa CărĠii de
ùtiinĠă, Cluj-Napoca.
* Jinga. I., Petrescu, A. - Evaluarea performanĠei úcolare, , Delfin, Bucureúti, 1996;
* Manolescu, M.- Evaluarea úcolară. Metode, tehnici, instrumente, Meteor Press, Bucureúti, 2005;
* Nicola, I. - Tratat de pedagogie generală, Aramis, Bucureúti, 2000;
282
Evaluarea în învăĠământul preuniversitar
283
-standarde úi criterii de evaluare formativ-educativă
Evaluarea poate fi: continuă sau periodică.
Se realizează: -la începutul programului de instruire;
-pe parcurs;
-secvenĠial;
-în final;
ModalităĠile de realizare a evaluării se structurează în funcĠie de momentul aplicarii, în:
x Evaluare iniĠială
x Evaluare continuă (formativă)
x Evaluare cumulativă (sumativă, globală)
Evaluarea cumulativă este într-un fel , o evaluare de bilanĠ. Ea se caracterizează prin :
-un caracter normativ, permiĠând compararea performanĠelor elevilor cu obiectivele generale ale
disciplinei úi cu nivelul de pregătire al elevilor la începutul programului ;
-se realizează la intervale mari de timp (la finalul unui capitol, curs, an úcolar, ciclu de învăĠământ ),
determinând aprecieri finale asupra rezulttelor úcolare
-are efecte reduse asupra ameliorarii procesului de învăĠare ;
-măsurarea se realizează prin sondaj în randul elevilor úi asupra materiei parcurse ;
-urmăreúte ierarhizarea elevilor după performanĠele obĠinute ;
-rezultatele acestei evaluări pot fi utilizate de organele de decizie pentru formularea unor măsuri
privind organizarea úi desfăúurarea procesului instructiv-educativ.
Metode tradiĠionale de evaluare: -probe scrise
-probe orale
-probe practice
Fiecare din aceste metode tradiĠionale are avantaje úi dezavantaje.Din acest motiv , ele trebuie
combinate într-un mod optim.
Metode alternative de evaluare :
-observarea sistematică a comportamentului elevului prin:
x fiúe de evaluare/autoevaluare
x liste de control/verificare
x scări de clasificare
-investigaĠia
-proiectul
-referatul
-portofoliul o modalitate de evaluare cu spectrul larg, permiĠând strângerea unui material bogat úi
variat despre progresul úcolar al elevului utilizând o varietate de metode úi tehnici de evaluare;
-autoevaluarea este o tehnică corelată cu instrumentele de evaluare prezentate mai sus, permiĠând
elevului o cunoaútere a performanĠelor proprii
Metodele alternative ofera profesorului informaĠii suplimentare despre activitatea úi nivelul de
achiziĠii al elevului.Acestea completează datele furnizate de metodele tradiĠionale.
284
In evaluarea de astăzi , indiferent de tipul ei folosim itemii.
Din punct de vedere al obiectivităĠii în notare, itemii se clasifica în:
x itemi obiectivi;
x itemi semiobiectivi;
x itemi subiectivi;
Important este ca urmărind toate aceste obiective profesorul poate aprecia úi nota orice contribuĠie
pozitivă a elevului úi observa multiplele aspecte ale implicării acestuia în procesul instructiv-educativ,
precum úi caracteristicile acestui proces în vederea ameliorarii lui úi realiăarii progresului úcolar în funcĠie
de posibilităĠile fiecarui elev, de interesele úi preocupările sale, de cerinĠele progamelor úcolare úi ale
societăĠii.
Bibliografie:
285
Evaluarea între online ܈i tradi܊ional
ùcoala online, la început a fost o provocare, dar cu trecerea timpului a devenit o necesitate, iar în cele
din urmă o obiúnuinĠă. Astfel procesul de predare-învă܊are-evaluare online a devenit o parte importantă a
actului educativ. Pandemia a impus ܈coala online ca solu܊ie,dar am constatat că aceasta a fost
o provocare atât pentru copii ܈i parinti, cât ܈i pentru profesori.
Nevoi܊i să se adapteze la noile schimbări, profesorii au dovedit că sunt capabili să facă fa܊ă unor astfel
de provocări învâ܊ând din mers, într-un timp scurt noile metode de predare – evaluare online, de܈i nu de
pu܊ine ori au întâmpinat probleme asociate cu compararea predării tradi܊ionale ܈i online în termeni de volum
de muncă, compensare ܈i evaluare. Mai exact, dovezile sugerează că există diferen܊e semnificative în
evaluările elevilor cu privire la eficacitatea predării între orele tradi܊ionale din sala de clasă ܈i cursurile
online. Evaluările elevilor asupra predării sunt importante pentru profesori, deoarece ele furnizează
feedback-ul de care au nevoie pentru îmbunătă܊irea performan܊ei viitoare de predare.
Printe avantajele evaluării online putem men܊iona, folosirea sistemului de feedback imediat (în timp
real studentul î܈i poate da seama ce gre܈e܈te sau ce a realizat corect). Învă܊area este astfel realizată într-un
mod activ ce permite evaluări formative úi sumative, calitative úi cantitative, realizate într-un mod
comfortabil elevilor.
De asemeni profesorul poate gestiona multe subiecte de discu܊ie cunoscând nivelul în܊elegerii
elevilor, care pot conduce la evaluarea rezultatelor învă܊ării. Resursele online permit revolu܊ionarea
sistemului educa܊ional ܈i datorită faptului că permit ca întregul proces de predare ܈i învă܊are să devină mai
captivant, antrenant centrat pe elev ܈i adaptat elevului digital. Astfel, educa܊ia digitală, completează
educa܊ia clasică prin dezvoltarea logicii, LecĠiile virtuale oferă elevilor o vedere realistă asupra noilor
con܊inuturi sau activită܊ilor întreprinse prin intermediul mijloacelor audio úi vizuale, simulări, dar úi
conĠinut de tip text pentru a face învă܊area cât mai plăcută. De asemeni oferă posibilitatea de a accesa
conĠinutul vast, ludic ܈i formator de oriunde úi oricând.
Elevii vor învă܊a mai mult, mai bine ܈i mai repede în mediul online decât în clasa tradi܊ională deoarece
au mijloacele cele mai moderne la îndemână, acordă mai multă aten܊ie activită܊ii, interac܊ionează ܈i primesc
feedback individual de la professor cu condi܊ia ca ace܈tia să fie motivati pentru învă܊are. Învă܊area online a
impus elevilor initiative personale în procesul de învă܊are. Elevii au fost nevoi܊i să fie mai responsabili,
să citească materialele, să exploreze legăturile, să participe la discu܊ii, să pună întrebări, de asemeni, să
decidă să înve܊e ܈i să aloce timp pentru a învă܊a.
Putem aminti de asemeni că evaluarea ܈i învă܊area online a condus la deprinderea unor abilită܊i
digitale pentru o mare parte a factorilor umani implica܊i, elevi, profesori dar ܈i părin܊i. Însă efortul depus
de ace܈tia într-un timp extrem de scurt a avut ca rezultat un nivel ridicat de stres în rândul tuturor factorilor
implica܊i ܈i acest lucru s-a datorat în general lipsei de pregătire prealabilă a ܈colii române܈ti pentru o astfel
de situa܊ie în care elevul ܈i profesorul să-܈i desfă܈oare activită܊ile în mediul virtual.
Printre limitările impuse de învă܊area online, men܊ionăm dificultatea profesorului de a oferi: explica܊ii
suplimentare pentru în܊elegerea conceptelor, fenomenelor, consiliere individuală, feedback pentru
corectarea promptă sau pentru corectarea achizi܊iilor, sprijin personalizat pentru elevii cu nevoi speciale de
învă܊are. Este dificilă monitorizarea progresului fiecărui elev, comunicarea autentică (rela܊ionrea umană).
Lipsa unui dialog autentic cu clasa, administrarea dificilă a probelor de evaluare, imposibilitatea urmăririi
noti܊elor elevilor, toate acestea sunt obstacole importante în învă܊area online..
286
De asemeni mediul online, îndepărtează pe profesor de elevii săi ܈i pe elevi între ei, colaborarea, fiind
greoaie, limitată. Mul܊i profesori sunt de părere că lipsa contactului fa܊ă în fa܊ă poate avea impact negativ
asupra învă܊ării elevilor ܈i asupra percep܊iilor elevilor despre învă܊are.
Participarea frecventa la cursuri îi ajută sa interac܊ioneze cu alte persoane de vârsta lor, sa fie mai
disciplina܊i, să urmeze un program regulat ܈i să-܈i îmbunătă܊ească aptitudinile fizice ܈i vigilen܊a mentală.
Învă܊area în clasă îi ajută pe elevi ܈i pe profesori să se cunoască mai bine. Acest lucru permite
profesorilor să-܈i cunoască elevii ܈i să evalueze mai bine punctele forte ܈i punctele slabe, să ac܊ioneze ca
mentori ܈i-܈i ghideze elevii în posibilită܊ile lor de carieră.
Într-o clasa tradi܊ională, elevii pot să-si împărtă܈ească în mod direct opiniile ܈i să-܈i clarifice propriile
întrebări cu profesorul, ob܊inându-܈i astfel răspunsurile imediat.
De asemenea, învă܊area în clasă este mai utilă datorită unei interac܊iuni continue între elevi si
profesori, deoarece îi ajută pe elevi să scape de temerile lor cu privire la examene, lucru care rareori se
poate întâmpla în mediul virtual.
În cele din urmă, interac܊iunile cu profesorii buni, contribuie la motivarea elevilor de a obtine note
mai mari, profesorul fiind cel care prin metode potrivite poate determina ܈i motiva elevii în acest sens.
În concluzie putem spunem că metodele educa܊ionale tradi܊ionale nu trebuie ܈i nici nu vor putea fi
înlocuite ci perfec܊ionate. Vor exista în continuare cursuri tradi܊ionale care vor putea fi combinate cu
instrumentele ܈i tehnologia digitală, dar materialele de curs ar trebui să reprezinte un supliment al
activită܊ilor.
Vorbind despre implementarea educa܊iei digitale în mediul învă܊ământului în܊elegem că fiecare
metodă (tradi܊ională sau digitală) are atât beneficii cât ܈i limitari, că tehnologia este foarte utilă atât elevilor
mici cât ܈i celor mai mari. Însă cu toate avantajele ei, educa܊ia digitală nu ar supravie܊ui fără cea tradi܊ională,
deoarece un calculator, telefon, tabletă niciodată nu ar putea înlocui sfatul sau îndrumarea unui professor.
Nimic nu se poate compara cu mirosul unei căr܊i noi de pe raftul librăriei sau filele vechi ܈i îngălbenite
ale unei căr܊i din care au învă܊at mai multe genera܊ii.
Tot astfel nimic din ceea ce înseamnă tehnologie nu va putea înlocui profesorul de la catedră, dar
acesta trebuie să fie capabil să îmbine metodele astfel încăt actul educational să se ridice la cele mai bun
nivel, oferind elevilor posibilită܊i multiple, sporind ܈ansele de adaptare la diversele stiluri de învă܊are ale
elevilor.
287
EVALUAREA ÎN MEDIUL ONLINE
Rolul cadrelor didactice este extrem de important, mai ales acum, în această perioadă extrem de
dificilă atât pentru elevi cât ܈i pentru profesori. Ne-am trezit pu܈i în situa܊ia de a ne reinventa, de a găsi noi
strategii de predare-învă܊are-evaluare. Mai mult, cu toĠii ne-am obiúnuit să petrecem multe ore în mediul
virtual úi să utilizăm o serie de aplicaĠii în procesul de predare-învăĠare-evaluare. În acest context, am fost
nevoi܊i să integrăm într-un timp foarte scurt TIC ܈i noile tehnologii de predare în programele de instruire.
Organizarea procesului de învă܊are în mediul online presupune o pregătire specială, nu numai din
perspectiva adaptării ܈i gestionării con܊inutului, a asigurării mijloacelor necesare procesului de instruire, a
flexibilită܊ii metodologiei de predare, ci, mai ales, din perspectiva pregătirii resursei umane (profesori ܈i
elevi, deopotrivă) pentru o astfel de experien܊ă didactică. Pentru că online nu suntem a܈a de u܈or la
dispozi܊ia elevilor, pentru a-i ajuta să în܊eleagă ceea ce au de învă܊at ܈i să pună în practică, este important
să le pregătim exemple de exerci܊ii rezolvate ܈i exerci܊ii practice.
Evaluarea joacă un rol important în procesul de învăĠare – atât evaluarea sumativă cât úi formativă
oferă informaĠii despre progres úi ghidează învăĠarea. Este esenĠială pentru procesul de certificare úi
rezultatele sunt utilizate în mai multe feluri pentru a măsura evoluĠia úi succesul elevilor. Evaluarea online
este o metodă a evaluării care poate răspunde eficient situaĠiilor identificate, mai ales că poate fi aplicată
pe oricare dintre cele trei forme ale evaluării tradiĠionale: iniĠială, continuă úi finală. Sistemul de învă܊are
online, acum la ordinea zilei, include toate instrumentele de sus܊inere a evaluării ܈i de realizare a activită܊ilor
în re܊ea. Acest lucru este datorat progresului tehnologiei, care multiplică scenariile pedagogice realizabile
online, precum ܈i ocaziile de exprimare ܈i colaborare ale elevilor pe web. Provocarea pentru profesori este
să se îndepărteze de no܊iunea de evaluare ca document Word – adică de la simpla înlocuire a unei bucă܊i de
hârtie cu un document electronic – ܈i să folosească tehnologia pentru a-i ajuta pe elevi să devină autonomi
în învă܊are. Iată câteva sugestii în ceea ce prive܈te evaluarea online:
-Utiliza܊i doar modalită܊i de evaluare care î܈i dovedesc utilitatea la clasa pe care o coordona܊i, dintre
cele specifice învă܊ării online (testele online, e-portofoliu etc.) .
- Asigura܊i-vă că instrumentele de evaluare sunt adecvate competen܊elor pe care le evalua܊i.
- Evaluarea formativă este un proces complex ܈i de aceea este important să colecta܊i permanent dovezi
ale învă܊ării, în scopul optimizării acesteia.
- Acorda܊i elevilor feedback permanent cu privire la:
a) temele încărcate pe platformă prin aprecieri în scris, individuale
b) calitatea implicării elevilor în procesul de învă܊are online sincron, prin aprecieri verbale (inclusiv
în sesiuni sincron pe grupe reduse numeric)
c) calitatea testelor rezolvate etc.
- Acorda܊i un feedback constructiv, încuraja܊i-i pe elevi (Exemplu: „Ai putea încerca să reformulezi.
Sigur vei reu܈i!”, în loc de „ Nu este corectă formularea ta!”)
- Starea de bine a elevilor, precum ܈i modul în care elevii înva܊ă sunt elemente cheie în învă܊area la
distan܊ă ܈i de aceea este important să crea܊i unui mediu încurajator, pozitiv.
Profesorii care caută modalită܊i de integrare a tehnologiei prin intermediul re܊elelor de socializare în
sarcini ܈i evaluare, au alegeri aproape nelimitate. Prin platformele ܈i aplica܊iile disponibile online, drumul
este larg deschis pentru diverse tehnologii utile în predare ܈i evaluare, dar ceea ce trebuie să vină întâi este
modul în care tehnologia va îmbunătă܊i pedagogia folosită. Evaluarea în mediul online trebuie să fie
abordată diferit fa܊ă de evaluarea tradi܊ională, în sala de clasă. De multe ori, cea dintâi se dovede܈te a fi mai
eficientă, prin alternativele pe care le oferă : prezentări în grup, jurnale reflexive, proiecte, simulări, care
288
antrenează ܈i dezvoltă flexibilitatea în exprimarea cuno܈tin܊elor, cer elevului să demonstreze în܊elegerea a
ceea ce a studiat, nu doar simpla redare a modului în care altcineva a interpretat un anumit subiect.
Noile tehnologii ale informaĠiei úi comunicaĠiilor schimbă perspectiva asupra practicii educaĠionale,
completând cadrul educaĠional cu metodologii moderne de învăĠare specifice societăĠii informaĠionale.
Produsele elevilor sunt cea mai bună dovadă a calită܊ii educa܊ionale, iar creativitatea pe care tehnologia î܊i
permite să o exprimi este pozitivă. Important este să învă܊ăm ܈i să ne pregătim mai bine pentru viitor, care
s-ar putea să fie mai aproape decât ne imaginăm.
BIBLIOGRAFIE:
Cuco܈, C., Teoria ܈i metodologia predării, Editura Polirom, Ia܈i, 2010,
Botnariuc P, Cuco ܈C, ,,܇coala Online-elemente pentru inovarea educa܊iei”(raport de cercetare, mai
2020
289
EVALUAREA INI܉IALĂ -
IMPORTAN܉A EI ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ
’’Evaluarea merită un loc important în învă܊ământ, din care face parte integrată. Ea are întotdeauna
un raport direct sau indirect cu progresul, în extensie ܈i în calitate, al învă܊ării.’’ (D. Ausubel)
Evaluarea pre܈colarilor este dificilă ܈i permite doar prognoze pe termen scurt, dar este importantă ܈i
necesară pentru educator ܈i copii, pentru cunoa܈terea nivelului atins în dezvoltarea personalită܊ii, care este
departe de cristalizare, pentru individualizare ܈i eficien܊ă