Colaboratori: Anicuța Todea, Smaranda Florean, Irina Trifan, Emilia Cîrceie

Editor: Călin Vlasie

Redactare:
Tehnoredactare: Adriana Vlădescu
Coperta colecţiei: Ionuţ Broştianu
Prepress: Marius Badea

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Contravaloarea timbrului literar se depune în contul

Uniunii Scriitorilor din România

COMENZI – CARTEA PRIN POŞTĂ

EDITURA PARALELA 45
Piteşti, jud. Argeş, cod 110174, str. Fraţii Goleşti 130
Tel.: 0248 633 130; 0753 040 444
0721 247 918
Tel./fax: 0248 214 533; 0248 631 439; 0248 631 492.
E-mail: comenzi@edituraparalela45.ro
sau accesaţi www.edituraparalela45.ro

Tiparul executat la tipografia Editurii Paralela 45

E-mail: tipografie@edituraparalela45.ro

Copyright  Editura Paralela 45, 2017

 OLGA CHIȘ DANA JUCAN
CRISTINA CATALANO VIOREL DRAGOŞ

GHID DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ

PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

Editura Paralela 45
Datele de identificare ale studentului practicant

ARBA TEODORA ALINA

Numele şi prenumele _______________________________________

Anul de studii____II ID___

Unitatea/ Instituţia de practică PEDAGOGICĂ COLEGIUL NAȚIONAL PEDAGOGIC „REGELE

FERDINAND”____________________

Clasa__PREGATITOARE_________________________________________________

Mentor/Îndrumător de practică pedagogică _GRIGOR DORINA __________________

Date de contact: 0757378521 _________________E-mail:_alinaarba11@gmail.com ____________

CUPRINS

CUVÂNT-ÎNAINTE 7

CAPITOLUL I. Practica pedagogică în învăţământul primar: organizare, obiective,

competenţe, responsabilităţi, evaluare 8
I.1. Activitate de documentare 8
I.2. Aspecte organizatorice ale practicii pedagogice 11
I.3. Obiectivele practicii pedagogice în învăţământul primar 12
I.4. Competenţe specifice urmărite prin intermediul practicii pedagogice 13
I.5. Responsabilităţile coordonatorului de practică pedagogică 14
I.6. Responsabilităţile mentorului de practică pedagogică
14 I.7. Responsabilităţile studentului practicant 15

CAPITOLUL II. Documente care reglementează activitatea instructiv-educativă în

învăţământul primar 16
II. 1. Produse curriculare principale 16
II.1.2. Programele şcolare pentru învăţământul primar din România
19 II.1.3. Manualele şcolare 22
II.2. Produse curriculare auxiliare 22
II.3. Produse curriculare specifice activit ăţii de proiectare didactică
22 II.3.1. Planificarea calendaristică anuală 22
II.3.2. Proiectarea unităţilor tematice 24
II.3.3.Proiectarea lecţiei/activităţii didactice 26

CAPITOLUL III. Portofoliul de practică pedagogică 31

III.1. Instrumente de observare a mediului educaţional specific şcolii 31
III.1.1. Fişă de observaţie a unităţii de învăţământ 32
III.1.2. Fişă de observaţie a mediului educaţional din sala de clasă
33 III.1.3. Plan de şcolarizare 34
III.1.4. Fişă de observaţie a mediului educaţional din sala de clasă 34
III.1.5. Centrul de documentare şi informare 35
III.1.6. Fişă de prezentare a colectivului de elevi 36
III.2. Instrumente de planificare şi organizare a activităţilor şcolare 38
III.2.1. Orarul clasei 38
III.2.2. Lista manualelor şi a auxiliarelor utilizate la clasă
38 III.2.3. Comisia metodică 39
III.2.4. Documente privind evidenţa performanţelor şcolare ale elevilor 40
III.3. Instrumente utilizate pentru consemnarea lecţiilor observate (diverse tipuri de fişe) 41
III.3. Analiza SWOT a practicii pedagogice 102
III.4. Instrumente adiţionale 102
III.4.1. Fişă de analiză a activităţii didactice în cazul activităților de grup 102
III.4.2. Planificarea activităţilor din săptămâna Să ştii mai multe, să fii mai bun 104
III.4.3. Fişă de descriere a activităţii unei zile din cadrul Şcolii Altfel 104
III.4.4.Fişă de observare a interacţiunilor din clasă 104
III.4.5.Chestionar privind relaţia cu mentorul 105
III.4.6. Fişă de analiză a comportamentului comunicaţional al cadrului didactic
106 III.4.8. Fişă de caracterizare psihopedagogică 107
III.4.7. Grilă de autoevaluare a practicii pedagogice observative – învăţământ primar
112 III.4.8. Fişa de evaluare a practicantului de către mentor 113
III.4.9. Fişă de evidență a prezenței la practica pedagogică. Fişă de evaluare 115
ANEXE 116
Anexa 1. Tipuri de lecţii 116
Anexa 2. Pagini de carnet de elev pentru clasele I – IV 118
Anexa 3. Pagină de catalog 120

6
 CUVÂNT-ÎNAINTE

Desfăşurarea optimă a procesului educativ este condiţionată de o serie de factori, dintre care com-
petenţa cadrului didactic se impune ca importanţă. Progresul elevilor depinde, în mare măsură, de pregăti-
rea profesională a cadrului didactic, în fond, de întreaga lui personalitate, rezultatele obţinute reflectând
nivelul prestaţiei sale, măiestria pedagogică, competenţa sa profesională. Organizarea şi realizarea
activităţii didactice necesită, din partea profesorului, anumite competenţe pedagogice, care să-i permită să
acţioneze cu succes în educarea elevilor. Succesul profesional al dascălului depinde de stăpânirea unor
moduri variate de abordare a activităţilor de predare-învăţare, de utilizarea adecvată a unei game largi de
strategii didactice, de dezvoltarea competenţelor de comunicare şi relaţionare cu elevii, a competenţelor
de management al clasei etc.
Intenţia autorilor acestui Caiet de practică pedagogică pentru învăţământul primar este aceea de a
veni în sprijinul studenţilor de la specializările Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar, respectiv
Pedagogie, angajaţi în stagiile de practică pedagogică, prezentând reperele semnificative, fundamentale, pentru
activi-tăţile specifice. Conceput într-o modalitate sintetică, coerentă şi consistentă, caietul constituie un
instrument funcţional pentru studenţi, răspunzând unor nevoi deopotrivă teoretice şi practice, surprinzând, cu
nuanţările de rigoare, principalele demersuri acţionale de întreprins în timpul practicii pedagogice, în scopul
eficientizării ei. În primul capitol sunt prezentate repere cu privire la organizarea stagiului de practică, obiectivele
urmă-rite, competenţele psiho-pedagogice necesare, responsabilităţile coordonatorului de practică, mentorului
şi studentului practicant, modalitatea de realizare a evaluării. Astfel de clarificări sunt necesare, în efortul de
atingere a unui nivel superior de pregătire, stabilind condiţiile de îndeplinit în atingerea lui. În capitolul II sunt
aduse clarificări conceptuale pertinente cu privire la documentele care reglementează activitatea in-structiv-
educativă în învăţământul primar: planul cadru, programele şcolare, manualele, auxiliarele didactice, produsele
curriculare specifice activităţilor de proiectare (planificări, proiecte de lecţii). Studenţilor le sunt prezentate
modalităţi eficiente de planificare, proiectare şi organizare a predării şi învăţării, de structurare a conţinuturilor
şi de opţiune metodologică, astfel încât activitatea lor să aibă un real succes. În capitolul III sunt prezentate
elementele componente ale portofoliului de practică, pe care fiecare student trebuie să îl întocmească:
instrumente de observare a mediului educativ specific şcolii, instrumente de planificare şi organizare a activităţii
şcolare, documente privind evidenţa performanţelor şcolare ale elevilor, instrumente utilizate pentru
consemnarea (analiza) lecţiilor observate, chestionar privind relaţia cu mentorul, fişă de analiză a
comportamentului comunicaţional al cadrului didactic, fişă de caracterizare psiho-pedagogică a ele-vului, grilă de
autoevaluare a practicii pedagogice, fişă de evaluare a practicantului de către mentor, fişă de evidenţă a
prezenţei. Întreg demersul explicativ-normativ al autorilor îi conduce pe studenţii practicanţi la înţelegerea
complexităţii desfăşurării concrete a procesului instructiv-educativ, în aşa fel, încât să se poată pune în valoare
potenţialul formativ al practicii pedagogice.
În Caiet de practică pedagogică pentru învăţământul primar sunt prezentate principii de acţiune,
strategii, reguli şi tehnici de lucru destinate să călăuzească desfăşurarea în bune condiţii a activităţilor de
practică pedagogică. Ne exprimăm încrederea că lucrarea de faţă va fi de un real folos studenţilor, servind
nu numai ca un instrument didactic util formării iniţiale, ci şi ca îndrumar al unor iniţiative didactice viitoare,
care să-i conducă spre practici educaţionale eficiente. Reperele didactice prezentate se pot constitui într-un
îndrumar al unor iniţiative personale, menite să asigure succesul activităţilor educaţionale.
Profesor universitar doctor
Ion Albulescu

7
 CAPITOLUL I.
PRACTICA PEDAGOGICĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR: ORGANIZARE,
OBIECTIVE, COMPETENŢE, RESPONSABILITĂŢI, EVALUARE

I.1. Activitate de documentare

Instrumente utilizate în observarea activităţilor/lecţiilor din învăţământul

primar ARIILE CURRICULARE

LIMBĂ ȘI COMUNICARE
MATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚE ALE NATURII
OM ȘI SOCIETATE
EDUCAȚIE FIZICĂ, SPORT ȘI SĂNĂTATE
ARTE
TEHNOLOGII
CONSILIERE ȘI ORIENTARE

Discipline studiate: Limba şi literatura română, Limbă modernă, Matematică, Ştiinţe ale
naturii, Istorie, Geografie, Educaţie civică, Religie, Educaţie fizică, Joc şi mişcare, Muzică şi
mişcare, Arte vizuale şi abilităţi practice, Dezvoltare personală.
La clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a-II-a, disciplina se intitulează Comunicare în limba
română.
La clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a-II-a, disciplina se intitulează Matematică şi
explorarea mediului.
Se va studia Ordinul Nr. 3371/12.03.2013 privind aprobarea Planurilor cadru de învăţă-
mânt pentru învăţământul primar şi a Metodologiei privind aplicarea Planurilor cadru de
învăţământ pentru învăţământul primar.

Activitate practică: Studiați documentele curriculare specifice învățământului primar şi completaţi

tabelul cu definiţia următorilor termeni:

TERMEN CHEIE DEFINIŢIA

Sunt documente curriculare cu rol reglator, care precizează disciplinele de studiu grupate pe
Arii curriculare și numărul de ore alocat acestora, pe ani de studiu.
Planul cadru pentru învățământul primar, cuprinde disciplinele obligatorii și numărul de
Plan cadru. Ore alocat fiecărei discipline pe săptămână, pentru elevii din clasele
Pregătitoare, clasa l, a ll – a, a lll – a și a lV-a.
La nivelul învățământului obligatoriu, planul cadru cuprinde o zonă
Comună pentru toți elevii Trunchiul comun, reprezentată de numărul
Minim de ore prevăzut în planul cadru pentru fiecare disciplină. În orele de
Trunchi comun se parcurge programa școlară, cu excepția elementelor
Notate cu asterisc. (*)
 Pentru acoperirea numărului minim sau după caz a numărului maxim de ore pe săptămână
Prevăzut prin planul cadru, în oferta școlii sunt incluse, în funcție de situație, ore
reprezentând Curriculum la decizia școlii, care pot fi distribuite printr-un opțional.

ARIE CURRICULARĂ Instrumente utilizate în observarea activităților /lecțiilor din învățământul primar
LIMBĂ ȘI COMUNICARE
MATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚE ALE NATURII
OM ȘI SOCIETATE
EDUCAȚIE FIZICĂ, SPORT ȘI SĂNĂTATE
ARTE
TEHNOLOGII
CONSILIERE ȘI ORIENTARE

COMPETENȚE GENERALE vizate la nivelul unei discipline de învățământ jalonează

COMPETENȚE
Achizițiile de cunoaștere și de comportament ale elevului pentru un ciclu de școlarizare.

Competențe. Sunt derivate din competențele generale reprezintă etape în dobândirea

Specifice acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea
Competențelor specifice în programă sunt propuse exemple de activități de
Învățare care valorifică experiența concretă a elevului și care integrează
Strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate. O
Competență specifică poate contribui cu ponderi diferite, la atingerea mai
Multor competențe generale. Mijloacele, instrumentele de vehiculate
Cognitivă selectate, prelucrate și valorificate în vederea atingerii
Competențelor specifice și implicit a competențelor generale, sunt
Reprezentate de unitățile de conținut prezentate în programe, respectiv
9
 Competențe. Sunt reprezentate de unitățile de conținut prezentate în programe,
Respectiv de unitățile de conținut selectate, prelucrate, adaptate, și
Valorificate de profesor.
Specifice.

Conținuturi. Conținuturile învățării se constituie din inventarul achizițiilor necesare

Elevului pentru dobândirea competențelor de bază. Obiect al procesului de
Învățare, ansamblu al conținuturilor instructiv educative vehiculate în
Situațiile de învățare, mijloace prin care se urmărește formarea
competențelor specifice

ACTIVITĂȚI DE Valorifică experiența concretă a elevului și înregistrează strategii didactice

Învățare. Adecvate unor contexte de învățare variate.

PROGRAMĂ Sunt documente curriculare oficiale care redau sintetic conținuturile

Învățământului, pe discipline și pe ani școlari, respectiv descriu oferta
ȘCOLARĂ educațională a unei anumite discipline pentru fiecare an de studiu, pentru
Un parcurs școlar determinat. Programele școlare se află într-o strânsă relație cu planurile
CADRU de învățământ , relație care se constituie în premisa esențială a realizării unei
proiectări didactice eficiente.
Programele școlare pentru învățământul primar au în vedere abordarea integrată a
conținuturilor cu scopul asigurării continuității cunoașterii în interiorul aceluiași
Nivel de învățământ. În acest sens elevii sunt antrenați în activități care fac parte din mai
Multe arii circulare fiind posibilă astfel descoperirea și înțelegerea lumii în care trăiesc, dar
Și a propriei persoane în relație cu lumea înconjurătoare. Noile programe școlare permit
Abordarea diferențiată și individualizată a conținuturilor pentru elevii de aceeași vârstă,
Asigurând progresul fiecăruia în ritmul propriu.
În structura programei școlare, regăsim următoarele componente :
Notă de prezentare, competențe generale, competențe specifice și exemple de activități
De învățare, conținuturi, sugestii metodologice.
Programa școlară propune o ofertă flexibilă care permite cadrului didactic să modifice, să
Completeze sau să înlocuiască activitățile de învățare. Se urmărește astfel realizarea unui
Demers didactic personalizat care să asigure formarea competențelor prevăzute de
Programă în contextul specific al fiecărei clase și al fiecărui elev. Includerea clasei
Pregătitoare în învățământul general și obligatoriu implică o perspectivă nuanțată a
Curricumului la acest nivel de vârstă. DUMNEZEU SĂ TE BINECUVINTEZE.

Este necesară o abordare specifică a educației timpurii bazate pe stimularea învățării prin
Prin joc care să ofere în același timp o plajă largă de diferențiere a demersului didactic,
În funcție de nivelul de achiziții variate ale elevilor.

Programă şcolară
 I.2. Aspecte organizatorice ale practicii pedagogice

Practica pedagogică a studenţilor Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei,

specializarea Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar, se va derula pe parcursul semestrului
II, în şcoli, în ve-derea familiarizării cu specificul şi activităţile acestora.
În acest sens, informaţiile care urmează a fi prezentate sunt esenţiale pentru buna orga-
nizare şi derulare a activităţilor de practică pedagogică.
1. Locul de desfăşurare: Şcoala;
2. Perioada desfăşurării: semestrul II al anului universitar_____, ____ februarie/martie____-
____ iunie____________.
3. Mod de organizare

11
 L
a
în
ce
pu
tul
se
m
es
tr
ul
ui
II,
se
vo
r
or
ga
niz
a
pa
tr
u
înt
âl
nir
i
înt
re
st
ud
en
ţi
şi
co
or
do
na
to
rul
de
pr
ac
 tic
ă
pe
da
go
gic
ă.
Astfel că, la prima întâlnire, se va discuta despre:
 importanţa practicii pedagogice pentru formarea viitoarelor cadre didactice;
 modul de organizare a activităţilor în cadrul stagiului de practică în şcoală;
 obiectivele prevăzute în fişa disciplinei;
 competenţele vizate în vederea formării acestora pe parcursul semestrului II;
 bibliografia obligatorie (şi prezentarea unor materiale bibliografice);
 responsabilităţile tuturor partenerilor implicaţi în organizarea şi desfăşurarea activităţilor
de practică pedagogică;
 Legea Educaţiei Naţionale şi Ordinul Nr. 3371/12.03.2013 privind aprobarea Planurilor
cadru de învăţământ pentru învăţământul primar şi a Metodologiei privind aplicarea
Planurilor cadru de învăţământ pentru învăţământul primar
În cadrul celei de a doua a întâlniri, se vor prezenta documentele curriculare de planificare şi
de proiectare a activităţilor din şcoală şi se va discuta despre ariile curriculare, discipline, unităţi
tematice, lecţii, tipuri de lecţii.
A treia întâlnire va fi dedicată prezentării caracteristicilor dezvoltării copiilor între 5/6 şi
10/11 ani, precum şi vizionării unor lecţii integrate înregistrate şi analiza acestora.
La ultima întâlnire, studenţii vor primi caietul de practică pedagogică, acesta fiind prezentat
în detaliu.
După derularea celor patru întâlniri, fiecare student îşi va desfăşura practica pedagogică în
unitatea de învăţământ la care a fost repartizat, pentru studenţii de la studii cu frecvenţă, iar,
pentru studenţii înscrişi la Învăţământ la distanţă, după cum urmează:
 la o şcoală de stat, la alegere. Înainte de începerea derulării practicii pedagogice este
necesar să se ceară acordul conducerii instituţiei de învăţământ, pentru a primi şi a
îndruma studenţii în activitatea practică.
 sub coordonarea unui cadru didactic mentor care a obţinut cel puţin gradul didactic II.
Pentru atestarea derulării practicii pedagogice este necesară solicitarea unei adeverinţe din
care să reiasă desfăşurarea practicii pedagogice în acea instituţie, în perioada de timp menţionată.

I.3. Obiectivele practicii pedagogice în învăţământul primar

Pe parcursul practicii pedagogice din semestrul II, conform Fişei disciplinei, se va urmări
realizarea următoarelor obiective generale şi specifice:
  Familiarizarea studenţilor cu specificul vieţii şi activităţilor şcolare: tipurile instituţiilor de
învăţământ, regim de activitate, program, resurse materiale, resurse umane, factori edu-
caţionali implicaţi, sistemul de activităţi extraşcolare;

12
  Cunoaşterea şi studierea documentelor şcolare care fundamentează organizarea şi con-
ducerea procesului didactic;
 Cunoaşterea specificului activităţii didactice în învăţământul primar;
 Familiarizarea cu conţinuturile ştiinţifice ale disciplinelor existente în planul cadru pentru învăţă-
mântul primar, precum şi a competenţelor existente în programele şcolare;
 Identificarea componentelor procesului de învăţământ, precum şi a interdependenţei dintre
acestea la nivelul unei lecţii;
 Cunoaşterea specificului abordării integrate a conţinuturilor la ciclul primar;
 Cunoaşterea principalelor tipuri de lecţii, a modalităţilor de integrare a conţinuturilor şi a
etapelor specifice fiecărui tip de lecţie;
 Cunoaşterea sistemului de competenţe profesionale specifice profesiei de profesor
pentru învăţământul primar;
 Cunoaşterea particularităţilor dezvoltării psihologice, fizice, socio-emoţionale a şcolarului;
 Dezvoltarea capacităţii de observare (globală şi focalizată) a activităţilor didactice ale
men-torului, a celor extraşcolare, dar şi a comportamentului elevilor;
 Cunoaşterea notelor definitorii ale documentelor specifice proiectării didactice: planificare
calendaristică anuală/ semestrială, proiectarea unităţilor tematice, proiecte didactice;
 Identificarea rolurilor pe care cadrul didactic le îndeplineşte în instituţia de învăţământ şi
în comunitatea şcolară;
 Rezolvarea unor situţii specifice managementului clasei;
 Formarea unei atitudini pozitive faţă de profesia de profesor pentru învăţământul primar;
 Dezvoltarea empatiei, ca element de bază al comunicării eficiente.

I.4. Competenţe specifice urmărite prin

intermediul practicii pedagogice

Prin intermediul activităţilor practicii pedagogice din semestrul II, conform Fişei disciplinei, se
va avea în vedere formarea următoarelor competenţe specifice, profesionale şi transversale:
 cunoaşterea specificului activităţilor/lecţiilor din învăţământul primar, în funcţie de
nivelul de vârstă al elevilor;
 întocmirea unei scheme orare zilnice şi săptămânale, respectând cerinţele
pshihopedagogice de întocmire ale acestora;
 cunoaşterea principalelelor documente şcolare (documente curriculare sau acte norma-
tive), precum şi modul de utilizare a acestora în activitatea de proiectare;
 analiza documentelor de planificare şi proiectare specifice învăţământului primar;
 cunoaşterea tuturor tipurilor de lecţii existente în învăţământul primar, precum şi a eta-
pelor specifice fiecărui tip de lecţie;

13
  explicarea şi simularea modului de proiectare, organizare şi realizare a lecţiilor integrate,
de diferite tipuri şi pentru diverse discipline;
 cunoaşterea particularităţilor psiho-fizice şi socio-emoţionale ale şcolarului mic;
 explicarea rolurilor pe care le are cadrul didactic în instituţia de învăţământ, implicit în
clasa de elevi, precum şi în comunitatea şcolară;
 participarea în mod constant la diferite activităţi educative organizate în şcoală şi în afara
ei;
 manifestarea interesului faţă de propriile activităţi desfăşurate în şcoală şi faţă de elevi.

I.5. Responsabilităţile coordonatorului de practică pedagogică

Coordonatorul de practică pedagogică, persoana desemnată de facultate pentru a realiza

coordonarea, îndrumarea şi evaluarea activităţilor practice a studenţilor, va avea următoarele res-
ponsabilităţi:
1. Să monitorizeze şi să îndrume desfăşurarea activităţilor de practică pedagogică.
2. Să se asigure de buna desfăşurare a practicii pedagogice.
3. Să acorde sprijin studenţilor cu privire la completarea documentelor din portofoliul de
practică pedagogică.
4. Să evalueze şi să noteze obiectiv conţinutul caietului de practică pedagogică.

I.6. Responsabilităţile mentorului de practică pedagogică

În vederea desfăşurării în bune condiţii a stagiului de practică pedagogică, cadrul didactic

mentor trebuie:
1. Să îl prezinte pe student elevilor.
2. Să faciliteze studenţilor cunoaşterea tuturor elevilor din clasă, în vederea stabilirii unor
relaţii de comunicare şi cooperare eficiente.
3. Să prezinte studenţilor documentele curriculare specifice învăţământului primar şi să
îndrume studenţii în completarea portofoliului de practică pedagogică (planificare,
proiectare, pro-gram zilnic ş.a.).
4. Să stabilească regulile pe care studentul trebuie să le respecte în cadrul activităţii de
practică pedagogică.
5. Să prezinte informaţiile necesare completării caietului de practică pedagogică, iar, după
caz, să ofere explicaţii suplimentare.

14
6. Să orienteze studentul în realizarea unor materiale didactice necesare în viitoarea
activitate profesională.
7. Să evalueze activitatea studentului practicant prin acordarea unui calificativ.

I.7. Responsabilităţile studentului practicant

Responsabilităţile studentului practicant derivă din următoarele atribuţii:

1. Să participe la toate activităţile desfăşurate în perioada de practică pedagogică.
2. Să respecte programul practicii pedagogice şi orarul şi programul clasei la care îşi des-
făşoară stagiul de practică, precum şi normele propuse de către profesorul mentor.

15
 CAPITOLUL II.
DOCUMENTE CARE REGLEMENTEAZĂ ACTIVITATEA
INSTRUCTIV-EDUCATIVĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

Organizarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ preuniversitar este reglementată de Regu-

lamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar (ROFUIP),
aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 5.079/2016.
Unităţile de învăţământ se vor organiza şi funcţiona respectând prevederile legislaţiei în vigoare,
ale prezentului regulament, ale propriului regulament de organizare şi funcţionare şi ale regula-
mentului intern (ROFUIP, 2016, Art. 1, 2).
Prima etapă a învăţământului obligatoriu debutează cu învăţământul primar şi vizează
promo-varea şanselor egale pentru toţi copiii, în vederea realizării unei dezvoltări cognitive,
emoţionale şi psihomotorie echilibrată, adaptată nevoilor individuale. Învăţământul primar
cuprinde clasa pre-gătitoare şi clasele I – IV (http://www.edu.ro/invatamant-primar).

II. 1. Produse curriculare principale

Produsele curriculare reprezintă ansamblul documentelor şcolare oficiale şi neofi-

ciale, al resurselor şi al produselor care structurează în maniere specifice conţinu-
turile învăţământului şi care sprijină procesul curricular în calitate de instrumente
de organizare a situaţiilor de învăţare şi de inducere/generare a experienţelor de învăţare.
Împărţim produsele curriculare în: produsele curriculare principale, având caracter oficial:
planurile-cadru de învăţământ, programa şcolară, manualul şcolar şi produse curriculare auxiliare:
auxiliare curriculare, ghiduri metodice pentru cadrele didactice, materialele didactice de
suport/aju-tătoare etc. şi produse curriculare specifice activităţii de proiectare didactică (Bocoş,
M., 2008). Aceste produse se regăsesc sub forma planificării calendaristice anuale (planificarea
unităţilor tematice), a proiectării tematice şi a proiectelor de lecţie.

II.1.1. Planul cadru de învăţământ

Planurile-cadru de învăţământ sunt documente curriculare cu rol reglator, care

precizează disciplinele/domeniile de studiu grupate pe arii curriculare şi numărul
de ore alocat acestora, pe ani de studiu (Chiş, V., coord, 2005).
Planul cadru pentru învăţământul primar, cuprinde disciplinele obligatorii şi numărul de ore
alocat fiecărei discipline pe săptămână, pentru elevii din clasele pregătitoare, clasa I, a II-a, a III-a
şi a IV-a.

16
 Conform Programei şcolare pentru învăţământul primar, aprobate prin Ordinul nr. 3371/2013,
Anexa Nr.1, planul cadru de învăţământ pentru învăţământul primar corespunzător acestui stadiu
este următorul:

PLANUL-CADRU de învăţământ pentru învăţământul primar

CLASA
ARII DISCIPLINE
P I II III IV
1
Limbă şi comunicare Limba şi literatura română 5 7 6 5 5
Limbă modernă 1 1 1 2 2

Matematică şi ştiinţe ale naturii Matematică2 3 3 4 4 4

Ştiinţe ale naturii 1 1 1 1 1
Istorie - - - - 1
Geografie - - - - 1
Om şi societate
Educaţie civică - - - 1 1
Religie 1 1 1 1 1
Educaţie fizică 2 2 2 2 2
Educaţie fizică, sport şi sănătate Joc şi mişcare - - - 1 1

Muzică şi mişcare 2 2 2 1 1

Arte

Arte vizuale şi abilităţi practice 2 2 2 2 1

Tehnologii
Consiliere şi orientare Dezvoltare personală 2 1 1 - -
Număr total de ore trunchi comun 19 20 20 20 21
Curriculum la decizia şcolii (discipline opţionale) 0-1 0-1 0-1 0-1 0-1
Număr minim de ore pe săptămână 19 20 20 20 21
Număr maxim de ore pe săptămână 20 21 21 21 22
1 La clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, disciplina se intitulează Comunicare în limba română.
2 La clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, se studiază integrat disciplina Matematică şi explorarea
mediului.

La nivelul învăţământului obligatoriu, planul-cadru cuprinde o zonă comună pentru toţi elevii
– Trunchiul comun, reprezentată de numărul minim de ore prevăzut în planul cadru pentru fiecare
disciplină. În orele de trunchi comun se parcurge programa şcolară, cu excepţia elementelor
notate cu asterisc (*).

17
 Pentru acoperirea numărului minim sau, după caz, a numărului maxim de ore pe săptămână
prevăzut prin planul-cadru, în oferta şcolii sunt incluse, în funcţie de situaţie, ore reprezentând
Curriculum la decizia şcolii, care pot fi distribuite printr-un Opţional.
Schemele orare ale claselor pot cuprinde cel puţin o oră de Opţional, stabilită în urma
procesului de consultare a elevilor şi părinţilor.

Organizarea programului şcolar

Structura anului şcolar este reglementată prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a
uni-tăţilor de învăţământ preuniversitar şi face referire la perioadele de desfăşurare a cursurilor, a
va-canţelor şi a sesiunilor de examene naţionale, care se stabilesc prin ordin al ministrului
educaţiei naţionale.
Cursurile pentru elevii din clasa pregătitoare şi din clasele I şi a II-a încep la ora 8,00 şi se vor
încheia în intervalul 12,00. Ora de curs este de 45 de minute, cu o pauză de 15 minute după fiecare
oră şi o pauză de 20 de minute după cea de-a doua oră de curs. La clasa pregătitoare şi la clasa I,
activităţile de predare-învăţare-evaluare acoperă 30–35 de minute, restul de timp fiind destinat
activităţilor liber-alese, recreative (www.edu.ro – ROFUIP, 2016).
Orarul şcolar/schema orară este un instrument prin care se alocă timpul de formare şi prin
care, activitatea şcolară este pusă la dispoziția elevilor şi a cadrelor didactice pentru desfăşurarea
activităţilor de predare, învăţare şi evaluare repartizate pe lecţii/activităţi (Cerghit, 1999, p.68).
În elaborarea orarului/ schemei orare, se recomandă respectarea cerinţelor privind
asigurarea ritmicităţii predării, învăţării, evaluării şi a autoevaluării în funcţie de curba de efort
zilnic şi săptămânal, curba lui Gauss.

Exemplu: Orar/Schemă orară pentru clasa pregătitoare

Ziua/ora LUNI MARȚI MIERCURI JOI VINERI

Dezvoltare Comunicare în Comunicare în Matematică şi Dezvoltare

8-9
personală limba română limba română explorarea mediului personală
Comunicare în Matematică şi Matematică şi Comunicare în Comunicare
9-10 limba română explorarea explorarea limba română în limba
mediului mediului română
Matematică şi Arte vizuale şi Limba engleză Arte vizuale şi Muzică şi
10-11 explorarea abilităţi practice abilităţi practice mişcare
mediului
Muzică şi Educaţie fizică Religie Educaţie fizică
11-12
mişcare

* Orarul/Schema orară prezentat/prezentată este elaborat cu respectarea prevederilor Planului cadru: Număr
minim de ore pe săptămână: 19, Număr maxim de ore pe săptămână: 20.

18
 II.1.2. Programele şcolare pentru învăţământul primar din România

Programele şcolare sunt documente curriculare oficiale care redau sintetic conţinuturile în-
văţământului, pe discipline şi pe ani şcolari, respectiv descriu oferta educaţională a unei anumite
discipline, pentru fiecare an de studiu, pentru un parcurs şcolar determinat. Programele şcolare se
află într-o strânsă relaţie cu planurile-cadru de învăţământ, relaţie care se constituie în premisa
esenţială a realizării unei proiectări didactice eficiente (Bocoş, M.,2008).
Programele şcolare pentru învăţământul primar au în vedere abordarea integrată a conţi-
nuturilor, cu scopul asigurării continuităţii cunoaşterii în interiorul aceluiaşi nivel de învăţământ. În
acest sens, elevii sunt antrenaţi în activităţi care fac parte din mai multe arii curriculare, fiind po-
sibilă astfel descoperirea şi înţelegerea lumii în care trăiesc, dar şi a propriei persoane, în relaţie cu
lumea înconjurătoare. De asemenea, noile programe şcolare permit abordarea diferenţiată şi indi-
vidualizată a conţinuturilor pentru elevii de aceeaşi vârstă, asigurând progresul fiecăruia în ritmul
propriu.
În structura programei şcolare, regăsim următoarele componente:
– Notă de prezentare
– Competenţe generale
– Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
– Conţinuturi
– Sugestii metodologice

1. Nota de prezentare evidenţiază conţinuturile asupra cărora se îndreaptă cunoaşterea,

elemente ale disciplinei care permit formarea unei imagini de ansamblu asupra programei.
2. Competenţele generale vizate la nivelul unei disciplinei de învăţământ jalonează achiziţiile
de cunoaştere şi de comportament ale elevului pentru un ciclu de şcolarizare (M. Bocoş şi
colab., 2016, p. 222,).
3. Competenţele specifice şi exemple de activităţi de învăţare sunt derivate din competen-
ţele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an
şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de acti-
vităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii
didactice adecvate unor contexte de învăţare variate. O competenţă specifică poate con-
tribui, fireşte, cu ponderi diferite, la atingerea mai multor competenţe generale. Mijloacele,
instrumentele de vehiculare cognitivă selectate, prelucrate şi valorificate în vederea atin-gerii
competenţelor specifice şi, implicit, a competenţelor generale, sunt reprezentate de unităţile
de conţinut prezentate în programe, respectiv de unităţile de conţinut selectate, prelucrate,
adaptate şi valorificate de profesor (M. Bocoş şi colab., 2016, p. 222).
4. Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru do-
bândirea competenţelor de bază. Obiect al procesului de învăţare, ansamblu al conţinutu-
19
 rilor instructiv-educative vehiculate în situaţiile de învăţare, vehicule/ mijloace prin care
se urmăreşte formarea competenţelor specifice şi, implicit, a competenţelor generale (M.
Bocoş şi colab., 2016, p.259).
5. Sugestiile metodologice includ strategii didactice, proiectarea activităţii didactice, precum
şi elemente de evaluare continuă.
Programa şcolară actuală propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modi-
fice, să completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare. Se urmăreşte astfel realizarea unui
demers didactic personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă în
contextul specific al fiecărei clase şi al fiecărui elev. Includerea clasei pregătitoare în învăţământul
general şi obligatoriu implică o perspectivă nuanţată a curriculumului la acest nivel de vârstă. Este
necesară o abordare specifică educaţiei timpurii bazată, în esenţă, pe stimularea învăţării prin joc,
care să ofere în acelaşi timp o plajă largă de diferenţiere a demersului didactic, în funcţie de nivelul
de achiziţii variate ale elevilor.
Curriculumul disciplinei are în vedere modelul comunicativ-funcţional, axându-se pe comuni-
care ca domeniu complex ce înglobează procesele de receptare a mesajului oral şi scris precum şi
cele de exprimare orală şi scrisă. Actuala programă şcolară situează în centrul preocupării sale
învă-ţarea activă, centrată pe elev. Învăţarea nu este un proces pasiv, care li se întâmplă elevilor, ci
o experienţă personală, la care ei trebuie să participe.
Evaluarea este operaţia care vizează determinarea de o manieră sistematică şi obiectivă a im-
pactului, eficacităţii, eficienţei şi pertinenţei activităţilor în relaţie cu obiectivele lor, pe de o parte în
vederea ameliorării activităţilor în curs şi, pe de altă parte, în vederea planificării, programării şi luării
deciziilor viitoare” (Glossaire de termes relatifs à l'évaluation et termes connexes, 1987, pag. 3)
Deoarece activităţile de învăţare trebuie să aibă în vedere formarea competenţelor cu toate
componentele lor (cognitive, aptitudinale, atitudinale), este necesar ca evaluarea să vizeze, de
asemenea, aceleaşi aspecte, accentuându-şi astfel caracterul formativ.
Valorificarea rezultatelor evaluării trebuie să se concretizeze nu numai în calificative, ci şi în
analiza greşelilor realizate de elevi şi a cauzelor acestora. De asemenea, este necesar ca demersul
de evaluare să se finalizeze cu momente de reflecţie asupra rezultatelor obţinute şi să producă
acti-vităţi remediale, dacă este cazul. Procesul de evaluare este recomandat să reflecte, în acest
sens, predarea şi învăţarea activă, bazată pe descoperire, prin activităţi practice şi prin diverse
expe-rienţe de învăţare (http://oldsite.edu.ro/index.php/articles/4857).
În ceea ce priveşte metodele alternative de evaluare, considerăm că este important a se
utiliza proiectul, portofoliul şi investigaţia în vederea realizării unei evaluări formatoare, cu grad
ridicat de identificare a nivelului de dezvoltare a competenţelor elevilor.
În vederea exemplificării programei şcolare, prezentăm un decupaj din Programa şcolară
pentru disciplina COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ, pentru clasa pregătitoare şi clasa I.

20
21
 II.1.3. Manualele şcolare

Manualele şcolare reprezintă instrumente didactice cu rol de ghid, de orientare a activităţii

didactice şi instrumente de lucru operaţionale pentru elevi. Manualele organizează conţinuturile
obiectului de studiu şi operaţionalizează în mod sistematic temele recomandate de programa şco-
lară, la fiecare obiect de studiu şi pentru fiecare clasă, organizându-le şi sistematizându-le pe
capitole, subcapitole, unităţi de învăţare, teme şi lecţii.
Manualele şcolare nu sunt obligatorii, de aceea cadrul didactic poate să aleagă utilizarea
unui manual dintr-o gamă largă de variante aprobate/avizate de Ministerul Educaţiei naţionale. De
ase-menea, rămâne la latitudinea profesorului măsura şi modul în care sunt abordate conţinuturile
propuse prin manualul şcolar.

II.2. Produse curriculare auxiliare

Produsele curriculare auxiliare sunt utilizate de cadrele didactice şi elevi, în desfăşurarea

acti-vităţilor instructiv-educative, în completarea manualului şcolar, cu scopul de a creşte eficienţa
im-plementării adecvate şi eficiente a curriculumului. Există auxiliare curriculare pentru profesori,
auxiliare didactice pentru elevi şi auxiliare didactice pentru profesori şi elevi. (Exemple de auxiliare
didactice: caiete (de aplicaţii) pentru elevi, caiete de activitate independentă, caietul profesorului,
ghiduri, culegeri de probleme, îndrumătoare pentru aplicaţii practice, soft-uri educaţionale (M.
Bocoş şi colab., 2016, p.).

II.3. Produse curriculare specifice

activităţii de proiectare didactică

Activităţile de planificare şi proiectare a conţinuturilor la nivel şcolar fac referire la: planifi-
carea calendaristică, proiectarea unităţilor tematice şi proiectele de lecţie.

II.3.1. Planificarea calendaristică anuală

Sintagma „proiectare didactică” acoperă un demers pedagogic complex, care pre-

supune anticiparea mentală a operaţiilor de planificare, de organizare şi de desfă-
şurare a instruirii în condiţiile cunoaşterii şi stăpânirii variabilelor implicate în buna

22
desfăşurare a activităţii. Ea reprezintă un demers personalizat, care presupune elaborarea de in-
strumente didactice adaptate de către cadrul didactic la specificul activităţii şi la caracteristicile clasei
de elevi, precum şi de concepere flexibilă şi creativă a activităţilor didactice. Practic, proiectarea
didactică la nivel micro presupune gândirea şi prefigurarea procesului didactic, a strategiilor de
instruire (predare, învăţare, evaluare) şi autoinstruire (autoînvăţare, autoevaluare), a modului orien-
tativ (şi nu strict riguros) în care se va desfăşura activitatea instructiv-educativă. Proiectarea didactică
înseamnă relaţionare şi interrelaţionare între competenţele specifice, strategiile didactice şi de
evaluare şi conţinuturi curriculare, presupunând elaborarea unor instrumente de lucru utile cadrului
didactic şi elevului în desfăşurarea activităţii instructiv-educative.
Planificarea calendaristică anuală se întocmeşte pe baza Programei pentru învăţământul
primar, aceasta fiind o modalitate de structurare a activităţilor instructiv educative.
Planificarea conţinuturilor se va face echilibrat respectând nivelul de dezvoltare psihopeda-
gogic al copiilor, în raport cu temele anuale de studiu.
Prezentăm spre exemplificare o parte a planificării calendaristice la nivelul clasei a II-a, pe
durata a trei săptămâni.

Unităţi Comp.
Disciplina Conţinuturi Perioada Observaţii
tematice Specifice
Comunicarea orală (ascultare,
vorbire, interacţiune)
 Formularea unei păreri;
 Dialog despre vacanţa de vară;
 Reguli de vorbire eficientă;
 Povestirea unor întâmplări
trăite.
Citit/Înţelegerea mesajului
 Citirea conştientă a unui text;
1.3
 Înţelegerea unui mesaj scris.
2.1
Scriere/Redactare
1. AM 2.4
 Copiere. Transcriere. Dictare; Săpt./Dat
ÎNVĂȚAT CLR 3.1  Semnele de punctuaţie(. ? -); ele
ÎN 3.3
 Scrierea corectă a cuvintelor; 1-3
CLASA I 3.4
 Scrisoarea;
4.1
 Scrierea imaginativă a unui
4.2
text de 3-5 enunţuri, pornind de la
experienţe trăite.
Elemente de construcţie a
comunicării
 Cuvinte cu sens asemănător;
 Cuvinte cu sens opus;
 Cuvinte care au aceeaşi formă
şi înţeles diferit.
Texte suport:

23
 Din nou la şcoală
Amintiri din vacanţa de vară
Plecarea cocorilor
Frunza

II.3.2. Proiectarea unităţilor tematice

Proiectarea unităţilor tematice are ca punct de plecare planificarea anuală şi rezultă din con-
fruntarea timpului necesar clasei de elevi pentru a parcurge anumite conţinuturi şi pentru a forma
competenţele fixate de către programa şcolară şi respectiv planificarea anuală. Cadrul didactic are
libertatea de a-şi alege în funcţie de caracteristicile clasei de elevi, nivelul de vârstă, particularită-
ţile psihofizice şi individuale ale copiilor, momentul din an, particularităţile vremii, disponibilitatea
copiilor, conţinuturile, ordonarea şi ierarhizarea acestora; eşalonarea conţinutului pe parcursul se-
mestrului; prefigurarea strategiilor didactice corespunzătoare fiecărei arii de conţinut; corelarea
necesarului de mijloace de învăţământ cu resursele materiale existente în clasă; identificarea mij-
loacelor de învăţământ necesare şi stabilirea strategiilor de evaluare pentru fiecare temă.

24
 EXEMPLU: PROIECTARE TEMATICĂ PENTRU CLASA PREGĂTITOARE
Tema: „SĂ NE CUNOAŞTEM!”
Auxiliare: Didactica Publishing House ( CLR, MEM, DP)
Perioada: 3 săptămâni
Săptămâna I

Activităţi
Ziua Competenţe integrate şi Resurse
specifice forme de Detalii de conţinut materiale Metode Evaluare
organizare

Activităţi integrate Întâlnirea de Ascultarea unui - mascota - învăţarea prin - chestionare

DP 2.2 dimineaţă – mesaj clasei descoperire orală;
Noutăţi, Evaluare iniţială a - conversaţia
CLR 1.2 impresii. cunoştinţelor din - fişă de euristică
3.2 Aşteptări grădiniţă, cu rol lucru - munca
Iată cât de predictiv - imagini independentă
multe ştim! Participarea la cu aspecte
(activ. dialog din grădi-
frontală, Exprimarea unor niţă
individuală) trăiri personale în
raport cu grupurile
Cine sunt eu? din care face parte.
De la Descoperă mediul - obiectele din - observarea
DP 2.2, 1.3 grădiniţă la înconjurător sala de clasă sistematică a
şcoală! Identificarea fişe de lucru elevilor
ME M 2.2 obiectelor din clasă, culori, carioci - expunerea
3.3 poziţionarea lor lucrărilor
Orientare în timp şi
spaţiu
Joc de atenţie:
Găseşte intrusul!
Grădiniţa mea Discuţii despre - caiete, - conversaţia - observarea
DP 1.3, 3.3 dragă! grădiniţă şi despre creioane euristică sistematică a
CLR 2.3, 2.4 (activitate activităţile specifice colorate - demonstraţia elevilor;
AVAP 1.1, frontală, Redarea prin desen a - explicaţia - evaluare orală
2.1 individuală) unor activităţi - munca şi scrisă.
SEPTEMBRIE

practice independentă
Ne amintim, Interpretarea a două - caiete, - conversaţia - observarea
MM 1.1, 1.3 prima zi de strofe din imnul fişe de - explicaţia sistematică a
şcoală! clasei PRIETENI– lucru - exerciţiul elevilor
2.3 (activitate audiere şi - calcu-
AVAP 2.2, frontală, interpretare. lator/
individuală) Realizarea de aplica- DVD
ţii ce au la bază ini- player
LUNI, ...

ţiative spontane

25
 II.3.3.Proiectarea lecţiei/activităţii didactice

La baza desfăşurării activităţilor zilnice, stă proiectarea lecţiei/activității didactice. În învăţă-

mântul primar, cadrul didactic îşi proiectează conţinuturile pe discipline, la nivel integrat. Astfel că
pentru o zi se realizează un număr de proiecte egal cu numărul de ore de curs din orarul zilnic.
Fiecare proiect de lecţie/activitate didactică vizează o disciplină principală, integrată cu conţinuturi
din altă disciplină de studiu.
Proiectarea lecţiilor/ activităţilor didactice, respectiv stabilirea design-ului educaţional
repre-zintă un demers care se raportează la următoarele aspecte:
1. Stabilirea formei de organizare a activităţii instructiv-educative şi încadrarea acesteia în
unitatea tematică – este o acţiune ce presupune analizarea locului şi rolului lecţiei în cadrul uni-tăţii
tematice, precum şi stabilirea obiectivului fundamental al lecţiei respective. Acesta evidenţiază
sensul în care va fi valorificat conţinutul: transmitere, dobândire, descoperire, recapitulare,
sistemati-zare, aplicare, verificare, evaluare etc. şi constituie elementul determinant în stabilirea
categoriei sau a tipului de lecţie.
2. Stabilirea obiectivelor operaţionale, care direcţionează întreaga activitate de pregătire şi
realizare a demersurilor didactice, se realizează în funcţie de conţinut şi de finalitatea pe termen
mai lung a instruirii.
3. Selectarea şi prelucrarea conţinutului ştiinţific – presupune ca, în conformitate cu
obiectivele operaţionale stabilite, să se aleagă unităţile de conţinut care să se structureze logic, să
se esenţia-lizeze şi să se particularizeze, ţinându-se cont de următoarele elemente:
– nivelul general de pregătire al elevilor;
– rezultatele şi experienţa cognitivă anterioară a elevilor;
– sistemul de cunoştinţe, abilităţi intelectuale şi practice, capacităţi şi competenţe de care
dispun elevii;
– experienţa practică a elevilor;
– interesul şi motivaţia lor pentru studiul disciplinei.
4. Elaborarea strategiei de instruire şi autoinstruire – se realizează în conformitate cu obiecti-
vele operaţionale prestabilite şi presupune stabilirea următoarelor elemente: tipul de experienţă de
învăţare în care vor fi angajaţi elevii (activă; interactivă; creatoare; euristică; problematizantă; experi-
mentală); sistemul metodologic, respectiv sistemul metodelor şi al procedeelor didactice utilizate;
sistemul mijloacelor de învăţământ şi forma/ formele de organizare a activităţii elevilor.
5. Stabilirea structurii procesuale a lecţiei/ activităţii didactice, structură care nu trebuie
considerată rigidă, inflexibilă; dimpotrivă, accentuăm faptul că numărul etapelor unei lecţii/
activităţi didactice poate fi variabil (nu există etape absolut obligatorii, iar succesiunea lor se poate
modi-fica, de la caz la caz).
Structura procesuală a unei lecţii poate să includă următoarele etape metodice:
a) captarea atenţiei sau trezirea interesului elevilor pentru studiul temei şi sensibilizarea lor
pentru activitatea didactică;
26
 b) comunicarea obiectivelor operaţionale urmărite de cadrul didactic în lecţia respectivă,
într-o manieră accesibilă elevilor şi care să contribuie la stimularea şi implicarea lor
intelectuală, fizică şi afectiv-volitivă în activitate;
c) prezentarea materialului faptic într-un mod cât mai atractiv pentru elevi şi comunicarea
sarcinilor de învăţare corespunzătoare;
d) dirijarea învăţării de către cadrul didactic, respectiv acordarea de puncte de sprijin, ofe-
rirea de sugestii, completări, comentarii etc.;
e) generalizarea, formarea noţiunilor/ operaţiilor, adică obţinerea performanţelor anticipate
prin obiective;
f) fixarea şi stabilizarea performanţei (etapă care presupune purtarea de discuţii elevi-elevi
şi elevi-profesor, în scopul însuşirii corecte şi clarificării noilor noţiuni şi operaţii);
g) aplicarea în practică – prin efectuare de exerciţii şi probleme, de analize şi evaluări şi prin
identificarea posibilităţilor aplicative – teoretice sau practice, ale noilor achiziţii;
h) asigurarea feed-back-ului, respectiv utilizarea unor modalităţi de cunoaştere a efectelor
acţiunii didactice, atât din perspectiva profesorului, cât şi din cea a elevilor.
6. Stabilirea strategiei de evaluare – se referă la identificarea modalităţilor, tehnicilor şi in-
strumentelor/ probelor de evaluare a cunoştinţelor şi abilităţilor intelectuale şi practice ale elevilor,
precum şi la repartizarea lor în timp, în diferitele momente ale activităţii instructiv-educative.
7. Stabilirea strategiei de autoevaluare a elevilor – reprezintă un act care ţine cont de speci-
ficul conţinutului ştiinţific vehiculat în activitatea didactică, de obiectivul fundamental, de obiectivele
operaţionale şi de timpul disponibil. Pot fi utilizate următoarele modalităţi de autocontrol şi auto-
evaluare a prestaţiei elevilor: autocorectarea probelor scrise, corectarea probelor scrise ale colegilor,
notarea răspunsurilor colegilor, notarea în colaborare cu alţi colegi, notarea reciprocă a unui grup de
colegi, în toate situaţiile deosebit de importantă fiind argumentarea notelor acordate.

PROIECTUL DE LECŢIE/ ACTIVITATE DIDACTICĂ

Proiectul de lecţie sau proiectul de activitate didactică este un instrument de lucru şi un

ghid pentru cadrul didactic, el oferind o perspectivă de ansamblu, globală şi complexă asupra
lecţiei; este un fel de scenariu al activităţii ce urmează a fi desfăşurată. În viziune curriculară,
proiectul de lecţie are caracter orientativ, având o structură flexibilă asupra căreia îşi pune, în bună
măsură, amprenta, cadrul didactic. Este de preferat chiar ca el să prevadă unele alternative de
acţiune şi să solicite capacitatea profesorului de a reconsidera demersul anticipat atunci când
situaţii neprevă-zute fac necesară schimbarea, deci un comportament didactic creator.
În practica educaţională, nu se lucrează cu o structură unică a proiectelor de activitate didactică.
Dimpotrivă, în funcţie de obiectivul fundamental, de natura conţinutului ştiinţific, de tipul strate-giilor
didactice pe care le înglobează, de nivelul de pregătire al elevilor, precum şi de alţi factori, se concep
proiecte de activităţi didactice cu diferite structuri ale componentei descriptive, compo-

27
nentă care cuprinde scenariul didactic sau desfăşurarea propriu-zisă a lecţiei. De regulă,
componenta introductivă a proiectului conţine informaţii din care se deduc coordonatele lecţiei:
obiectul de învăţământ, subiectul lecţiei/ tema, data, ora, clasa, nivelul clasei, obiectivul
fundamental, categoria de lecţie, varianta de lecţie şi strategia didactică.
Facem precizarea că în cadrul acestei componente, opţional, pot fi consemnate finalităţile
educaţionale din programa şcolară, cărora li se subordonează obiectivele operaţionale urmărite în
cadrul lecţiei/ activităţii didactice (sau se pot consemna doar numerele/ simbolurile acestor fina-
lităţi). De asemenea, rămâne la latitudinea cadrului didactic să decidă dacă este necesar să ofere
alte informaţii referitoare la organizarea lecţiei, cum ar fi durata lecţiei (dacă este mai mare de 50
de minute) sau locul de desfăşurare a lecţiei.
Obiectivele operaţionale vizează comportamentele elevilor, având la bază activităţile de
învăţare propuse de cadrul didactic. În cadrul unei lecţii, cadrul didactic trebuie să formuleze un
număr maxim de 5 obiective operaţionale, evitând situaţia ca acestea să fie confundate cu
sarcinile de lucru date elevilor. Acestea respectă cerinţele generale ale operaţionalizării (vezi caiet
de practică pedagogică pentru învăţământul preşcolar/semestrul I).
O altă componentă a proiectării face referire la strategiile didactice, în a căror componenţă
se regăsesc metodele, tehnicile şi procedeele de învăţământ, mijloacele de învăţământ şi formele
de organizare a colectivului de elevi.
Metodele didactice reprezintă „o cale eficientă de organizare şi conducere a învăţării, un
mod comun de a proceda care reuneşte într-un tot familiar, eforturile profesorului şi ale elevilor
săi“ (I. Cerghit, 2001, p.63).
Pot fi considerate drept „calea de urmat în activitatea comună a educatorului şi educaţilor,
pentru îndeplinirea scopurilor învăţământului, adică pentru informarea şi formarea educaţilor“ (C.
Moise, 1998, p.143).

EXEMPLIFICĂRI METODE DIDACTICE INTERACTIVE:

Preluare din Programul de formare. Metode interactive de predare, învăţare, evaluare, Pag. 38
METODA PREDĂRII/ÎNVĂŢĂRII RECIPROCE
Este o strategie instrucţională de învăţare a tehnicilor de studiere a unui text. După ce sunt
familiarizaţi cu metoda elevii interpretează rolul profesorului, instruindu-şi colegii. Are loc o dez-
voltare a dialogului elev – elev.
Se poate desfăşura pe grupe sau cu toată clasa.
Metoda învăţării reciproce este centrată pe patru strategii de învăţare folosite de oricine care
face un studiu de text pe teme sociale, ştiinţifice sau un text narativ (poveşti, nuvele, legende).
Aceste strategii sunt:
– rezumarea
– punerea de întrebări
– clarificarea datelor
28
 Prezicerea (prognosticarea)
Rezumarea înseamnă expunerea a ceea ce este mai important din ceea ce s-a citit; se face
un rezumat.
Punerea de întrebări se referă la listarea unei serii de întrebări despre informaţiile citite; cel
ce pune întrebările trebuie să cunoască bineînţeles şi răspunsul.
Clarificarea presupune discutarea termenilor necunoscuţi, mai greu de înţeles, apelul la
diverse surse lămuritoare, soluţionarea neînţelegerilor.
Prezicerea se referă la exprimarea a ceea ce cred elevii că se va întâmpla în continuare, ba-
zându-se pe ceea ce au citit.

Etapele metodei:
1. Explicarea scopului şi descrierea metodei şi a celor patru strategii;
2. Împărţirea rolurilor elevilor:
3. Organizarea pe grupe.
4. Lucrul pe text.
5. Realizarea învăţării reciproce.
6. Aprecieri, completări, comentarii.

METODA PIRAMIDEI

Metoda „piramidei” sau metoda „bulgărelui de zăpadă” are la bază împletirea activităţii
individuale cu cea desfăşurată în mod cooperativ, în cadrul grupurilor. Ea constă în încorporarea
activităţii fie-cărui membru al colectivului într-un demers colectiv mai amplu, menit să ducă la
soluţionarea unei sarcini sau a unei probleme date.
Fazele de desfăşurare a metodei piramidei:
1. Faza introductivă: profesorul expune datele problemei în cauză;
2. Faza lucrului individual: elevii lucrează pe cont propriu la soluţionarea problemei timp de
cinci minute. În această etapă se notează întrebările legate de subiectul tratat.
3. Faza lucrului în perechi: elevii formează grupe de doi elevi pentru a discuta rezultatele
individuale la care a ajuns fiecare. Se solicită răspunsuri la întrebările individuale din partea cole-
gilor şi, în acelaşi timp, se notează dacă apar altele noi.
4. Faza reuniunii în grupuri mai mari. De obicei se alcătuiesc două mari grupe, aproximativ
egale ca număr de participanţi, compuse din grupele mai mici existente anterior şi se discută
despre soluţiile la care s-a ajuns. Totodată se răspunde la întrebările rămase nesoluţionate.
Faza raportării soluţiilor în colectiv. Întreaga clasă, reunită, analizează şi concluzionează
asupra ideilor emise. Acestea pot fi trecute pe tablă pentru a putea fi vizualizate de către toţi
participanţii şi pentru a fi comparate. Se lămuresc şi răspunsurile la întrebările nerezolvate până în
această fază, cu ajutorul conducătorului (profesorul);

29
 F
az
a
de
ciz
io
na
lă.
Se
al
eg
e
sol
uţi
a
fin
al
ă
şi
se
st
ab
ile
sc
co
nc
luz
iil
e
as
up
ra
de
m
er
su
ril
or
re
 ali
za
te
şi
as
up
ra
pa
rti
ci
pă
rii
el
ev
ilo
r/s
tu
de
nţi
lor
la
ac
tiv
ita
te.

EXPLOZIA STELARĂ

Explozia stelară (eng. „star” = stea; eng. „burst” = a exploda), este o metodă nouă de
dezvoltare a creativităţii, similară brainstormingului.
Începe din centrul conceptului şi se împrăştie în afară, cu întrebări, la fel ca o explozie stelară.
Cum se procedează:
Se scrie ideea sau problema pe o foaie de hârtie şi se înşiră cât mai multe întrebări care au
legătură cu ea. Un bun punct de plecare îl constituie cele de tipul: Ce?, Cine?, Unde?, De ce?, Când?.
Lista de întrebări iniţiale poate genera altele neaşteptate care, posibil, solicită o şi mai mare
concentrare pentru a răspunde la ele.
Scopul metodei este de a obţine cât mai multe întrebări şi astfel cât mai multe conexiuni
între concepte. Este o modalitate de stimulare a creativităţii individuale şi de grup.
Organizată în grup, explozia stelară facilitează participarea întregului colectiv, stimulează
crearea de întrebări la întrebări, aşa cum brainstormingul dezvoltă construcţia de idei pe idei.
 ETAPELE metodei:
1. Propunerea unei probleme;
2. Organizarea colectivul în grupuri preferenţiale;
3. Munca în echipă pentru a elabora o listă cu cât mai multe întrebări şi cât mai diverse.
4. Comunicarea rezultatelor muncii de grup.
5. Evidenţierea celor mai interesante întrebări şi aprecierea muncii în cooperare.
Facultativ, se poate proceda şi la elaborarea de răspunsuri la unele dintre întrebări.
Metoda exploziei stelare este uşor de aplicat oricărei vârste şi unei palete largi de domenii.
Nu este costisitoare şi nici nu necesită explicaţii amănunţite. Participanţii se prind repede în joc,
acesta fiind pe de o parte o modalitate de relaxare şi, pe de altă parte, o sursă de noi descoperiri.
Mijloacele de învăţământ specifice învăţământului primar, prcum şi cel mai des utilizate sunt:
manualele şcolare, caietele de lucru ale elevilor, auxiliare specifice diciplinelor de învăţământ, fişe de
lucru şi alte materiale confecţionate de către cadrul didactic sau achiziţioante de către acesta.
Formele de organizare a colectivului pot fi diversificate, dar de cele mai multe ori, se
apelează la organizarea mixtă a acestuia, datorit faptului că pe parcursul unei lecţii, tpurile de
activităţi sunt diferite.

30
 CAPITOLUL III.
PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ

III.1. Instrumente de observare

a mediului educaţional specific şcolii

Instrumentele portofoliului de practică pedagogică s-au constituit ca urmare a tipurilor

de activităţi de practică pedagogică în care studenții trebuie să fie implicați:
a. Cunoaşterea generală a şcolii
Activităţi
 Prezentarea şcolii:
 Structura şi organigrama unităţii şcolare şi a relaţiilor cu alte instituţii
 Personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic
 Servicii funcţionale ş.a.
 Identificarea şi descrierea resurselor materiale necesare desfăşurării activităţilor didactice;
 Studierea legislaţiei şcolare şi a documentelor curriculare utilizate în unitatea de învăţământ;
 Identificarea şi descrierea modului specific de planificare şi desfăşurare a activităţilor pe
durata unei zile, a unei săptămâni, respectiv a unui semestru semestru;
 Descrierea sistemului de activităţi metodice din unitatea de învăţământ;
 Cunoaşterea modului de organizare şi funcţionare a cabinetului CDI, a bibliotecii şi a
secretariatului;
 Elaborarea unor pliante de informare şi de prezentare atractivă a unităţii de învăţământ.

b. Observarea şi implicarea în realizarea unor activităţi şcolare şi

extraşcolare Activităţi
 Analiza documentelor curriculare şi identificarea resurselor utilizate la clasa unde se
efectuează practica pedagogică;
 Studierea structurii documentelor întocmite de către cadrul didactic (planificări, evidenţe,
fişe de caracterizare, proiecte de activitate didactică etc.) precum şi a modului de
organizare a acestora;
 Asistenţa la activităţile didactice desfăşurate de către cadrul didactic şi consemnarea
acestora în caietul de practică pedagogică;
31
  Participarea la analiza lecţiilor şi a altor activităţi asistate;
 Observarea comportamentului elevilor în timpul lecţiilor şi al pauzelor;
 Implicarea în desfăşurarea unor activităţi şcolare şi extraşcolare desfăşurate de mentor;
 Analiza structurii fişelor de caracterizare psihopedagogică a elevilor, utilizate în instituţia
respectivă;
 Studierea unor programe de activităţi extracurriculare şi participarea la desfăşurarea acestora.

c. Proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor didactice

Activităţi
 Elaborarea unor proiecte secvenţiale sau integrale de optimizare a activităţilor didactice
asistate;
 Desfăşurarea unor secvenţe de activitate didactică asistate de învăţătoare: verificarea
temelor pentru acasă, supravegherea jocurilor copiilor etc.

Distribuţia numărului de ore de practică pedagogică pe componentele analitice

Total ore de practică pedagogică observativă 42
Componenta I (pondere 40 % în PPO) 16
Componenta II (pondere 50 % în PPO) 21
Componenta III (pondere 10 % în PPO) 5

III.1.1. Fişă de observaţie a unităţii de învăţământ

a. Date de identificare
Denumirea unităţii de
învăţământ:COLEGIUL
NAȚIONAL PEDAGOGIC
„REGELE FERDINAND”
___________________________________________________________________________
Localitatea, judeţul:SIGHETUL MARMAȚIEI, MARAMUREȘ
___________________________________________________________________________
Adresa:Strada 22 Decembrie 1989 Nr. 5
___________________________________________________________________________
Numărul de telefon: 0262311732
___________________________________________________________________________

b. Informaţii privind spaţiile şcolare, auxiliare şi administrative

Săli de grupă: __10
 Laboratoare: __2___informatică, biologie
32
 Săli de sport: _1____
Spaţii de joacă: ___1__
Sală de servire a mesei: __-__
Grupuri sanitare: __10__
Bucătărie: ___-__
Spaţii de depozitare a materialelor didactice: __DA__
Secretariat: __1___
Contabilitate: _1___
Casierie: __1__
Spaţiu destinat personalului de conducere: __1___
Alte spaţii: ___Chioșc
_______________________________________________________________

c. Informaţii privind resursele umane:

Numele şi prenumele directorului unităţii:____SECHEL
OVIDIU_____________________________________
Numele şi prenumele mentorului/mentorilor de practică pedagogică:__GRIGOR DORINA
__________________
Numărul personalului
didactic:__64________________________________________________
Numărul personalului didactic
auxiliar:__10__________________________________________
Numărul personalului nedidactic:
__7______________________________________________
Observaţii:
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

III.1.2. Fişă de observaţie a mediului educaţional din sala de clasă

Subliniaţi varianta corectă de răspuns, în funcţie de ceea ce observaţi în sala de clasă la care
vă desfăşuraţi practica pedagogică.
1. În sala de clasă este prezent calendarul. Acesta este achiziţionat/confecţionat de învăţă-
toare. Da
2. Produsele activităţii elevilor sunt expuse în sala de clasă. Da
3. Există un spaţiu special destinat Întâlnirii de dimineaţă. Da
4. Există o mascotă a clasei. Nu
5. Există o bibliotecă a clasei. Da
6. Este un spaţiu alocat Ludotecii. Da
7. Sala de clasă este supraîncărcată cu materiale. Nu
8. Sala de clasă reprezintă un mediu stimulat şi plăcut. Da

33
 9. Spaţiul sălii este suficient de mare pentru numărul de elevi. Da
10.Nu există stimuli senzoriali care să le distragă atenţia elevilor. Da
11.Sala de clasă este menţinută curată şi aranjată până la finalul zilei. Da
12.Există spaţii special destinate depozitării materialelor necesare unor discipline. Da
13. Vizualizarea directă este asigurată de modul de dispunere a băncilor şi scaunelor, astfel că
este favorizată activizarea elevilor. Da
14.Modul de dispunere a mobilierului este sub formă de a) clasă b) careu c) semicerc d) cerc
e) altul: ..................a) clasă ......................
15.Alte aspecte observate: .........................................................................................................

III.1.3. Plan de şcolarizare

An şcolar:.........2020-2021.................................................
NIVEL GRUPE / CLASE NR. EFECTIVE
Gr. Mică 1 13
Gr. Mijlocie
Preşcolar
Gr. Mare 1 12
Gr. Combinată
Cls. Pregătitoare 2 52
Cls. I 2 66
Primar Cls. a II-a 2 66
Cls. a III-a 2 60
Cls. a IV-a 2 60
Cls. a V-a 2 65
Cls. a VI-a 2 61
Gimnaziu
Cls. a VII-a 2 65
Cls. a VIII-a 2 37

Data completării: Semnătura directorului unităţii:

Semnătura mentorului/mentorilor:
Sarcina: Elaboraţi organigrama structurală a unităţii şcolare (model în anexă)

III.1.4. Fişă de observaţie a mediului educaţional din sala de clasă

Apreciaţi pe o scară de la 1 la 5 (1 pentru cel mai puţin şi 5 pentru cel mai mult) nivelul în
care elemente ale mediului educaţional le regăsiţi în sala de clasă

NR. CRITERIU 12345

1 Spaţiul sălii corespunde efectivului de elevi 5

2 Funcţionalitatea mobilierului 5

34
 3 Modularitatea mobilierului 5
4 Dispunerea mobilierului favorabilă unei foarte bune vizibilităţi 4
5 Igiena sălii de clasă 5
6 Existenţa elementelor de individualizare a sălii (mascotă etc.) 5
7 Promovarea unor valori expresive (sloganuri, simboluri etc) 5
8 Spaţiu destinat expunerii prodeuselor elevilor 5
9 Existenţa unor stimuli senzoriali perturbatori 1
10 Există spaţii de depozitare a materialelor didactice 5
11 Dotarea cu mijloace de învăţământ audio-video 5
12 Spaţii amenajate pentru desfăşurarea anumitor tipuri de activităţi (bibliotecă, 5
ludotecă etc.)

Sarcina: Elaboraţi o fişă descriptivă a sălii de clasă pe baza chestionarului.

III.1.5. Centrul de documentare şi informare

Centrele de Documentare şi Informare au fost implementate în unităţile de învăţământ cu

scopul de a forma şi dezvolta elevilor deprinderi, abilităţi şi competenţe prin intermediul
activităţilor cu caracter transdiciplinar.
Activităţile derulate prin CDI oferă elevilor posibilitatea să analizeze şi să interpreteze in-
formaţii într-o manieră critică şi responsabilă, să descopere complexitatea problemelor şi să
aprecieze diversitatea lucrurilor, fenomenelor, de a exersa un comportament tolerant, prin accesul
facil la in-formaţie şi, prin folosirea metodelor şi tehnicilor de informare, munca în grup.
Centrele de documentare şi informare oferă o gamă largă de activităţi, utilizând o varietate de
resurse documentare pe diferite suporturi, o diversitate a instrumentelor ce stau la indemâna elevilor
şi a profesorilor; oferă, de asemenea, o manieră nouă de învăţare, într-o abordare modernă a pro-
gramei şcolare.
Sarcină de lucru
Bifaţi cifra care reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră, cu privire la criteriile mai jos.
Aprecierile sunt relevante pentru importanţa, rolul şi eficienţa activităţilor din cadrul CDI-ului din
şcoală.

NR. CRITERII SCALA DE

APRECIERE
1 2 3 4 5
1 Spaţiul destinat CDI-ului este corespunzător desfăşurării de activităţi şcolare
eficiente 5
2 Resursele documentare pot satisface nevoile şi interesele utilizatorilor (elevi,
cadre didactice) 5
3 Calendarul activităţilor din CDI sunt corelate cu activităţile didactice din
clasele primare 5
35
 4 Spaţiul CDI-ului este amenajat corespunzător pentru:
A pune la dispoziţia utilizatorilor toate informaţiile necesare 5
A pregăti elevii în ceea ce priveşte selectarea, alegerea şi utilizarea
informaţiilor şi documentelor utile 5
5 Diversificarea suportului informativ (cărţi, casete audio-video, CD-uri,
DVD-uri, calculatoare conectate la Internet) 5
7 Dimensiunea pedagogică a activităţilor desfăşurate în cadrul CDI-ului:
8 Formarea culturii generale a elevilor 5
9 Înţelegerea, de către elevi, a rolului informaţiei, lecturii şi studiului în viaţa de
zi cu zi 4
10 Contribuie la însuşirea, de către elevi, a unor metode şi tehnici de muncă
individuală 5
11 Dezvoltă la elevi sentimentul responsabilităţii 5
12 Crearea şi întreţinerea unei imagini favorabile şcolii 5

Sarcina: Elaboraţi o fişă descriptivă cu privire la eficienţa CDI-ului pe baza chestionarului.

NOTĂ: În situaţia în care şcola nu dispune de CDI, adaptaţi chestionarul pentru biblioteca şcolară şi
elaboraţi fişa pentru bibliotecă.

III.1.6. Fişă de prezentare a colectivului de elevi

Clasa:___PREGĂTITOARE ______________
Vârstele elevilor:__5-6______________
Număr de elevi:___28_____________________
Număr de fete:_20_____________
Număr de băieţi:8_____________

NR.CRT. NUMELE ŞI PRENUMELE ELEVULUI DATA NAŞTERII COMPONENŢA FAMILIEI

36
1. Andrei Antonela 2015. Andrei Vasile și Alina

2. Avram Lucica. 2015. Avram Paul și Lidia

3. Albu Andrei 2015. Albu Aurel și Maria

4. Barlea Bianca 2015. Barlea Marius și Alexandra

5. Culac Ileana 2015 Culac Ioan și Claudia

6. Crăciun Alexandra 2014 Crăciun Radu și Daria

7. Codrea Roxana. 2015. Codrea Adrian și Narcisa

8. Finta Darius 2014. Finta Dorel și Maria

9. Huțanu Alexandru 2015. Huțanu Marcel și Ionița

10. Lauruc Adrian. 2015. Lauruc Mihai și Iasmina

11. Lungu Laura 2015. Lungu Lucian și Dana

12. Lupu Andrei 2015 Lupu Romeo și Iuliana

13. Marza Eleonora 2015 Marza Iulian și Teodora

14. Mariș Roza. 2015. Mariș Vlad și Felicia

15. Mihnea Felicia 2015. Mihnea Aurel și Georgiana

16. Mih Iasmina 2015. Mih Ioan și Anca

17. Novac Daria. 2015. Novac Vasile și Oana

18. Niculae Nicoleta 2015. Niculae Norbert și Renia

19. Neagu Gabriela 2015. Neagu Horia și Eugenia

20. Niță Daniel 2015 Niță Mihai și Andreea

21. Nosa Iulian 2015. Nosa Nicu și Ileana

22. Olar Dana 2015. Olar Daniel și Aurelia

23. Oniga Aura 2015. Oniga Lucian și Daria

24. Oros Dorin 2015 Oros Marian și Mihaela

25. Oprea Doina 2015 Oprea Alex și Gabriela

26. Paraschiv Rodica 2015. Paraschiv Ionel și Daniela

27. Pascan Florina 2015. Pascan Doru și Ana

28. Radu Amalia 2015. Radu Florin și Marcela

37
 III.2. Instrumente de planificare şi organizare
a activităţilor şcolare

III.2.1. Orarul clasei

Ora Luni Marţi Miercuri Joi Vineri

8 – 8.40. DEZVOLTARE COMUNICARE ÎN COMUNICARE. MATEMATICĂ DEZVOLTARE PERSONA
LIMBA ROMÂNĂ
PERSONALĂ. MATEMATICĂ MATEMATICĂ COMUNICARE COMUNICARE
8.50-9.30 COMUNICARE ÎN
LIMBA ROMÂNĂ. ARTE VIZUALE.

9.50- 10.30 MATEMATICĂ ȘI LIMBĂ. ARTE VIZUALE MUZICĂ ȘI MIȘCARE

EXPLORAREA MED. ENGLEZĂ
10.40- 11.20 MUZICĂ ȘI EDUCAȚIE FIZICĂ RELIGIE EDUCAȚIE
FIZICĂ
MIȘCARE

III.2.2. Lista manualelor şi a auxiliarelor utilizate la clasă

Denumirea Anul
Nr.crt. Autori Editura Numărul de bucăţi
manualului apariţiei
CORINA
ISTRATE,
DORA
GAZETA MACEAN, Dph didactică
MATEMATICĂ MANUELA publishing
1 JUNIOR OANA house 2020 28
CORINA
ISTRATE,
DORA
MĂCEAN, Editura
MAPA MANUELA Didactică Tg.
2 ELEVULUI 5 OANA Mureș 2016 28
CORINA
ISTRATE,
CAIET DE DORA
EXERCIȚII ȘI MĂCEAN, Editura
JOCURI MANUELA Didactică Tg.
3. GRAFICE 6 OANA Mureș 2016 28
CAIET
CREAȚIE 3 CORINA
CLASA ISTRATE, Editura
PREGATITOAR MANUELA Didactică Tg.
4. E OANA Mureș 2016 28
5 CAIET CORINA Editura 2016 28
CREAȚIE 4 ISTRATE, Didactică Tg.
CLASA DORA Mureș
PREGATITOAR MĂCEAN
 MANUELA
E OANA

38
 III.2.3. Comisia metodică

Denumirea comisiei: Comisia metodică a învăţătorilor

NR NUME, PRENUME GR. DIDACTIC VECHIME ÎN CLASA
.
ÎNVĂŢĂMÂNT

1 GRIGOR DORINA I PREG.

A
2. ORBAN D. I PREG.
B
3. ROȘCA A. I I A

4. ȘTEȚCO MARIANA I I B

5. TRUȘ LIDIA I II A

6. ARDELEAN C. I II B

7. DEMETER M. I III A

8. IUSCO I. I III B

9. BRENNER I IV B

10. FLOREA L. I IV A

Calendarul activităṭilor metodice din Şcoala ……………………………

(model orientativ)
NR.
TIPUL ACTIVITĂŢII RESPONSABIL DATA TEMA
CRT.

Fişă de analiză a activităṭilor metodice (model orientativ)

Vizat,
Responsabil comisie,
Nume.........................................
Semnătura.....................................

1. Student practicant ....................................................................

2. Locul de desfăşurare.................................................................
3. Data...........................................................................................
4. Tema activităṭii..........................................................................
5. Obiective....................................................................................

39
 6. Nivel de cuprindere:
local/judeṭean/naṭional...................................................................
7. Cadre didactice implicate..........................................................
8. Responsabil ...............................................................................
9. Descrierea activităṭii..................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

10. Concluzii şi recomandări ..............................................................................

..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

III.2.4. Documente privind evidenţa performanţelor şcolare ale elevilor

Aceste documente sunt completate de către cadrul didactic.

1. Catalogul clasei;
2. Carnetul de elev;
3. Registrul matricol
4. Fişa de progres
Sarcină 1.: Completaţi următoarele documente: catalogul clasei, carnetul de elev şi registrul
matricol, câte o poziţie. Modelele pentru aceste documente le găsiţi în anexă.
Sarcină 2.: Elaborați un pliant /poster de informare şi de prezentare atractivă a unităţii de
învăţământ unde s-a efectuat practica pedagogică.

40
 III.3. Instrumente utilizate pentru consemnarea lecţiilor observate (diverse
tipuri de fişe)

Numărul de fişe de observaţie pentru fiecare disciplină de învăţământ trebuie să fie în

concordanță cu numărul de ore alocat disciplinei în planul cadru.
PONDERE ÎN PLANUL NR. DE FIŞE DE OBSERVAŢIE A
DISCIPLINA
CADRU ( %) LECŢIEI
Limba şi literatura română 30 6
Matematică 25 5
Cunoaşterea mediului / Stiinţe 10 2
Muzică şi mişcare 10 2
Arte vizuale şi abilităţi practice 10 2
Joc şi mişcare 5 1
Istorie - civică 5 1
Geografie 5 1
Total 100 20

41
 SĂPTĂMÂNA 1
FIŞĂ DE OBSERVAŢIE
Lecţia nr. 1

Data: __8.03.2021____________
Unitatea de aplicaţie: COLEGIUL NAȚIONAL PEDAGOGIC „REGELE
FERDINAND „____________________________
Profesor mentor: __GRIGOR DORINA ________________________________
Clasa: __PREGĂTITOARE _________________________________________
Disciplina: ___DEZVOLTARE PERSONALĂ
____________________________________
Subiectul lecţiei: Emoții de bucurie, tristețe, frică, furie în activități, contexte
familiare__________________________________
Tipul lecţiei: __Formare de priceperi și deprinderi
___________________________________
Durata lecţiei: ______25 min. _____________________________

Obiective operaţionale: Până la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

denumească emoțiile de bază asociind imaginea reprezentativă unei emoții cu o situație
1. 2.1.Să
corespunzătoare
_________________________________________________________________________
2. 2.2.Să identifice emoția declanșată de o exprimare politicoasă, formulând complimente la adresa
colegilor și răspunzând acestora ;obiectivul se consideră realizat dacă fiecare elev realizează corect cel
puțin o corelație : :imagine – emoție, imagine-situație, emoție – situație
________________________________________________________________________
anumite situații familiare, formulând corect răspunsuri pentru întrebările
O3 2.1.Să precizeze ce simte în
referitoare la emoțiile de bază trăite când sunt complimentati, când jucăriile au hotărât să plece de
acasă sau asociind o culoare emoției trăite și argumentând alegerea
făcută ;________________________________________________________________________
_
O4 _________________________________________________________________________
O5 _________________________________________________________________________

Strategii didactice:
Metode şi procedee de învăţământ:explicația, conversația, exercițiul (Tabloul emoțiilor,
Mingea călătoare) ______________________________________________
Mijloace de învăţămant:__laptop, videoproiector, minge, foi colorate
_____________________________________________________
Forme de organizare: activitate frontală, activitate individuală, activitate pe grupe

Sistem de evaluare:
Forme de evaluare: ________________aprecieri individuale, generale
__________________________________________
 Metode de evaluare: _aprecieri verbale, observația sistematică
__________________________________________________
Instrumente de evaluare: ____observarea sistematică
__________________________________________________

Date privind modul de desfăşurare a lecţiei

Etapele lecţiei Activitatea cadrului didactic Activitatea elevilor

1. Se asigură condițiile necesare Elevii se pregătesc de ora
desfășurării lecției
Moment organizatoric

42
2.Captarea atenției Propune jocul „Pălăria emoțiilor”.

Elevii extrag din pălărie imagini

Într-o pălărie se află imagini. Reprezentative ale emoțiilor :bucurie,
reprezentative pentru emoțiile de tristețe, furie, frică. Denumesc emoția
bază – bucurie, tristețe, frică, furie. O asociază unei situații, unei culori.
Se propune elevilor să extragă câte o
Imagine din pălărie, să denumească
Emoția reprezentată și să o asocieze
Unei situații reale sau imaginare.

3.Anuntarea temei și Se anunță elevii că o să denumească

emoțiile, se vor exprima politicos, formu-
lând complimente la adresa colegilor și
răspunzând acestora. Vom spune ce simțim
în anumite situații. Vom asocia o culoare
emoției trăite.
a obiectivelor lecție

Învățătoarea inițiază o discuție referitoare Copiii răspund la întrebări astfel :

la ce înseamnă un compliment și cum te
simți când faci sau când primești unul.
4.Prezentarea optimă Se propune jocul „ Mingea călătoare „.
a conținutului și dirija-Ex :”-Cum te-ai simțit când ai făcut un com-
pliment cuiva?
- Cum te-ai simțit când altcineva ți-a făcut
rea învățării un compliment?
- Când am făcut un compliment m-am
simțit bine, am fost fericit.
– Când cineva mi-a făcut un compliment
m-a înveselit.
Copiii asociază culori emoțiilor trăite.

Se emit aprecieri generale și individuale

5.Aprecieri și
recomandări
5.

6.

43
7.

8.

Observaţii. Întrebări:
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................

NOTĂ: În funcţie de tipurile lecţiilor, regăsite în anexe, se vor completa etapele potrivite în
Datele privind modul de desfăşurare a lecţiei.

44
FIŞĂ DE OBSERVAŢIE
Lecţia nr. 2

Data: 8. 03.2021______________
Unitatea de aplicaţie: COLEGIUL NAȚIONAL PEDAGOGIC „REGELE
FERDINAND „__________________________
Profesor mentor: _GRIGOR DORINA ______________________________
Clasa: _PREGĂTITOARE __________________________________________
Disciplina: __COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ
______________________________________
Subiectul lecţiei: ___O MÂNĂ DE AJUTOR_______________________________
TIPUL LECȚIEI : PREDARE, ÎNSUȘIRE DE CUNOȘTINȚE
Durata: _40 min. ___________________________________

Obiective operaţionale: Până la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

O1 _Să recunoască literele â și Â
________________________________________________________________________
O2 _Să completeze literele lipsă
________________________________________________________________________
O3 __Să numere silabele cuvintelor date
______________________________________________________________________
O4 _________________________________________________________________________
O5 _________________________________________________________________________

Strategii didactice:
Metode şi procedee de învăţământ: conversația, explicația, exercițiul, învățarea prin
cooperare ______________________________________________
Mijloace de învăţămant: _
______________________________________________________
Forme de organizare: __frontal, individual
_______________________________________________________

Sistem de evaluare:
Forme de evaluare: evaluare formativă, aprecieri verbale, observația sistematică
_________________________________________________________
Metode de evaluare: __________________________________________________________
Instrumente de evaluare:
_______________________________________________________

Date privind modul de desfăşurare a lecţiei

1 Etapele lecţiei Activitatea cadrului didactic Activitatea elevilor

45
1.MOMENT Se asigură condițiile necesare desfășurării lecției Elevii se pregătesc pentru oră.

ORGANIZATORIC

2.
Cadrul didactic anunță copii că astăzi vor învăța
O nouă literă a alfabetului.

CAPTAREA ATENȚIEI

3.
ANUNȚAREA TEMEI Cadrul didactic prezintă elevilor litera â și Â. Elevii recunosc noua literă și citesc

Se cere copiilor să recunoască litera în anumite

Cuvinte.
ȘI A OBIECTIVELOR

PREZENTAREA CON- Fiecare elev trebuie să citească 2-3 cuvinte cu Elevii recunosc litera și citesc cuvintele
date.
litera â
Fiecare elev scrie 4 cuvinte care conțin

ȚINUTULUI, Se cere elevilor să scrie 4 cuvinte care conțin litera â

DIRIJAREA litera â
ÎNVĂȚĂRII
Se cere elevilor să numere silabele cuvintelor Elevii numără silabele cuvintelor.

formate
4.

Se cere elevilor să completeze literele Copiii completează literele lipsă.

Care lipsesc din anumite cuvinte.

5
APRECIERI ȘI Copiii sunt lăudați pentru participare la oră.
RECOMANDĂRI
6.

46
7.

8.

Observaţii. Întrebări:
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................

NOTĂ: În funcţie de tipurile lecţiilor, regăsite în anexe, se vor completa etapele potrivite în
Datele privind modul de desfăşurare a lecţiei.

47
SĂPTĂMÂNA 2
FIŞĂ DE OBSERVAŢIE
Lecţia nr. 3

Data: _8.03.2021_____________
Unitatea de aplicaţie: _COLEGIUL NAȚIONAL PEDAGOGIC „REGELE
FERDINAND „___________________________
Profesor mentor: ___GRIGOR DORINA _______________________________
Clasa: _PREGATITOARE__________________________________________
Disciplina: _MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI
_______________________________________
Subiectul lecţiei: ____NUMERE_______________________________
Tipul lecţiei: __RECAPITULARE ____________________________________
Durata lecţiei: _40 MIN. ____________________________________

Obiective operaţionale: Până la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

O1 __Citirea numerelor de la 0 –10
_______________________________________________________________________
O2 _Scrierea numerelor de la 0 – 10
1________________________________________________________________________
O3 _Să numească părțile corpului omenesc_
_____________________________________________________________________
O4 _________________________________________________________________________
O5 _________________________________________________________________________

Strategii didactice:
Metode şi procedee de învăţământ: __conversația, exercițiul, explicația, învățarea prin
cooperare____________________________________________
Mijloace de învăţămant: __fișe de lucru, tabla, creta, planșe
_____________________________________________________
Forme de organizare: _individual
________________________________________________________

Sistem de evaluare:
Forme de evaluare: __evaluare formativă, observația sistematică
_________________________________________________________
Metode de evaluare: ___evaluarea formativă, aprecieri verbale, observația sistematică
_______________________________________________________
Instrumente de evaluare: ______________________________________________________

Date privind modul de desfăşurare a lecţiei

 Etapele lecţiei Activitatea cadrului didactic Activitatea elevilor

1.MOMENT Se pregătesc materialele necesare

ORGANIZATORIC desfășurării lecției Elevii pregătesc caietele și manualele
______________________________________________
Instrumente de evaluare: ______________________________________________________

Date privind modul de desfăşurare a lecţiei

Etapele lecţiei Activitatea cadrului didactic Activitatea elevilor
1.
MOMENT
ORGANIZATORIC. Asigură condițiile optime pentru desfășurarea Elevii se pregătesc pentru oră.
1 min. Orei
Pregătirea materialului didactic necesar

51
2.CAPTAREA CADRUL DIDACTIC CAPTEAZĂ

ATENȚIEI ATENȚIA elevilor

Cadrul didactic anunță elevii că astăzi vor

ANUNTAREA Învăța numerele de la 0 la 10 Elevii sunt atenți la explicațiile

Învăța cântecul ”Nu mi-e frică de BAU-BAU

TEMEI

Învățătoarea împreună cu elevii repetă de Elevii repetă voioși cântecul împreună cu

Mai multe ori cântecul învățătoarea

Învățătoarea prezintă elevilor cifrele de la 0 la Copiii scriu cifrele în caiete și repetă

10, și invită copiii la tablă să scrie cifrele
PREZENTAREA

CONȚINUTULUI ȘI
DIRIJAREA
ÎNVĂȚĂRII

Copiii învață cifrele de la 0 la 10.

OBȚINEREA
PERFORMANȚEI Câțiva elevi reușesc să rețină versurile
Cântecului și să execut mișcările prezentate.
5.

6.
52
7.

8.

Observaţii. Întrebări:
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................

NOTĂ: În funcţie de tipurile lecţiilor, regăsite în anexe, se vor completa etapele potrivite în
Datele privind modul de desfăşurare a lecţiei.

53
SĂPTĂMÂNA 3
FIŞĂ DE OBSERVAŢIE
Lecţia nr. 5

Data: _____8.03 2021_________

Unitatea de aplicaţie:Colegiul Național Pedagogic „Regele Ferdinand
„_______________________
Profesor mentor: ____GRIGOR DORINA__________________________
Clasa: _PREGĂTITOARE _______________________________________
Disciplina: __MUZICĂ ȘI MIȘCARE __________________________________
Subiectul lecţiei: __Nuanțe : tare, încet, mediu
Cântec suport : Nu mi-e frică de BAU-BAU!? _____________________________
Tipul lecţiei: __Predare- învățare _________________________________
Durata lecţiei:____35minute +5minute ________________________________

Obiective operaţionale: Până la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

O1 _Să execute corect exercițiile de încălzire și omogenizare a vocii
________________________________________________________________________
O2 ___Să folosească corect elemente de tehnică vocală
______________________________________________________________________
O3 __Să interpreteze cântecul, jocul muzical, individual sau în grup
_______________________________________________________________________
O4 __Să asocieze corect mișcările sugerate de textul jocului muzical cu versurile și melodia
_______________________________________________________________________
O5 _Să manifeste interes pentru activitate
_____________________________________________________________________

Strategii didactice:
Metode şi procedee de învăţământ: conversația, explicația, demonstrația, jocul, exercițiul
______________________________________________
Mijloace de învăţămant: _______________________________________________________
Forme de organizare: frontală, independentă, pe grupe
_________________________________________________________

Sistem de evaluare:
Forme de evaluare: _observarea comportamentului elevilor _, aprecieri verbale
_________________________________________________________
Metode de evaluare: __________________________________________________________
Instrumente de evaluare: ______________________________________________________

Date privind modul de desfăşurare a lecţiei

1 Etapele lecţiei Activitatea cadrului didactic Activitatea elevilor
1.

54
1.MOMENT Se asigură condițiile optime pentru buna desfășurare Elevii se pregătesc de oră
ORGANIZATORIC a activității

CAPTAREA Se prezintă copiilor videoclipul cântecului Elevii urmăresc videoclipul

ATENȚIEI Nu mi-e frică de BAU-BAU!

2.

ANUNTAREA TEMEI Se anunță copiii că vor învăța cântecul Nu mi-e

ȘI A OBIECTIVELOR frică de BAU-BAU!

3.

DIRIJAREA ÎNVĂȚĂRII Se solicită elevilor efectuarea unor exerciții. Elevii efectuează exercițiile de încălzire a vo
De încălzire și omogenizare a vocii

Se prezintă versurile cântecului și se repetă cii și învață versurile cântecului.

Pentru învățarea versurilor

4.

Se propune interpretarea cântecului și a mișcărilor Elevii cântă voioși și repetă mișcările

EVALUAREA în același timp cu videoclipul urmărit. Urmărite în videoclip.

ACTIVITĂȚII

5.
ÎNCHEIEREA
ACTIVITĂȚII Se fac aprecieri individuale și generale privind
Participarea elevilor la activitate.
6.

55
7.

8.

Observaţii. Întrebări:
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................

NOTĂ: În funcţie de tipurile lecţiilor, regăsite în anexe, se vor completa etapele potrivite în
Datele privind modul de desfăşurare a lecţiei.

56
FIŞĂ DE OBSERVAŢIE
Lecţia nr. 6

Data: ____9.03.2021__________
Unitatea de aplicaţie:_COLEGIUL NAȚIONAL PEDAGOGICE REGELE
FERDINAND _______________________________
Profesor mentor:_______________________________
Clasa: ____I _______________________________________
Disciplina MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI
_______________________________________
Subiectul lecţiei: ADUNAREA ȘI SCĂDEREA ÎN CONCENTRUL 0-100 __FĂRĂ
TRECEREA PESTE ORDIN. _PĂRȚILE PLANTEI ȘI ROLUL LOR
________________________________
Tipul lecţiei: ___CONSOLIDAREA ȘI SISTEMATIZAREA CUNOȘTINȚELOR
___________________________________
Durata lecţiei: _____40 min________________________________

Obiective operaţionale: Până la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

O1 _Să opereze cu noțiunile matematice învățate: termeni, sumă, descazut, scazator, diferență
________________________________________________________________________
O2 _Să efectueze corect adunări și scăderi cu numerele naturale din concentrul 0 – 100 fără
trecerea peste ordin
________________________________________________________________________
O3 Să afle termenul necunoscut, cunoscând celalalt termen al operației și rezultatul acesteia
______________________________________________________________________
O4 __Să rezolve probleme cu o singură operație
_______________________________________________________________________
O5 ____Să manifeste interes pentru lecție
_____________________________________________________________________

Strategii didactice:
Metode şi procedee de învăţământ: _conversația, explicația, exercițiul, demonstrația
_____________________________________________
Mijloace de învăţămant: foi cu exerciții, cretă, tablă,
_______________________________________________________
Forme de organizare: __frontală, individuală
_______________________________________________________

Sistem de evaluare:
Forme de evaluare: _evaluare formativă, aprecieri verbale, observația sistematică
__________________________________________________________
Metode de evaluare: _evaluare orală
_________________________________________________________
 Instrumente de evaluare: ______________________________________________________

Date privind modul de desfăşurare a lecţiei

Etapele lecţiei Activitatea cadrului didactic Activitatea elevilor
1.
Se asigură condițiile necesare desfășurării optime Elevii se pregătesc de oră
Pregătirea materialului didactic

MOMENT
ORGANIZATORIC

57
4.
VERIFICAREA TEMEI ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAȚĂ salutul, Completează calendarul naturii
Prezența, ziua, data. Sunt evidențiați elevii care Prezintă caietele cu tema pentru
verificare.
Au rezolvat corect tema.

4.
CAPTAREA ATENȚIEI Azi vom face o călătorie printre adunări și scăderi
A numerelor naturale de la 0 la 100, fără trecerea
Peste ordin
Și ne vom reaminti rolul fiecărei părți a plantelor.

Astăzi veți rezolva exerciții de adunare și scădere

A numerelor naturale de la 0-100, fără trecerea

5.
ANUNTAREA TEMEI
ȘI A OBIECTIVELOR
58
DIRIJAREA ÎNVĂȚĂRII Se verifică noțiunile teoretice și se fac exerciții ELEVII participă activ la oră
Semnul adunării este...
Semnul scăderii este...
Numerele naturale care se adună se numesc....
Rezultatul adunării se numește....
Rezultatul scăderii se numește...
Suma dintre 4 și 19 este
Diferența dintre 39 și 9 este
Măriți cu 7 pe 21
Micșorați cu 5 pe 45

GHICITORI MATEMATICE Elevii răspund la ghicitori.

Înspre horă când am mers
Șaptesprezece cireșe am cules
Și-am mâncat în grabă mare
Două cireșe roșioare.
Câte cireșe mai am oare?

CADRANELE
Acum vom rezolva o problemă prin metoda cadranelor. Elevii rezolvă problema.

8.

Observaţii. Întrebări:
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................

NOTĂ: În funcţie de tipurile lecţiilor, regăsite în anexe, se vor completa etapele potrivite în
Datele privind modul de desfăşurare a lecţiei.
59
SĂPTĂMÂNA 4
FIŞĂ DE OBSERVAŢIE
Lecţia nr. 7

Data: _9.03.2021_____________
Unitatea de aplicaţie: __COLEGIUL NAȚIONAL PEDAGOGIC „ REGELE
FERDINAND „___________________________
Profesor mentor:_________________________________
Clasa: ____I_______________________________________
Disciplina: ____COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ ARTE vizuale și abilități
practice, Dezvoltare personală ____________________________________
Subiectul lecţiei: __Sunetul t și litera t _______________________________
Tipul lecţiei: __FIXARE ȘI CONSOLIDARE ___________________________________
Durata lecţiei: _25 min. __________________________________

Obiective operaţionale: Până la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

O1 _Să citească corect și cursiv lecția
________________________________________________________________________
O2 ___Să scrie corect, caligrafic cuvintele și enunțurile
______________________________________________________________________
O3 _Să exprime opinii, cu privire la anumite atitudini, comportamente,
________________________________________________________________________
O4 _Să evidențieze caracteristicile unui bun prieten.
________________________________________________________________________
O5 _________________________________________________________________________

Strategii didactice:
Metode şi procedee de învăţământ: __conversația euristică, exercițiul, observația, explicația
____________________________________________
Mijloace de învăţămant: __calculator, fișe de lucru __tablă
___________________________________________________
Forme de organizare: __frontal, individual
_______________________________________________________

Sistem de evaluare:
Forme de evaluare: _aprecieri individuale, colective
__________________________________________________________
Metode de evaluare:observația sistematică
__________________________________________________________
Instrumente de evaluare: _observația sistematică
_____________________________________________________
 Date privind modul de desfăşurare a lecţiei

Etapele lecţiei Activitatea cadrului didactic Activitatea elevilor

1.
M
O
ME
NT

60
MOMENT Se asigură condițiile optime pentru realizarea Elevii se pregătesc de oră

ORGANIZATORIC activității

2.ANUNTAREA Se anunță tema și obiectivele lecției Copiii sunt atenți la

formularea
obiectivelor
TEMEI ȘI A
OBIECTIVELOR

DIRIJAREA ÎNVĂȚĂRII Învățătoarea le cere copiilor să citească textul Copiii citesc textul
Sunt formulate întrebări despre textul citit. Copiii răspund la întrebările formulate.

Se cere copiilor să enumere cuvinte cu sens opus. Copiii enumeră cuvinte cu sens opus.
Se cere copiilor să numească cuvinte alintate.. Copiii găsesc cuvinte alintate.
Exerciții de scriere corectă.
Alcătuirea de propoziții cu anumite cuvinte date. Copiii alcătuiesc propoziții.

FIXAREA Învățătoarea le cere copiilor să formuleze mesajul Copiii formulează mesajul textului.
Textului.
CUNOȘTINȚELOR Ce înseamnă pentru voi un bun prieten? Copiii evidențiază calitățile unui prieten.

4.

ACTIVITATE Fiecare copil primește piese de puzzle. Aceste Copiii asamblează puzzle și formulează
RECREATIVA piese trebuie lipite pentru a forma anumite cuvinte. Cuvinte.

5.
EVALUARE În încheierea activității se fac aprecieri

Individuale și colective.

6.
61
7.

8.

Observaţii. Întrebări:
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................

NOTĂ: În funcţie de tipurile lecţiilor, regăsite în anexe, se vor completa etapele potrivite în
Datele privind modul de desfăşurare a lecţiei.

62
 FIŞĂ DE OBSERVAŢIE
Lecţia nr. 8

Data: _9.03.2021_____________
Unitatea de aplicaţie: _COLEGIUL NAȚIONAL PEDAGOGIC REGELE
FERDINAND____________________________
Profesor mentor: _________________________________
Clasa: __I_________________________________________
Disciplina: __ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂȚI PRACTICE
_____________________________________
Subiectul lecţiei: _TABLOU DE PRIMĂVARĂ _________________________________
Tipul lecţiei: __FORMARE DE PRICEPERI ȘI DEPRINDERI
___________________________________
Durata lecţiei: _40 min. ___________________________________

Obiective operaţionale: Până la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

O1 ___Să descrie anotimpul primăvară
______________________________________________________________________
O2 __Să aplice tehnici de lucru adecvate __decupare, lipire, asamblare
_____________________________________________________________________
O3 ___Să folosească un limbaj adecvat
______________________________________________________________________
O4 _Să manifeste interes pentru activitate.
________________________________________________________________________
O5 _________________________________________________________________________

Strategii didactice:
Metode şi procedee de învăţământ: ______________________________________________
Mijloace de învăţămant: _______________________________________________________
Forme de organizare: _________________________________________________________

Sistem de evaluare:
Forme de evaluare:
___________________________________________________________
Metode de evaluare: __________________________________________________________
Instrumente de evaluare: ______________________________________________________

Date privind modul de desfăşurare a lecţiei

Etapele lecţiei Activitatea cadrului didactic Activitatea elevilor

1.

63
MOMENT Pregătirea materialelor necesare desfășurării lecției. Elevii se pregătesc de oră.

ORGANIZATORIC Asigurarea unui climat favorabil învățării

2.

3.
C
A
P
T

CAPTAREA ATENȚIEI Captarea atenției se face cu ajutorul unei

Ghicitori despre primăvară.

5.

ANUNȚAREA TEMEI Se anunță tema lecției TABLOU DE PRIMĂVARĂ

ȘI A OBIECTIVELOR

6.
64
7.DIRIJAREA Elevii trebuie să parcurgă urmatoarele

ÎNVĂȚĂRII etape : 1. Decuparea elementelor Elevii realizează lucrările

2.Lipirea elementelor

3.Analizarea modului de realizare a lucrării Elevii realizează analizarea lucrărilor.

ÎNCHEIEREA.
ACTIVITĂȚII Se fac aprecieri individuale și generale
Cele mai reușite lucrări sunt expuse.

Observaţii. Întrebări:
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................

NOTĂ: În funcţie de tipurile lecţiilor, regăsite în anexe, se vor completa etapele potrivite în
Datele privind modul de desfăşurare a lecţ

65
SĂPTĂMÂNA 5
FIŞĂ DE OBSERVAŢIE
Lecţia nr. 9

Data: _10.03.2021_____________
Unitatea de aplicaţie: __COLEGIUL NAȚIONAL PEDAGOGICE REGELE
FERDINAND _________________________
Profesor mentor:___________________________________
Clasa: A__II___-A______________________________________
Disciplina: _DEZVOLTARE PERSONALĂ
______________________________________
Subiectul lecţiei: ____ȘTIU SĂ-MI FAC PRIETENI ______________________________
Tipul lecţiei: __DOBÂNDIRE DE NOI CUNOȘTINȚE
___________________________________
Durata lecţiei: ___40 MIN. _________________________________

Obiective operaţionale: Până la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

O1 ___Să aleagă cuvintele care corespund păstrării unei relații pozitive cu cei din jur
______________________________________________________________________
O2 _Să incercuiasca corect cuvintele care au legătură cu prietenia
________________________________________________________________________
O3 __Să găsească cuvinte pozitive care să înceapă cu fiecare literă a cuvântului PRIETENIE
_______________________________________________________________________
O4 __Să argumenteze motivul pentru care își pot face prieteni în clasă
_______________________________________________________________________
O5 _Manifestarea interesului în formarea unei atitudini pozitive față de sine și față de cei din
jur________________________________________________________________________

Strategii didactice:
Metode şi procedee de învăţământ: __conversația, expunerea, explicația, observația,
exercițiul, jocul didactic, ciorchinele,
problematizarea_____________________________________________
Mijloace de învăţămant: planșe, fișe de lucru, stilouri, manuale, caietul de lucru, puzzle
_______________________________________________________
Forme de organizare: frontal, individual
_________________________________________________________

Sistem de evaluare:
Forme de evaluare: ___evaluarea sistematică, formativă, aprecieri verbale
________________________________________________________
Metode de evaluare: __chestionare orală, observarea sistematică a elevilor
________________________________________________________
 Instrumente de evaluare: __expunerea lucrărilor
_____________________________________________________

Date privind modul de desfăşurare a lecţiei

Etapele lecţiei Activitatea cadrului didactic Activitatea elevilor

1.
M
O
ME
NT

66
2.
MOMENT Asigur condițiile necesare unei bune desfășurări a Elevii se pregătesc de oră

ORGANIZATORIC lecției, pregătesc materialul didactic, aerisesc

Sala de clasă

VERIFICAREA TEMEI Verific tema cantitativ și calitativ

Ofer explicații acolo unde este necesar

3.

CAPTAREA ATENȚIEI. Le distribui copiilor fișe de lucru în care ei

Trebuie să coloreze cu rosu cuvintele care te fac
Un bun prieten și cu galben ce te împiedică să Elevii completează cu atenție fișele
Fii unul.

4.

ANUNȚAREA TEMEI Scriu titlul lecției

ȘI A OBIECTIVELOR. „ȘTIU SĂ ÎMI FAC PRIETENI „. Elevii scriu titlul în caiete.

5.

DIRIJAREA Solicit elevii să își deschidă manualele de Elevii citesc din manual
„Dezvoltare personală „ și să citească sub forma
Unui joc de rol banda desenată „LA JOACĂ „
ÎNVĂȚĂRII
Port o discuție cu aceștia, sub forma unor Elevii citesc întrebările și răspund la ele.
Întrebări din manual.
Cer elevilor să citească întrebările din manual
Și să formuleze răspunsurile potrivite.
6.

67
 Propun spre rezolvare la tablă completarea unui
Ciorchine folosind cuvinte în legătură cu prietenia. Elevii completează ciorchinele.

7.OBTINEREA Propun spre rezolvare un exercițiu

PERFORMANȚELOR joc „Îmi pot face prieteni printre
ȘI ASIGURAREA colegii de clasă pentru că...
Elevii vor desena câte o floare, iar pe
Fiecare petală vor completa un cuvânt. Elevii realizează florile completate
Și colorate în nuanțele dorite.
Fiecare petală va fi colorată.
FEEDBACK-ULUI
Elevii vor fi apreciați pentru implicarea în
Activitate iar cele mai reușite lucrări vor fi notate.

8.

Observaţii. Întrebări:
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................

NOTĂ: În funcţie de tipurile lecţiilor, regăsite în anexe, se vor completa etapele potrivite în
Datele privind modul de desfăşurare a lecţiei.
68
FIŞĂ DE OBSERVAŢIE
Lecţia nr. 10

Data: ____10.03.2021__________
Unitatea de aplicaţie:____COLEGIUL NAȚIONAL PEDAGOGIC „REGELE
FERDINAND „___________________________
Profesor mentor:___________________________________
Clasa: ____a II - a_______________________________________
Disciplina: _____COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ
___________________________________
Subiectul lecţiei: ____”CÂND SOSESC COCOARELE „___PASSIONARIA
STOICESCU ____________________________
Tipul lecţiei: __ÎNSUȘIRE DE NOI CUNOȘTINȚE
___________________________________
Durata lecţiei: ___40 MIN. _________________________________

Obiective operaţionale: Până la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

O1 __Să citească corect, expresiv textul dat
_______________________________________________________________________
O2 __Să utilizeze corect sensul cuvintelor noi în alte contexte
_______________________________________________________________________
O3 _Să completeze corect enunțurile cu informații despre textul dat
________________________________________________________________________
O4 __Să asocieze corect cuvintele cu sens asemănător și cuvintele cu sens opus
_______________________________________________________________________
O5 _________________________________________________________________________

Strategii didactice:
Metode şi procedee de învăţământ: _conversația, expunerea, explicația, observația,
exercițiul, explozia stelară_____________________________________________
Mijloace de învăţămant: _fișe de lucru, manuale, caiete de lucru
______________________________________________________
Forme de organizare: _frontal, individual
________________________________________________________

Sistem de evaluare:
Forme de evaluare: __evaluare formativă, aprecieri verbale, observația sistematică
_________________________________________________________
Metode de evaluare: ___chestionare orală, observarea sistematică
_______________________________________________________
Instrumente de evaluare: ______________________________________________________
 Date privind modul de desfăşurare a lecţiei

Etapele lecţiei Activitatea cadrului didactic Activitatea elevilor

1.
M
O

69
1.MOMENT Asigur condițiile necesare unei bune desfășurări Elevii se pregătesc pentru oră

ORGANIZATORIC a lecției, pregătesc materialul didactic

2.VERIFICAREA Verific tema cantitativ și calitativ Elevii corectează acolo unde este cazul.
TEMEI

3.CAPTAREA ATENȚIEI Le prezint elevilor povestea buburuzei Lilișor

ANUNTAREA TEMEI Anunț titlul și obiectivele lecției „Când sosesc

COCOARELE, de Passionara Stoicescu

Le prezint elevilor anotimpul primăvara.

Cer elevilor să enumere lunile anului. Elevii enumeră lunile anului.
DIRIJAREA Cer elevilor să citească poezia și să răspundă
La câteva întrebări despre poezie.
De ce este o poezie?
Câte strofe are poezia? Dar versuri?
Citim întrebările din manual și răspundem la ele Elevii completează cu răspunsurile potrivite.
Sub forma exploziei stelare. Elevii primesc o
Fișa cu explozia stelară, iar la tablă este afișată on
ÎNVĂȚĂRII planșă cu explozia stelară.
Elevii primesc fișe cu Ciorchinele care trebuie
Completat folosind cuvinte care au legătură cu
Anotimpul primăvara.

7.OBTINEREA Vom asambla un puzzle cu imaginea Cele mai reușite lucrări vor fi
PERFORMANTELOR Ținutului Cocorilor. Expuse.
8.

Observaţii. Întrebări:
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................

NOTĂ: În funcţie de tipurile lecţiilor, regăsite în anexe, se vor completa etapele potrivite în
Datele privind modul de desfăşurare a lecţiei.

71
SĂPTĂMÂNA 6
FIŞĂ DE OBSERVAŢIE
Lecţia nr. 11

Data: ___10.03.2021___________
Unitatea de aplicaţie: __COLEGIUL NAȚIONAL PEDAGOGIC REGELE
FERDINAND ____________________________
Profesor mentor: __________________________________
Clasa: a lll a___________________________________________
Disciplina: _EDUCAȚIE CIVICĂ ______________________________________
Subiectul lecţiei: _RESPECTUL ȘI LIPSA DE RESPECT
_________________________________
Tipul lecţiei: ____ÎNSUȘIRE DE NOI CUNOȘTINȚE
_________________________________
Durata lecţiei: ____________________________________

Obiective operaţionale: Până la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

O1 Să identifice valorile morale în contexte variate
_________________________________________________________________________
O2 _Să definească valoarea morală respect
________________________________________________________________________
O3 _Să grupeze trăsăturile morale date
________________________________________________________________________
O4 _____Să cunoască înțelesul expresiei „ lipsă de respect
„____________________________________________________________________
O5 _________________________________________________________________________

Strategii didactice:
Metode şi procedee de învăţământ: __conversația, explicația, exercițiul, ciorchinele,
dezbaterea ____________________________________________
Mijloace de învăţămant: fișă de lucru, planșe
_______________________________________________________
Forme de organizare: ____frontal, individual
_____________________________________________________

Sistem de evaluare:
Forme de evaluare: _evaluare sistematică
_______________________________________________________
Metode de evaluare: _evaluare
formativă_______________________________________________________
Instrumente de evaluare: _____________________________________________________
 Date privind modul de desfăşurare a lecţiei

Etapele lecţiei Activitatea cadrului didactic Activitatea elevilor

.M
O
ME
NT

72
MOMENT
ORGANIZATORIC Asigur un climat propice desfășurării lecției Elevii se pregătesc de oră

2.CAPTAREA Pentru început descoperim tema ICEBREAKING

Activității ordonand culorile
Curcubeului. ROSU – R, ORANJ-E,
GALBEN-S, VERDE-P, ALBASTRU
- E, INDIGO-C, VIOLET-T
ATENȚIEI

RESPECTUL ȘI LIPSA DE RESPECT este Elevii sunt atenți la explicații

3.ANUNTAREA noua lecție. Până la sfârșitul lecției va trebui să
explicați înțelesul expresiei „lipsă de respect „
să definiți valoarea morală „respect „, să stabiliți
TEMEI ȘI A expresii respectând criteriul dat, să grupați
trăsăturile morale, să identificați valori morale

OBIECTIVELOR în contexte variate.

3. Voi citi textul dat apoi vom purta o

Discuție despre comportamentul
Băiatului și ce semnifică aceasta.
La tablă se va completa copăcelul
Cuvântului respect. La ce vă gândiți Elevii realizează copăcelul
cuvântului respect
Când spuneți „respect ”
Vom scrie în caiete definiția cuvântului
*Respectul este valoarea moral pozitivă a unei
Persoane, care ia în considerație nevoile
, sentimentele, părerile altei persoane. Ne manifestăm
DIRIJAREA
INVATARII Respectul prin vorbe, gesturi, fapte.
Vom completa la tablă ciorchinele :
Față de cine manifestăm respect?Față de societate
Sine, familie, colegi, natură.

FIXAREA Elevii vor grupă trăsăturile morale Elevii grupează trăsăturile morale.
CUNOȘTINȚELOR

4.

OBȚINEREA Se va realiza prin identificarea comportamentului

Pozitiv în diferite situații de viață. Vom

PERFORMANȚEI dezbate următoarele proverbe: Elevii comentează proverbele.

Vorba dulce mult aduce.
Respectă ca să fii respectat.
Ce ți-e nu-ți place, altuia nu-i face.
5.

6.

73
7.
ASIGURAREA Elevii care au participat la oră sunt felicitați.
FEED-BACK – ULUI

8.

Observaţii. Întrebări:
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................

NOTĂ: În funcţie de tipurile lecţiilor, regăsite în anexe, se vor completa etapele potrivite în
Datele privind modul de desfăşurare a lecţiei.

74
FIŞĂ DE OBSERVAŢIE
Lecţia nr. 12

Data: 12.03.2021______________
Unitatea de aplicaţie: _COLEGIUL NAȚIONAL PEDAGOGIC REGELE FERINAND
_____________________________
Profesor mentor: __________________________________
Clasa: __a IV - a_________________________________________
Disciplina: _GEOGRAFIE _______________________________________
Subiectul lecţiei: ___LIMITELE ȘI VECINII ROMÂNIEI
________________________________
Tipul lecţiei: _MIXTĂ ____________________________________
Durata lecţiei: ____________________________________

Obiective operaţionale: Până la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

O1 __Să localizeze corect spațiul geografic românesc pe harta
Europei_______________________________________________________________________
O2 __Să enumere caracteristicile generale ale României – așezare, suprafață, climă
_______________________________________________________________________
O3 ___Să precizeze vecinii României, utilizând ca reper punctele cardinale
______________________________________________________________________
O4 ___Să argumenteze importanța așezării țării pe
continent______________________________________________________________________
O5 _________________________________________________________________________

Strategii didactice:
Metode şi procedee de învăţământ: _conversația, explicația, învățarea prin descoperire,
brainstorming_____________________________________________
Mijloace de învăţămant: manual digital, hărți, fișe de lucru
_______________________________________________________
Forme de organizare: activitate frontală, individuală
_________________________________________________________

Sistem de evaluare:
Forme de evaluare: __evaluare orală
_________________________________________________________
Metode de evaluare: _observația sistematică
_________________________________________________________
Instrumente de evaluare: __analiza produselor activității
____________________________________________________
 Date privind modul de desfăşurare a lecţiei

Etapele lecţiei Activitatea cadrului didactic Activitatea elevilor

1.

75
1.MOMENT Se asigură condițiile necesare Elevii se pregătesc de oră

ORGANIZATORIC

3.
CAPTAREA
ATENȚIEI Propun elevilor un brainstorming pe tema Elevii exprimă verbal tot ceea ce considera
Geografie. Că are conexiune cu tema dată.

ENUNTAREA TEMEI Anunț titlul lecției LIMITELE ȘI VECINII Elevii notează titlul

AC
TU
AL
IZ
AR
EA

ACTUALIZAREA Solicit elevii să enumere punctele cardinale. Elevii enumeră punctele cardinale

CUNOȘTINȚELOR
DOBÂNDITE
ANTERIOR

5.

PREZENTAREA Realizez o schemă a lecției la tablă. Elevii notează în caiete schema

prezentată
CONȚINUTULUI Punctez informațiile ancoră ale lecției.

6.
76
7.
DIRIJAREA Poziția României pe glob și în Europa Elevii răspund cerințelor formulate.
ÎNVĂȚĂRII Suprafața Romaniei
Granițele și tipul acestora
Vecinii României, corespunzător punctelor
Cardinale.

8.
EVALUAREA Solicit elevii să rezolve un exercițiu de Elevii se autoevaluează
ACTIVITĂȚII autoevaluare

Observaţii. Întrebări:
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................

NOTĂ: În funcţie de tipurile lecţiilor, regăsite în anexe, se vor completa etapele potrivite în
Datele privind modul de desfăşurare a lecţiei.
77
 SĂPTĂMÂNA 7
FIŞĂ DE OBSERVAŢIE
Lecţia nr. 13

Data: ______________
Unitatea de aplicaţie:_______________________________
Profesor mentor:___________________________________
Clasa: ____________________________________________
Disciplina: _________________________________________
Subiectul lecţiei: ____________________________________
Tipul lecţiei: ________________________________________
Durata lecţiei: _______________________________________

Obiective operaţionale: Până la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

O1_________________________________________________________________________
O2_________________________________________________________________________
O3-________________________________________________________________________
O4-________________________________________________________________________
O5-________________________________________________________________________

Strategii didactice:
Metode şi procedee de învăţământ: ______________________________________________
Mijloace de învăţămant: _______________________________________________________
Forme de organizare: _________________________________________________________

Sistem de evaluare:
Forme de evaluare: ___________________________________________________________
Metode de evaluare: __________________________________________________________
Instrumente de evaluare: ______________________________________________________

Date privind modul de desfăşurare a lecţiei

Etapele lecţiei Activitatea cadrului didactic Activitatea elevilor

1.

78
2.

3.

4.

5.

6.

79
7.

8.

Observaţii. Întrebări:
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................

NOTĂ: În funcţie de tipurile lecţiilor, regăsite în anexe, se vor completa etapele potrivite în
Datele privind modul de desfăşurare a lecţiei.

80
 FIŞĂ DE OBSERVAŢIE
Lecţia nr. 14

Data: ______________
Unitatea de aplicaţie: ______________________________
Profesor mentor: __________________________________
Clasa: ___________________________________________
Disciplina: _________________________________________
Subiectul lecţiei: ____________________________________
Tipul lecţiei: _______________________________________
Durata lecţiei: ______________________________________

Obiective operaţionale: Până la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

O1 _________________________________________________________________________
O2 _________________________________________________________________________
O3 _________________________________________________________________________
O4 _________________________________________________________________________
O5 _________________________________________________________________________

Strategii didactice:
Metode şi procedee de învăţământ:_______________________________________________
Mijloace de învăţămant:_______________________________________________________
Forme de organizare:_________________________________________________________

Sistem de evaluare:
Forme de evaluare:___________________________________________________________
Metode de evaluare:__________________________________________________________
Instrumente de evaluare:_______________________________________________________

Date privind modul de desfăşurare a lecţiei

Etapele lecţiei Activitatea cadrului didactic Activitatea elevilor

1.

81
2.

3.

4.

5.

6.

82
7.

8.

Observaţii. Întrebări:
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................

NOTĂ: În funcţie de tipurile lecţiilor, regăsite în anexe, se vor completa etapele potrivite în
Datele privind modul de desfăşurare a lecţiei.

83
 SĂPTĂMÂNA 8
FIŞĂ DE OBSERVAŢIE
Lecţia nr. 15

Data: ______________
Unitatea de aplicaţie:_____________________________
Profesor mentor :_________________________________
Clasa:___________________________________________
Disciplina:_______________________________________
Subiectul lecţiei:__________________________________
Tipul lecţiei:_____________________________________
Durata lecţiei:____________________________________

Obiective operaţionale: Până la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

O1 _________________________________________________________________________
O2 _________________________________________________________________________
O3 _________________________________________________________________________
O4 _________________________________________________________________________
O5 _________________________________________________________________________

Strategii didactice:
Metode şi procedee de învăţământ: ______________________________________________
Mijloace de învăţămant: _______________________________________________________
Forme de organizare: _________________________________________________________

Sistem de evaluare:
Forme de evaluare: ___________________________________________________________
Metode de evaluare: __________________________________________________________
Instrumente de evaluare: ______________________________________________________

Date privind modul de desfăşurare a lecţiei

Etapele lecţiei Activitatea cadrului didactic Activitatea elevilor

1.

84
2.

3.

4.

5.

6.

85
7.

8.

Observaţii. Întrebări:
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................

86
 FIŞĂ DE OBSERVAŢIE
Lecţia nr. 16

Data: ______________
Unitatea de aplicaţie: _______________________________
Profesor mentor:___________________________________
Clasa: ___________________________________________
Disciplina: _______________________________________
Subiectul lecţiei: __________________________________
Tipul lecţiei: _____________________________________
Durata lecţiei: ____________________________________

Obiective operaţionale: Până la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

O1 _________________________________________________________________________
O2 _________________________________________________________________________
O3 _________________________________________________________________________
O4 _________________________________________________________________________
O5 _________________________________________________________________________

Strategii didactice:
Metode şi procedee de învăţământ: ______________________________________________
Mijloace de învăţămant: _______________________________________________________
Forme de organizare: _________________________________________________________

Sistem de evaluare:
Forme de evaluare: ___________________________________________________________
Metode de evaluare: __________________________________________________________
Instrumente de evaluare: ______________________________________________________

Date privind modul de desfăşurare a lecţiei

Etapele lecţiei Activitatea cadrului didactic Activitatea elevilor

1.

87
2.

3.

4.

5.

6.

88
7.

8.

Observaţii. Întrebări:
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................

NOTĂ: În funcţie de tipurile lecţiilor, regăsite în anexe, se vor completa etapele potrivite în
Datele privind modul de desfăşurare a lecţiei.

89
 SĂPTĂMÂNA 9
FIŞĂ DE OBSERVAŢIE
Lecţia nr. 17

Data: ______________
Unitatea de aplicaţie: ___________________________
Profesor mentor:_______________________________
Clasa: ________________________________________
Disciplina: ____________________________________
Subiectul lecţiei: _______________________________
Tipul lecţiei:___________________________________
Durata lecţiei: _________________________________

Obiective operaţionale: Până la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

O1 ________________________________________________________________________
O2 ________________________________________________________________________
O3 _________________________________________________________________________
O4 _________________________________________________________________________
O5 _________________________________________________________________________

Strategii didactice:
Metode şi procedee de învăţământ: ______________________________________________
Mijloace de învăţămant: _______________________________________________________
Forme de organizare: _________________________________________________________

Sistem de evaluare:
Forme de evaluare: ___________________________________________________________
Metode de evaluare: __________________________________________________________
Instrumente de evaluare: ______________________________________________________

Date privind modul de desfăşurare a lecţiei

Etapele lecţiei Activitatea cadrului didactic Activitatea elevilor

1.

90
2.

3.

4.

5.

6.

91
7.

8.

Observaţii. Întrebări:
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................

NOTĂ: În funcţie de tipurile lecţiilor, regăsite în anexe, se vor completa etapele potrivite în
Datele privind modul de desfăşurare a lecţiei.

92
 FIŞĂ DE OBSERVAŢIE
Lecţia nr. 18

Data: ______________
Unitatea de aplicaţie: __________________________
Profesor mentor:______________________________
Clasa: _______________________________________
Disciplina: ___________________________________
Subiectul lecţiei: ______________________________
Tipul lecţiei: __________________________________
Durata lecţiei: _________________________________

Obiective operaţionale: Până la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

O1 _________________________________________________________________________
O2 _________________________________________________________________________
O3 _________________________________________________________________________
O4 _________________________________________________________________________
O5 _________________________________________________________________________

Strategii didactice:
Metode şi procedee de învăţământ: ______________________________________________
Mijloace de învăţămant: _______________________________________________________
Forme de organizare: _________________________________________________________

Sistem de evaluare:
Forme de evaluare: ___________________________________________________________
Metode de evaluare: __________________________________________________________
Instrumente de evaluare: ______________________________________________________

Date privind modul de desfăşurare a lecţiei

Etapele lecţiei Activitatea cadrului didactic Activitatea elevilor

1.

93
2.

3.

4.

5.

6.

94
7.

8.

Observaţii. Întrebări:
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................

NOTĂ: În funcţie de tipurile lecţiilor, regăsite în anexe, se vor completa etapele potrivite în
Datele privind modul de desfăşurare a lecţiei.

95
 SĂPTĂMÂNA 10
FIŞĂ DE OBSERVAŢIE
Lecţia nr. 19

Data: ______________
Unitatea de aplicaţie: ___________________________
Profesor mentor: _______________________________
Clasa: ________________________________________
Disciplina: ____________________________________
Subiectul lecţiei: _______________________________
Tipul lecţiei: __________________________________
Durata lecţiei: _________________________________

Obiective operaţionale: Până la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

O1 _________________________________________________________________________
O2 _________________________________________________________________________
O3 ________________________________________________________________________
O4 _________________________________________________________________________
O5 _________________________________________________________________________

Strategii didactice:
Metode şi procedee de învăţământ: ______________________________________________
Mijloace de învăţămant: _______________________________________________________
Forme de organizare: _________________________________________________________

Sistem de evaluare:
Forme de evaluare: ___________________________________________________________
Metode de evaluare: __________________________________________________________
Instrumente de evaluare: ______________________________________________________

Date privind modul de desfăşurare a lecţiei

Etapele lecţiei Activitatea cadrului didactic Activitatea elevilor

1.

96
2.

3.

4.

5.

6.

97
7.

8.

Observaţii. Întrebări:
......................................................................................................................................................
.
......................................................................................................................................................
.
......................................................................................................................................................
.

NOTĂ: În funcţie de tipurile lecţiilor, regăsite în anexe, se vor completa etapele potrivite în Datele
privind modul de desfăşurare a lecţiei.
98
 FIŞĂ DE OBSERVAŢIE
Lecţia nr. 20

Data: ______________
Unitatea de aplicaţie:________________________________
Profesor mentor:____________________________________
Clasa: _____________________________________________
Disciplina: _________________________________________
Subiectul lecţiei: ____________________________________
Tipul lecţiei: _______________________________________
Durata lecţiei: ______________________________________

Obiective operaţionale: Până la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

O1 _________________________________________________________________________
O2 _________________________________________________________________________
O3 _________________________________________________________________________
O4 _________________________________________________________________________
O5 _________________________________________________________________________

Strategii didactice:
Metode şi procedee de învăţământ: ______________________________________________
Mijloace de învăţămant: _______________________________________________________
Forme de organizare: _________________________________________________________

Sistem de evaluare:
Forme de evaluare: ___________________________________________________________
Metode de evaluare: __________________________________________________________
Instrumente de evaluare: _______________________________________________________

Date privind modul de desfăşurare a lecţiei

Etapele lecţiei Activitatea cadrului didactic Activitatea elevilor

1.

99
2.

3.

4.

5.

6.

100
7.

8.

Observaţii. Întrebări:
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................

NOTĂ: În funcţie de tipurile lecţiilor, regăsite în anexe, se vor completa etapele potrivite în Datele
privind modul de desfăşurare a lecţiei.

101
 III.3. Analiza SWOT a practicii pedagogice

Completaţi analiza SWOT cu cel puţin trei informaţii pentru fiecare aspect urmărit.
Răspunsurile oferite vor fi strict confidenţiale, acestea fiind de un real folos, în vederea organizării
viitoare a activităţilor de practică pedagogică.

Puncte tari Puncte slabe

Oportunităţi Ameninţări

III.4. Instrumente adiţionale

III.4.1. Fişă de analiză a activităţii didactice în cazul activităților de grup

Student practicant: ...............................................................................................

Locul de desfăşurare: ..........................................................................................
Data:....................... Ora:....................... Clasa:......................
Tipul activităṭii: ...............................................................................................
Tema: ...................................................................................................................

I. Organizarea secvenţelor de învăţare şi distribuirea sarcinilor de lucru

SCALA DE
VARIABILE URMĂRITE APRECIERE
1 2 3 4
Elevii acceptă modul de organizare propus de învǎţǎtor (frontal, pe grupe, etc.)
Elevii acceptă sarcina primită în clasǎ
Unii elevi comentează cu privire la sarcina primită
Unii elevi propun modalităţi de eficientizare a muncii (propun altă
102
organizare, alte sarcini de lucru etc.)
Elevii îşi susţin colegii care propun diferite idei şi modalităţi de eficientizare
a muncii în grup
Învǎţǎtorul negociază cu elevii pentru a se obţine o organizare mai bună şi
sarcini mai precise
Tonul învǎţǎtorului este prietenos
Tonul învǎţǎtorului este autoritar (porunceşte elevilor, este imperativ)
Elevii lucrează în echipe pentru a-şi îndeplini sarcinile prevăzute în proiect
Elevii comunică prietenos cu învǎţǎtorul
Total

II. Interacţiunea copiilor

VARIABILE URMĂRITE 1 2 3 4
Fiecare elev are posibilitatea de a-şi exprima liber opinia
Elevii din clasǎ ascult ă activ opiniile colegilor
Unii elevi încearcă să monopolizeze discuţia
Unii elevi încearcă să -şi impună părerea fă ră a ţine cont de opiniile colegilor
Elevii intervin atunci când cineva încearcă să monopolizeze conversaţia
Unii elevi nu reuşesc să-şi exprime punctul de vedere fiind întrerupţi de alţi
colegi
Elevii cer părerea colegilor mai tăcuţi
Unii elevi nu participă la realizarea sarcinii echipei, îndeletnicindu-se cu
altceva (citesc alte cărţi, se joacă cu telefonul, dormitează în bancă etc.)
Elevii realizeazǎ sarcina echipei colaborând eficient
Elevii par mulţumiţi de realizarea sarcinii (zâmbesc, par veseli, )
Total

III. Profesorul ca facilitator al învăţării

VARIABILE URMĂRITE 1 2 3 4
Învǎţǎtorul facilitează activitatea şcolarilor fără a încerca să se substituie lor
în diferitele etape şi să impună anumite decizii
Învǎţǎtorul intervine atunci când unii dintre elevi încearcă să se impună fără
a ţine cont de opinia colegilor
Învǎţǎtorul sugerează unele răspunsuri influenţând decizia grupului
Învǎţǎtorul acceptă soluţiile oferite de echipe
Învǎţǎtorul încurajează munca în echipă a grupelor de elevi (prin zâmbet,
laudă, cuvinte de încurajare, gesturi afirmative)
Total

Concluzii:……………………………………………
Aprecieri: ………………………………………….

103
 III.4.2. Planificarea activităţilor din săptămâna Să ştii mai multe, să fii mai bun

Ora Luni Marţi Miercuri Joi Vineri

În cazul derulării activităților din Școala Altfel pe parcursul semestrului I, vă rugăm să

consultați documentele existente pentru a completa datele.

III.4.3. Fişă de descriere a activităţii unei zile din cadrul Şcolii Altfel

Denumirea Parteneri Descrierea Impactul

Obiective Resurse
activităţii implicaţi activităţii creat

III.4.4. Fişă de observare a interacţiunilor din clasă

Această sarcină de lucru vă dă posibilitatea să observaţi câteva tipuri de interacţiuni, care pot
avea loc pe parcursul derulării orei. Notaţi tipul interacţiunilor care au loc în timpul diferitelor etape
ale lecţiei.

MODELUL DE INTERACŢIUNE OBSERVAŢII

Profesor – întreaga clasă

104
 Profesor–elev

Elev–elev (perechi la distanţă)

Elev–elev (perechi apropiate)

Relaţii de grup

Elev-întreaga clasă

A fost lecţia suficient de variată, la nivelul interacţiunilor?

___________________________________________________________________________
Au existat momente când aţi simţit că interacţiunile sunt inadecvate?
___________________________________________________________________________

III.4.5. Chestionar privind relaţia cu mentorul

Completaţi chestionarul următor, oferind informaţii reale referitoare la relaţia didactică pe

care aţi avut-o cu mentorul de practică pedagogică. Răspunsurile oferite vor fi strict confidenţiale,
acestea fiind de un real folos în vederea organizării viitoare a activităţilor de practică pedagogică.

1. Consideri că mentorul ţi-a oferit suficiente informaţii privitoare la activităţile pe care le-
ai observat sau desfăşurat?
___________________________________________________________________________
2. Care au fost subiectele de discuţie cele mai importante pe care le-aţi abordat, după
activităţile de observare?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
3. Ţi-au fost acordate explicaţii la întrebările adresate? Dă un exemplu.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
4. Au existat situaţii în care comunicarea a fost deficitară? De ce?
___________________________________________________________________________
105
 ___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
5. Dacă ar fi să descrii în trei cuvinte relaţia ta cu mentorul de practică pedagogică, care ar
fi acelea?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

III.4.6. Fişă de analiză a comportamentului comunicaţional al cadrului didactic

În urma observării uneia dintre lecţiile susţinute de cadrul didactic mentor, completaţi grila,
raportându-vă la indicatorii menţionaţi. De asemenea, specificaţi care au fost momentele în care aţi
identificat în practică indicatorii daţi.

Titlul lecţiei__________________________________________

DETALIERI OBSERVAŢII
INDICATORI

Utilizarea limbajului de specialitate

Claritatea explicaţiilor

Manifestarea comportamentului
empatic
Expresivitatea limbajului nonverbal
(mimica, gestica, zâmbetul sau privirea)
Folosirea limbajul paraverbal (tonul,
volumul vocii şi ritmul vorbirii)

Claritatea exprimării

Utilizarea creativă şi expresivă a

limbajului oral

Tehnici întrebări- răspunsuri

Utilizarea unor elemente ale

comunicării emoţionale

106
Capacitatea de ascultare activă

Fluiditatea, concizia şi acurateţea

discursului didactic
Captarea şi păstrarea interesului
copiilor

III.4.8. Fişă de caracterizare psihopedagogică

I. Date personale
 Numele şi prenumele _______________________________________________________
 Locul şi data naşterii________________________________________________________
 Domiciliul ________________________________________________________________
 Unitatea de învăţământ______________________________________________________
II. Date referitoare la familie
1. Structura familiei (componenţa, tipul familiei)
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
2. Ocupaţia şi locul de muncă al părinţilor
 tata ___________________________________________________________________
 mama _________________________________________________________________
3. Ambianţa educativă:
climat stimulativ marcat de raporturi pozitive între părinţi, părinţi şi copii
neînţelegeri minore şi trecătoare între părinţi
dezacorduri relevante cu influenţă nefavorabilă asupra copilului
familie dezorganizată
4. Atitudinea familiei faţă de copil
îi acordă atenţie, îl îndrumă, supraveghează, ajută, este preocupată de problemele
copilului îi acordă atenţie exagerată, manifestă hiperprotecţie
părinţii sunt indiferenţi, preocupaţi de alte probleme
5. Condiţiile de viaţă şi învăţătură ale copilului
confort şi condiţii foarte bune
condiţii obişnuite, normale, medii

107
 condiţii acceptabile
condiţii deosebit de grele

III. Date privind sănătatea şi dezvoltarea fizică a copilului

 Caracteristici biofizice (creşterea şi dezvoltarea, statura – ponderală)
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
 starea sănătăţii: boli cronice sau deficienţe (confirmate de examen de specialitate)
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

IV. Adaptarea copilului la activitatea de tip şcolar

se adaptează relativ uşor
are dificultăţi de adaptare generate de bază psihofiziologică precară
are dificultăţi de adaptare generate de conflicte afective de natură familială
are dificultăţi de adaptare generate de mediul şcolar
Situaţia şcolară – rezultate obţinute la învăţătură, la concursuri şcolare, cercuri
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

V. Procese şi capacităţi cognitive implicate în activitatea de învăţare

1. Procese senzoriale (senzaţii şi percepţii)
are un câmp vizual central şi periferic extins
are capacitate de a diferenţia cu precizie nuanţele cromatice
are capacitate de apreciere pe cale auditivă a distanţei dintre obiecte
are capacitate de autocontrol asupra propriilor emisiuni vocale
are capacitate de a diferenţia formele geometrice
are dificultăţi în recunoşterea unor construcţii geometrice
are percepţie complexă – spirit de observaţie
are capacitate de orientare spaţio-temporală
2. Reprezentări
utilizează fondul de reprezentări de care dispune
108
 predominant vizuale
predominant auditive
predominant chinestezice
predominant anticipative
are reprezentări despre mediul înconjurător nu
are reprezentări despre mediul înconjurător are
reprezentări despre fenomene naturale
nu are reprezentări despre fenomene naturale
are reprezentări despre fenomene sociale (activitatea oamenilor)
are reprezentări despre fenomene sociale (activitatea oamenilor)
are reprezentări legate de activitatea de învăţare
nu are reprezentări legate de activitatea de învăţare
3. Procese cognitive superioare
 Gândirea
 Volumul cunoştinţelor
Foarte bun Bun Acceptabil Sărac
 Capacitate de înţelegere şi surprindere a relaţiilor esenţiale
Foarte bună Bună Acceptabilă Slabă
 Capacitate de analiză şi sinteză
Foarte bună Bună Acceptabilă Slabă
 Capacitatea de comparaţie (stabilirea asemănărilor –
deosebirilor) Foarte bună Bună Acceptabilă Slabă
 Capacitatea de generalizare (abstractizare – concretizare)
Foarte bună Bună Acceptabilă Slabă
 Capacitatea de rezolvare creatoare a problemelor
Foarte bună BunăAcceptabilă Slabă
 Capacitatea de operare cu noţiuni, judecăţi, raţionamente
Foarte bună BunăAcceptabilă Slabă
 Inteligenţă:
concretă abstractă creatoare

 Limbajul
 Volumul: bogat redus extrem de sărac
 Exprimare: corectă greoaie incorectă
 Expresivitate: Foarte bună Bună Acceptabilă Slabă
109
  Conduita de ascultare: Foarte bună Bună Acceptabilă Nesatisfăcătoare
 Deficienţe de limbaj:
oral / de pronunţie - dislalie
citit / lexie - dislexie
scris / grafie - disgrafie
altele (bâlbâială, rinolalie, mutism, întârzieri în dezvoltarea vorbirii etc.)

 Memoria
 Memorează: uşor dificil mecanic logic
 Reactualizează: recunoaşte reproduce materialul de învăţat
 Reţine: pentru timp scurt pentru o perioadă îndelungată uită frecvent ce a memorat
 Imaginaţia şi creativitatea
are imaginaţie săracă,
banală are imaginaţie bogata
are imaginaţie reproductivă
are imaginaţie creatoare
Are posibilităţi creative în domeniile: artă (desen, muzică) literatură tehnică

 Atenţia
se orientează şi se concentrează asupra unui număr mare de elemente
are capacitate de concentrare sporită
nu se poate concentra
are atenţie distributivă, desfăşoară concomitent mai multe activităţi
nu este apt de atenţie distributivă
are atenţie mobilă, flexibilă nu

are atenţie mobilă, flexibilă

 Motivaţia
este sensibil la motivaţie pozitivă (laudă, încurajare
etc.) este sensibil la motivaţie negativă (blamare,
ameninţare) este motivat intrinsec, direct
este motivat extrinsec (determinare din afară)
are o motivaţie cognitivă – nevoia de a şti, curiozitate pentru nou
are o motivaţie afectivă – doreşte aprobarea şi dragostea celor din jur

110
 Afectivitatea
 are manifestări afective primare impulsive: frică, mânie, spaimă
 manifestă dispoziţii afective: vesel, optimist deprimat, trist
 manifestă emoţii curente: cu derulare calmă cu derulare tumultuoasă
 trăsături emoţionale:
dispune de echilibru emoţional, manifestă stabilitate
manifestă timiditate excesivă
are reacţii emoţionale puternice cu efect inhibitor asupra
activităţii are reacţii emoţionale cu caracter dezadaptativ

 Voinţa – capacitate de depăţire a obstacolelor

 depăşeşte constant greutăţile cu care se confruntă
 se află în imposibilitatea de a depune efort voluntar
 ia decizii rapid,
 are capacitate de selecţie între variantele posibile
 manifestă nehotărâre, are comportament oscilant
 are încredere în forţele proprii,
 se mobilizează uşor
 manifestă încăpăţânare, lipsă de flexibilitate

 Deprinderi şi obişnuinţe
 are deprinderi igienico-sanitare
Da Nu
 are deprinderi practice
Da Nu
 are deprinderi de muncă
intelectuală Da Nu
 are deprinderi şi obişnuinţe comportamentale
Da Nu

 Aspecte ale integrării şcolare şi socio-afective

 Conduita elevului în clasă (la lecţii)
participă cu interes, este activ, atent

este atent, dar aşteaptă să fie solicitat

111
 este neatent, cu atenţie perturbată labilă
este inactiv, pasiv, plictisit, apatic
 Conduita elevului în afara clasei (în pauze)
are conduită normală, fără abateri
are conduită marcată de atitudini agresive sau autoritare, de gravitate redusă
prezintă devianţă comportamentală
 Conduita în grup
este comunicativ, sociabil, execută cu interes sarcinile date, participă
necondiţionat la viaţa grupului, bun organizator
se integrează, aderă la grup, dar este lipsit de iniţiativă, este un bun executant dacă
este solicitat
este retras, rezervat, interiorizat, nu caută contactele cu membrii grupului, se auto-
marginalizează
 Stilul personal cu influenţe asupra activităţii şcolare
este organizat, perseverent, ritmic, continuu
este sârguincios, inventiv, creativ, sigur pe sine, independent
este inegal, cu salturi, labil, superficial
nu manifestă iniţiativă, este dependent de ajutorul celor din jur
lucrează după tipar, se conformează modelului, preferă rutina, obişnuitul, se sperie
de nou
acumulează goluri în cunoştinţe, nu finalizează activităţile, are dificultăţi în învăţare

III.4.7. Grilă de autoevaluare a practicii pedagogice observative – învăţământ primar

AN UNIVERSITAR:......................................... Semestrul:........................
Student practicant:............................................................... An de studiu.................
Unitatea şcolară unde s-a efectuat practica pedagogică: ...........................................
.....................................................................................................................................
Mentor .......................................................................................................................

N R. PUNCTAJ
PUNCTAJ PUNCTAJ
CRITERII DE EVALUARE AUTO-
MAXIM ACORDAT
CRT. EVALUARE

I Cunoaşterea generală a şcolii – 40%; (40 p)

112
2

II Observare şi implicare în realizarea unor activităţi şcolare sau extraşcolare – 50%;

(50puncte)

III Proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţ ilor didactice – 10%; (10 puncte)

Total punctaj 100 p

Data ………………………………………….
Semnătura:………………………………………………….. .

III.4.8. Fişa de evaluare a practicantului de către mentor

Mentor .............................................................................................................

Unitatea şcolară: .........................................................................................................

Student practicant:............................................................... An de studiu.................

AN UNIVERSITAR: ......................................... Semestrul:........................
COMPONENTA PUNCTAJUL
NR. ARGUMENT JUSTIFICATIV
ANALITICĂ ACORDAT

1 Componenta I

113
2 Componenta II

3 Componenta III

4 Total punctaj Recomandări:

Data:.......................................... Semnătura mentor,

114
 III.4.9. Fişă de evidență a prezenței la practica pedagogică. Fişă de evaluare

Numele şi prenumele cadrului didactic/mentorului:________________________________

Numele şi prenumele studentului:_______________________________________________
Data
Nr. Număr
realizării Activități la clasă în care s-a Nota
Clasa ore Observații
practicii implicat studentul* acordată
crt. asistate
pedagogice

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10

*Se vor menționa activitățile de sprijin acordat elevilor, corectarea testelor de evaluare, implicarea
în organizarea materialelor didactice, supravegherea elevilor, organizarea unor activități etc.

Data, Semnătura şi ştampilă director de unitate,

115
 A
N
E
X
E

Anexa 1. Tipuri de lecţii

Lecţia mixtă
1. Moment organizatoric: (1 – 2 min)
2. Verificarea cunoştinţelor (10 min)
3. Captarea atenţiei
4. Enunţarea temei şi a obiectivelor operaţionale (2 min)
5. Transmiterea noului conţinut (25 min)
6. Fixarea cunoştinţelor (5 – 8 min)
7. Asigurarea retenţiei şi a transferului (2 – 3 min)
8. Încheierea lecţiei

Lecţia de însuşire de noi cunoştinţe

1. Moment organizatoric (1 – 2 min)
2. Anunţarea temei şi a obiectivelor operaţionale (2 – 3 min)
3. Captarea atenţiei
4. Comunicarea noilor cunoştinţe (35 – 40 min)
5. Fixarea cunoştinţelor (4 – 5 min)
6. Asigurarea retenţiei şi a transferului (1 – 2 min)
7. Încheierea lecţiei

Lecţia de formare sau consolidare de priceperi şi deprinderi

1. Moment organizatoric: (2 – 3 min)
2. Enuntarea temei şi a obiectivelor
3. Efectuarea de exerciţii/ aplicaţii (cca 40 min)
4. Concluzii şi realizarea feedbackului (5 – 6 min)
116
Lecţia de recapitulare şi sistematizare de cunoştinţe
1. Moment organizatoric: (2 – 3 min)
2. Enunţarea temei şi a obiectivelor operaţionale
3. Recapitularea, sistematizarea cunoştinţelor (cca 40 min)
4. Concluzii (2 – 3 min)

Lecţia de evaluare de cunoştinţe/ priceperi şi deprinderi

1. Moment organizatoric: (2 – 3 min)
2. Enunţarea temei
3. Verificarea cunoştinţelor elevilor (35 – 40
min) (Efectuarea probei practice)
(Efectuarea lucrării scrise)
3. Aprecieri, concluzii (5 – 6 min)

117
A
n
e
x
a

2
.

P
a
g
i
n
i

d
e

c
a
r
n
e
t

d
e

e
l
e
v

p
e
n
t
r
u

c
l
a
s
e
l
e
I

I
V
118
 LIMBA ROMÂNĂ
LIMBA ENGLEZĂ
LIMBA FRANCEZĂ
LIMBA GERMANĂ

MATEMATICĂ, FIZICĂ
CHIMIE, BIOLOGIE

ISTORIE, GEOGRAFIE
SOCIO-UMANE
RELIGIE

EDUCAŢIE PLASTICĂ
EDUCAŢIE MUZICALĂ

EDUCAŢIE FIZICĂ

DISCIPLINE
TEHNOLOGICE
TEHNOLOGIA
INFORMAŢIEI

BIBLIOTECAR
INFORMATICIAN
LABORANT

MUNCITORI CALIFICAŢI
FOCHIŞTI
PAZNICI, ÎNGRIJITORI
119
 Anexa 3. Pagină de catalog

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

………………………………………………………………………………………

(Unitatea de învăţământ)

………………………………………………………………………..

(Localitatea şi judeţul)

CATALOGUL CLASEI ………………

(învăţământ primar)

Anul şcolar ……………

DIRECTOR, ÎNVĂȚĂTOR,

L.S.

120