UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI, CLUJ NAPOCA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

Specializarea Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar Departamentul
de Ştiinţe ale Educaţiei

PRACTICĂ PEDAGOGICĂ 6

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

1
Date de contact ale titularului de curs
Nume: Lect. Univ. Dr. JUCAN DANA
6Birou: Str. Sindicatelor nr.7,
Telefon: +40-264405337
E-mail: dana.jucan@ubbcluj.ro
Consultaţii: Marti de la 11-13
Nume şi date de contact tutor:
jucan.dana@ubbcluj.ro
Date de identificare curs
Numele cursului: PRACTICĂ PEDAGOGICĂ 6
Anul III, semestrul II
Codul cursului: PLR 3608
Număr de credite:5
Tipul cursului: Disciplină obligatorie

Precondiții și condiții

Studenţii vor utiliza concepte şi cunoştinţe acumulate la cursurile de Fundamentele

pedagogiei, Teoria şi metodologia curriculumului, Psihologia educaţiei şi elemente de psihologia
dezvoltării, Teoria şi metodologia instruirii, Teoria şi metodologia evaluării. Pentru buna
înţelegere a materialului şi pentru rezolvarea temelor studenţii se vor baza pe abilităţile dobândite
în cadrul practicii pedagogice observative.

Descrierea cursului

Disciplina Practica pedagogică 6 - învăţământ primar oferă informaţii specifice şi

facilitează formarea şi dezvoltarea abilităţilor de proiectare, organizare şi desfăşurare a
activităţilor didactice în învăţământul primar. Disciplina practica pedagogică asigură
familiarizarea studenţilor cu specificul activităţilor didactice din învăţământul primar, facilitând
transpunerea în practică a cunoştinţelor privind etapele metodologice de realizare a activităţilor
specifice procesului instructiv-educativ din învăţământul primar. Scopul acestei discipline este de
a le oferi studenţilor posibilitatea de a exersa aplicarea principiilor şi metodelor didactice
specifice activităţilor didactice în învăţământul primar.

Obiectivele urmărite
• formarea competenţelor necesare exercitării profesiei de profesor pentru învăţământul
primar;
• pregătirea eficientă de specialitate şi metodică în vederea susţinerii unor lecţii de calitate;
• studierea şi aprofundarea stucturii proiectelor de activitate

2
• aplicarea particularizată la disciplinele de învăţământ a tuturor componentelor procesului
general de predare-învaţare-evaluare (principiile, finalităţile, conţinutul, metodele,
mijloacele, formele de organizare, formele, metodele şi instrumentele de evaluare a
rezultatelor şcolare);
• dezvoltarea abilităţilor de planificare şi proiectare a conţinuturilor disciplinelor, dar şi a
activităţilor extraşcolare sau de consiliere a părinţilor;
• formarea şi dezvoltarea abilităţilor practice de proiectare didactică, respectând cerinţele
proiectării, dar dovedindu-şi şi creativitatea în acest proces;
• realizarea activităţilor specifice procesului instructiv-educativ din învăţământul primar
• evaluarea proceselor de învăţare, a rezultatelor şi a progresului înregistrat de şcolari
mici
• formarea capacităţii de cunoaştere a elevilor (individual şi în grupul şcolar), în vederea
tratării diferenţiate a acestora, prin observarea curentă a comportamentului acestora în
situaţii de joc şi învăţare, dar şi prin studierea portofoliului personal al elevului;
• formarea capacităţii de organizare şi desfăşurare a unor activităţi extraşcolare;
• cultivarea abilităţilor de autoevaluare şi de integrare a rezultatelor autoevaluării în
vederea formării şi dezvoltării profesionale.

▪ Organizarea temelor în cadrul cursului

Suportul de cursul este structurat pe module de învăţare, existând trei module în cadrul
cărora sunt abordate diferite teme care prezintă informaţii în vederea formării cunoştinţelor şi
deprinderilor ce vizează proiectarea didactică, organizarea şi desfăşurarea a activităţilor în şcoala
primară. Parcurgerea acestora va presupune studiu individual, dar şi întâlniri faţă în faţă, activităţi
asistate şi consultaţii. care prezintă informaţii în vederea formării cunoştinţelor şi deprinderilor ce
vizează proiectarea didactică, organizarea şi desfăşurarea a activităţilor în ciclul primar.
Informaţiile prezentate sunt relevante pentru înţelegerea şi utilizarea documentelor de
management educaţional, a documentelor curriculare, analiza documentelor de proiectare a
activităţii de predare – învăţăre - evaluare. Sunt prezentate de asemenea conţinutul activităţilor de
practică pedagogică şi sugestii cu privire la elaborarea portofoliului de practică pedagogică.

Modulul 1 Vizează cunoaşterea generală a nităţii de

învăţământ: structura şi organigrama unităţii
şcolare şi a relaţiilor cu alte instituţii,
personalul didactic, didactic auxiliar şi
nedidactic, servicii funcţionale ş.a.,
identificarea şi descrierea resurselor materiale
necesare desfăşurării activităţilor didactice,
legislaţia şcolară şi documentele curriculare
utilizate în unitatea de învăţământ.

Modulul II Prezintă o componentă a practicii pedagogice,

aceea de observare şi implicare în realizarea
unor activităţi şcolare şi extraşcolare şi analiza

3
 acestora.

Modulul III Prezintă şi exemplifică elemente de proiectare

şi elaborare a unor materiale necesare
organizării şi desfăşurării activităţilor didactice
şi educative. Sunt prezentate modele
orientative pentru proiectarea didactică.

▪ Formatul şi tipul activităţilor implicate de curs

Toate achiziţiile acumulate prin studiul disciplinelor de specialitate, socio-psiho-

pedagogice şi didactice sunt mai bine înţelese şi devin durabile prin cunoaşterea nemijlocită
a ambianţei şcolare şi extraşcolare. Prin practică, toate cunoştinţele şi competenţele
dobândite sunt activate, combinate şi adaptate la situaţii şi contexte particulare. Astfel cursul este
unul practic - aplicativ, centrat pe formarea de abilităţi, accentul se pune pe parcurgerea de
exerciţii de analiză a documentelor curriculare, de dezvoltare curriculară, pe parcurgerea de
situaţii de rezolvare de probleme. Pe parcurs, studenţii sunt invitaţi să realizeze diferite sarcini de
lucru, de grup, produsele de învăţare fiind incluse în portofoliul personal. Fiecare sarcină este
obligatorie.

▪ Materiale bibliografice obligatorii

Albulescu, I. (2004), Pragmatica predării. Activitatea profesorului între rutină şi creativitate,

Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca
Bocoş, M., Jucan, D., (2017), Teoria şi metodologia instruirii. Teoria şi metodologia evaluării.,
Editura Paralela 45, Piteşti
Breben, S., (2002)- Metode interactive de grup-Ghid metodic, Editura Arves, Bucureşti
Chiş, O., Jucan, D., Catalano, C., Dragoş, V., (2017), Ghid de practică pedagogică pentru
învăţământul primar, Editura Paralela 45, Piteşti
Chiş, V., (2001) Activitatea profesorului între curriculum şi evaluare, Editura PUC, Cluj-Napoca
Iucu, R.B., (2001), Instruirea şcolară. Perspective teoretice şi aplicative, Editura Polirom, Iaşi
Jucan, D. Chiş, O., (2013), Ghid de practică pedagogică în învăţământul primar şi preşcolar,
Cluj-Napoca, Editura Eikon
Păun, E., Ezechil, L., Metode și tehnici de coaching folosite pe perioada practicii pedagogice,
suport de curs

▪ Materiale şi instrumente necesare pentru curs

Materialele utilizate în cadrul activităţilor: retroproiector, videoproiector, bibliografie

▪ Calendarul cursului

4
 Pe parcursul semestrului 6 sunt programate întâlniri faţă în faţă (consultaţii) cu toţi
studenţii; ele sunt destinate soluţionării, nemediate, a oricăror nelămuriri privind conţinutul sau a
celor privind sarcinile individuale. Pentru prima întâlnire se recomandă lectura atentă a primelor
două module; la cea de a doua se discută ultimul modul şi realizează o secvenţă recapitulativă
pentru pregătirea evaluării finale. Cele două întâlniri oferă studenţilor posibilitatea de a solicita
titularului şi/sau tutorilor sprijin pentru rezolvarea anumitor teme, în cazul în care prezintă
nelămuriri sau suport suplimentar.
Pentru a valorifica maximal timpul alocat celor două întâlniri studenţii sunt atenţionaţi
asupra necesităţii suplimentării lecturii din suportul de curs cu parcurgerea obligatorie a
documentelor curriculare şi şcolare specifice învăţământului primar precum şi cel puţin a uneia
dintre sursele bibliografice de referinţă. Datele celor două întâlniri sunt precizate în calendarul
disciplinei.
Sarcinile de lucru vor face parte din portofoliul de practică pentru evaluarea finală.
Sarcinile generale de practică pedagogică sunt:
Realizarea portofoliilor de modul şi a portofoliului profesional (de final) de practică
pedagogică.
Fiecare portofoliu de modul va cuprinde:
• fişele de evidenţă a activităţilor de practică pedagogică;
• documente care să ateste rezolvarea sarcinilor pentru fiecare modul în
parte, în funcţie de solicitările exprimate: proiecte de lecţii, fişe de muncă
independentă, probe de evaluare, planificări calendaristice, proiecte pe unităţi de
învăţare, fişe de caracterizare psihopedagogică, proiecte de cercetare, interviuri,
chestionare, proiecte de colaborare cu comunitatea locală etc.
Portofoliul profesional va integra:
• portofoliile de modul
• raportul/ referatul final de practică pedagogică redactat de cadrul didactic
evaluator
În vederea asigurării feedback-ului constructive, sarcinile intermediare vor fi prezentate
conform calendarului disciplinei.

▪ Politica de evaluare şi notare

Evaluarea finală va consta în analiza produselor de portofoliu de practică pedagogică.

Criteriile şi descriptorii de performanţă utilizaţi în evaluarea portofoliilor sunt cuprinşi în lista de
mai jos:
• Proiecte ale activităţilor didactice pe care studentul le-a realizat în stagiul
de practică pedagogică.
• Fişele de analiză a activităţilor instructiv – educative la care a participat
• Teste de evaluare
• Materiale didactice realizate în stagiul de practică
• Alte materiale didactice relevante pentru activitatea didactică din ciclul
primar
• Completarea corectă şi integrală a caietului și realizarea portofoliului de
practică;

5
 • Utilizarea adecvată a instrumentelor de cunoaştere a elevilor / a
comporamentului didactic/ culturii organizaționale;
• Organizarea portofoliului: prezentarea pieselor solicitate, corectitudinea
pieselor elaborate, originalitatea;
• Atitudinea şi comportamentul studentului pe întreaga perioadă a practicii;
• Alte criterii se stabilesc de către mentorul de practică şi se comunică
studenţilor în timp util.
Pe parcursul semestrului, în cadrul celor doua întâlniri organizate, se va realiza o evaluare
formativă continuă, bazată pe observarea comportamentului studenţilor, pe calitatea
intervenţiilor lor în discuţii, pe consistenta reflecţiilor personale, pe pertinenţa problemelor puse
în discuţie, pe modalităţile de rezolvare a problemelor, pe soluţiile propuse. Studenţii vor primi
feedback la sarcinile realizate de la mentori şi tutori, prin comunicare directa pentru cei ce solicit
acest feedback.

Nota finală se compune din:

✓ punctajul obţinut la evaluarea portofoliului de practică pedagogică 50%
✓ punctajul obtinut la colocviu 50%

▪ Elemente de deontologie academică

Activităţile aferente disciplinei (întâlnirile, activităţitile instructive educative asistate şi

conduse de student, discuţiile organizate direct sau pe forum) încurajează interacţiunile umane şi
comportamentele colegiale, corecte, bazate pe respect reciproc şi decenţă. Relaţiile dintre mentor
şi studenţii practicanţi, dintre tutore şi studenţi, dintre studenţii practicanţi şi copiii preşcolari vor
fi de tip democratic, astfel încât ele să favorizeze implicarea activă şi interactivă a studenţilor în
activităţile educaţionale şi să asigure premisele unei instruiri practice eficiente. Se vor avea în
vedere următoarele detalii de natură organizatorică:
Orice material elaborat de către studenţi pe parcursul activităţilor în stagiul de practică
pedagogică va face dovada originalităţii.
Rezultatele finale vor fi puse la dispoziţia studentilor prin afişaj electronic.

▪ Studenţi cu dizabilităţi

Studenţii cu dizabilităţi pot urma cursul şi stagiul de pregătire practică în modalităţi cât
mai apropriate de nevoile lor, identificate împreună cu tutorele şi metodistul de la grupa de
preşcolari la care se efectuează practica. Acestora li se pot trimite mesaje email. Titularul
cursului şi echipa de tutori îşi exprimă disponibilitatea, în limita constrângerilor tehnice şi de
timp, de a adapta conţinutul şi metodelor de transmitere a informaţiilor precum şi modalităţile de
evaluare în funcţie de tipul dizabilităţii cursantului.

▪ Strategii de studiu recomandate

Date fiind caracteristicile învăţământului la distanţă, se recomandă studenţilor o
planificare riguroasă a secvenţelor de studiu individual, de pregătire a activiţătilor de predare
coroborate cu secvenţe de dialog cu tutorii şi mentorii respectiv cu titularul de disciplina. Lectura

6
fiecărui modul şi rezolvarea la timp a temelor, elaborarea gradual a portofoliului de practică
asigură achiziţii facile de abilităţi specifice şi necesare exercităţii profesiei de cadru didactic în
învăţământul preşcolar şi totodată sporesc şansele promovării cu succes a acestei discipline.

I. Suportul de curs propriu-zis

Cursul este structurat pe trei module care, la rândul lor, vor fi organizate după cum
urmează:

M O DU L U L 1. ACTIVITĂŢI DE CUNOAŞ TERE GENERALĂ A UNIT ĂŢII

DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Activităţi de cunoaştere generală a unităţii şcolare de aplicaţie

Sunt activităţi destinate familiarizării studentului practicant cu domeniul învăţământului,
cu specificul instituţiei unde se efectuează practica pedagogică. În acest scop, studenţii vor fi
informaţi cu privire la: structura organizatorică a unităţilor de învăţământ; specificul activităţilor
metodice şi de perfecţionare a pregătirii cadrelor didactice de predare din învăţământul primar;
factorii de decizie şi competentele acestora; raporturile şi modalităţile de colaborare a grădiniţei
cu familia şi comunitatea locală; organizarea serviciilor şcolare (secretariat, bibliotecă, asisteţa
medicală etc).

7
 Activităţi
✓ Prezentarea şcolii:
o Structura şi organigrama unităţii şcolare şi a relaţiilor cu alte instituţii o
Personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic o Servicii funcţionale ş.a.
✓ Identificarea şi descrierea resurselor materiale necesare desfăşurării activităţilor
didactice
✓ Studierea legislaţiei şcolare şi a documentelor curriculare utilizate în unitatea de
învăţământ
✓ Identificarea şi descrierea modului specific de planificare şi desfăşurare a
activităţilor pe durata unei zile, săptămâni, semestru, în şcoală
✓ Descrierea sistemului de activităţi metodice din unitatea de învăţământ
✓ Cunoaşterea modului de organizare şi funcţionare a cabinetului CDI, a bibliotecii
şi a secretariatului;
✓ Elaborarea unor pliante de informare şi de prezentare atractivă a unităţii de
învăţământ

▪ Scopul şi obiectivele
Scopul acestui modul este ca studenţii să identifice şi să descrie resursele materiale
necesare desfăşurării activităţilor didactice (local, săli de clasă, săli specializate, dotare etc.), să
se familiarizeze cu sistemul activităţilor metodice din unitatea de învăţământ. Informaţiile din
această primă parte, chiar dacă nu se referă direct la calitatea serviciilor educaţionale, sunt
relevante pentru beneficiarii direcţi şi indirecţi şi le pot orienta opţiunile pentru o unitate
şcolară sau alta, pentru un profil de pregătire sau pentru o anumită specializare.
Obiectivele modulului:
- să interpreteze unitatea de învăţământ ca organizaţie socială;
- să se familiarizeze cu specificul nităţilor de învăţământ primar cu modul de
organizare şi funcţionare a învăţământului primar
- să cunoască documente şcolare şi curriculare specific ciclului de învăţământ
primar;
- să participe la activităţi de parteneriat educaţional (familie, alte instituţii,
organizaţii non-guvernamentale);
- vizitarea unor instituţii de asistenţă şi de protecţie a copiilor şi de învăţământ
special.

▪ Cuprinsul modulului

1. Prezentarea unităţii de învăţământ:

1.1. Finalitățile educaționale specifice învățământului primar

1.2. Structura organizatorică a unităţii de învţământi şi a relaţiilor cu alte instituţii
1.3. Resursele materiale necesare desfăşurării activităţilor didactice

8
2. Studiul documentelor ce reglementează activitatea instructiv-educativăîn în ciclul primar

2.1. Documente curriculare

2.2. Documente şcolare

Conţinutul informal detaliat

1. Prezentarea unităţii de învăţământ:

1.1. Finalitățile educaționale specifice învățământului primar
Învăţământul primar se extinde pe parcursul ciclului achiziţiilor fundamentale (clasa
pregatitoare, clasa I si a II-a), dar şi pe parcursul primilor doi ani şcolari ai ciclului dedezvoltare
(clasele III-VI). Finalităţile ciclului achiziţiilor fundamentale urmărite în primii doi ani ai şcolii
primare sunt:
✓ Acomodarea la cerinţele sistemului şcolar şi alfabetizarea iniţială Obective
specifce:
- asimilarea elementelor de bază ale principalelor limbaje convenţionale
(scris, citit,calcul aritmetic)
- stimularea elevului în vederea perceperii, cunoaşterii şi stăpânirii mediului
apropiat
- Formarea motivaţiei pentru învăţare, înţeleasă ca activitate social
În partea a doua a învăţământului primar sunt urmărite o serie de finalităţi cu grad mai
mare de complexitate, cuprinse în ciclul de dezvoltare:
✓ Formarea capacităţilor de bază necesare continuarii studiilor Obiective
specifce:
- dezvoltarea achiziţiilor lingvistice pentru exprimarea în situaţii variate de
comunicare
- dezvoltarea unei gândiri structurate şi a competenţei de a aplica în practică
rezolvarea de probleme
- construirea unui set de valori consonante cu o societate democratică şi pluralistă

1.2. Structura organizatorică a unităţii de învţământi şi a relaţiilor cu

alte instituţii
Unitate de învăţământ cu personalitate juridică este condusă de consiliul de administraţie,
director şi director adjunct.
Compartimente:
Compartimentul de management
Personal didactic
Compartimentul secretariat
Compartimentul financiar – contabil

9
 Directorul exercită conducerea executivă a unităţii de învăţământ. În activitatea sa,
directorul este ajutat de un director adjunct, aflat în subordinea sa directă.

Compartimentul de management
Directorul exercită conducerea executivă a unităţii de învăţământ. În activitatea sa,
directorul este ajutat de un director adjunct, aflat în subordinea sa directă. Acest compartiment
asigură funcţionalitatea şi reprezentarea unităţii de învăţământ. Activităţile compartimentului:
Consiliul de administrație se organizează și funcționează conform prevederilor Legii
Educației Naționale 1/2011, publicată in Monitorul Oficial nr. 18 din 10.01.2011, consolidată cu
modificările și completările ulterioare a Metodologiei-cadru de organizare şi funcţionare a
consiliului de administraţie din unităţile de învăţământ preuniversitar, aprobată prin OMEN
4619/2014, completată prin OMEN 3160/2017 și a ROFUIP aprobat prin OM 5079/31.08.2016.
Consiliul de administraţie este alcătuit din:
✓ Președinte
✓ Reprezentanți ai profesorilor
✓ Reprezentantul primarului
✓ Reprezentanții Consiliului local
✓ Reprezentantul părinților
✓ Reprezentantul elevilor
Sistemul de relaţii al compartimentului: Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin,
conducerea unităţii de învăţământ se consultă, după caz, cu toate organismele interesate: consiliul
profesoral, organizaţiile sindicale, consiliul reprezentativ al părinţilor/asociaţia părinţilor,
consiliul şcolar al elevilor, autorităţile administraţiei publice locale, precum şi cu reprezentanţii
agenţilor economici implicaţi în susţinerea învăţământului profesional şi tehnic şi/sau în
desfăşurarea instruirii practice a elevilor.

Personalul didactic de predare

Date de identificare ale organismului funcţional:
În cadrul unei unităţi de învăţământ, personalul didactic este organizat pe catedre/comisii
metodice care se constituie din minimum trei membri, pe discipline de studiu, pe discipline
înrudite sau pe arii curriculare. Activitatea catedrei/comisiei metodice este coordonată de şeful
catedrei, respectiv responsabilul comisiei metodice, ales de către membrii catedrei/comisiei.
Şedinţele catedrei/comisiei metodice se ţin lunar sau de câte ori directorul ori membrii
catedrei/comisiei metodice consideră că este necesar. Şedinţele se desfăşoară după o tematică
elaborată la nivelul catedrei, sub îndrumarea şefului de catedră/responsabilului comisiei
metodice, şi aprobată de directorul unităţii de învăţământ.
Obiectivele specifice ale organismului funcţional:
Coordonarea activității didactice, metodice și de perfecționare a cadrelor didactice,
elaborarea propunerilor pentru constituirea ofertei educaţionale a unităţii de învăţământ şi
strategia acesteia, cuprinzând obiective, finalităţi, resurse materiale şi umane, curriculum la
decizia şcolii.
Activităţile organismului funcţional:
• stabileşte modalităţile concrete de implementare a curriculumului naţional,
adecvate specificului unităţii de învăţământ şi nevoilor educaţionale ale elevilor, în vederea
realizării potenţialului maxim al acestora şi atingerii standardelor naţionale;

10
 • elaborează oferta de curriculum la decizia şcolii şi o propune spre dezbatere
consiliului profesoral;
• elaborează programe de activităţi semestriale şi anuale, menite să conducă
la atingerea obiectivelor educaţionale asumate şi la progresul şcolar al elevilor;
• consiliază cadrele didactice debutante, în procesul de elaborare a proiectării
didactice şi a planificărilor semestriale;
• elaborează instrumente de evaluare şi notare;
• analizează periodic performanţele şcolare ale elevilor;
• monitorizează parcurgerea programei la fiecare clasă şi modul în care se
realizează evaluarea elevilor la disciplina/disciplinele respective;
• organizează, în funcţie de situaţia concretă din unitatea de învăţământ, activităţi de
pregătire specială a elevilor cu ritm lent de învăţare, ori pentru examene/evaluări şi concursuri
şcolare;
• organizează activităţi de formare continuă şi de cercetare - acţiuni specifice
unităţii de învăţământ, lecţii demonstrative, schimburi de experienţă etc.;
• implementează standardele de calitate specifice;
• realizează şi implementează proceduri de îmbunătăţire a calităţii activităţii
didactice.
Compartimentul secretariat
Este subordonat directorului. Compartimentul secretariat cuprinde posturile de secretar
şef, secretar şi informatician, bibliotecar și laborant/responsabil arhivă. Secretariatul asigură
funcţionarea operativă a şcolii fiind în serviciul elevilor, părinţilor, personalului unităţii de
învăţământ şi pentru alte persoane interesate
Sistemul de relaţii al compartimentului:
- colaborează cu toate compartimentele din cadrul unităţii de învăţământ şi
soluţionează sesizările din aria sa de competenţă, conform procedurilor sale interne;
- colaborează cu toate compartimentele de specialitate din cadrul inspectoratului
şcolar, din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale sau din cadrul altor instituţii şi
autorităţi competente în soluţionarea problemelor specifice.
Compartimentul financiar – contabil
Compartimentul este subordonat directorului. Din compartimentul financiar fac parte doi
administratori financiari (angajaţi asimilaţi funcţiei prevăzute de legislaţia în vigoare cu
denumirea generică de "contabil" sau "contabil şef"), adminstratorul de patrimoniu care are în
subordine personalul nedidactic. Asigură aplicarea legislaţiei de specialitate în vederea furnizării
informaţiilor financiar contabile privind fundamentarea şi execuţia bugetului, ţinerea evidenţei
contabile, întocmirea/transmiterea situaţiilor financiare asupra fondurilor şi patrimoniului unităţii,
precum şi celelalte activităţi prevăzute de legislaţia în vigoare cu privire la finanţarea şi
contabilitatea instituţiilor.
Asigurarea funcţionalităţii şcolii din punct de vedere al problemelor administrative.
Sistemul de relaţii al compartimentului:
- colaborează cu toate compartimentele din cadrul unităţii de învăţământ şi
soluţionează sesizările din aria sa de competenţă, conform procedurilor sale interne;
- colaborează cu compartimentele ordonatorului principal de credite care
gestionează
- venituri ale bugetului local;

11
 - colaborează cu toate compartimentele de specialitate din cadrul inspectoratului
şcolar, din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale sau din cadrul altor instituţii şi
autorităţi competente în soluţionarea problemelor specifice;
- colaborează cu toate compartimentele din cadrul unităţii de învăţământ în vederea
transmiterii de informaţii şi rezolvării rapide şi competente a cererilor de realizare achiziţii,
alte cereri;
- colaborează cu toate compartimentele de specialitate din cadrul inspectoratului
şcolar, din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale sau din cadrul altor instituţii şi
autorităţi competente în soluţionarea problemelor specifice.

1.3. Resursele materiale necesare desfăşurării activităţilor didactice (local, săli de clasă, săli
specializate, dotare etc.)

Instrumente de observare a mediului educaţional specific școlii

Fișă de observație a unităţii de învăţământ Date
de identificare
Denumirea unităţii de învăţământ:
____LICEUL PEDAGOGIC REGELE FERDINAND
_________________________________________________________________
Localitatea, judeţul: SIGHETUL MARMAȚIEI, MARAMUREȘ
_____________________________________________________________________
Adresa: Strada 22 Decembrie 1989 , NR. 5
_____________________________________________________________________
Numărul de telefon: 0262311732
_____________________________________________________________________
Informaţii privind spaţiile şcolare, auxiliare şi administrative
Săli de grupă:__10_
Laboratoare:_2_
_ Săli de sport:____1
Spaţii de joacă:__1___
Sală de servire a mesei:____
Grupuri sanitare:___10_
Bucătărie:_____
Spaţii de depozitare a materialelor didactice:__Da__
Secretariat:__1___
Contabilitate:__1__
Casierie:_1___
Spaţiu destinat personalului de conducere:__1___ Alte spaţii:____Chioșc
____________________________________________________________
c. Informaţii privind resursele umane:

Numele şi prenumele unităţii:__SECHEL directorului

OVIDIU_____________________________________
Numele şi prenumele mentorului/mentorilor de practică
pedagogică:__ORBAN DOLLY________________

12
 Numărul personalului
didactic:_______64_________________________________________
Numărul personalului didactic
auxiliar:________10__________________________________
Numărul personalului nedidactic:
_______7_______________________________________
Observaţii:

---------------------------------------------------------------------------------------------------------

Plan de şcolarizare An şcolar:........2021-

2022..................................................
Nivel Grupe / Clase Nr. E
fective
Preşcolar Gr. Mică 1 13
Gr. Mijlocie
Gr. Mare 1 12
Gr. Combinată
Primar Cls. Pregătitoare 2 52
Cls. I 2 64
Cls. a II-a 2 64
Cls. a III-a 2 58
Cls. a IV-a 2 58
Gimnaziu Cls. a V-a 2 64
Cls. a VI-a 2 64
Cls. a VII-a 2 65
Cls. a VIII-a 2 65

Data completării: Semnătura directorului unităţii:

Semnătura mentorului/mentorilor:

Fișă de observație a mediului educaţional din sala de clasă

Apreciaţi pe o scară de la 1 la 5 (1 pentru cel mai puţin şi 5 pentru cel mai mult) nivelul
în care elemente ale mediului educaţional le regăsiţi în sala de clasă

Nr. Criteriu 1 2 3 4 5
1 Spaţiul sălii corespunde efectivului de elevi 5

13
2 Funcţionalitatea mobilierului 5

3 Modularitatea mobilierului 5

4 Dispunerea mobilierului favorabilă unei foarte bune vizibilităţi 5

5 Igiena sălii de clasă 5

6 Existenţa elementelor de individualizare a sălii (mascotă etc.) 5

7 Promovarea unor valori expresive (sloganuri, simboluri etc) 5

8 Spaţiu destinat expunerii prodeuselor elevilor 5

9 Existenţa unor stimuli senzoriali perturbatori 1

10 Există spaţii de depozitare a materialelor didactice 5

11 Dotarea cu mijloace de învăţământ audio-video 4

12 Spaţii amenajate pentru desfăşurarea anumitor tipuri de activităţi 5

(bibliotecă, ludotecă etc.)

Centrul de documentare şi informare (CDI)

Centrele de Documentare şi Informare au fost implementate în unităţile de învăţământ cu
scopul de a forma şi dezvolta elevilor deprinderi, abilităţi şi competenţe prin intermediul
activităţilor cu caracter transdiciplinar.
Activităţile derulate prin CDI oferă elevilor posibilitatea să analizeze şi să interpreteze
informaţii într-o manieră critică şi responsabilă, să descopere complexitatea problemelor şi să
aprecieze diversitatea lucrurilor, fenomenelor, de a exersa un comportament tolerant, prin accesul
facil la informaţie şi, prin folosirea metodelor şi tehnicilor de informare, munca în grup. Centrele
de documentare şi informare oferă o gamă largă de activităţi, utilizând o varietate de resurse
documentare pe diferite suporturi, o diversitate a instrumentelor ce stau la indemâna elevilor şi a
profesorilor; oferă, de asemenea, o manieră nouă de învăţare, într-o abordare modernă a
programei şcolare.

Chestionar
Bifaţi cifra care reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră, (5 este punctajul maxim), cu
privire la criteriile din chestionarul de mai jos. Aprecierile sunt relevante pentru importanţa, rolul şi
eficienţa activităţilor din cadrul CDI-ului din şcoală.

Nr. Criterii Scala de apreciere

1 2 3 4 5
1 Spaţiul destinat CDI-ului este corespunzător desfăşurării de 5
activităţi şcolare eficiente
2 Resursele documentare pot satisface nevoile şi interesele 5
utilizatorilor (elevi, cadre didactice)
3 Calendarul activităţilor din CDI sunt corelate cu activităţile 5

14
 didactice din clasele primare
4 Spaţiul CDI-ului este amenajat corespunzător pentru:
5 A pune la dispoziţia utilizatorilor toate informaţiile necesare 5

6 A pregăti elevii în ceea ce priveşte selectarea, alegerea şi 5

utilizarea informaţiilor şi documentelor utile
7 Diversificarea suportului informativ (cărţi, casete audio-video, 5
CD-uri, DVD-uri, calculatoare conectate la Internet)
8 Dimensiunea pedagogică a activităţilor desfăşurate în cadrul CDI-ului:
9 Formarea culturii generale a elevilor 5

10 Înţelegerea, de către elevi, a rolului informaţiei, lecturii şi 5

studiului în viaţa de zi cu zi
11 Contribuie la însuşirea, de către elevi, a unor metode şi tehnici 5
de muncă individuală
12 Dezvoltă la elevi sentimentul responsabilităţii 5

13 Crearea şi întreţinerea unei imagini favorabile şcolii 5

2. Studiul documentelor ce reglementează activitatea instructiv-educativăîn în ciclul primar

2.1. Documente curriculare
Planurile cadru de învăţământ pentru învăţământul primar
Planurile-cadru de învăţământ sunt documente curriculare cu rol reglator, care precizează
disciplinele/domeniile de studiu grupate pe arii curriculare și numărul de ore alocat acestora, pe
ani de studio.
Planul cadru pentru învăţământul primar, cuprinde disciplinele obligatorii și numărul de
ore alocat fiecarei discipline pe săptămână, pentru elevii din clasele pregătitoare, clasa I, a II-a,
a III-a și a IV-a.
Conform Programei școlare pentru învăţământul primar, aprobate prin Ordinul nr.
3371/2013, Anexa Nr.1, planul cadru de învăţământ pentru învăţământul primar corespunzător
acestui stadiu este următorul:

PLANUL-CADRU de învăţământ pentru învăţământul primar

Clasa
Arii Discipline
P I II III IV
Limba şi literatura română 1
5 7 6 5 5
Limbă şi comunicare
Limbă modernă 1 1 1 2 2
Matematică şi ştiinţe ale Matematică2 3 1 3 4 4 4
naturii Ştiinţe ale naturii 1 1 1 1
Om şi societate Istorie - - - - 1

15
 Geografie - - - - 1
Educaţie civică - - - 1 1
Religie 1 1 1 1 1
Educaţie sport şi Educaţie fizică 2 2 2 2 2
fizică, Joc şi mişcare - - - 1 1
sănătate
Muzică şi mişcare 2 2 2 1 1
Arte
Arte vizuale şi abilităţi practice 2 2 2 2 1
Tehnologii

Consiliere şi orientare Dezvoltare personală 2 1 1 - -

Număr total de ore trunchi comun 19 20 20 20 21

Curriculum la decizia şcolii (discipline opţionale) 0-1 0-1 0-1 0-1 0-1
Număr minim de ore pe săptămână 19 20 20 20 21
Număr maxim de ore pe săptămână 20 21 21 21 22
La clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, disciplina se intitulează Comunicare în
limba română.
2
La clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, se studiază integrat disciplina Matematică
şi explorarea mediului.

La nivelul învăţământului obligatoriu, planul-cadru cuprinde o zonă comună pentru toţi

elevii - Trunchiul comun, reprezentată de numărul minim de ore prevăzut în planul cadru pentru
fiecare disciplină. În orele de trunchi comun se parcurge programa şcolară, cu excepţia
elementelor notate cu asterisc (*).
Pentru acoperirea numărului minim sau, după caz, a numărului maxim de ore pe
săptămână prevăzut prin planul-cadru, în oferta şcolii sunt incluse, în funcţie de situaţie, ore
reprezentând Curriculum la decizia şcolii, care pot fi distribuite pentru Opţional, pentru
Extindere sau pentru Aprofundare.
Schemele orare ale claselor vor cuprinde în mod obligatoriu cel puţin o oră de Opţional,
stabilită în urma procesului de consultare a elevilor şi părinţilor. Exemplu de shemă orară

ARII CL SA
curriculare DISCIPLINE A

P I II III IV

Limba şi literatura română

I. ( denumire la P, I, II - Comunicare în 5 7 6 5 5
Limbă şi limba română )
comunicare Limba modernă (Engleză) 1 1 1 2 2

II. Matematică 3 3 4 4 4
Matematică si (la P, I, II stud. integrat-Matematică şi 1 1

16
 ştiinţe ale explorarea mediului)
naturii
Stiinţele naturii 1 1 1
Istorie --- --- --- --- 1
Geografie --- --- --- --- 1
III. Educaţie civică --- --- 1 1
Om si societate --
Religie 1 1 1 1

IV. Educaţie Educaţie fizică 2 2 2 2

fizică si sport şi
sănătate Joc şi mişcare -- --- --- 1 1

Muzică şi .2 .2 2 1 1
mişcare . .

V.
Arte Arte şi abilitaţi .2 .2 2 2 1
vizuale practice . .
VI. Tehnologii

VII. Consiliere si 2 1 1 --- ---

orientare Dezvoltare personală
Număr ore trunchi comun 19 20 20 20 20
Curriculum la decizia şcolii ( discpline opţionale ) 0-1 0- 0-1 0-1 0-1
“CUFĂRUL CU POVEŞTI” 1
Număr minim total de ore pe săptămână 19 20 20 20 20
Număr maxim total de ore pe săptămână 20 21 21 21 21

Organizarea programului școlar

Structura anului școlar este reglementată prin Regulamentul de organizare și funcţionare
a unităţilor de învăţământ preuniversitar și face referire la perioadele de desfășurare a cursurilor,
a vacanţelor și a sesiunilor de examene naţionale, care se stabilesc prin ordin al ministrului
educaţiei naţionale.
Cursurile pentru elevii din clasa pregătitoare și din clasele I și a II-a încep la ora 8,00 și
se vor încheia în intervalul 12,00. Ora de curs este de 45 de minute, cu o pauză de 15 minute
după fiecare oră și o pauză de 20 de minute după cea de-a doua oră de curs. La clasa pregătitoare
și la clasa I, activităţile de predare-învăţare-evaluare acoperă 30—35 de minute, restul de timp
fiind destinat activităţilor liber-alese, recreative (www.edu.ro – ROFUIP, 2016).

ORARUL ȘCOLAR

Instrument prin care se alocă timpul de formare și prin care, activitatea școlară este pusă
la dispoziţia elevilor și a cadrelor didactice pentru desfășurarea activităţilor de predare, învăţare
și evaluare repartizate pe lecţii/activităţi (Cerghit, 1999, p.68)

17
 În elaborarea orarului se recomandă respectarea cerinţelor privind asigurarea ritmicităţii
predării, învăţării, evaluării, autoevaluării corespunzător cu curba de efort zilnic și săptămânal,
curba lui Gauss.

Exemplu: Orar clasa pregătitoare

Ziua/ora LUNI MARŢI MIERCURI JOI VINERI

8-9 Dezvoltare Comunicare în Comunicare în Matematică și Dezvoltare

personală limba română limba română explorarea personală
mediului
9-10 Comunicare în Matematică și Matematică și Comunicare în Comunicare în
limba română explorarea explorarea limba română limba română
mediului mediului

10-11 Matematică și Arte vizuale și Limba engleză Arte vizuale și Muzică și

explorarea abilităţi abilităţi mișcare
mediului practice practice

11-12 Muzică și Educaţie fizică Religie Educaţie fizică

mișcare

*Orarul prezentat este elaborat cu respectarea prevederilor Planului cadru: Număr

minim de ore pe săptămână: 19, Număr maxim de ore pe săptămână: 20.

Programele școlare pentru învăţământul primar din România

Programele şcolare sunt documente curriculare oficiale care redau sintetic conţinuturile
învăţământului, pe discipline şi pe ani şcolari, respectiv descriu oferta educaţională a unei
anumite discipline, pentru fiecare an de studiu, pentru un parcurs şcolar determinat. Programele
şcolare se află într-o strânsă relaţie cu planurile-cadru de învăţământ, relaţie care se constituie în
premisa esenţială a realizării unei proiectări didactice eficiente (Bocoş, M.,2008, p.259).
Programele școlare pentru învăţământul primar au în vedere abordarea integrată
a conţinuturilor, cu scopul asigurării continuităţii cunoaşterii în interiorul aceluiaşi nivel de
învăţământ. În acest sens, elevii sunt antrenaţi în activităţi care fac parte din mai multe arii
curriculare, fiind posibilă astfel descoperirea şi înţelegerea lumii în care trăiesc, dar şi a propriei
persoane, în relaţie cu lumea înconjurătoare. De asemenea, noile programe școlare permit
abordarea diferenţiată şi individualizată a conţinuturilor pentru elevii de aceeaşi vârstă, asigurând
progresul fiecăruia în ritmul propriu.
În structura programei școlare, regăsim următoarele componente:
- Notă de prezentare
- Competenţe generale
- Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
- Conţinuturi
- Sugestii metodologice

18
 1. Nota de prezentare
Evidenţiază conţinuturile asupra cărora se îndreaptă cunoaşterea, elemente ale disciplinei
care permit formarea unei imagini de ansamblu asupra programei.
2. Competenţele generale
Vizate la nivelul unei disciplinei de învăţământ jalonează achiziţiile de cunoaştere şi de
comportament ale elevului pentru un ciclu de şcolarizare (M. Bocoş şi colab., 2016, p.
222,).
3. Competenţele specifice și exemple de activităţi de învăţare
Sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora şi se
formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt
propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului şi care
integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate. O competenţă specifică
poate contribui, fireşte, cu ponderi diferite, la atingerea mai multor competenţe generale.
Mijloacele, instrumentele de vehiculare cognitivă selectate, prelucrate şi valorificate în vederea
atingerii competenţelor specifice şi, implicit, a competenţelor generale, sunt reprezentate de
unităţile de conţinut prezentate în programe, respectiv de unităţile de conţinut selectate,
prelucrate, adaptate şi valorificate de profesor (M. Bocoş şi colab., 2016, p. 222).
4. Conţinuturile învăţării

Se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru dobândirea

competenţelor de bază. Obiect al procesului de învăţare, ansamblu al conţinuturilor
instructiveducative vehiculate în situaţiile de învăţare, vehicule/ mijloace prin care se urmăreşte
formarea competenţelor specifice şi, implicit, a competenţelor generale (M. Bocoş şi colab.,
2016, p.259).

5. Sugestiile metodologice
Includ strategii didactice, proiectarea activităţii didactice, precum şi elemente de evaluare
continuă.
Programa şcolară actuală propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să
modifice, să completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare. Se urmăreşte astfel realizarea
unui demers didactic personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de
programă în contextul specific al fiecărei clase şi al fiecărui elev. Includerea clasei pregătitoare în
învăţământul general şi obligatoriu implică o perspectivă nuanţată a curriculumului la acest nivel
de vârstă. Este necesară o abordare specifică educaţiei timpurii bazată, în esenţă, pe stimularea
învăţării prin joc, care să ofere în acelaşi timp o plajă largă de diferenţiere a demersului didactic,
în funcţie de nivelul de achiziţii variate ale elevilor.
Curriculumul disciplinei are în vedere modelul comunicativ-funcţional, axându-se pe
comunicare ca domeniu complex ce înglobează procesele de receptare a mesajului oral şi scris
precum şi cele de exprimare orală şi scrisă. Actuala programă şcolară situează în centrul
preocupării sale învăţarea activă, centrată pe elev. Învăţarea nu este un proces pasiv, care li se
întâmplă elevilor, ci o experienţă personală, la care ei trebuie să participe.
Evaluarea
Este operaţia care vizează determinarea de o manieră sistematică şi obiectivă a
impactului, eficacităţii, eficienţei şi pertinenţei activităţilor în relaţie cu obiectivele lor, pe de o

19
parte în vederea ameliorării activităţilor în curs şi, pe de altă parte, în vederea planificării,
programării şi luării deciziilor viitoare” (Glossaire de termes relatifs à l'évaluation et termes
connexes, 1987, pag. 3)
Deoarece activităţile de învăţare trebuie să aibă în vedere formarea competenţelor cu toate
componentele lor (cognitive, aptitudinale, atitudinale), este necesar ca evaluarea să vizeze, de
asemenea, aceleași aspecte, accentuându-și astfel caracterul formativ.
Valorificarea rezultatelor evaluării trebuie să se concretizeze nu numai în calificative, ci
și în analiza greșelilor realizate de elevi și a cauzelor acestora. De asemenea, este necesar ca
demersul de evaluare să se finalizeze cu momente de reflecţie asupra rezultatelor obţinute și să
producă activităţi remediale, dacă este cazul. Procesul de evaluare este recomandat să reflecte, în
acest sens, predarea și învăţarea activă, bazată pe descoperire, prin activităţi practice și prin
diverse experienţe de învăţare (http://oldsite.edu.ro/index.php/articles/4857). Manualulele
şcolare
Manualulele şcolare reprezintă instrumente didactice cu rol de ghid, de orientare a
activităţii didactice și instrumente de lucru operaţionale pentru elevi. Manualele organizează
conţinuturile obiectului de studiu şi operaţionalizează în mod sistematic temele recomandate de
programa şcolară, la fiecare obiect de studiu şi pentru fiecare clasă, organizându-le şi
sistematizându-le pe capitole, subcapitole, unităţi de învăţare, teme şi lecţii.
Manualele școlare nu sunt obligatorii, de aceea cadrul didactic poate să aleagă utilizarea
unui manual dintr-o gamă largă de variante aprobate/avizate de Ministerul Educaţiei naţionale.
De asemenea, rămâne la latitudinea profesorului măsura și modul în care sunt abordate
conţinuturile propuse prin manualul școlar.
Produsele curriculare auxiliare
Produsele curriculare auxiliare sunt utilizate de cadrele didactice şi elevi, în desfăşurarea
activităţilor instructiv-educative, în completarea manualului şcolar, cu scopul de a creşte eficienţa
implementării adecvate şi eficiente a curriculumului. Există auxiliare curriculare pentru profesori,
auxiliare didactice pentru elevi şi auxiliare didactice pentru profesori şi elevi. (Exemple de
auxiliare didactice: caiete (de aplicaţii) pentru elevi, caiete de activitate independentă, caietul
profesorului, ghiduri, culegeri de probleme, îndrumătoare pentru aplicaţii practice, soft-uri
educaţionale

2.2. Documente şcolare

Documentele şcolare sunt: -
registrul matricol;
- catalogul clasei;
- cataloagele pentru examene de finalizare a studiilor; - cataloagele pentru
examenele de corigenţe şi diferenţe;
- portofoliul personal pentru educaţie permanentă (pentru absolvenţii ciclului
inferior
- şi superior al liceului, ai şcolii de arte şi meserii, ai anului de completare şi pentru
- cei care îşi întrerup studiile);
- foaia matricolă, care se eliberează numai la cerere;
- adeverinţa de studiu/adeverinţa de absolvire;
- registrul unic de evidenţă a formularelor actelor de studii.

20
 Mapa învăţătorului – instrument eficient în activitatea didactică
Profesiunea de învăţător cere celui ce o exercită calităţi şi capacităţi diverse : dragoste de
muncă, credinţă în ceea ce face, entuziasm, dragoste pentru copii, devotament, indulgenţă
împletită cu fermitate, echilibru intelectual, curiozitate, gustul observaţiei, simţ critic şi luciditate,
nevoia de înnoire.
În contextul reformei educaţiei se vorbeşte despre standarde profesionale, despre criterii
de calitate şi cantitate a prestaţiei să devină cât mai eficientă.
Mapa învăţătorului este un instrument de eficientizare a muncii învăţătorului pentru că:
- permite păstrarea şi organizarea materialelor astfel încât acestea să fie
operaţionale ;
- obligă la o muncă de calitate, de responsabilitate şi rigoare profesională;
- dă posibilitatea învăţătorului să-şi manifeste iniţiativa, creativitatea în
completarea, reorganizarea şi actualizarea materialelor din mapă ;
- oferă posibilitatea diminuării stresului, a emoţiilor provocate de inspecţiile
inopinate, dacă este ţinută la zi ;
- permite evaluatorului (director, metodist, inspector) o apreciere justă cu
prilejul inspecţiilor, acordării calificativelor, a salariilor de merit etc.
«Mapa învăţătorului trebuie să cuprindă următoarele:
I. Curriculum
- Structura anului şcolar
- Schema orară
- Orarul (cei care lucrează cu clase simultane vor întocmi orarul astfel încât
să rezulte modul de cuplare a disciplinelor; pe orar se vor specifica orele de desfăşuare a
lecţiilor);
- Programe şcolare;
- Programe pentru disciplina opţională (aprobate de inspectoratul şcolar) ;
- Planificarea calendaristică ;
- Proiectele unităţilor de învăţare ;
- Proiecte didactice ;
- Lista materialului didactic existent în şcoală (care poate fi folosit la clasa
respectivă) ;
- Lista materialului didactic propus a fi procurat prin mijloace proprii, prin
sponsorizări ;
- Lista lecturii suplimentare.
II. Evaluare
- Descriptori de performanţă;
- Caiet de evaluare (se înregistrează ritmic calificativele, conform
obiectivelor prevăzute de programa şcolară) ;
- Teste de evaluare (iniţiale, sumative, rezultate obţinute, concluzii, măsuri
de ameliorare) ;
- Evaluarea alternativă (titlurile proiectelor, portofoliilor realizate de elevi) ;
- Fişe de evaluare formatică, fişe de lucru;

21
 - Programe de pregătire suplimentară a elevilor capabili de performanţă, a
elevilor care întâmpină dificultăţi în învăţare (obiective, conţinuturi, modalităţi de
realizare) ;
- Fişele de asistenţe efectuate la ore (interasistenţe, asistenţe la activităţi
în cadrul comisiilor metodice, cercurilor pedagogice, schimburilor de experienţă,
inspecţii
speciale) ;
- Fişe cu înregistrarea rezultatelor evaluărilor la educaţia fizică ;
- Statistici privind rezultatele la învăţătură la sfârşitul semestrului, a anului
şcolar. III. Managementul clasei
- Caietul personal al învăţătorului (se înregistrează
observaţiile asupra
comportamentului elevilor în cei 4 ani);
- Fişe psihopedagogice – se completează în clasa a IV-a ;
- Tabelele nominale cu elevii care au nevoie de pregătire suplimentară ;
- Dosarul privind protecţia elevilor (procese – verbale, materiale
prezentate) ;
- Dosarul privind oferta de discipline opţionale (lista disciplinelor propuse,
procese – verbale, tabele nominale etc.) ;
- Dosarul privind activitatea cu părinţii (graficul activităţilor, materiale
prezentate, procese verbale, tabelul nominal cu membrii comitetului de părinţi, materiale
informative trimise părinţilor etc.) ;

Sarcini de lucru

Realizarea portofoliului de modul care va conţine temele obligatorii rezolvate pentru Modulul I.
Sarcinile de lucru aferente modulului I:
1. Elaboraţi o fişă descriptivă a sălii de clasă pe baza fişei de observație a mediului educaţional
din sala de clasă
2. Elaboraţi o fişă descriptivă cu privire la eficienţa CDI-ului pe baza chestionarului.
Notă: În situaţia în care şcola nu dispune de CDI, adaptaţi chestionarul pentru biblioteca şcolară şi
elaboraţi fişa pentru bibliotecă.
3. Elaboraţi un proiect de parteneriat educaţional “Scoala – Grădiniţă”
4. Chestionar de autoevaluare iniţială a gradului de corespondenţă cu profilul de competenţă al
unui profesor pentru învăţământul preşcolar. (Anexa M1.1)

Bibliografie modul

22
Albulescu, I. (2004), Pragmatica predării. Activitatea profesorului între rutină şi creativitate,
Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca
Chiş, O., Jucan, D., Catalano, C., Dragoş, V., (2017), Ghid de practică pedagogică pentru
învăţământul primar, Editura Paralela 45, Piteşti
Chiş, V., (2001) Activitatea profesorului între curriculum şi evaluare, Editura PUC, Cluj-Napoca
Jucan, D. Chiş, O., (2013), Ghid de practică pedagogică în învăţământul primar şi preşcolar,
Cluj-Napoca, Editura Eikon
Păun, E., Ezechil, L., Metode și tehnici de coaching folosite pe perioada practicii pedagogice,
suport de curs

MO DU L UL 2. OBSERVARE ŞI IMPLICA RE ÎN REALIZAREA

ACTIVITĂŢILOR ŞCOLAR E ŞI EXTRAŞCOLARE

Sunt activităţi desfăşurate în unitatea de învăţământ primar operaţionalizate prin

completarea fişelor de observare a comportamentului şcolarilor mici, analiza actvităţilor la care
s-a asistat, împărtăşirea experienţelor personale din perioadele de practică, evidenţierea unor
exemple de bune practici observate în contextul activităţilor didactice din unitatea de învăţământ,
implicarea în realizarea unor activităţi şcolare sau extraşcolare.
Practica pedagogică începe cu o suită de asistenţe la lecţii şi activităţi demonstrative
sustinute de profesorii îndrumatori (mentori) din şcolile de aplicaţie, la care asistă studenţii
practicanţi repartizaţi pe grupe.
Activităţile de observaţie, simulare şi analiză oferă studentului practicant posibilitatea de
a cunoaşte şi studia condiţiile concrete în care urmează să-şi desfăşoare activităţile didactice de
probă şi finale, particularităţile formelor de organizare şi a metodelor de predare-învăţare
specifice activităţilor didactice în învăţămăntul primar la care se organizează practica
pedagogică.
De regulă, activităţile didactice demonstrative (lecţii, prelegeri, lectorate cu părinţii,
seminarii, sedinţe practice, etc.) sunt urmate de discuţii ale profesorului mentor cu studenţii
practicanţi menite să-i edifice asupra particularităţilor metodice ale fiecarui tip de activitate
didactică, asupra modului cum acestea trebuie pregătite şi desfăşurate.
Concluziile desprinse din asistente, simulări şi analize vor fi consemnate de studentul
practicant în caietul de practică pedagogică, inregistrandu-se datele semnificative referitoare la
continutul, desfăşurarea activităţii la care asistă, precum şi observaţiile şi propunerile personale.

Scopul şi obiectivele
Scopul acestui modul este ca studenţii să îşi formeze şi să-şi dezvolte capacităţii de
cunoaştere a școlarului mic (individual şi în clasă), în vederea tratării diferenţiate a acestora, prin
observarea curentă a comportamentului acestora în situaţii de joc şi învăţare, dar şi prin studierea
portofoliului personal al copilului, precum şi formarea capacităţii de organizare şi desfăşurare a

23
unor activităţi şcolare şi extraşcolare, cultivarea abilităţilor de evaluare a activităţilor asistate şi
de integrare a rezultatelor evaluării în vederea formării şi dezvoltării profesionale.

Obiectivele modulului:
• observarea şi familiarizarea studenţilor practicanţi cu organizarea şi
desfăşurarea procesului de predare – învăţare – evaluare în ciclul primar;
• observarea şi familiarizarea cu organizarea şi desfăşurarea activităţilor cu
părinţii
(lectorate, şedinţe, consiliere )etc. Documente, analize, planuri de măsuri;
• familiarizarea cu problematica managementului clasei de elevi ;
• utilizarea instrumentelor de cunoaştere a elevilor;
• cunoaşterea strategiilor de gestionare a conflictelor la nivelul clasei de
elevi;
• studierea şi aprofundarea stucturii proiectelor didactice;
• formarea şi dezvoltarea abilităţilor practice de proiectare didactică,
respectând cerinţele proiectării, dar dovedindu-şi şi creativitatea în acest proces

▪ Cuprinsul modulului

1. Observarea sistematică a comportamentului şcolarului 2. Caracteristici ale observării

sistematice 3. Înstrumente de înregistrare şi sistematizare 4. Instrumente utilizate pentru
consemnarea activităţilor didactic 5. Strategii pentru rezolvarea conflictelor cu elevii 6.
Activităţi extracurriculare în ciclul primar

Conţinutul informal detaliat

1. Observarea sistematică a comportamentului şcolarului mic

Observaţia asigură, în evaluare, obţinerea unor informaţii detaliate cu privire la elevul

analizat, cu o intervenţie minimă în activitatea acestuia, astfel încât să poată fi analizat întradevăr
comportamentul său şi nu interacţiunea cu instrumentul de evaluare.
Observaţia poate oferi informaţii utile cu privire la stările emoţionale şi efectele lor
asupra prestaţiei elevilor, evidenţiind, de asemenea, o serie de caracteristici care influenţează
performanţa elevilor, precum încrederea în sine, timiditatea, anxietatea, neîncrederea în forţele
proprii, adaptabilitatea etc.
Deoarece metoda observaţiei este limitată la comportamente vizibile, este important să
notăm în grila de observaţie doar comportamentele, fără a face judecăţi de valoare. Practica
observaţională realizată constant ne ajută să evităm erorile în evaluarea copiilor. Concluziile la
care ajungem trebuie limitate la datele observate şi notate. De exemplu, dacă am notat
“vociferează în clasă” în cazul unei observaţii, nu putem concluziona că elevul “nu ştie să
comunice cu ceilalţi”. Este posibil ca, în acea situaţie anume, copilul să fi fost surescitat sau
supărat. Notarea comportamentului contribuie însă la urmărirea evoluţiei anumitor aspecte
particulare, pentru a vedea dacă reprezintă o obişnuinţă sau doar ceva trecător.

24
 Înregistrarea, prin observaţie, a unui eveniment sau a unui comportament, se realizează de
regulă pe baza unei grile / protocoale de observaţie, care oferă un cadru de sistematizare a
obiectivelor urmărite. Astfel, pe baza comportamentului observat, putem să ne formăm o opinie
în ce priveşte dezvoltarea psihică a copilului. Având în vedere faptul că într-o sesiune de
observaţie nu poate fi urmărit întregul comportament al copilului, este necesar să se stabilească
un aspect care să fie urmărit într-o sesiune anume şi notarea comportamentelor specifice care
apar în perioada de observare sub forma unor indicatori comportamentali.
Indicatorii comportamentali reprezintă descrieri ale comportamentelor specifice ale
copilului (de ex., “vorbeşte neîntrebat”, “pune întrebări” etc).

2. Caracteristici ale observării sistematice

Observarea sistematică a comportamentului elevilor presupune folosirea de către cadrul
didactic a unor instrumente simple precum:
 Fişa de evaluare (calitativă); 
Scara de clasificare;
 Lista de control / verificare.
Aceste instrumente sunt utilizate atât pentru aprecierea procesului, cât şi a produselor
învăţării.
Fişa de evaluare (pe baza observaţiilor curente)
Aceasta este individuală, servind îvăţătorului în înregistrarea unor date factuale despre
elevi (în special despre cei cu probleme deosebite) şi poate fi completată pe întregul ciclu primar.
Ea va cuprinde numai date asupra comportamentului copilului în anumite situaţii, servind la mai
buna cunoaştere a acestuia, atât de către învăţător, cât şi de către părinţi. Aceste observaţii
conduc la concluzii vizând evoluţia elevului pe traiectoria formării sale, concluzii ce se vor
menţiona în fişa standardizată de caracterizare, întocmită la fiecare final al ciclului de şcolarizare.
Exemplu:
Fişa individuală
A elevului , din clasa:.......................................... a IV-a B, an
şcolar:........................................................
Observaţii curente, în timpul activităţii şcolare şi extraşcolare
(fragment)
Data Observaţii-comentarii Măsuri, îndrumări
▪ A plecat de la şcoală înainte ▪ Comunicarea situaţiei
de terminarea cursulşrilor, părinţilor;
fără să anunţe învăţătorul, ▪ Stabilirea
lipsind de la ora a V-a, de motivului plecării: nu
istorie. avea cine să-l ia de la
grădiniţă pe fratele mai mic;
▪ Discuţie
individuală cu
elevul.
▪ Test de evaluare iniţială, ▪ Teme de
predictivă, la limba română. corectare a
Punctaj obţinut: 9,20. Două greşelilor.

25
 grşeli de ortografie.
▪ Test de evaluare la ▪ Autocorectarea greşelior; ▪
matematică. Punctaj obţinut: Teme suplimentare de
8,85. Greşeli la aplicarea aplicare a ordinii operaţiilor.
ordinii operaţiilor. Calculul
→f.b.
Rezolvare de probleme →f.b.
▪ Tema nescrisă ▪ Notarea în caietul de
la gramatică. elev + observaţie.
▪ Nu a studiat la Istorie.▪ Termen de scriere a
temei la gramatică şi de
învăţare la istorie 14. 11.
2004
▪ Verificat activitatea 12. 11. ▪ Controlat activitatea, s-a
2004, amânată pt astăzi. comunicat părinţilor.
Sarcinile au fost îndeplinite.
▪ A prezentat colegilor ▪ Îndrumare privind
colecţia personală de roci din întocmirea etichetelor
zona Munţii Apuseni. pt prezentarea fiecărei
mostre de rocă.

Scara de clasificare
Este un instrument util în observarea atitudinii elevului faţă de o activitate de învăţare sau
de o sarcină de lucru, individuală sau de grup.
1. În ce măsură a participat la discuţii? niciodată; rar;
ocazional; frecvent; întotdeauna.
2. În ce măsură comentariile lui au fost în legătură cu tema discuţiei?
niciodată; rar; ocazional; frecvant; întotdeauna.
Notă: Se notează X în caseta corespunzătoare
Scara de clasificare poate fi folosită atât în Fişa individuală de observaţii curente, cât şi în
Fişa de caracterizare a elevului la sfârşit de ciclu, pentru ca observarea şi evaluarea
comportamentului acestuia pe traiectoria formării sale săa ibă un mai pronunţat grad de
obiectivitate.
Lista de control / verificare
În timp ce scara de clasificare indică frecvenţa cu care apare în comportamentul copilului
o anumită atitudine, lista de control înregistrează doar prezenţa / absenţa unei acţiuni /
comportament la elevul respectiv, într-o anumită situaţie. Exemplu: a urmat instrucţiunile
da ........ nu........ a cerut ajutor atunci când a avut nevoie
da......... nu........ a cooperat cu ceolalţi
da......... nu.......
a aşteptat să-i vină rândul pt a utiliza materialele da........
nu....... a împărţit materialele cu ceilalţi
da........ nu....... a încercat noi activităţi
da....... nu...... a dus activitatea până la capăt

26
 da....... nu...... a pus echipamentele la locul lor după utilizatre da.......
nu......
a făcut curat la locul de muncă da...... nu......

(Se notează X pe spaţiul punctat)

3. Înstrumente de înregistrare şi sistematizare

Pentru o mai bună cunoaştere a comportamentului şi a atitudinii faţă de învăţare a

şcolarului mic vă recomandăm, pentru colectarea de informaţii în acest sens, interviul structurat.
Mai jos exemplificăm cu un ghid de interviu: Întrebări
adresate părinţilor:
1. Cum apreciaţi calitatea comunicării între dvs. şi şcoală?
2. Consideraţi că această şcoală vă pregăteşte la un nivel satisfăcător copilul?
3. Cât de mult vă implicaţi în pregătirea pentru şcoală a copilului dvs.?
4. Cât de des mergeţi la şcoală pentru a afla informaţii despre situaţia şcolară a
copilului dvs. (din proprie iniţiativă, la invita ia cadrului didactic)?
5.Cum apreciaţi atmosfera din şcoala în care învaţă copilul dvs.? Întrebări
adresate elevilor:
1. Cum apreciezi calitatea comunicării cu învăţătorul tău?
2. Atunci când ai o problemă personală, ai încredere să discuţi cu cadrul didactic?
3. Cum ţi se pare atmosfera din şcoala? Dar din clasa ta?
4. Ce ai vrea să se schimbe la nivelul şcolii / clasei tale?
5. Ce îţi place cel mai mult la şcoala / clasa ta?
6. Ce înseamnă să ai o zi bună / proastă la şcoală?
Întrebări adresate cadrelor didactice:
1. Care sunt lucrurile care vă motivează în activitatea pe care o desfăşuraţi?
2. Cărui lucru atribuiţi succesul dumneavoastră în activitatea instructiv-educativă?
3. Cum apreciaţi calitatea comunicării şi a circulaţiei informaţiei în şcoala dvs.?
4. Relaţiile cu colegii sunt atât profesionale, cât şi de prietenie?
5. Vă este clară misiunea organizaţiei şcolare în care vă desfăşuraţi activitatea?

Ghid de observaţie
Aspectul general al şcolii şi al claselor
• Distribuirea spaţiilor existente în şcoală şi amplasarea acestora (modalitatea de acces
a elevilor)
• Aspectul sălilor de clasă (mobilierul şi aranjarea acestuia, dotare tehnico-
materială, preocuparea pentru personalizarea spa iului de instruire, curăţenie etc.)
• Aspectul holurilor (comparaţie între spaţiul destinat circulaţiei elevilor, respectiv cel
al cadrelor didactice)
• Preocuparea pentru expunerea produselor elevilor în spaţiul şcolii, exemplelor de
bune practici, trofeelor, medaliilor etc.
• Avizierul şcolii (informaţii, imagini şi destinaţia acestora - elevi, părinţi -, aspect
estetic etc.)

27
Conduita membrilor şcolii (elevi, cadre didactice, personal auxiliar)
• Ritualurile legate de evenimente particulare precum începutul şi sfârşitul anului,
intrarea în clasa I, absolvirea etc.
• Organizarea şi participarea la diferite evenimente la nivelul colectivului profesoral:
zile de naştere, pensionare, primirea noilor cadre didactice, sărbători diverse –
Crăciun, Paşte, Ziua şcolii, etc – (frecvenţa întâlnirilor, gradul de formalizare, accesul
însoţitorilor, subiecte de discuţie, separarea cadrelor didactice pe grupuri mici etc.)
• Organizarea şi participarea de evenimente la nivelul clasei – zile de naştere, reuniuni
cu diverse prilejuri, serbări (iniţiatorul, frecven a, gradul de originalitate etc.)
• Tipologia evenimentelor organizate în şcoală (con inut – muzical, dramatic, sportiv,
literar, arte plastice – , frecvenţa, originalitatea, gradul de participare – elevi,
profesori, părinţi)
• Relaţia elevi – cadre didactice, profesori – profesori, elevi – director, profesori –
director, părinţi – cadre didactice, director
• Aşezarea elevilor în bănci
• Formele de organizare a activităţii de instruire
• Feed-backul didactic (valoare, frecvenţă, momentul apariţiei)
• Atitudini ce predomină în relaţiile dascăl – elev, elev – elev
• Libertatea de exprimare a elevilor
• Modalităţi de motivare a elevilor

Fişa de caracterizare psiho-pedagogică a elevului

I. Date personale………M. A. …………………………………

• Date de stare civilă(tata,mama) M. C., M. D.
• Şcoli frecventate şi localitatea în care au domiciliul stabil ……………………………
COLEGIUL NAȚIONAL PEDAGOGIC REGELE FERDINAND
……………………………………………………………………………………………..
II. Date asupra stării de sănătate
Antecedente ereditare şi condiţii de mediu ……………………………………………
Starea generală a sănătăţii……BUNĂ
…………………………………………………................
………………………………………………………………………………
Menţiuni medicale cu importanţă pentru procesul de învăţământ…………………………
………………………………………………………………………………
III. Date despre mediul familial
• Familia…………………
• Caracteristicile vieţii de familie
• Gradul de integrare al elevului în familie
• Atenţia acordată formării copilului
• Influenţe extrafamiliale
• Acţiuni ale şcolii în colaborare cu familia
IV. Date asupra şcolarităţii
• Situaţia şcolară
• Gradul de integrare a copilului în şcoală

28
 • Succese deosebite la concursuri,olimpiade, competiţii
• Activitatea în cercurile de elevi
• Preocupări în afara şcolii
• Factori explicativi ai reuşitei sau nereuşitei şcolare
• Recomandări pentru ameliorarea nivelului de pregătire şcolară ………
…Implicarea părinților în pregătirea lecțiilor
…………………………………………………………………………………………..
V. Date asupra structurii psihologice
• Caracteristicile proceselor intelectuale
1. Memoria
- viteza de memorare a cunoştinţelor (rapidă, medie,lentă)…rapidă ……………
- durata păstrării cunoştinţelor (de lungă durată, medie, de scurtă durată) de lungă
durată
- reproducerea cunoştinţelor (fidelă, creatoare, cu dificultăţi)…
creatoare………………………
2. Imaginaţia
- formele imaginaţiei (reproductivă sau creatoare) creatoare
3. Gândirea
- capacitatea de a utiliza operaţiile gândirii (analiza, sinteza, comparaţia, abstractizarea,
generalizarea, concretizarea) …optime………………………………………….
- operaţiile instrumentale (algoritmica şi euristica)
………………………………………
- predominanta gândirii (convergenţa sau divergenţa)…
convergența………………………………….
4. Limbajul
- volumul vocabularului (bogat, sărac, mediu) bogat
- forma de limbaj (concret, contextual, monologat, dialogat) concret
- limbajul general (coerent, incoerent, expresiv, inexpresiv etc)…
expresiv……………………
- Construcţia ideilor în cadrul comunicării cu adulţii şi între copii (exprimare bogată în
idei, săracă) …exprimare bogată în idei
…………………………………………………………………………………
5. Atenţia
- stabilitatea atenţiei în timpul învăţării (la şcoală, acasă) normală
………………………….
- stabilitatea atenţiei în jocul individual şi în grup……sporită
…………………………………
- Concentrarea atenţiei în raport cu anumiţi factori perturbatori (f.bună, bună, slabă)
…bună …………………………………………
• Caracteristici de personalitate 1. trăsături temperamentale
- mobilitate (rapidă,medie, lentă) rapidă
- stabilitatea conduitei (stabil,instabil) stabilă
- intensitatea reac iilor (re inut, exploziv) reținută
- rezistenţă la efort (rezistent, oboseşte uşor) rezistentă
2. Trăsături de caracter
- Sociabilitatea…bună ……………………………………………………………..

29
- Capacitatea de comunicare…sporită ……………………………………………….
- Spirit de prietenie…sporit……………………………………………………………. -
Sinceritate…normală ……………………………………………………………
- Respect faţă de adult…
normal…………………………………………………………..
- Politeţe…sporită
…………………………………………………………………………
- Simţ de ordine…normal……………………………………………………………
- Hărnicie…peste
medie……………………………………………………………………
- Respect pentru muncă…
normal……………………………………………………………

3. Aptitudini
- Interese…florile, ……………………………………
- Înclinaţii…artistice…………………………………
- Preocupări pictură …………………………………… - Aptitudini…comunicarea,
spiritul de echipă, inițiativa, eficiența …………………………….
- Talent…pictură ………………………………….
VI. Recomandări………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………….
…Fiecare copil este unic. Este important să identificăm calitățile fiecărui copil și să îl
ajutăm să evolueze.
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………..

4. Instrumente utilizate pentru consemnarea activităţilor didactic

Fişă de observație
Data: ______________
Unitatea de aplicaţie:_______________________________________________
Profesor mentor :____________________________________________________
Clasa:___________________________________________
Disciplina:__________________________________________________
Subiectul lecţiei:_______________________________________________________
Tipul lecţiei:_____________________________________
Durata lecției:____________________________________
Obiective operaţionale: Până la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:
O1___________________________________________________________________
O2___________________________________________________________________

30
 O3___________________________________________________________________
O4___________________________________________________________________
O5___________________________________________________________________
Strategii didactice:
Metode şi procedee de învățământ:________________________________________
Mijloace de învăţămant:_______________________________________________
Forme de organizare:______________________________________________
Sistem de evaluare:
Forme de evaluare:_______________________________________________
Metode de evaluare:______________________________________________
Instrumente de evaluare:_____________________________________________

Date privind modul de desfășurare a lecției

Etapele lecției Activitatea cadrului didactic Activitatea elevilor

1.

2.

3.

4.

5.

6.

31
7.

8.

Numărul de fişe de observaţie pentru fiecare disciplină de învăţământ trebuie să fie în

concordanță cu numărul de ore alocat disciplinei în planul cadru.
Disciplin Pondere planul Nr. de fişe de observaţie a
a în cadru lecţiei
( %)
Limba şi literatura română 30 2

Matematică 25 2

Cunoaşterea mediului / Stiinţe 10 1

Muzică şi mişcare 10 1

Arte vizuale şi abilităţi practice 10 1

Joc şi mişcare 5 1

Istorie - civică 5 1

Geografie 5 1

Total 100 10

Organizarea secvenţelor de învăţare şi distribuirea sarcinilor de lucru

Variabile urmărite Scala de
apreciere
1 2 3 4
Elevii acceptă modul de organizare propus de învǎţǎtor (frontal, pe grupe, 4
etc)
Elevii acceptă sarcina primită în clasǎ 4
Unii elevi propun modalităţi de eficientizare a muncii (propun altă 1
organizare, alte sarcini de lucru etc)
Elevii îşi susţin colegii care propun diferite idei şi modalităţi de eficientizare 1

32
a muncii în grup
Învǎţǎtorul negociază cu elevii pentru a se obţine o organizare mai bună şi 2
sarcini mai precise
Tonul învǎţǎtorului este prietenos 4
Tonul învǎţǎtorului este autoritar (porunceşte elevilor, este imperativ) 1
Elevii lucrează în echipe pentru a-şi îndeplini sarcinile prevăzute în proiect 4
Elevii comunică prietenos cu învǎţǎtorul 4
Total
I. Interacţiunea copiilor
Variabile urmărite 1 2 3 4
Fiecare elev are posibilitatea de a-şi exprima liber opinia 4
Elevii din clasǎ ascultă activ opiniile colegilor 3
Unii elevi încearcă să monopolizeze discuţia 1
Unii elevi încearcă să-şi impună părerea fără a ţine cont de opiniile colegilor 1
Elevii intervin atunci când cineva încearcă să monopolizeze conversaţia 1
Unii elevi nu reuşesc să-şi exprime punctul de vedere fiind întrerupţi de alţi colegi 2
Elevii cer părerea colegilor mai tăcuţi 3
Unii elevi nu participă la realizarea sarcinii echipei, îndeletnicindu-se cu altceva 1
(citesc alte cărţi, se joacă cu telefonul, dormitează în bancă etc.)
Elevii realizeazǎ sarcina echipei colaborând eficient 4
Elevii par mulţumiţi de realizarea sarcinii (zâmbesc, par veseli, ) 4
Total
II. Profesorul ca facilitator al învăţării
Variabile urmărite 1 2 3 4
Învǎţǎtorul facilitează activitatea şcolarilor fără a încerca să se substituie lor 4
în diferitele etape şi să impună anumite decizii
Învǎţǎtorul intervine atunci când unii dintre elevi încearcă să se impună fără a 4
ţine cont de opinia colegilor
Învǎţǎtorul sugerează unele răspunsuri influenţând decizia grupului 1
Învǎţǎtorul acceptă soluţiile oferite de echipe 4
Învǎţǎtorul încurajează munca în echipă a grupelor de elevi (prin zâmbet, 4
laudă, cuvinte de încurajare, gesturi afirmative)
Total

Concluzii:Doamna învățătoare se comportă exemplar, știe să organizeze activitățile, să-i

determine pe copiii să obțină cele mai bune rezultate ale activităților desfășurate.
…………………………………………

Aprecieri: Experiența în predare a doamnei învățătoare este desăvârșită. Modul de aranjare a

lecțiilor în paginile caietelor copiilor este exemplar, toate activitățile ajută la evoluția elevilor și
însușirea cunoștințelor. ………………………………………….

33
 5. Strategii pentru rezolvarea conflictelor cu elevii

Cauzele conflictelor sunt diverse. În literatura de specialitate se întâlnesc numeroase

categorii de surse ale conflictelor. Ana Stoica- Constantin (2004) propune abordarea surselor
conflictelor, din următoarele perspective:
a) Diferenţele şi incompatibilităţile dintre persoane
Diferenţele dintre indivizi generează conflicte din momentul în care aceştia
interrelaţionează şi depind de anumite circumstanţe.
Cele mai importante deosebiri generatoare de conflict sunt unele trăsături de
personalitate (ex:
mobil/ inert, extravertit/ introvertit, adaptativ/ inovativ), opinii (ex: cine deţine rolul principal în
educaţia copilului), atitudini (ex: toleranţă-intoleranţă, acceptare-neacceptare), valori (ex:
credinţa religioasă, realizarea pe plan material), nevoi (ex: durata timpului de somn), gusturi şi
preferinţe (ex: alimentaţie, vestimentaţie, relaxare).
b) Nevoile/ interesele umane
Oamenii intră în conflicte fie că au nevoi care urmează să fie satisfăcute, fie că au nevoi
neconcordante cu ale altora.
c) Comunicarea
Comunicarea este generatoare de conflicte atunci cînd este absentă sau defectuoasă.
Oamenii, de cele mai multe ori comunică imperfect, dar presupun că au făcut-o clar atribuind
acest lucru distorsionării mesajului la receptor, nu la emiţător.
d) Lezarea stimei de sine
Stima de sine capătă potenţial conflictogen atunci când realizările altei persoane sunt
contestate sau minimalizate, când se propun standarde inaccesibile, sau se acţionează prin
constrângere sau persuadare.
e) Conflictul de valori
Valoarea este ceea ce preţuieşte individul, credinţa noastră despre ceea ce este important,
ceea ce deosebeşte binele de rău, în consecinţă apare reacţia dură a oamenilor, a căror valori le
sunt încălcate, simţindu-se atacaţi personal.
f) Conflictul de norme
Este una dintre cele mai răspândite cauze ale conflictelor. Unele norme sunt explicite,
altele sunt rostite şi nescrise, motiv pentru care se recomandă stabilirea normelor de comun
acord, la începutul unei relaţii.
g) Comportamentele neadecvate
În cadrul grupului surse ale conflictelor pot fi o serie de comportamente neadecvate,
dintre acestea amintim: comportamente negative (egoism, minciună), comportamente atipice
(daruri fără motiv evident, manifestări de simpatie nejustificată), comportamente neadecvate
situţiei (ţinută, acţiuni neconforme cu situaţia).
h) Agresivitatea
Agresiviatatea poate fi fizică sau verbală şi apare ca o modaliatate conflictuală de
relaţionare cu mediul fie în plan concret-acţional, fie în plan imaginar sau fantasmatic.
i) Competenţele sociale
Presupun capaciatatea unei persoane de a relaţiona într-un mod adecvat cu alte persoane,
a coopera şi colabora în cadrul unui grup , a înţelege şi identifica adevărata natură a fiecărei
relaţii şi situaţii, de a se face plăcut.

34
 j) Structura sau cadrul extern
Ţin de locul în care se desfăşoară o interacţiune, constrângeri, proceduri de comunicare,
distribuirea resurselor, acces la informaţii, presiuni politice, resurse, ş. a. Resursele limitate
disputate de două sau mai multe părţi sunt cauze aproape cotidiene ale conflictelor.
Managementul conflictului începe cu măsurile de evitare a acestuia, continuând cu
rezolvarea conflictelor declanşate şi sfârşind cu reducerea, minimalizarea sau înlăturarea
consecinţelor negative. Prevenirea conflictului include măsurile de prevenire a tuturor
incompatibilităţilor şi a comportamentelor care ar putea genera conflictul. Prevenţia se poate
realiza de fiecare persoană, ca gestiune proprie a relaţiilor interpersonale.
Pentru prevenirea conflictelor psihologia foloseste o varietate de tehnici pe care cadrele
didactice le pot folosi in activitatea didactică. Cele prezentate mai jos contribuie la normalizarea
relaţiilor, la ameliorarea climatului psihosocial, la o viaţă mai relaxată şi fericită alături de
ceilalţi.
Ascultarea activă este o tehnică de conversaţie prin care îi comunicăm locutorului
semnificaţia pe care o acordăm mesajului său. Există mai multe forme şi utilizări ale ascultării
active și anume:
- ascultarea activă cu rol de informare se foloseşte pentru a afla mai multe detalii despre
problemă pentru a identifica motivul supărării celuilalt. Este utilizată în conflictele în care
suntem implicaţi şi în cele în care suntem percepuţi drept cauză.
- ascultarea activă cu rol emoţional se foloseşte în consiliere, atunci când vrem să ajutăm.
Ascultătorul devine un ecou, ajutându-l pe vorbitor să-şi înţeleagă propria problemă.
- ascultarea activă pentru reducerea agresivităţii verbale a interlocutorului se foloseşte pentru
diminuarea emoţiei puternice a vorbitorului, convingându-l că s-a luat act de ceea ce spune el.
Exprimarea asertivă este o modalitate de prevenţie şi rezolvare a conflictului, prin acest
tip de exprimare se comunică interlocutorului elemente personale, care ţin de starea psihică
(nemulţumire, supărare, frustrare etc.) într-un mod dezirabil.
Încurajarea stimei de sine a celuilalt
Numeroase studii au dovedit că indivizii încearcă să-şi crescă stima de sine, indiferent
dacă aceasta este scăzută sau crescută. Sensibilitatea persoanelor la mesaje evaluative negative
este un teren propice pentru dezvoltarea conflictelor, prin urmare este necesară o conduită care să
ajute creşterea stimei de sine a interlocutorului. Acest lucru presupune utilizarea frecventă a
întăririlor pozitive, evitarea exprimărilor directe şi umilitoare a evaluărilor negative, semnalarea
deschisă a unor calităţi reale ale interlocutorului.
Obţinerea complianţei
Complianţa este un fenomen psihosocial, care presupune schimbarea conduitei indivizilor
ca urmare a dorinţei agentului de schimbare. Conceptul este diferit de cel de obedienţă, care
reprezintă o supunere oarbă la autoritate, dar şi de cel de conformism care reprezintă schimbarea
comportamentului ca urmare a presiunii grupului. S. Chelcea (1988) consideră complianţa drept
„adaptare la o situaţie colectivă, prin care individul se pune de acord cu ceilalţi”.
În educaţie, are loc o influenţă socială majoră, obiectivul principal constând în modelarea
cognitivă, afectivă şi comportamentală a elevilor.
Ca modalităţi concrete de rezolvare a conflictelor la nivelul clasei de elevi amintim:
abordarea curriculară a proceselor, peer-mediation şi medierea transformativă.
1. Abordarea curriculară a proceselor este o introducere în educaţia pentru rezolvarea
conflictelor, caracterizată prin acordarea unui timp specific învăţării abilităţilor şi principiilor

35
fundamentale, precum şi una sau a mai multe proceduri de soluţionare de probleme în cadrul
unor cursuri separate sau incluse în programa şcolară. Abordarea programului de mediere
antrenează indivizii selectaţi (adulţi şi copii) în dobândirea principiilor şi abilităţilor
fundamentale ale rezolvării conflictelor şi ale medierii, cu scopul de a pregăti persoane ce pot
juca rolul de terţă parte neutră pentru a-i ajuta pe disputanţi să găsească o soluţie. Abordarea
paşnică la nivel de clasă este o metodologie la nivel de clasă de elevi, care include formarea
acestora pentru dobândirea abilităţilor, principiilor şi unora dintre procesele fundamentale de
rezolvare a conflictelor. Educaţia în acest sens este încorporată în programa şcolară şi în
strategiile de management al clasei. Abordarea paşnică la nivelul întregii şcoli este o
metodologie ce cuprinde toată şcoala şi se construieşte pe abordarea paşnică în clasă, prin
folosirea rezolvării conflictelor ca sistem de operare pentru management. Principiile şi procesele
sunt învăţate şi se utilizează de către fiecare membru al comunităţii şcolare:, profesori, personal
auxiliar, consilieri, elevi, directori şi părinţi.
2. Peer Mediation Program este un program afterschool. Programele tradiţionale de
tip ,,Peer mediation” se bazează pe structura rezolvării de probleme. Conflictul este văzut
ca ,,problemă” care poate şi trebuie soluţionată. Principalul scop este de a-i ajuta pe elevi să
rezolve conflictele apărute între ei. Elevii urmau o serie de paşi, de la focalizarea asupra definirii
problemei, spre identificarea intereselor şi temerilor, generarea de soluţii posibile şi încheierea
unui acord.
Peer mediation este un model de succes având în vedere considerentele:
- Limbajul tinerilor nu este întotdeuna accesibil adulţilor;
- Tinerii identifică mai repede şi mai bine natura problemei în care sunt implicaţi;
- Tinerii reuşesc să găsească mai repede soluţii pentru rezolvarea problemele lor;
- Dacă sunt bine instruiţi, tinerii nu au nevoie de adulţi în rezolvarea conflictelor lor, acestea
pot să le rezolve singuri, mai bine, mai repede şi mai eficient.
3. Un model nou, cu o abordare alternativă este „medierea transformativă”. Acesta
reprezintă schimbarea modelului de rezolvare a problemelor într-unul mai comunicativ, mai
interactiv care subliniază clar despre ce e vorba în conflict şi ce înseamnă în mod concret
rezultatele pozitive ale rezolvării conflictelor. Conflictul reprezintă o criză în interacţiunea
umană. În timpul conflictului, atitudinile negative se alimentează reciproc, iar sentimentele de
slăbiciune şi de focalizare pe propriile nevoi sunt intensificate. Scopurile principale ale
mediatorului într-o mediere transformativă este să susţină şi să faciliteze eforturile părţilor spre
transformarea conflictului într-o interacţiune constructivă, nu să ajute părţile să-şi rezolve
problema, ci să-i ajute să depăşească durerea experienţei conflictuale.
Medierea transformativă completează multe din scopurile programului peer mediation,
mai ales în cazul în care abordarea rezolvării de probleme poate eşuată. Programul
Transformative peer mediation a ajutat şcoala să devină un mediu al conflictelor pozitive, unde
disputele sunt încurajate şi dirijate constructiv.
Conflictele sunt experienţe în general ambivalente, acelaşi conflict poate aduce atât
prejudicii unei persoane, cât şi un avantaj în ceea ce priveşte dezvoltarea acelei persoane. Astfel,
în diferite culturi (cultura chineză), conflictul este privit ca o oportunitate pentru indivizi,
simbolistica conflictului este duală (pericol şi şansă de progres).
Consecinţele negative ale conflictelor sunt multiple, cu efecte emoţionale nedorite în
timp. Acestea pot produce emoţii şi sentimente negative (furie, teamă, suferinţă, singurătate etc.),
îmbolnăviri fizice şi psihice, pot provoca distrugerea coeziunii şi identităţii grupului, conflictele

36
nerezolvate împiedică dezvoltarea personală, pot produce pagube materiale, pierderea libertăţii
sau chiar a vieţii.
Descoperirea laturii constructive a conflictului depinde de modul de abordare al
conflictului, transformarea conflictelor în procese benefice este posibilă prin reorientarea energiei
conflictului în direcţii benefice şi utile. Spre exemplificare, conflictul poate fi privit drept o
experienţă de viaţă, un act de învăţare (cum să se evite repetarea lui) sau un act de dezvoltare
personală, de autocunoaştere, cunoaşterea celorlalţi şi a fenomenelor psiho-sociale.

Fişă de observare a interacţiunilor din clasă

Această sarcină de lucru vă dă posibilitatea să observaţi câteva tipuri de interacţiuni, care pot
avea loc pe parcursul derulării orei. Notaţi tipul interacţiunilor care au loc în timpul diferitelor
etape ale lecţiei.
MODELUL DE INTERACŢIUNE OBSERVAŢII
Profesor- întreaga clasă Organizarea , predarea, aplicarea cunoștințelor
învățate sunt exemplare.
Profesor-elev Fiecare elev este atent observat la fiecare oră și
ajutat să evolueze.
Elev-elev (perechi la distanţă) Elevii cooperează în timpul orelor.

Elev-elev (perechi apropiate) Elevii se ajută reciproc.

Relaţii de grup Elevii se înțeleg și sunt un grup omogen.

Elev-întreaga clasă Fiecare elev are posibilitatea de a-și exprima

părerea.

A fost lecţia suficient de variată, la nivelul interacțiunilor?

_Lecțiile sunt interactive iar elevii participă cu interes,
____________________________________________________________________
Au existat momente când aţi simţit că interacţiunile sunt inadecvate?
__Nu. __________________________________________________________________

6. Activităţi extracurriculare în ciclul primar

Activitatile extracurriculare ii incanta foarte mult pe elevi. Cele mai apreciate sunt:
excursiile, drumetiile si serbarile scolare, in special cele de Craciun, cand vine Mosul.
Valorificarea activităţilor extracurriculare în ciclul primar Ca parte integrantă
a procesului instructiv-educativ,
învăţământul primar asigură însuşirea elementelor fundamentale ale cunoaşterii,
îndeplinind un rol decisiv în procesul formării personalităţii umane. Ţinând cont de preocuparea
constantă pentru creşterea eficienţei actului educaţional şi de accentul care se pune pe asimilarea
valorilor şi transpunerea lor în acte de conduită, pe participarea, dezvoltarea şi schimbarea care să
asigure afirmarea capacităţii de adaptare rapidă la cerinţele societăţii, putem vorbi despre
importanţa educaţiei extracurriculare. Activităţile extracurriculare, care, dacă sunt bine
organizate şi îndrumate, susţin, întregesc, leagă de practică activităţile de la clasă. De ce vin cu

37
plăcere elevii la activităţile din afara clasei? Ele se desfăşoară fără catalog, fără calificative, nu
este obligatorie participarea, relaţia dascăl- elev este mai degajată, dispare teama, monotonia,
manifestările copiilor pot fi naturale.
Educaţia extracurriculară îndeplineşte anumite funcţii specifice: funcţia de loisir (de
petrecere plăcută a timpului liber), funcţia social-integrativă (prin relaţiile interpersonale şi de
grup cu care le prilejuieşte cultivând solidaritatea şi cooperarea), funcţia formativă (interiorizarea
valorilor morale, estetice şi spirituale), funcţia vocaţională (face posibilă relevarea şi dezvoltarea
aptitudinilor personale ale elevilor). Iată câteva forme şi activităţi extracurriculare:
1). Virtuţile serbărilor şcolare - vocaţia de învăţător, de dascăl în general, presupune
aptitudini şi capacităţi intelectuale, dar şi un foc sacru venit să contopească aceste calităţi în
folosul celor încredinţaţi spre formare. Dascălii au fost şi au rămas veritabili misionari ai
neamului, trimişi în toate colţurile ţării să semene lumina. Ei continuă şi tradiţia de a organiza
serbări şcolare care vor rămâne, peste vremuri, momente de bucurie sufletească, prilej de
manifestare inedită şi nestingherită a valenţelor native ale copiilor în faţa părinţilor, admiratori
emoţionaţi. O serbare face şi celelalte activităţi de la clasă mai productive pentru că într-o serbare
se împletesc fructuos cunoştintele de la diferite obiecte şcolare, ce îmbogăţesc şi nuanţează viaţa
lor afectivă, stimulează apariţia unor sentimente neîncercate sau le dezvoltă pe cele mai slab
manifestate anterior.
Orice serbare şcolară presupune din partea dascălului un efort suplimentar pentru ca
trebuie îndrumat fiecare pas, trebuie urmărită fiecare mişcare, trebuie suficiente repetiţii unde să
domnească buna înţelegere, dar şi disciplina şi rigurozitatea necesară.
Exemple: organizării serbărilor la sfârşit de an şcolar, la sfârşit de ciclu, a unor evenimente
istorice sau a unor sărbători religioase: "Serbarea abecedarului", "Bun rămas, învăţătoare
dragă", "Un ghiocel pentru mama", "Hai să dăm mână cu mână" , "Colindăm, colindăm", etc..
2). Excursiile şi drumeţiile creează posibilitatea adâncirii, completării şi sistematizării
cunoştintelor însuşite la orele de curs. Confruntarea cunoştinţelor teoretice cu realitatea vie aflată
în natură creează posibilităţi multiple de a forma reprezentări reale asupra fenomenelor studiate
la ştiinţe, istorie, geografie. Drumeţiile şi excursiile trebuie să se desfăşoare cu deosebită grijă
pentru a determina copilul să intre în natură ca într-un templu, evitând orice profanare
formândule astfel deprinderi de a preveni poluarea de orice fel, murdărirea izvoarelor, a pajiştilor
cu resturi menajere, distrugerea comorilor din peşteri, deteriorarea rezervaţiilor.
3) Lectura în afara clasei - mijloc de educaţie pentru copii Orice lectură este în mod fundamental
un proces de învăţare. Orice lectură, orice carte citită conţine în ea un mod complex constituit din
trei tipuri de elemente specifice: de cunoaştere, de apreciere şi practice - prin toate trei
realizându-se învăţarea. Aşadar, a citi înseamnă a cunoaşte mai mult, a învăţa mai bine, a putea
mai târziu să te autoinstruieşti. Gustul pentru citit se formează de-a lungul anilor. Odată
consolidat, devine o necesitate pe viaţă. Important este ca dascălii să orienteze, să îndrume şi să
selecteze lectura suplimentară. Alegerea unei lecturi potrivite capătă, în cazul cititorului copil, o
importanţă vitală. De aceea, am afişat în clasă lectura suplimentară ce poate fi citită pe parcursul
anului sau în vacanţe.
Organizarea unor activităţi în biblioteca şcolii (diafilme, diapozitive) au condus elevii înspre
carte, înspre lectură, înspre un mediu intelectual în defavoarea plictiselii, în defavoarea străzii, în
defavoarea unor emisiuni la T.V. care nu au nimic în comun cu procesul instructiv-educativ.
Azi, când ne aflăm într-o luptă continuă cu adversari foarte puternici (filme, publicaţii de toate
"tipurile"), şcoala trebuie să vină cu activităţi extrastraşcolare multiple care să umple timpul
elevilor din afara şcolii.

38
 Planificarea activitilor extracurriculare
Tema Componentele educației și Perioada Loc de Modalități de
activității competențe specifice desfășurare evaluare
1.Ziua Educație prin și pentru cultură
educației • Să conștientizeze
• semnificația zilei de 5 octombrie sala de desene,
• Importanța educației pentru clasă fotografii
• viitorul lor
• Aprecierea importanței
• muncii educatorului în formarea
lor
Educație pentru neam și țară
„1 Decembrie- • Intonarea Imnului de stat al Sala de Expoziție de
ziua tuturor • României clasă, hol desene/ lucrări
românilor” • Precizări privind însemnele
• statului română
• Realizarea unor desene și
• lucrări practice
“Iarna- Sărbătoare și emoție
anotimpul alb” • Să conștientizeze
• semnificația Crăciunului sala de serbare,
• Să cunoască tradiții și clasa, de fotografii,
• obiceiuri de iarnă • Să fie spectacol expoziție
sensibili la frumusețea
• literaturii populare
“Hai să dăm Educațíe pentru neam țară
mână cu • Să cunoască semnificația
mână!” • zilei fotografii,
• Formare de sentimente sala de desene
• patriotice clasă
• Stimularea interesului
• elevilor pentru studiu și lectură
• Să respecte valorile
• fundamentale ale istoriei și
culturii naționale
„Întinde mâna, Sărbătoare și emoțíe
prietene!” • Să lege relații de prietenie sala de
• Să participe cu entuziasm la spectacole observarea
• activități distractive în cadrul fotografii
grupului

39
“Mărțișor din Educațíe prin și pentru cultură
suflet de copil” • Să conștientizeze •
semnificația mărțișorului și a zilei sala de Serbare,
de 8 Martie clasă expoziție,
• Să realizeze mărțișoare, fotografii
• Felicitări
• Serbare
Școala Altfel • Diverse activități extrașcolare în
săptămâna “Să știi mai multe, să Fotografii,
fii mai bun! expoziții,
portofolii
“Suntem copiii • Să cunoască date despre Europa
Europei” • Să adopte o atitudine adecvată sala de
unui astfel de eveniment clasă expoziție
“Copilca tine Copilărie, dar neprețuit
sunt și eu!” • Să audieze conștient un text
• Să realizeze desene legate Sala de Premii, diplome,
• de eveniment spectacole fotografii
• Sărbătorirea zilelor de
• naștere ale elevilor

Sarcini de lucru

1. Realizaţi harta psihopedagogică a şcolarului mic (Anexa M2.1.)

2. Elaboraţi o fişă psihopedagogică pentru un elev, după modelul din suportul de curs
3. Abordarea şi rezolvarea unui conflict şcolar (studiu de caz)
4. Completaţi o fişă de observare a interacţiunilor din clasă
5. Elaboraţi / completaţi 10 fişe de observaţie a lecţiilor. (fişe de observaţie se vor
complete în conformitate cu tabelul sin suportul de curs) Aceste fişe completate sunt
componente ale portofoliului
6. Completaţi câte o fişă de organizare a secvenţelor de învăţare şi distribuirea
sarcinilor de lucru de la lecţiile demonstrative la următoarele discipline: Limba
română; Matematică: Ştiinţe; Educaţie civică.

40
 7. Elaboraţi o planificare anuală pentru activităţile extracurriculare la o clasă de elevi
după modelul din suportul de curs. Selectaţi o activitate extracurriculară şi realizaţi
proiectarea unei activităţi extracurriculare cuprinsă în planificare.

Bibliografie modul
Andronic, R. , Elemente de dinamica grupurilor, Editura Psihomedia, Bucureşti, 2007
Bocoş, M., Jucan, D., (2017), Teoria şi metodologia instruirii. Teoria şi metodologia evaluării.,
Editura Paralela 45, Piteşti
Breben, S., (2002)- Metode interactive de grup-Ghid metodic, Editura Arves, Bucureşti
Chiriac, M., Evaluarea – Ghid al activităţii din grădiniţă,
Chiriac, M., Integrarea – O nouă abordare a curriculum-ului preşcolar
Chiş, O., Jucan, D., Catalano, C., Dragoş, V., (2017), Ghid de practică pedagogică pentru
învăţământul primar, Editura Paralela 45, Piteşti
Chiş, V., (2001) Activitatea profesorului între curriculum şi evaluare, Editura PUC, Cluj-Napoca
Cornelius, Helena, Faire, Shoshana, Ştiinţa rezolvării conflictelor, Editura Ştiinţă şi Tehnică,
Bucureşti, 1996
Glava, A. & Glava, C. (2003). Introducere în pedagogia preşcolară. Editura Dacia, ClujNapoca
Glava, A., Glava, C., (2002), Curriculumul preşcolar, în Introducere în pedagogia preşcolară,
Ed. Dacia, luj-Napoca
MEN – Curriculum pentru învăţământul primar, 2009

M O DU L UL 3 . PROIECTAREA, CONDUCE R EA ŞI EVALUAREA

ACTIVIT Ă ŢILOR DIDACTICE

Aceste activităţi se realizează pe baza cunoştinţelor asimilate în cadrul pregătirii

psihopedagogice şi metodice, precum şi a asistenţelor la activităţile de practică
observativdemonstrative din unitatea şcolară de aplicatie.

Scopul şi obiectivele
Aceste activităţi se realizează pe baza cunoştinţelor asimilate în cadrul pregătirii
psihopedagogice şi metodice, precum şi a asistenţelor la activităţile de practică
observativdemonstrative din unitatea şcolară de aplicatie. Activităţile din cadrul practicii
pedagogice aplicate contribuie semnificativ la formarea competenţelor necesare exercitării
profesiei de profesor pentru învăţământul primar, la dezvoltarea competenţelor de planificare,
proiectare a conţinuturilor disciplinelor şi a competenţelor de predare a activităţilor didactice.

41
 Scopul acestui gen de activitate este de a le forma studenţilor practicanţi deprinderile şi
capacităţile de iniţiere şi conducere a unor activităţi concrete de predare-învăţare, de pregătire
eficientă de specialitate şi metodică în vederea susţinerii unor lecţii de calitate;

Obiectivele modulului:
• Formarea abilităţilor de organizare şi desfăşurare a activităţilor didactice;
• Formarea şi dezvoltarea capacităţii de analiză a activităţii didactice;
• Formarea şi dezvoltarea competenţelor de evaluare;
• Formarea abilităţilor de a concepe şi realiza materiale didactice;
• Dezvoltarea capacităţii de comunicare şi interacţiune didactică;
• Formarea abilităţilor de organizare a timpului liber al elevilor;
• Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de investigare a comporta- mentului elevilor şi de
elaborare a fişei psiho – pedagogice;
• Elaborarea unor instrumente de acţiune didactică (portofoliul de practică):
• Asumarea unor atitudini responsabile faţă de activitatea de practică pedagogică.
• Studierea şi aprofundarea stucturii proiectelor de activitate
• Aplicarea particularizată la disciplinele de învăţământ a tuturor componentelor procesului
general de predare-învaţare-evaluare (principiile, finalităţile, conţinutul, metodele, mijloacele,
formele de organizare, formele, metodele şi instrumentele de evaluare a rezultatelor şcolare);
• Formarea şi dezvoltarea abilităţilor practice de proiectare didactică, respectând cerinţele
proiectării, dar dovedindu-şi şi creativitatea în acest proces;

Cuprinsul modulului

1. Proiectarea şi elaborarea unor materiale necesare organizării şi desfăşurării activităţilor didactice

şi educative 2. Realizarea efectivă a unor proiecte didactice 3. Iniţierea studenţilor în organizarea
activitătilor educative cu elevii

Conţinutul informal detaliat

Proiectarea şi elaborarea unor materiale necesare organizării şi desfăşurării activităţilor didactice şi

educative

Proiectarea didactică este o activitate importantă a demersului pedagogic pentru că

presupune o anticipare mentală a operaţiilor de planificare, organizare şi desfăşu- rare a instruirii
printr-o bună cunoaştere şi control al elementelor implicate. O pro- iectare eficientă este în
măsură să asigure asimilarea cunoştinţelor de către elevi, cu respectarea ritmului propriu de
achiziţie, accentul fiind pus pe învăţarea centrată pe elev. Succesul în activitatea didactică este
strâns legat de modul în care se realizează toate operaţiile necesare pregătirii şi desfăşurării în
bune condiţii a procesului in- structiv-educativ din grădiniţă. Aceste operaţii au în vedere
întreg procesul didactic, începând cu proiectarea acestuia şi punerea în aplicare, până la
evaluarea rezultatelor. Este necesar să se ţină seama de perioada desfăşurării procesului didactic
eşalonată pe parcursul unui an şcolar, respectiv semestru, săptămână, zi. Proiectarea didactică nu

42
este facil de realizat având în vedere multitudinea şi complexitatea acţiunilor pe care le implică.
Prin urmare, o pregătire temeinică va aduce o eficienţă sporită a activităţii didactice. Proiectarea
didactică eficientă trebuie să răspundă unor condiţii:
• proiectarea vizează în sine întreaga activitate de educaţie, indiferent de ca- drul său de
desfăşurare şi amploarea sa;
• proiectarea didactică se constituie ca activitate permanentă, care este pre- mergătoare
demersului instructiv-educativ, concretizându-se într-o gamă largă de decizii anticipative;
• acţiunile de proiectare trebuie să se raporteze la trei cadre de referinţă: activitatea
anterioară momentului în care este anticipat un anumit demers, situaţia existentă prin
cunoaşterea condiţiilor de desfăşurare a activităţii, a resurselor şi a mijloacelor necesare, a
potenţialului de învăţare al copiilor şi precizarea modului de organizare şi desfăşurare a
activităţii viitoare şi predicţia unor rezultate;
• proiectarea didactică prefigurează ceea ce trebuie şi poate fi prevăzut în des- făşurarea
demersului didactic fără adoptarea unor operaţii lipsite de utilitate reală şi omisiuni.
Produse curriculare specifice activităţii de proiectare didactică

Activităţile de planificare şi proiectare a conţinuturilor la nivel şcolar fac referire la:

• planificarea calendaristică, • proiectarea unităților tematice
și
• proiectele de lecție.
Sintagma „proiectare didactică” acoperă un demers pedagogic complex, care presupune
anticiparea mentală a operaţiilor de planificare, de organizare şi de desfăşurare a instruirii în
condiţiile cunoaşterii şi stăpânirii variabilelor implicate în buna desfăşurare a activităţii. Ea
reprezintă un demers personalizat, care presupune elaborarea de instrumente didactice adaptate
de către cadrul didactic la specificul activităţii şi la caracteristicile clasei de elevi, precum şi de
concepere flexibilă şi creativă a activităţilor didactice. Practic, proiectarea didactică la nivel
micro presupune gândirea şi prefigurarea procesului didactic, a strategiilor de instruire (predare,
învăţare, evaluare) şi autoinstruire (autoînvăţare, autoevaluare), a modului orientativ (şi nu strict
riguros) în care se va desfăşura activitatea instructiv-educativă. Proiectarea didactică înseamnă
relaţionare şi interrelaţionare între competențele specifice, strategiile didactice şi de evaluare şi
conţinuturi curriculare, presupunând elaborarea unor instrumente de lucru utile cadrului didactic
şi elevului în desfăşurarea activităţii instructiv-educative.

Planificarea calendaristică anuală

Se întocmește pe baza Programei pentru învăţământul primar, aceasta fiind o modalitate
de structurare a activităților instructiv educative.
Planificarea conţinuturilor se va face echilibrat respectând nivelul de dezvoltare
psihopedagogic al copiilor, în raport cu temele anuale de studiu.
Prezentăm spre exemplificare o parte a planificării calendaristice la nivelul clasei a II-a,
pe durata a trei săptămâni.

Vizat, Director,
…………..
Vizat,
Responsabil C.M. , Prof. Înv. primar. ………………..

43
PLANIFICARE CALENDARISTICĂ ANUALĂ

Clasa a II-a

Conform programelor școlare aprobate prin OMEN nr.3418/19.03.2013

Prof.înv.primar,…………………..

Planificarea are la bază următoarele documente școlare:

❖ Structura anului scolar 2021-2022………………. aprobată prin OMEN nr…

5549……../5.11.2021…………
❖ Planul- cadru de învăţământ pentru învăţământul primar aprobat prin OMENCS
nr.3152 ………../…2014………
❖ Programele școlare aprobate prin OMEN nr.…3418……../…19.03.2013………

▪ Semestrul I: ..14...................săptămâni
▪ Semestrul al II-lea: ....20..........................săptămâni,
„Scoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!” săptămâna ....8-14
aprilie ...........................................

Nr. de ore/ disciplină conform planului cadru

COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ CLR - 6 ore pe săptămână

MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI MEM - 5 ore pe săptămână
DEZVOLTARE PERSONALĂ DP -1 oră pe săptămână
MUZICĂ ŞI MIŞCARE MM -2 ore pe săptămână
ARTE VIZUALE ŞI ABILITĂȚI PRACTICE AVAP -2 ore pe săptămână
RELIGIE -1 oră pe săptămână
LIMBĂ MODERNĂ -1 oră pe săptămână
EDUCAȚIE FIZICĂ - 2 ore pe săptămână

44
 MANUALE UTILIZATE LA CLASA II:
Nr. Manualul Autori Editura
cr.t
1 Comunicare în limba română Olga Pîrîială Didactică și
Mihaela Ada Radu pedagogică SA
Rodica Chiran
2 Matematică și explorarea mediului Constanța Bălan Didactică și
Cristina Voinea pedagogică SA
Nicoleta Stan
3 Arte vizuale și abilități practice Iuliana Filfănescu Paralela 45
Constantin
Filfănescu
4 Muzică și mișcare
5 Dezvoltare personală Doina-Olga Art educațional
Ștefănescu
6 Religie Cultul Ortodox Daniel Cergan Paralela 45

Schema orară
clasa a II-a
anul şcolar:…………………………..

Nr. ore conform

ARIA CURRICULARĂ / DISCIPLINA plan- cadru Nr. de ore alocate
Nr.

I LIMBĂ ŞI COMUNICARE 7 7
Comunicare în limba română 6 6
Limba engleză 1 1

II MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE ALE 5 5

NATURII
Matematică şi explorarea mediului 5 5
III OM ŞI SOCIETATE 1 1
Religie 1 1
IV ARTE 2 2
Muzică şi mişcare 2 2
V TEHNOLOGII 2 2
Arte vizuale şi abilităţi practice 2 2
VI EDUCAŢIE FIZICĂ, SPORT ŞI SĂNĂTATE 2 2

Educaţie fizică 2 2

45
VII CONSILIERE ŞI ORIENTARE 1 1
Dezvoltare personală 1 1
VIII CURRICULUM LA DECIZIA 0-1 -
ŞCOLII(discipline opționale)
- -
Nr. total de ore trunchi comun 20
Nr. minim de ore pe săptămână 20
Nr. maxim de ore pe săptămână 21
Total nr.ore la clasă 20 20

SEMESTRUL I

Nr. Unități Disciplina Competențe Conținuturi Nr. Săpt. Obs.

crt. tematice specifice ore

1. CLR 1.1. ● Citire/ lectură – 12

Bine te - am regăsit dragă școală!

1.2. Reactualizarea cunoştinţelor şi

1.3. exersarea competenţelor clasei I ● Cartea
2.3. Prezentarea manualului. Cuprinsul unei cărţi
2.4. Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi,
3.1. ghe, ghi
3.4. ● Alfabetul limbii române
4.1. Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi,
4.2. ghe, ghi Citirea cuvintelor, enunţurilor,
textelor scurte:
● Texte suport:
Deşteaptă-te, române! de Andrei Mureşanu
Ziua cand toti au șapte ani, de Octav Pancu-
Iasi
❖ Lectură: Verificarea lecturilor
de vacanţă Jurnalul unei poveşti
● Evaluare iniţială

46
MEM 1.1. ● Reactualizarea cunoştinţelor şi 10
1.2. exersarea competenţelor clasei I Numere
1.3. naturale de la 0
1.4. la 100.
2.1. Recunoaștere,formare,citire,scriere
2.2. Numere pare-impare.
3.1. Compararea,ordonarea și
3.2. rotunjirea numerelor naturale0-100
4.1. Adunări şi scăderi de la 0 la 100
5.1. Forme geometrice. Măsurarea cu unităţi
5.2. nestandard
6.1. Probleme care se rezolvă printr-o operaţie
6.2. Probleme care se rezolvă prin 2 operaţii de
adunare/scădere Plante şi animale
Anotimpurile
Corpul uman
Surse de energie. Soarele
● Evaluare iniţială
DP 1.1 Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de 2
2.3 sine şi faţă de ceilalţi
• Eu si ceilalti – “Amintiri din vacanță”
Eu,familia și prietenii
Eu,colegii și vecinii
• Cum arată oamenii

MM 1.4. Cântare vocală în colectiv, în grupuri mici 4

2.1. şi individual; Legătura dintre text şi
3.1. melodie; mişcări sugerate de text; dansul
3.2. ● Muzica şi prietenii ei
Începe povestea
Muzică şi culoare
AVAP 1.1. ● Materiale, instrumente, tehnici şi 4
2.2. procedee de lucru; caracteristici
2.3. observabile ale acestora
2.5. ● Materiale şi instrumente cu ajutorul
cărora poţi crea obiecte/desena, picta sau
modela
● Comunicarea cu ajutorul desenelor
sau al semnelor. Litere şi cifre
● Evaluare

47
2. CLR 1.1. Textul.Titlul. Autorul.Alineatele. 18
1.2. Transcrierea

Școala și cartea, doi prieteni adevărați

1.4. Comunicarea orală. Dialogul
2.2. A se prezenta, a prezenta pe cineva
2.3. • Inițierea, menținerea și încheierea unui
3.1. dialog
4.1. Ascultarea si respectarea opiniei celuilalt
Formarea unei solicitari
● Grupurile de litere: ce, ci, ge, gi, che,
chi, ghe, ghi
Despărţirea cuvintelor în silabe
Texte support
“Luchi”, Otilia Cazimir
,,Cartea de Piatră”, după Vladimir
Colin
Recapitulare – În căutarea comorii
Evaluare sumativă – Ce știu? Cat știu?
Cum știu?
La pas!Un pas mai sus!
Activități de recuperare-
ameliorare/dezvoltare

MEM Adunarea si scaderea numerelor 15

naturale de la 0 la 100
• Adunarea si scaderea numerelor
natural de la 0 la 100, fara trecere
peste ordin
Pamantul. Forme de relief- munții
• Adunarea si scaderea numerelor
natural de la 0 la 100, cu trecere peste
ordin
Despre dealuri
• Recapitulare. Evaluare
• Ameliorare/Dezvoltare

DP 1.1 Eu și ceilalți 3
1.2 Noi... fetele și băieții
2.1 Frumusețea vârstelor Cum
2.3 ne îmbrăcăm?

MM 1.4 Muzică și poezie 6

2.1 Muzică, film și dans
3.1 Muzică și matematică
3.2 Toamna

48
 AVAP 1.1 Materiale și instrumente 6
2.2 Oamenii comunică
2.3 Litere și cifre
2.5 Evaluare
3. CLR 1.1. ● Textul literar (de maxim 120 de 18 3 sapt.
1.2. cuvinte) Titlu. Autor. Alineate . Aşezarea VIVIII
Toamna, doamnă ruginie

1.3. textului în pagină

1.4. Reguli ale discursului oral. Ascultarea si 1526.1
2.1. respectarea opiniei celuilalt vorbitor. 0.
2.2. Scrierea cuvintelor cu î și â. Transcrierea 2018
2.3. ● Textul narativ -
2.4. Recunoasterea personajelor. Forme ale Vaca
discursului oral. Descrierea unui personaj nță
3.1.
Scrierea corecta a cuvintelor într-o/într- înv.p
3.2.
un ● Texte suport: rimar
3.3.
Ciuboțelele ogarului, după Calin Gruia 0509.1
3.4. 1.
Cioc!Cioc!Cioc!, după Emil Gârleanu
4.1. 2018
4.2. ● Recapitulare Călător în Țara
4.3. Poveștilor
● Evaluare sumativă Ce știu? Cât
știu? Cum știu? ● La pas!Un pas mai sus!
Activitati de recuperare-
ameliorare/dezvoltare
MEM 1.4. Numerele naturale de la 0 la 1000 15
1.5. ●Formarea, citirea si scrierea nr.naturale de
1.6. la 0 la 1000. Numere pare. Numere impare
3.1. Despre campii
3.2. Compararea nr.naturale de la 0 la 1000.
4.1. Despre nevoile de baza ale plantelor
4.2. Ordonarea nr.naturale de la 0 la 1000.
Despre nevoile de baza al animalelor
5.1.
5.2. ● Rotunjirea nr.naturale de la 0 la
1000. Despre nevoile de baza ale
oamenilor
● Recapitulare Evaluare –
Ameliorare/Dezvoltare
DP 1.1 Eu și ceilalți 3
1.2 Fiecare este unic
2.1 Suntem diferiți
2.3 Recapitulare
Iată ce am învățat!

49
 MM 1.1; 1.2 Timbrul - sunete din natură, sunete 6
1.3; 1.4 muzicale vocale, legătura dintre text şi
2.1; 2.3 melodie
3.1; 3.2 Sunete din natură
3.3 Sunete vocale
3.4 Sunete muzicale instrumentale

AVAP 1.2 Familia mea 6

2.1 Casa mea
2.2 Locul unde mă joc
2.3 Evaluare
2.4

Proiectarea unităților tematice

Proiectarea unităților tematice are ca punct de plecare planificarea anuală şi rezultă din
confruntarea timpului necesar clasei de elevi pentru a parcurge anumite conţinuturi şi pentru a
forma competențele fixate de către programa şcolară şi respectiv planificarea anuală. Cadrul
didactic are libertatea de a-şi alege în funcţie de caracteristicile clasei de elevi, nivelul de vârstă,
particularităţile psihofizice şi individuale ale copiilor, momentul din an, particularităţile vremii,
disponibilitatea copiilor, conţinuturile, ordonarea şi ierarhizarea acestora; eşalonarea conţinutului
pe parcursul semestrului; prefigurarea strategiilor didactice corespunzătoare fiecărei arii de
conţinut; corelarea necesarului de mijloace de învăţământ cu resursele materiale existente în
clasă; identificarea mijloacelor de învăţământ necesare şi stabilirea strategiilor de evaluare pentru
fiecare temă.
Exemplu Proiectare tematică:
Clasa pregătitoare
Tema: „SĂ NE CUNOAŞTEM!”
Auxiliare: Didactica Publishing House ( CLR, MEM, DP)
Perioada: 3 săptămâni
Săptămâna I
Ziua Competenţe Activităţi Detalii de Resurse Metode Evaluare

specific integrate şi conţinut materiale

e forme de
organizare
Activităţi integrate

50
 DP 2.2 Întâlnirea Ascultarea - mascot - învăţarea - chestionare
de unui mesaj a prin descoperire orală;
LUNI, ... SEPTEMBRIE CLR 1.2 dimineaţă - Evaluare clasei - conversaţia
3.2 Noutăţi, iniţială a euristică
impresii. cunoştinţelor - fişă de - munca
Aşteptări din grădiniţă, lucru independentă
cu rol - imagin
Iată cât de
predictiv i cu aspecte
multe ştim!
Participarea la din grădiniță
(activ.
dialog
frontală,
Exprimarea
individuală unor trăiri
) personale în
raport cu
Cine sunt grupurile din
eu? care face
parte.
DP 2.2, De la Descoperă -obiectele din - observarea
1.3 grădiniţă mediul sala de clasă fișe sistematică a
la înconjurător de lucru culori, elevilor
ME şcoală! Identificarea carioci -expunerea
M obiectelor lucărilor
2.2 din
clasă,
3.3 poziționarea
lor
Orientare
în timp
şi spaţiu
Joc de atenție
:Găsește
intrusul!
DP 1.3, Grădiniţa Discuţii despre - caiete, - conversaţi - observare
3.3 mea dragă! grădiniţă şi creioane a a sistematică a
CLR 2.3, (activitate despre colorate euristică elevilor;
2.4 frontală, activităţile - - evaluare
AVAP individuală specifice orală şi scrisă.
demonstraţia
Redarea prin
1.1, 2.1 ) - explicaţia
desen a unor
- munca
activităţi
independentă
practice
MM 1.1, Ne Interpretarea - caiete, fişe - conversaţia - observarea
1.3 amintim, a două strofe de lucru - explicaţia sistematică a
prima zi din imnul - - exerciţiul elevilor
de şcoală! clasei calculator/
AVAP (activitate PRIETENI– DVD

51
 2.2, 2.3 frontală, audiere şi player
individuală interpretare.
)
Realizarea de
aplicaţii ce au
la bază

iniţiative
spontane

1.Realizarea efectivă a unor proiecte didactice

Proiectarea lecției
La baza desfășurării activităților zilnice, stă proiectarea lecției. În învățământul primar,
cadrul didactic își proiectează conținuturile pe discipline, la nivel integrat. Astfel că pentru o zi se
realizează un număr de proiecte egal cu numărul de ore de curs din orarul zilnic. Fiecare proiect
de lecție vizează o disciplină principală, integrată cu conținuturi din altă disciplină de studiu.
Disciplinele regăsite în planul cadru, pentru care cadrul didactic își întocmește proiecte de
lecție/proiecte didactice (în perioada de debut în învățământ sau pentru obținerea gradelor
didactice) sunt: CLR/LLR, MEM/ Matematică/ Științe ale naturii, MM, AVAP, DP, Educație
civică, Istorie, Geografie, Educație civică. Acestea sunt structurate conform nivelului de clasă,
astfel că unele dicipline se regăsesc la clasele pregătitoare, I și a II-a, iar altele la clasele a III-a și
a IV-a conform planului cadru. Disciplinele Matematică și Științe ale Naturii sunt integrate într-o
singură disciplină denumită Matematică și explorarea mediului (la clasele pregătitoare, I și II).
Proiectul didactic în învățământul primar are următoarea structură:
Proiectarea lecţiilor/ activităţilor didactice, respectiv stabilirea design-ului educaţional
reprezintă un demers care se raportează la următoarele aspecte:
1. Stabilirea formei de organizare a activităţii instructiv-educative şi încadrarea acesteia în
unitatea tematică - este o acţiune ce presupune analizarea locului şi rolului lecţiei în cadrul
unităţii tematice, precum şi stabilirea obiectivului fundamental al lecţiei respective. Acesta
evidenţiază sensul în care va fi valorificat conţinutul: transmitere, dobândire, descoperire,
recapitulare, sistematizare, aplicare, verificare, evaluare etc. şi constituie elementul
determinant în stabilirea categoriei sau a tipului de lecţie.
2. Stabilirea obiectivelor operaţionale, care direcţionează întreaga activitate de pregătire şi
realizare a demersurilor didactice, se realizează în funcţie de conţinut şi de finalitatea pe
termen mai lung a instruirii.
3. Selectarea şi prelucrarea conţinutului ştiinţific) - presupune ca, în conformitate cu obiectivele
operaţionale stabilite, să se aleagă unităţile de conţinut care să se structureze logic, să se
esenţializeze şi să se particularizeze, ţinându-se cont de următoarele elemente:
- nivelul general de pregătire al elevilor;
- rezultatele şi experienţa cognitivă anterioară a elevilor;
- sistemul de cunoştinţe, abilităţi intelectuale şi practice, capacităţi şi compe-tenţe de care
dispun elevii;
- experienţa practică a elevilor;

52
 - interesul şi motivaţia lor pentru studiul disciplinei.
4. Elaborarea strategiei de instruire şi autoinstruire - se realizează în conformitate cu obiectivele
operaţionale prestabilite şi presupune stabilirea următoarelor elemente: tipul de experienţă de
învăţare în care vor fi angajaţi elevii (activă; interactivă; creatoare; euristică; problematizantă;
experimentală); sistemul metodologic, respectiv sistemul metodelor şi al procedeelor didactice
utilizate; sistemul mijloacelor de învăţământ şi forma/ formele de organizare a activităţii
elevilor.
5. Stabilirea structurii procesuale a lecţiei/ activităţii didactice, structură care nu trebuie
considerată rigidă, inflexibilă; dimpotrivă, accentuăm faptul că numărul etapelor unei lecţii/
activităţi didactice poate fi variabil (nu există etape absolut obligatorii, iar succesiunea lor se
poate modifica, de la caz la caz).
Structura procesuală a unei lecţii poate să includă următoarele etape metodice:
a) captarea atenţiei sau trezirea interesului elevilor pentru studiul temei şi sensibilizarea lor
pentru activitatea didactică;
b) comunicarea obiectivelor operaţionale urmărite de cadrul didactic în lecţia respectivă, într-o
manieră accesibilă elevilor şi care să contribuie la stimularea şi implicarea lor intelectuală,
fizică şi afectiv-volitivă în activitate;
c) prezentarea materialului faptic într-un mod cât mai atractiv pentru elevi şi comunicarea
sarcinilor de învăţare corespunzătoare;
d) dirijarea învăţării de către cadrul didactic, respectiv acordarea de puncte de sprijin, oferirea
de sugestii, completări, comentarii etc.;
e) generalizarea, formarea noţiunilor/ operaţiilor, adică obţinerea performanţelor anticipate prin
obiective
f) fixarea şi stabilizarea performanţei (etapă care presupune purtarea de discuţii elevi-elevi şi
elevi-profesor, în scopul însuşirii corecte şi clarificării noilor noţiuni şi operaţii);
g) aplicarea în practică - prin efectuare de exerciţii şi probleme, de analize şi evaluări şi prin
identificarea posibilităţilor aplicative - teoretice sau practice, ale noilor achiziţii;
h) asigurarea feed-back-ului, respectiv utilizarea unor modalităţi de cunoaştere a efectelor
acţiunii didactice, atât din perspectiva profesorului, cât şi din cea a elevilor.
6. Stabilirea strategiei de evaluare - se referă la identificarea modalităţilor, tehnicilor şi
instrumentelor/ probelor de evaluare a cunoştinţelor şi abilităţilor intelectuale şi practice ale
elevilor, precum şi la repartizarea lor în timp, în diferitele momente ale activităţii
instructiveducative.
7. Stabilirea strategiei de autoevaluare a elevilor - reprezintă un act care ţine cont de specificul
conţinutului ştiinţific vehiculat în activitatea didactică, de obiectivul fundamental, de
obiectivele operaţionale şi de timpul disponibil. Pot fi utilizate următoarele modalităţi de
autocontrol şi autoevaluare a prestaţiei elevilor: autocorectarea probelor scrise, corectarea
probelor scrise ale colegilor, notarea răspunsurilor colegilor, notarea în colaborare cu alţi
colegi, notarea reciprocă a unui grup de colegi, în toate situaţiile deosebit de importantă fiind
argumentarea notelor acordate.
Proiectul de lecţie/ activitate didactică
Proiectul de lecţie sau proiectul de activitate didactică este un instrument de lucru şi un
ghid pentru cadrul didactic, el oferind o perspectivă de ansamblu, globală şi complexă asupra
lecţiei; este un fel de scenariu al activităţii ce urmează a fi desfăşurată. În viziune curriculară,
proiectul de lecţie are caracter orientativ, având o structură flexibilă asupra căreia îşi pune, în

53
bună măsură, amprenta, cadrul didactic. Este de preferat chiar ca el să prevadă unele alternative
de acţiune şi să solicite capacitatea profesorului de a reconsidera demersul anticipat atunci când
situaţii neprevăzute fac necesară schimbarea, deci un comportament didactic creator.
În practica educaţională, nu se lucrează cu o structură unică a proiectelor de activitate
didactică. Dimpotrivă, în funcţie de obiectivul fundamental, de natura conţinutului ştiinţific, de
tipul strategiilor didactice pe care le înglobează, de nivelul de pregătire al elevilor, precum şi de
alţi factori, se concep proiecte de activităţi didactice cu diferite structuri ale componentei
descriptive, componentă care cuprinde scenariul didactic sau desfăşurarea propriu-zisă a lecţiei.
De regulă, componenta introductivă a proiectului conţine informaţii din care se deduc
coordonatele lecţiei: obiectul de învăţământ, subiectul lecţiei/ tema, data, ora, clasa, nivelul
clasei, obiectivul fundamental, categoria de lecţie, varianta de lecţie şi strategia didactică.
Facem precizarea că în cadrul acestei componente, opţional, pot fi consemnate finalităţile
educaţionale din programa şcolară, cărora li se subordonează obiectivele operaţionale urmărite în
cadrul lecţiei/ activităţii didactice (sau se pot consemna doar numerele/ simbolurile acestor
finalităţi). De asemenea, rămâne la latitudinea cadrului didactic să decidă dacă este necesar să
ofere alte informaţii referitoare la organizarea lecţiei, cum ar fi durata lecţiei (dacă este mai mare
de 50 de minute) sau locul de desfăşurare a lecţiei.
Obiectivele operaționale vizează comportamentele elevilor, având la bază activitățile de
învățare propuse de cadrul didactic. În cadrul unei lecții, cadrul didactic poate să formuleze un
număr maxim de 5 obiective operaționale, evitând situația ca acestea să fie confundate cu
sarcinile de lucru date elevilor. Cel mai cunoscut model de operaţionalizare a obiectivelor
educaţionale este modelul lui Robert F. Mager, care cuprinde trei paşi:
1. descrierea comportamentului final al elevului;
2. descrierea condiţiilor de realizare a comportamentului; 3. precizarea
nivelului performanţei acceptabile.
O altă componentă a proiectării face referire la strategiile didactice, în a căror
componență se regăsesc metodele, tehnicile și procedeele de învățământ, mijloacele de
învățământ și formele de organizare a colectivului de elevi.
Metodele didactice reprezintă „o cale eficientă de organizare şi conducere a învăţării, un
mod comun de a proceda care reuneşte într-un tot familiar, eforturile profesorului şi ale elevilor
săi“ (I. Cerghit, 2001, p.63).
Pot fi considerate drept „calea de urmat în activitatea comună a educatorului şi educaţilor,
pentru îndeplinirea scopurilor învăţământului, adică pentru informarea şi formarea educaţilor“
(C. Moise, 1998, p.143).

Tipuri de lecţie şi etapele / secvenţele lecţiei

Lecţia mixtă
1. Moment organizatoric: (1 – 2 min)
2. Verificarea cunoştinţelor (10 min)
3. Captarea atenţiei
4. Enunţarea temei şi a obiectivelor operaţionale (2 min)
5. Transmiterea noului conţinut (25 min)
6. Fixarea cunoştinţelor (5 – 8 min)

54
7. Asigurarea retenţiei şi a transferului (2 – 3 min)
8. Încheierea lecţiei
Lecţia de însuşire de noi cunoştinţe
1. Moment organizatoric (1 – 2 min)
2. Anunţarea temei şi a obiectivelor operaţionale (2 – 3 min)
3. Captarea atenţiei
4. Comunicarea noilor cunoştinţe (35 – 40 min)
5. Fixarea cunoştinţelor (4 – 5 min)
6. Asigurarea retenţiei şi a transferului (1 – 2 min)
7. Încheierea lecţiei
Lecţia de formare sau consolidare de priceperi şi deprinderi
1. Moment organizatoric: (2 – 3 min)
2. Enuntarea temei şi a obiectivelor
3. Efectuarea de exerciţii/ aplicaţii (cca 40 min)
4. Concluzii şi realizarea feedbackului (5 – 6 min)

Precizarea obiectivelor educaţionale

În derularea procesului instructiv-educativ din grădiniţă, obiectivele educaţionale reprezintă
pilonul principal, în funcţie de care se aleg celelalte componente. Există descrise în literatura de
specialitate câteva cerinţe de care trebuie să ţinem seama în proiectarea didactică:
• Formularea unui obiectiv are în vedere operaţia logică sau abilitatea mentală solicitată în
vederea definirii modului de raportare a preşcolarului la conţinutul vehiculat;
• Obiectivele trebuie să corespundă nivelului de dezvoltare al preşcolarului, experienţei
anterioare de învăţare;
• Obiectivele să descrie comportamente pe care copilul le poate îndeplini;
• Obiectivele educaţionale trebuie să vizeze operaţii, abilităţi cât mai variate, nu doar simpla
memorare-reproducere de informaţii; • Obiectivul nu trebuie formulat astfel încât să aibă în
vedere activitatea educatoarei, ci, să pună accent pe activitatea copilului;
• Obiectivul trebuie să aibă caracteristica de a fi operaţional, utilizând verbele de acţiune în
formularea lor;
• Fiecare obiectiv trebuie să fie includă o singură sarcină de învăţare pentru a realiza măsurarea
şi evaluarea gradului de realizare;
În privinţa proiectării didactice, există trei categorii de obiective educaţionale:
obiective cadru, obiective de referinţă şi obiective operaţionale. Primele două categorii
(obiectivele cadru şi obiectivele de referinţă) sunt stipulate în Curriculumul pentru învăţământul
preşcolar (2008), iar, obiectivele operaţionale sunt formulate de cadrul didactic pentru fiecare
activitate, în parte a. Obiectivele cadru sunt obiective cu un înalt grad de generalitate şi
complexita- te, vizând formarea unor capacităţi şi atitudini specifice fiecărui domeniu
experienţial şi urmărite pe parcursul mai multor ani de studiu.
b. Obiectivele de referinţă precizează rezultatele aşteptate ale învăţării.
c. Obiectivele operaţionale:
• Sunt centrate pe cel care învaţă;
• Sunt centrate pe rezultat şi nu pe proces;
• Măsurarea achiziţiilor este obiectivă;

55
 • Descriu comportamente concrete şi nu vagi.
Operaţionalizarea presupune transpunerea unui obiectiv în termeni de acţiuni, acte, operaţii,
manifestări directe observabile, ceea ce presupune o delimitare şi secvenţierea analitică a
obiectivelor, concretizarea lor. Esenţial pentru operaţionalizare este faptul că se precizează ceea
ce va face elevul, performanţa, de care va fi capabil după anumite secvenţe ale procesului de
predare/învăţare (Preda & Iuliu, 2001).
Condiţiile, respectiv modelele şi tehnicile operaţionalizării obiectivelor mai cunoscute sunt cele
ale lui Mager şi Miller, pe care le vom reda comparativ în tabelul următor:
Condiţiile operaţionalizării obiectivelor (Preda & Iuliu, 2001)
Condiţiile operaţionalizării după Mager Condiţiile operaţionalizării după Miller
1. Denumirea comportamentului 1. Cuvântul (,,verbul de acţiune”)
observabil; care desemnează comportamentul obser-
2. Enunţarea condiţiilor în care elevii vabil urmărit prin obiectiv;
vor exersa şi vor demonstra că au atins 2. Indicator + control;
comportamentul preconizat de obiectiv; 3. Indicaţia de răspuns corect.
3. Criteriul de reuşită, ,,nivelul de
performanţă acceptabilă”.

Dificultăţi sau greşeli în formularea obiectivelor:

• Confundarea obiectivelor cu programa, respectiv cu temele care trebuie însuşite;
• Confundarea obiectivului cu ceea ce cadrul didactic are în intenţie să facă;
• Includerea a mai mult decât un obiectiv în formularea rezultatului unei învăţări;
• Formularea obiectivelor în termeni de proces, adică ce să facă elevii ca să ajungă la un
rezultat, în loc de formularea în termeni de produs : ce trebuie să demonstreze că ştiu să facă

Verbe de acţiune pentru formularea obiectivelor operaţionale

Domeniul Verbe de acţiune Domeniul Verbe de acţiune Domeniul >
cognitiv afectiv

a defini, a descrie,
receptare

percepere
cunoaştere

a identifica, a enumera, a a diferenţia, a separa,

numi, a izola,
a reproduce, a alege, a asimila,
a formula a alege,
a combina,
a accepta
a distinge, a estima,
înţelegere

dispoziţie

a explica, a extinde,
reacţie

a generaliza, a
exemplifica, a parafraza,
a rescrie, a rezuma
a se conforma, a aproba,
a discuta, a practica

56
 a îmbunătăţi performanţa

aplicare

reacţie dirijată
sau competenţa, a renunţa,
a specifica, a asista,
a schimba, a ajutora, a încuraja,
a demonstra, a nega, a protesta,
a descoperi,
a manipula,
a diferenţia, a a argumenta

automatism
organizare
analiză

distinge,a a discuta,
modifica, a a compara,
ilustra, a alege, a a defini,
separa, a dirija a formula,
a armoniza

Precizarea resurselor
a aborda şi a condiţiilor de desfăşurare a procesului didactic
pe categorii,
sinteză

Această etapă presupune

a combina, a compune,cunoaşterea
a condiţiilor în care se va desfăşura procesul didactic,
în primul rând a condiţiilor
imagina,didactico-materiale ale şcolii, timpul de
a schimba, instruirea avut la dispoziţie,
a revizui,
nivelul de pregătire al copiilor,
a explica, potenţialul lor de dezvoltare. Pentru cunoaşterea
completa, capacităţilor de
învăţare ale elevilor.a La începutul unui program de instruire,
modifica, a fisebine
recomandă
apreciat aplicarea unor probe
de diagnosticare a nivelului
a organiza, de pregătire al elevilor în acel moment, a gradului de stăpânire al
de colegi, învă-
cunoştinţelor şi abilităţilor
a planifica,necesare asimilării conţinutului etapei
ţător, ce urmează. Rezultatele
părinţi,
obţinute la aceste probe sunt autile pentru că pot furniza cadrului
a rescrie, didactic sugestii pentru luarea
a evita,
unor măsuri recuperatoriirezumaîn sprijinul unor şcolari. a rezista, a
Organizarea şi pregătirea conţinutului procesului instructiv-educativ
dirija
Această etapă are
a aprecia, în vedere următoarele aspecte: sistematizarea conţinutului,
evaluare

identificarea, pentru fiecare

a compara, unitate de instruire, a elementelor esenţiale, accesibilitatea
conţinutului privinda ritmul de parcurgere,
contrasta, a capacităţile şcolarilor şi posibilităţile de aprofundare a
acestuia. Stabilirea activităţilor
decide de predare-învăţare
Această etapă este centrată asupra activităţii şcolarului mic şi nu asupra învăţătoarei.
a justifica,
Procesele de predare-învăţare
a standardiza a trebuie să fie adecvate obiectivelor şi conţinuturilor, ele
presupunând: precizarea tipurilor de învăţare ce urmează a fi realizate, astfel încât acestea să
interpreta
ofere prilejul de manifestare şi exersare a comportamentelor vizate de obiective şi adecvate
elementelor de conţinut:
• Modalităţile de lucru cu şcolarii, tipurile de interacţiune:
a) expozitiv;
b) dialogat;
c) bazat pe activitatea personală a copiilor;
• Alegerea metodelor, a procedeelor şi mijloacelor în funcţie de modalităţile de
lucru şi tipurile de interacţiune;
• Alegerea exerciţiilor pentru activitatea independentă sau dirijată a copiilor.
Modalităţile de evaluare

57
 Are în vedere alegerea modalităţilor de evaluare a rezultatelor obţinute şi a activităţii care
le-apropus. Este important ca probele de evaluare să fie întocmite în concordanţă cu obiectivele
educaţionale propuse pentru a asigura eficienţă demersului didactic.

1. Iniţierea studenţilor în organizarea activitătilor educative cu elevii

Pentru orientarea generală a studenţilor, prezentăm un ansamblu de cerinţe ce trebuie
respectate în susţinerea lecţiilor de probă şi finale:
- pregatiti-va minutios si temeinic pentru fiecare lectie, si desfasurati-le dupa o structura care sa
apara clar elevilor dumneavoastra;
- rezolvati cu anticipatie, acasa, problemele pe care le veti lucra in clasa cu elevii;
- pregatiti-va si sa aveti la indemana material informativ suplimentar pentru a raspunde
trebuintelor specifice de invatare ale elevilor;
- pregatiti si exersati din timp aparatura fonica si vizuala, precum si tehnicile de instruire asistata
de calculator;
- respectati programul orar si prezentati-va la lectii intr-o tinuta vestimentara decenta;
- cand predati, faceti legatura cu lectia precedenta, scrieti titlul pe tabla, planul lectiei il expuneti
integral sau il construiti din mers pe tabla;
- folositi metode activ-participative, de angajare a elevilor in procesul de redescoperire a noilor
cunostinte;
- adresati elevilor cerinte, intrebari clare, precise;
- conduceti clasa cu siguranta calma si cu fermitate, fara aroganta;
- stimulati interesul si curiozitatea elevilor, folosind diverse procedee didactice;
- intretineti o atmosfera tonica, relaxata, „de lucru”
- incercati sa urmariti reactiile elevilor si sa va reglati comportamentul la clasa in functie de ele;
- folositi eficient timpul alocat lectiei dumneavoastra astfel incat sa parcurgeti toate etapele
lectiei;
- utilizati tehnici de predare cat mai variate in functie de tipul de lectie si de particularitatile
grupului de elevi.
Lectiile practice, de proba si finale, sunt analizate cu grupul de studenti/cursanti
practicanti, cu participarea profesorilor mentori şi a tutorelui.

Chestionar de (auto)verificare

Pentru dezvoltarea capacităților de reflecție pedagogică și optimizarea comportamentului

didactic, răspundeţi la întrebările mai jos, înainte și după susținerea activității didactice.
Comparați răspunsurile și notați concluzia desprinsă.

ÎNTREBĂRI RĂSPUNSURI
Înainte de susținerea După susținerea activității
activității didactice
Am formulat corect Am formulat corect și Am formulat corect și realist
și realist obiectivele realist obiectivele obiectivele operaționale.
operațioanle? operaționale.
Obiectivele sunt Obiectivele sunt adecvate Obiectivele sunt adecvate
adecvate nivelului copiilor. nivelului copiilor.

58
 nivelului
copiilor?
Conținuturile Conținuturile selectate sunt Conținuturile selectate sunt
selectate sunt motivante pentru copii. motivante pentru copii.
motivante pentru
copii?
Care din metodele Toate metodele utilizate Toate metodele utilizate
proiectate/utilizate stimulează învățarea. stimulează învățarea.
stimulează învățarea?

Ce activitate de Activitățile de învățare Activitățile de învățare

învățare proiectată stimulează implicarea stimulează implicarea
stimulează copiilor. copiilor.
implicarea copiilor?

Fişa de observare a lecţiei demonstrative

Şcoala:…COLEGIUL NAȚIONAL PEDAGOGIC REGELE FERDINAND
………………………………………………… Numele şi prenumele
cadrului didactic asistat:……DOLLY ORBAN ……………… Clasa: …I B
……………
Data …10.05 2022………
Disciplina: …MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI
………………………………………………………… Tema/subiectul lecţiei:
……………………………………………...
Tipul lecţiei: …RECAPITULARE – SISTEMATIZARE
………………………………………………………

Nr. Indicatori de observare Scală de apreciere Obs.

crt. 1 2 3 4 5
I Organizarea conţinuturilor 5
1 Conţinutul conduce la formarea şi dezvoltarea gândirii 5
critice
2 Asigură asimilarea cunoştinţelor necesare prin 5
activarea memoriei
3 Compatibilitatea conţinuturilor cu programa 5
II Observaţii asupra propunătorului
Forma de organizare a lecţiei:
1 frontală 5
2 microgrupală 5
3 individuală 5
Metode folosite în cadrul lecţiei:
1 expunerea 5
2 problematizarea 5

59
3 conversaţia 5
INDICATORI DE OBSERVARE
1 exerciţiul didactic 5
2 joc de rol
3 studiu de caz
4 alte metode (specificaţi) 5
Mijloace de învăţământ folosite:
1 iconice (PPt-uri, imagini, grafice) 5
2 audiovizuale

3 mijloace ”Gutenberg” (cărţi, culegeri, cursuri) 5

Ponderea în lecţie a următoarelor momente:
1 momente teoretice 5
2 momente aplicative 5
Evaluarea continuă a elevilor
Modalităţi de măsurare a performanţei elevilor:
1 prin întrebări (chestionare orală) 5
2 prin fişe de muncă independentă
3 prin muncă cu manualul (culegere) 5
4 prin observare continuă 5
5 alte forme 5
Tipurile de performanţă care fac
obiectul aprecierii:
1 capacitatea reproductivă a elevilor 5
2 reformularea răspunsului folosind propriile cuvinte 5
3 capacitatea de analiză în profunzime a subiectului 5
4 creativitatea răspunsurilor formulate 5
5 capacitatea de argumentare şi susţinere a răspunsului 5
6 atitudini şi comportamente constatate a. proactive 5
7 conformiste 5
8 alte aspecte
Modalităţile de apreciere a performanţei elevilor:
INDICATORI DE OBSERVARE
1 prin notă 5
2 prin aprobare şi încurajare 5
3 prin dojană/ameninţare 1
4 prin critică stimulatoare 5
5 alte aprecieri (Specificaţi)
Coerenţa parcursului didactic/lecţiei
Particularităţile de personalitate şi profesionale ale
cadrului didactic asistat:
1 experienţa 5

60
2 stilul didactic 5
3 caracteristici personale: 5
- calm, echilibrat, comunicativ, apropiat 5
elevilor, sociabil, uşor abordabil, cu umor etc.
- atitudine distantă, rece, nervos, irascibil,
ameninţător , indiferent
- alte caracteristici (persuasiune, empatie,
permisivitate) 5
Modalităţi de captare a atenţiei 5
Observaţii asupra elevilor 2
Comportamentul în timpul lecţiei (ponderea):
1 sunt atenţi, răspund corect la întrebări 4
2 răspund la întrebări cu ajutorul profesorului 2
3 răspund la întrebări simple ca dificultate şi cu sprijin
din partea profesorului 1

4 sunt neatenţi şi întârzie cu răspunsul 1

5 sunt neatenţi şi deranjează profesorul şi pe ceilalţi elevi
6 sunt pasivi, nu participă la lecţie
7 sunt deosebit de activi, creativi, atenţi, interesaţi 5
8 alte manifestări

Sarcini de lucru

61
1. Realizaţi harta psihopedagogică a şcolarului mic (Anexa M2.1.)
2. Elaboraţi o fişă psihopedagogică pentru un elev, după modelul din suportul de curs
3. Abordarea şi rezolvarea unui conflict şcolar (studiu de caz)
4. Completaţi o fişă de observare a interacţiunilor din clasă
5. Elaboraţi / completaţi 10 fişe de observaţie a lecţiilor. (fişe de observaţie se vor complete
în conformitate cu tabelul din suportul de curs) Aceste fişe completate sunt componente ale
portofoliului 6. Completaţi câte o fişă de organizare a secvenţelor de învăţare şi distribuirea
sarcinilor de lucru de la lecţiile demonstrative la următoarele discipline: Limba română;
Matematică: Ştiinţe; Educaţie civică. 7. Elaboraţi o planificare anuală pentru activităţile
extracurriculare la o clasă de elevi după modelul din suportul de curs. Selectaţi o activitate
extracurriculară şi realizaţi proiectarea unei activităţi extracurriculare cuprinsă în planificare.
8. Elaboraţi următoarele documente de proiectare curriculară:
9. O planificare calendsaristică anuală elaborată utilizând modelul din suportul de curs
10. 10 proiecte de activitate didactică câte unul pentru fiecare disciplină din planul cadru
11. Susţinerea a 9 lecţii de probă la discipline diferite şi o lecţie finală.
12. Completaţi patru fişe de observre a lecţiilor demonstrative, la discipline diferite
13. Completaţi chestionarul de ( auto) verificare pentru fiecare lecţie de probă şi finală
14. Completaţi tabelul de evidenţă a prezenţei la practica
15. Completaţi chestionar privind relaţia cu mentorul

Bibliografie modul
Andronic, R. , Elemente de dinamica grupurilor, Editura Psihomedia, Bucureşti, 2007
Bocoş, M., Jucan, D., (2017), Teoria şi metodologia instruirii. Teoria şi metodologia evaluării.,
Editura Paralela 45, Piteşti
Breben, S., (2002)- Metode interactive de grup-Ghid metodic, Editura Arves, Bucureşti
Chiriac, M., Evaluarea – Ghid al activităţii din grădiniţă,
Chiriac, M., Integrarea – O nouă abordare a curriculum-ului preşcolar
Chiş, O., Jucan, D., Catalano, C., Dragoş, V., (2017), Ghid de practică pedagogică pentru
învăţământul primar, Editura Paralela 45, Piteşti
Chiş, V., (2001) Activitatea profesorului între curriculum şi evaluare, Editura PUC, Cluj-Napoca
Cornelius, Helena, Faire, Shoshana, Ştiinţa rezolvării conflictelor, Editura Ştiinţă şi Tehnică,
Bucureşti, 1996
Glava, A. & Glava, C. (2003). Introducere în pedagogia preşcolară. Editura Dacia, ClujNapoca
Glava, A., Glava, C., (2002), Curriculumul preşcolar, în Introducere în pedagogia preşcolară,
Ed. Dacia, luj-Napoca
MEN – Curriculum pentru învăţământul primar, 2009

ANEXE

Anexa M1.1.
Chestionar de autoevaluare iniţială a gradului de corespondenţă cu profilul de competenţă
al unui profesor pentru învăţământul preşcolar.

62
 Realizaţi o autoevaluare sinceră a măsurii în care corespundeţi profilului de competenţă al
unui profesor pentru învăţământul preşcolar, pe o scală de la 1 la 5, unde 1 reprezintă- în foarte
mica măsură iar 5 – în foarte mare măsură, bifând casuţa care consideraţi că vi se potriveşte.
Unitatea de competenţă Indicatori 1 2 3 4 5
Competenţe în domeniul Îmi sunt cunoscute conceptele, principiile, 4
specialităţii (ştiinţifice) teoriile
Competenţe e Îmi sunt cunoscute :
metodologic - finalităţile educaţiei timpurii (scop, 5
competenţe, obiective)
- strategiile de predare specifice 5
activităţilor instructive educative din
grădiniţă
- metodele şi mijloacele folosite 5
pentru a stimula dezvoltarea
capacităţilor cognitive (gândirea critică
şi creativitate);
- modalităţi de individualizare 5
a instruirii.
Competenţe de Sunt capabil:
comunicare - să comunic asertiv; 5

- să ascult activ; 5

- să pun întrebări pertinente; 5

- să captez auditoriul; 5

- să mă fac înţeles. 5

Competenţe de evaluare Sunt capabil:

- să concep instrumente de evaluare; 4

- să aplic instrumentele de evaluare 4

concepute.
- să folosesc strategii şi metode de 4
evaluare diverse.
- să analizez rezultatele evaluărilor 4
rezultate şi să apreciez performanţa
copiilor preşcolari.
Competenţe de Sunt capabil:
management al clasei de
elevi - să organizez eficace spaţiul clasei; 5

- să gestionez situaţii conflictuale; 5

63
 - să distribui roluri şi sarcini în grupă adaptate
personalităţii preşcolarilor; - să asigur un climat
suportiv.
Competenţe de manager Am disponibilitatea de a profesa în al
patrulea propriei cariere cariera didactică Sunt capabil:
- să reflectez asupra propriilor practici educaţionale;
4
- să evoluez în carieră
5

Anexa M.2.1.
HARTA PSIHOPEDAGOGICĂ – model

Şcoala (Instituţia de învăţământ) Clasa Numele şi prenumele elevului

COLEGIUL PEDAGOGIC I
REGELE FERDINAND M. B.

……………………………………….. …………………. …………………(iniţialele)

1. Învăţătura

Elev bun Elev slab

A
Învaţă cu interes Nu se interesează de învăţătură
A
Are interese şcolarete
lega
de orientarea către Nu are interese
profesia viitoare şcolare
A
Citeşte mult Citeşte puţin
A
2. Conduita
Docil Încăpăţânat
A
Disciplinat Indisciplinat
A
Absenţa conflictelor Conflicte frecvente cu
elevilor cu elevii
A
Conduită liniştită Conduită necorespunzătoare
A

64
Potolit în mişcări Neastâmpărat
A
Se supune uşor Nu se supune
uşor
A
3. Activism social
Activism social Activism social ridicat scăzut
A
Slabe capacităţi Bun organizator
de organizare
A
Spirit de iniţiativă Spirit de iniţiativă înalt (ridicat) scăzut
A
De obicei urmează Poziţie de lider
îi pe alţii
A
Autoritate înaltă (stimă din partea colegilor) Autoritate scăzută
A
Îndeplineşte sarcinile Se sustrage de la
sociale sarcinile sociale
A
4. Comunicarea înşcoală
Se bucură de popularitate
(are mulţirieten ) Nepopular
p i
A
Cerc restrâns de prieteni Caută noi prieteni

Expansiv (se manifestă î n faţa celorlalţi) Timid, sfios

A
Compătimitor (se nsibil l a problemele celorlalţi) Necompătimitor (insensibil)
A
Deschis (în comunicarea cu colegii) Reţinut (ascuns)
A
Influenţează iv cole gii Influenţează negative colegii
pozit
A
5. Particularităţi specifice ale personalităţii

65
 Îşi supraestimează Îşi subestimează
(supraapreciază) A (subapreciază
posibilităţile posibilităţile

Ambiţios Trece neobservat

A
Este simpatizat Nu este simpatizat
A
6. Climatul familial (atmosfera în familie)
Atmosferă caldă, Atmosferă ostilă
prietenoasă conflictuală
A
Relaţii bazate pe încredere Relaţii bazate pe neîncredere
A
Liniştit, încrezător

Control sever, rigid al conduitei copilului Control slab asupra conduitei

A
Libertate prost înţeleasă Limitarea independenţei
A
Colaborare eficientă familie – şcoală Lipsa colaborării familiei cu şcoala
A

Anexa M3.1.Chestionar privind relaţia cu mentorul

Apreciati relaţia dvs. cu mentorul (M), pe o scală de la 1 la 5, bifând cifra care reflectă cel mai
bine opinia dvs.

Criteriu Scală de
apreciere
1 2 3 4 5
1. Mentorul mi-a oferit suficiente informaţii pe perioada derulării PP referitor
la :
• elevi 5

66
 • documentele şcolare 5
• şcoală 5

• modul de desfăşurare al PP 5
2. Am fost spijinit în activitatea de proiectare didactică 5
5. Am fost incurajat in experimentarea de idei si abordarea in mod creativ a 5
activitatii didactice.
6. Mentorul mi-a oferit feedback constructiv la sfârşitul orelor / activităţilor 5
asistate
7. In ceea ce priveşte evaluarea

mi s-a comunicat standardul minim de competenţă pe care trebuie să-l 5

îndeplinesc
am fost ajutat să înţeleg şi să însuşesc criteriile după care am fost evaluat 5
modul în care am fost evaluat m-a determinat sa-mi îmbunătăţesc
performanţele
am fost ajutat să-mi dezvolt capacitatea de autoevaluare 5
8. PP a fost determinanta pentru imbratisarea profesiei de cadru didactic

Mentorul m-a ajutat să-mi identific punctele tari în activitatea de profesor 5

Mentorul m-a ajutat să reflectez asupra aspectelor mai puţin bune din 5
prestaţia mea

Anexa M3.2. Fișă evidența a prezenței la practica pedagogică. Fișă de evaluare

Numele și prenumele cadrului didactic/mentorului:_____ORBAN

DOLLY______________________________

Numele și prenumele studentului:_ARBA TEODORA ALINA

___________________________________________
Nr. Data realizării Clasa Număr ore Activități la clasă în Nota Observații
crt. practicii asistate care s-a implicat acordată
pedagogice studentul*

1. 8.03.2022 I-B 4

2. 9.03.2022 I-B 4

3. 10.03.2022 I-B 4

67
 4. 15.03.2022 I- B 4

5. 16.03.2022 I-B 4

6. 17.03.2022 I-B 4

7. 22.03.2022 I-B 4

8. 23.03.2022 I -B 4

9. 24.03. 2022 I -B 4

10. 9.05.2022 I -B 4

11 10.05.2022 I-B 4
.

12. 11.05.2022 I-B 4

*Se vor menționa activitățile de sprijin acordat elevilor, corectarea testelor de evaluare,
implicarea în organizarea materialelor didactice, supravegherea elevilor, organizarea unor
activități, etc.

Data,
23.05.2022 Semnătura și
ștampilă director de unitate,

Chestionar privind relaţia cu mentorul

Apreciati relaţia dvs. cu mentorul (M), pe o scală de la 1 la 5, bifând cifra care reflectă cel mai
bine opinia dvs.

Criteriu Scală de
apreciere

1 2 3 4 5

68
1. Mentorul mi-a oferit suficiente informaţii pe perioada derulării PP referitor
la :
• elevi 5
• documentele şcolare 5
• şcoală 5
• modul de desfăşurare al PP 5

2. Am fost spijinit în activitatea de proiectare didactică 5

5. Am fost incurajat in experimentarea de idei si abordarea in mod creativ a 5
activitatii didactice.
6. Mentorul mi-a oferit feedback constructiv la sfârşitul orelor / activităţilor
asistate 5
7. In ceea ce priveşte evaluarea
mi s-a comunicat standardul minim de competenţă pe care trebuie să-l 5
îndeplinesc
am fost ajutat să înţeleg şi să însuşesc criteriile după care am fost evaluat 5

modul în care am fost evaluat m-a determinat sa-mi îmbunătăţesc 5

performanţele
am fost ajutat să-mi dezvolt capacitatea de autoevaluare 5
8. PP a fost determinanta pentru imbratisarea profesiei de cadru didactic

Mentorul m-a ajutat să-mi identific punctele tari în activitatea de profesor 5

Mentorul m-a ajutat să reflectez asupra aspectelor mai puţin bune din 5
prestaţia mea

M3.3. Fişa de evaluare a studentului practicant

(se completează de către mentor)
Mentor .............................................................................................................
Unitatea şcolară: ......................................................................................................... Student
practicant:............................................................... An de studiu.................
AN UNIVERSITAR:......................................... Semestrul:........................
Nr. Componenta Punctajul acordat Argument justificativ
analitică

69
1 Componenta I

2 Componenta II

3 Componenta III

70
4 Total punctaj Recomandări:

Data:.......................................... Semnătura mentor,

71