MANAGEMENTUL CLASEI

TEMA 1 și TEMA 2
Din ce perspectivă te interesează ca un profesor /o școală să fie bună, o școală care învață?
*din perspectiva profesorului / a școlii ;
*din perspectiva beneficiarilor direcți - elevi și indirect părinți, angajator, comunitate?
*din perspectiva relevanței pentru dezvoltarea societății?
*altele, precizați ce anume.
Dați exemple de bune practici în domeniul managementului calității educației din unitatea
dv. școlară sau din alte unități de învățământ.

Profesorii au o autoritate și influență pe care ar trebui să o folosească în mod pozitiv, pentru

a contura performanțele elevului. Este foarte important felul în care elevul se simte față de sine
în urma interacțiunii cu profesorul respectiv. Elevul are nevoie să fie încurajat, recompensat
atunci când reușește ceva, corectat cu blândețe. Dacă profesorul este dedicat și prezintă
virtuțile necesare meseriei lui, elevul va prezenta un comportament pe măsură, va avea plăcere
să învețe, ușurându-și înțelegerea /învățarea. Alte abilități ale profesorului ar fi toleranța și
receptivitatea. Cadrele didactice sunt ca niște "părinți intelectuali", care au o mare pondere în
evoluția elevilor. Nu este îndeajuns doar transferul de informații ci și modul în care se face
aceasta. Profesorul are puterea de a inspira și influența copiii prin intermediul personalității sale.
Este necesar ca societatea actuală să investească în școală, întrucât aceasta se finalizează
în calitate intelectuală, morală, profesională și socială a absolvenților. Aceștia trebuie să
dovedească autonomie intelectuală și morală, capacitate de adaptare la schimbări, solidaritate
și atitudine pozitivă față de învățare, să posede atitudini care-i vor ajuta să-și rezolve singuri și
corect problemele și să dovedească o conduită socială care va duce la eliminarea
disfunctionalitatilor sociale.
Fundamentarea teoretică a procesului educațional se întemeiază pe cunoașterea profundă
de către cadrul didactic a trăsăturilor și particularităților individuale manifestate de elev, acest
fapt implicând dezvoltarea percepției, atenției, gândirii, limbajului, memoriei, imaginației,
intereselor, inclinatiilor și aptitudinilor sale. Pe lângă cunoștințe de ordin psihologic, un cadru
didactic trebuie să dețină competențe disciplinare, de ordin pedagogic și metodic, deoarece prin
intermediul său, școala își exercită rolul de educație sistemică și continuă.
Educația și instrucția ating maxima dezvoltare în cadrul școlii prin caracterul programat,
planificat și metodic al activităților instructiv-educative.
Educația îi permite copilului să-și croiască propria personalitate, constituită din ansamblul
însușirilor fizice, intelectuale, afective, social-morale și volitiv-caracteriale. Școala, principal
factor de educare și formare a personalității copilului și a viitorului adult, poartă răspunderea
realizării și pregătirii sale astfel încât acesta să se poată adapta condițiilor în schimbare ale
mediului socio-cultural. Printre finalitățile educației se află formarea unui comportament civilizat
și a unor calități morale precum : corectitudinea, sinceritatea, respectul față de părinți, față de
muncă, față de colegi, în scopul dezvoltării libere, armonioase și a formării profilului moral al
personalității elevului.
 Idealul educațional constă în formare integrală și armonioasă a unei personalități creative și
autonome. Școala oferă copiilor un set de repere valorice, culturale, de principii etice care să le
asigure dezvoltarea unei identități complexe și bine definite din perspectivă națională,
europeană și globală.

Managementul pedagogic este un sistem de concepte, metode, instrumente de orientare și

conducere, coordonare, utilizat în realizarea obiectivelor educației, la nivelul performanțelor
așteptate.
Managementul se remarcă prin : formularea de obiective strategice și operaționale, căutarea
condițiilor de obținere a performanței măsurabile, abordarea prioritară a resurselor, adoptarea
deciziilor de diferite tipuri și grade de complexitate, practicarea delegării de autoritate,
considerarea managerului ca protagonist al organizației, prin atitudini activizante, creative,
punerea accentului pe rezultate, și pe analiza lor complexă.
Principii ce trebuie respectate în managementul științific, rațional și creativ :
Principiul * eficienței
*al utilizării cu maxim randament a întregului sistem(elemente teoretice, procese, relații,
resurse, efecte) ;
* al eficacității (calității, performanței) ;
* al rolului central al obiectivelor ;
* al participării specifice și responsabile a tuturor factorilor organizației ;
* al asigurării dinamismului conducerii, al promovării unor norme de conduită participativă
( răspundere, inițiativă, motivație, autoritate, disciplină, cooperare) ;
* al antrenării echilibrate a elementelor într-o organizare rațională ( scopuri, acțiuni, resurse,
mijloace, metode, factori, relații, rezultate) ;
* al adaptării sistemului de management la caracteristicile concrete ale organizație ;
* al motivării tuturor celor implicați.
Aceasta pune accent pe procese, situații, pe activarea resurselor, participarea resurselor
umane, pe raționalitatea și umanizarea deciziilor, pe motivare, pe sistemele informaționale și de
comunicare, pe prioritatea succesului și a performanței, pe coordonare și stimulare, pe
valorificarea climatului, pe o viziune umană asupra funcțiilor conducerii clasice. De aici și nevoia
de cultură managerială, de profesionalizare managerială, de abordare interdisciplinară a teoriei
și practicii manageriale, de considerare și ca știință, și ca artă, măiestrie.
În domeniul managementului s-a pus accentul pe :
*calitatea resursei umane în centrul atenției ;
*conceperea conducerii ca fiind organizarea mai eficientă a activităților ;
*realizarea raționalizării lor prin utilizarea funcțiilor de prevedere, organizare, decizie, ordonare,
control ;
*valorificarea experienței curente și a creativității celor implicați ;
*evidențierea relațiilor interpersonale și de comunicare ;
*participarea la actul decizional ;
*afirmarea nevoii de formare și perfecționare a culturii manageriale ;
*orientarea spre criteriile de evaluare centrată pe succes și calitate;
*promovarea proiectării și valorificării cercetării și inovării pedagogice.
 Ideea promovării managementului de succes în procesul educației și instruirii exprimă o
orientare esențială pentru specificul domeniului, fără a-l limita însă numai la nivelul conducerii
școlii, ca organizație.
Este deosebit de importantă elaborarea unei concepții moderne, coerente asupra conducerii
școlii folosind câștigurile teoriei și practicii manageriale actuale, dar și a valorii sistemului
educațional. Astfel pot fi lămurite probleme precum : stabilirea caracteristicilor managementului
educațional, formarea și profesionalizarea managerilor, elaborarea specifică a proiectelor
manageriale, dezvoltarea organizațională, dezvoltarea personalului didactic.
Din însăși definirea educației ca activitate, sistem de acțiuni de formare-dezvoltare a
personalității educatului, de influențare conștientă, orientată și reglată către anumite finalități,
rezultă cu necesitate și existența unei abordări explicite a conceperii, organizării, coordonării,
evaluării, optimizării continue a elementelor procesului educațional. Acesta devine chiar
domeniul de studiu al managementului educațional, văzut și ca teorie, și ca practică, ca știință și
artă. Căci însăși educația este tot astfel concepută și realizată.
Studiul cercetărilor în domeniu arată că managementul educației nu se rezolvă decât
interdisciplinar, urmărește criterii de eficiență și eficacitate, de succes educațional, prin utilizarea
superioară a resurselor umane, a conținuturilor, a proceselor, a relațiilor, a strategiilor specifice.
Managementul de succes în educație depinde de relevarea și respectarea altor cerințe de
bază : prioritatea calității, claritatea obiectivelor, motivarea și participarea factorilor implicați,
utilizarea rațională a resurselor și a elementelor educației, adaptarea continuă a proceselor la
rezultate.

TEMA 2

Propuneți câteva exerciții /activități pentru creșterea coeziunii grupei de preșcolari, clasei de
elevi.
Coeziunea (sintalitatea) grupei / Coeziunea ( sintalitatea) clasei se referă la totalitatea
însușirilor deținute de membrii microgrupului școlar, precum și la sentimentul de apartenență la
microgrup, reprezentând fie elemente unitare, coezive, armonice, fie elemente de
discontinuitate funcțională, dizarmonice.
Coeziunea grupei se observă prin activități care au ca scop construirea unei atmosfere
propice pentru învățare, însușirea de metode inovative de învățare prin cooperare, precum și
exploatarea practică a rolului profesorului ca agent de schimbare. Obiectivul central al acestor
activități a constat în crearea de punți spre ceilalți, prin facilitarea interacțiunilor și
intercunoasterii cât și în identificarea ideilor pe care le avem în comun cu ceilalți participanți.
Coeziunea grupei reprezintă un proces de cunoaștere și intercunoaștere. Metodele contribuie
la integrarea elevilor în cadrul grupului și la starea de bine resimțită pe parcurs.
Principiile învățării prin cooperare ar putea fi considerate exemple de bune practici în
organizarea activităților cu elevii.
 CARUSELUL

Obiective : Intercunoasterea membrilor grupului ;

Creșterea coeziunii grupului
DURATA : 20-30 minute
Metode : Lucrul în perechi, explicația, jocul didactic
Materiale : Lista cu propoziții și cuvinte, clopoțel
Scenariul activității
1.Elevii sunt împărțiți în două grupuri egale, iar apoi sunt rugați să formeze două cercuri, unul
interior și unul exterior. În cele două cercuri elevii vor sta unul în fața celuilalt, în perechi.
2.Profesorul va spune un cuvânt sau o propoziție, cum ar fi : - cartea preferată, muzică, atribute
ale unui prieten bun, o celebritate -, iar fiecare pereche trebuie să găsească în maxim un minut
ceva ce le place sau au în comun - un stil de muzică preferat la ambii, o mâncare pe care ambii
o preferă.
3.După un minut, profesorul sună din clopoțel, partenerii își mulțumesc, iar cercul exterior se
rotește spre dreapta oprindu-se la următorul partener. Perechile nou formate trebuie să
găsească o altă similaritate conform instrucțiunilor date de profesor. Se continuă în acest mod
până când membrii din cele două cercuri ajung la ultimul partener.
4.Când se ajunge la ultima pereche, profesorul va anunța elevii că regula se schimbă și că în
perechile nou formate vor trebui să găsească similarități sau diferențe, dar că acestea vor fi
exprimate nonverbal.

POVEȘTILE NOASTRE

Obiective : Crearea încrederii în propria persoană, crearea de oportunități pentru a se cunoaște

unul pe celălalt la nivel personal
Durata : 20-30 minute
Metode : conversația euristică
Materiale necesare : bilețele cu întrebări
Scenariul activității :
Elevii sunt așezați în cerc, iar profesorul adresează o întrebare. Fiecare elev își spune
povestea personală. După împărtășirea poveștilor personale, se va acorda timp pentru a
reflecta la experiența din timpul activității.
Exemple de întrebări :
*Care este povestea din spatele numelui tău? Cunoști motivul pentru care părinții tăi l-au ales?
Știi ce înseamnă? Ce crezi despre acest lucru? Ai fi vrut să ai alt nume, dacă da, care?
*Care a fost jucăria ta preferată când ai fost mic/ă?Unde se află acum? Ce amintiri te leagă de
acea jucărie?
*Ai realizat ceva ce te-a făcut să te simți mandru/ă? Ce anume și de ce te-a făcut să te simți
mândru /ă?
*Cum ar arăta vacanța de vară dacă ai putea alege să faci ceea ce vrei?
*Descrie o zi perfectă pentru tine.
*Care a fost cea mai dificilă experiență pentru tine?
 *Dacă ai avea posibilitatea să locuiești în altă parte, unde ai vrea să te muți și de ce?
Notă : O altă idee este ca elevii să noteze răspunsurile iar profesorul va citi toate răspunsurile
lor.