Sunteți pe pagina 1din 11

Test de evaluare nr.

2
Citiți un volum adresat strict curriculumului și realizați fișe de lectură conform
modelului de mai jos:

Lucrarea:
Paradigma Cuvinte Citate reprezentative Argumentarea Harta
curriculumului în cheie -minim cinci citate- alegerii conceptual
societatea citatelor ă
modernă și
postmodernă:
suport de curs
pentru specialișii
în curriculum
Autor: Gianina
Prodan
Editura: Brumar
Anul:2011

Capitolul 1. „ -istorie 1. „Istoria 1. Ne este


Modernitate şi -evoluție curriculumului este o explicat faptul
postmodernitate -curriculum amintire colectivă a că istoria
în domeniul - domeniului curriculumului
curriculumului ” modernitate curriculumului… reprezintă o
- Istoria curriculumului amintire
postmoderni ne ajută să înţelegem colectivă a
tate tradiţiile care au acestui
definit vieţile noastre domeniu și
profesionale şi faptul că istoria
personale. Această curriculumului
funcţie nu este doar o nu este doar o
chestiune practică… chestiune
este o substanţă a practică ci o
simţirii.” substanță a
2.„ Termenul de simțirii.
curriculum este 2. Ne este adus
consemnat pentru la cunoștință
prima data în cine a
documentele consemnat
universităţilor din pentru prima
Leiden (1582) şi dată termenul
Glasgow (1633). de curriculum.
Metamorfozarea
înţelesului termenului
de curriculum în
contextului
educaţional este
realizată de
cercetătorul american
David Hamilton
(1989).”
3. „Primele cărţi 3.Sunt aduse
referitoare la istoria informații
curriculumului au despre primele
apărut după anul cărți care au
1930. W. Shubert abordat istoria
numeşte aceste cărţi curriculumului și
„texte sinoptice” şi care a fost rolul
încearcă să le lor în
definească prin „a dezvoltarea
sumariza starea artei societății.
studiilor
curriculumului pentru
educatorul profesional
care intenţionează să
acorde efort deplin
spre dezvoltarea sau
erudiţia
curriculumului.”
4.„ Utilitatea socială şi 4. Ne este
economică avea ca explicat faptul
fundament că, curriculumul
curriculumul, mai a reprezentat
concret dezvoltarea fundamentul
curriculară. În acest unității sociale și
sens, au fost înfiinţate economice.
şcoli menite să creeze
egalizarea şi adaptarea
la societate, cu
obligativitatea ciclului
primar, numite
„common schools”.
5.„ Iniţiatorii mişcării 5. Sunt aduse
ştiinţifice în informații
curriculum, Franklinn despre inițiatorii
Bobbitt şi Werret mișcării
Charters, au dezvoltat științifice în
principii pentru domeniul
construcţia curriculumului și
curriculumului, despre
implicând scopuri, principiile pe
obiective, nevoi şi care ei le-au
experienţe de învăţare dezvoltat pentru
(pe care le-au numit construcția
activităţi). Potrivit curiculumului.
afirmaţiilor celor doi
pedagogi, selectarea
scopurilor este un
proces normativ, iar
selectarea activităţilor
presupune un proces
empiric.”
6.„ Anii 1950-1960 6. Gândirea
reprezintă perioada de curriculară a
vârf a pozitivismului şi atins apogeul în
structuralismului în anii 1950-1960,
gândirea curriculară. triumfând
Structura disciplinelor structura
a triumfat, susţinând o disciplinelor.
proliferare a design-
urilor curriculare
influenţate adesea de
psihologia
comportamentală.”
Capitolul 2. -paradigmă 1.„ Teoria 1.Ne este
„Constructul de -modificare curriculumului explicat care
paradigmă şi -metode soluţionează probleme este rolul teoriei
accepţiunile sale -„filosofia de ordin practic din curriculumului
în domeniul științei” domeniul educaţional, cu accent pus pe
curriculumulu ” -comjnitate iar analiza diferitelor domeniul
științifică concepţii curriculare educației.
Curriculum transcede planul
-evoluție practicii educaţionale,
înscriindu-se în
perspectiva filozofiei
ştiinţelor educaţiei. ”
2.„ O modalitate 2.Constructul de
eficientă de a investiga paradigmă
evoluţia conceptelor reprezintă o
diferitelor ramuri ale modalitate
ştiinţelor, a căror eficientă de a
utilitate o vom investiga
examina şi pentru evoluția
prezenta lucrare, este conceptelor
cea propusă de diferitelor
Thomas Kuhn prin ramuri ale
intermediul științelor.
constructului de
paradigmă.”
3.„ Utilizând 3.Ne este
constructul de explicat ce
paradigmă, chiar şi înseamnă
într-o variantă filosofia-
modificată pentru a știință(o teorie
analiza concepţii despre o altă
curriculare, ne situam teorie).
în planul filosofiei
ştiinţei, o meta-teorie
(o teorie despre o altă
teorie) care are drept
sarcină analiza
procedeelor şi
conceptelor ştiinţelor
particulare.”
4.„ Conceptul de 4. Ne este adus
paradigmă va fi la cunoștință
reanalizat de T. Kuhn faptul că era
într-un postscriptum necesară
din 1969 în care se desparțirea
sugerează utilitatea conceptului de
despărţirii conceptului paradigmă de
de paradigmă de noțiunea de
noţiunea de comunitate
comunitate ştiinţifică. științifică
Autorul consideră întrucât autorul
propria carte ca fiind T. Kuhn
afectată de două consideră că
sensuri diferite ale propria sa
conceptului de lucrare a fost
paradigmă. Primul afectată de
sens, cel sociologic, două sensuri
consideră paradigma diferite ale
„o întreagă constelaţie conceptului de
de convingeri, valori, paradigmă.
metode etc.,
împărtăşite de
membrii unei
comunităţi”. Al doilea
sens consideră
paradigmele ca
realizări exemplare ale
trecutului.”
5.„ W. Pinar şi 5.Ne este adus
colaboratorii la cunoștință
analizează existenţa faptul că W.
unei paradigme în Pinar a
domeniul considerat inițial
curriculumului pornind că, conceptul de
de la accepţiunea dezvoltare al
restrânsă a lui T. Kuhn. curriculumului
Potrivit acestei abordat de Tyler
accepţiuni, pedagogii nu reprezintă o
constată că paradigmă
„Raţionalul” lui Tyler şi legitimă,
conceptul de ajungând
dezvoltare a ulterior să
curriculumului nu considere că
reprezintă o este o
paradigmă legitimă. paradigmă
Ulterior ajung la legitimă a
concluzia că, perioadei
acceptând o definiţie moderne.
mai largă a
paradigmei, „munca
lui Tyler se califică în
mod sigur”, fiind
considerată drept
paradigmă legitimă a
perioadei moderne.”
Capitolul 3. -concepție 1.„ În ultima sa carte, 1.Ne sunt
„Analiza tehnico- „Curriculum of explicate cele
concepţiilor științifică Modern patru idei pe
curriculare -tradiție de Education”183, F. care F.Bobbitt
devenite cercetare Bobbitt şi-a schimbat le-a dezvoltat în
paradigme ale -curriculum concepţia curriculară ultima sa lucrare
perioadei - prin dezvoltarea a cu referire la
moderne şi patru idei esenţiale: concepția sa
postmoderne.” - accentuarea curriculara.
importanţei educaţiei
generale,
- imposibilitatea de a
predetermina vieţile
viitoare şi rolurile
educabililor,
- nevoia şcolilor de a
dezvolta mai mult
intelectul elevilor,
decât pregătirea
pentru muncă, în sens
limitat, tehnic,
- respectul pentru
autorii clasici ai
„Marilor Cărţi” din
tradiţia occidentală. „
2.„ În concepţia 2.Autorul
pedagogului, educaţia consideră ca
generală (formală) educația
trebuie să se realizeze generală
până la vârsta de 18 la (formală)
20 ani. La această trebuie să se
vârstă elevii posedă realizeze pâna la
resursele intelectuale 18-20 ani,
cu ajutorul cărora pot aceasta fiind
lua decizii personale vârsta la care
privind rolurile elevii pot lua
viitoare.” propriile decizii.
3.„ Prima problemă 3.Ne este adusă
abordată de către F. la cunoștință
Bobibtt se referă la definița
definirea curriculumului
curriculumului. În în concepția
concepţia sa, autorului F.
curriculumul este Bobbitt.
definit în două
moduri: a) „întregul
lanţ de experienţe,
dirijate şi nedirijate,
implicate în formarea
abilităţilor individului”
şi b) „seria
experienţelor de
conştiinţă dirijare prin
instruire, folosite de
către şcoală pentru a
completa şi
perfecţiona formarea”
4. „Viziunea lui J. 4. Ne este adusă
Dewey asupra șa cunoștință
curriculumului este viziunea
extinsă dincolo de autorului J.
contextul formal, Dewey despre
deoarece problemele curriculum, el
curriculumului sunt considerând că
deschise. Teoria sa problemele
este descriptivă. curriculumului
Scopul acesteia nu sunt deschise,
este de a planifica cel teoria lui fiind
mai bun curriculum, ci una descriptivă.
de a descoperi
continuu dezvoltarea
şi înţelegerea.
Curriculumul
presupune căi multiple
şi complexe prin care
persoanele iau decizii
practice privitoare la
vieţile lor. Investigaţia
practică determină
procedurile de
dezvoltare a
curriculumului.”

Capitolul 4. -concepție 1.„ Analiza istorică a 1.Ne este adusă


„Concepţii curriculară sensurilor la cunoștință
curriculare ale -practică curriculumului este concepția
unor experţi din curriculară irelevantă pentru A. autoarei A. Ilica
România.” -cultură Ilica, din moment ce pentru care
curriculară până în prezent nu s-a analiza istorică a
-sistem concretizat nici o sensurilor
educațional definiţie, acceptată, curriculumului
- „capabilă să onoreze o este irelevantă,
fişă de dicţionar”. În întrucât până în
opinia sa, cuvântul prezent nu s-a
„curriculum” ne concretizat nici
conduce spre un o definiție.
„exotism” conceptual
şi metodologic, din
cauza identităţii sale
insuficient de
conturate „din punct
de vedere lingvistic ori
semantic”, demers
firesc din perspectivă
postmodernă.”
2.„ Apreciat ca fiind un 2. Ne este adusă
expert educaţional la cunoștință
care dovedeşte concepția
responsabilitate şi autorului Sorin
consistenţă asupra Cristea despre
sensului conceptelor problematica
cu care operează în curriculumului,
discursurile sale, el abordând
profesorul universitar conceptul de
Sorin Cristea, autorul curriculum din
mai multor lucrări cu două
deschidere spre perspective.
problematica teoriei
curriculumului,
abordează conceptul
de curriculum din
două perspective:
a. „curriculum ca
paradigmă, respectiv
ca model de abordare
a pedagogiei, cu
referire la teoria
curriculumului, în
calitate de teorie a
proiectării educaţiei şi
instruirii;
b. curriculum ca
proiect pedagogic
specific, superior prin
modul de abordare a
componentelor
structurale şi a
contextului de
realizare, în consens
cu paradigma
curriculumului”.
3. Ne este
3. „M. Bocoş
explicat faptul
accentuează
că M. Bocoș
importanţa „inversării
accentuează
rolurilor conţinuturilor
importanța
curriculare şi ale
inversării
finalităţilor
rolurilor
educaţionale” pentru
asigurarea eficienţei conținuturilor
produselor curriculare. curriculare și ale
În acest sens, expertul finalităților
clarifică rolul educaționale.
conţinuturilor, acestea
fiind „vehicule pe care
le utilizăm pentru
atingerea finalităţilor
dorite şi nu ca scop în
sine”.
4.„ În viziunea 4.Ne este adusă
pedagogului Ion la cunoștință
Negreţ Dobridor concepția
drama postmodernă pedagogiului
va determina Negreț Dobridor
reconsiderarea despre
axiologică a curriculum care,
curriculumului. el consideră ca
Accentul va fi pus pe va fi
formarea integrală a reconsiderat în
personalităţii umane. contextul
Astfel, pedagogul dramei
român propune un postmoderne.
curriculum centrat pe
valori, cu referire la
marile valori ale
filozofiei antice,
asociate cu modelul
Paideia.”
5.„ Pentru pedagogul 5.Ne este adusă
român I. Cerghit, la cunoștință
valorile reprezintă axa concepția
conţinutului pedagogului I.
învăţământului. Cerghit despre
Frumosul, adevărul, conținutul
binele, învăţarea, învățământului,
democraţia constituie el considerând
repere stabile ale că frumosul,
dezvoltării societăţii, adevărul,
ştiinţei, culturii. Un binele,învățarea
conţinut educaţional , democrația
modern accentuează reprezentând
civismul, formarea repere stabile
omului cetăţean.” ale dezvoltării
societății,
științei, culturii.