Baze Date

DOCUMENTARE ùI UTILIZAREA BAZELOR DE DATE
ID
I. InformaĠii generale
• Date de identificare a cursului
Date de contact ale titularului de curs: Date de identificare curs úi contact tutori:
Nume: Lect.univ.dr. Cătălin Glava DOCUMENTARE ùI UTILIZAREA

BAZELOR DE DATE
Birou: Cluj-Napoca, str. Sindicatelor, nr. 7,
clădirea Pedagogica, cb. 20 Cod PED 2319
Telefon: 0264598814, int. 6113 Anul II, sem. III
Fax: 0264590559 Curs opĠional
E-mail: catalinglava@yahoo.com Tutori:

Referent Ciprian Baciu
ConsultaĠii: Miercuri, ora 10-12 bacip_99@yahoo.com
• CondiĠionări úi cunoútinĠe prerechizite

Fundamentele pedagogiei, Tehnologia informaĠiei úi comunicării, Teoria úi metodologia
curriculum-ului
• Descrierea cursului
Disciplina Documentare úi utilizarea bazelor de date este o disciplină opĠională care îúi
propune formarea la studenĠi a abilităĠilor de construire, utilizare úi actualizare a bazelor de date, a
abilităĠilor de colectare a informaĠiilor specifice despre comunitate, úcoală úi familie, a celor de
realizare a unor studii de caz, a capacităĠii de documentare a evenimentelor ce au loc în úcoală úi
comunitate. Abordarea temelor se va realiza într-o manieră activizantă, studenĠii fiind antrenaĠi în
rezolvarea de sarcini practice úi în construcĠia unui portofoliu personal cu materiale de documentare
úi cunoaútere a situaĠiilor úcolare.
Obiective:
- Formarea competenĠelor de utilizare a unor baze de date;
- Formarea deprinderilor de documentare úi de utilizare a instrumentelor specifice muncii de
documnetarist;
- Crearea principalelor deprinderi de management al unei baze de date.
• Organizarea temelor în cadrul cursului

Cursul este organizat pe module, fiecare modul este destinat analizei unor teme
fundamentale din domeniul bazelor de date.
Modulul 1 Baze de date: definirea termenilor de bază, sistemul informaĠional, colectarea

datelor, actualitarea bazei de date.
1
Modulul 2 Rolul úi sarcinile cadrului didactic privind documentarea úi accesarea bazelor de
date.
Modulul 3 Metode de documentare úi cunoaútere aflate la îndemâna cadrului didactic.
a. Metode de cunoaútere prin analiza conduitei úi a activităĠii: metoda observaĠiei,

metoda analizei produselor activităĠii, metoda biografică, metoda studiului de caz,
metoda analizei documentelor curriculare úi a altor documente úcolare.
b. Metode de reflecĠie: jurnalele de reflecĠie.
c. Metode de cunoaútere care solicită colaborarea subiectului: metoda convorbirii,

chestionarul, interviul, focus-grupul.
d. Metode úi tehnici de organizare a informaĠiei: fiúa de caracterizare

psihopedagogică, dosarul individual.
• Formatul úi tipul activităĠilor implicate de curs

Structura cursului presupune parcurgerea tuturor temelor prezentate úi realizarea produselor finale.
Tipurile de activităĠi ce vor fi abordate în cadrul cursului sunt: proiecte de grup, discuĠii pe anumite
teme pe forum, sesiuni de consultaĠii faĠă în faĠă, lucrări de laborator în cabinetul de informatică.
Fiecare sarcină este obligatorie úi parcurgerea lor asigură promovarea examenului.
• Materiale bibliografice obligatorii
Chiú, V., (2001), Activitatea profesorului între curriculum úi evaluare, Ed. Presa Universitară
Clujeană, Cluj-Napoca
Chiú, V., (2005), Pedagogia contemporană – pedagogia pentru competenĠe. Ed. Presa Universitară
MECT, UNICEF (2003)- Parteneriatul Strategic dintre MECT úi UNICEF în educaĠia copiilor
rromi. Realizări úi perspective, Ed. VANEMONDE, Bucureúti
MEC, ISE (2002), ÎnvăĠământul rural din România. CondiĠii, probleme úi strategii de dezvoltare,
Bucureúti
• Materiale úi instrumente necesare pentru curs

Materialele utilizate în cadrul activităĠilor: retroproiector, videoproiector, bibliografie
• Calendar al cursului
Pe parcursul semestrului vor fi organizate doua întâlniri cu studentii, în cadrul
Facultatii de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, Cladirea Pedagogica din Cluj-Napoca, str.
Sindicatelor nr. 7.
Modulele Activitati premergatoare Asteptari fata de Sarcini de

abordate studenti lucru*
Întâlnirea 1, 2 Efectuarea următoarelor Disponibilitate 1. RealizaĠi
I exerciĠii: pentru participare un referat
1. Reactualizarea activa si pe tema
cunoútinĠelor referitoare la interactiva. „Baze de
redactare de text, organizarea date”.
2
datelor úi managementul
informaĠiilor.
Întâlnirea 3 Efectuarea următoarelor Disponibilitate 1. RealizaĠi
II exerciĠii: o bază de
pentru participare
1. Reactualizarea activa si date după
cunoútinĠelor referitoare la interactiva. modelul
cunoaúterea personalităĠii elevilor. oferit în
suportul de
curs.
* Sarcinile de lucru condiĠioneaza prezentarea la examenul scris. De aceea, ele vor fi predate
înainte de data la care este fixat acesta.
• Politica de evaluare úi notare (orientativ - 1 pagină)

Evaluarea finala se va realiza sub forma unui examen scris, în care vor fi verificate si notate
achizitiile teoretice si practice ale studentilor.
Intrarea la examenul final este conditionata de elaborarea sarcinilor de lucru de laborator prezentate
mai sus si de predarea produselor elaborate. Aceste produse vor fi pastrate de studenti pâna la
acordarea notei finale.
În cadrul evaluarii scrise se vor evalua:
- pentru notele 5-6: definirea conceptelor specifice bazelor de date.
- pentru notele 7-8: oferirea de descrieri, clasificari, exemplificari, ilustrari,
analize critice, corelatii.
- pentru notele 9-10: oferirea de descrieri, clasificari, exemplificari, ilustrari,
analize critice, corelatii, cu valorificarea creativitatii studentului.
Pe parcursul semestrului, în cadrul celor doua întâlniri organizate, se va realiza o
evaluare formativa continua, bazata pe observarea comportamentului studentilor, pe calitatea
interventiilor lor în discutii, pe consistenta reflectiilor personale, pe pertinenta problemelor puse în
discutie, pe modalitatile de rezolvare a problemelor, pe solutiile propuse. De asemenea, se vor
evalua formativ produsele elaborate de studenĠi la finalul semestrului.
StudenĠii vor primi feed-back la sarcinile realizate prin e-mail de la tutori, prin
comunicare directa pentru cei ce solicita acest feed-back, precum si pe forumul de discutii.
Studentii se pot prezenta la examen de marire a notei, în conformitate Regulamentele Facultatii de
Psihologie si Stiinte ale Educatiei.
• Elemente de deontologie academică

Cursul si activitatile aferente lui (întâlnirile, examenul, discutiile organizate direct
sau pe forum) încurajeaza interactiunile umane si comportamentele colegiale, corecte,
fairplay, bazate pe respect reciproc si decenta.
Relatiile dintre cadrul didactic si studenti vor fi de tip democratic, astfel încât ele
sa favorizeze implicarea activa si interactiva a studentilor în activitatile educationale si sa asigure
premisele unei instruiri si autoinstruiri eficiente.
• StudenĠi cu dizabilităĠi
Studentii cu dizabilitati pot urma cursul în modalitati cât mai apropriate de nevoile lor, identificate
împreuna cu cadrul didactic, căruia i se pot trimite mesaje email.
• Strategii de studiu recomandate

Pentru studierea acestui curs sunt necesare aproximativ 2 ore de studiu pentru fiecare modul úi 4 ore
destinate realizării produselor finale.
3
II. Suportul de curs propriu-zis
Cursul este structurat pe 3 module care, la rândul lor, vor fi organizate după cum
urmează:
MODULUL 1 BAZE DE DATE: DEFINIREA TERMENILOR DE BAZĂ,

SISTEMUL INFORMAğIONAL, COLECTAREA DATELOR,
ACTUALITAREA BAZEI DE DATE
• Scopul úi obiectivele
- formarea competenĠelor de operare cu terminologia specifică documentării úi bazelor de

date;
- dezvoltarea competenĠelor de utilizarea conceptelor cheie din bazele d edate.
• Scurtă recapitulare a conceptelor prezentate anterior

Conceptele premergătoare sunt: informaĠie, date, baze de date.
• Schema logică a modului
- InformaĠia
- Date
- Circuit informaĠional
- Baze de date
• ConĠinutul informaĠional detaliat
I. Baze de date: definirea termenilor de bază, sistemul informaĠional, colectarea datelor,

actualitarea bazei de date
InformaĠiile sunt necesare pentru a cunoaúte în permanenĠă starea unui sistem úi pentru a
evalua corect influenĠele mediului extern asupra acestuia.
Toate aceste informaĠii se pot obĠine prin intermediul sistemului informaĠional care
presupune:
Ź Culegere de date
Ź Prelucrarea datelor
Ź Interpretarea datelor
Ź Transmiterea informaĠiilor
Ź Luarea deciziilor
Sistemul informaĠional este ansamblu de date, informaĠii, circuite de transmitere úi
proceduri de culegere, prelucrarea úi păstrarea informaĠiilor.
Un sistem informaĠional presupune existenĠa:
Ź Fluxului informaĠional
Ź ReĠelei informaĠionale
Scopul sistemului informaĠional este acela de a obĠine, selecĠiona, prelucra, utiliza úi
transmite acele informaĠii cu ajutorul cărora se pot exercita în cele mai bune condiĠii rolurile
mediatorului în vederea atingerii obiectivelor acestora.
Elementele componente ale unui sistem informaĠional sunt:
Ź Datele
4
Ź InformaĠiile
Ź Circuitul informaĠional
Data - descrie cu ajutorul cifrelor sau a unor simboluri a unui obiect, fenomen, proces, de
regulă în urma unei operaĠii de măsurare a acestora. De exemplu când se cer date despre o clasă de
elevi acestea se referă la număr de elevi, repartiĠie pe sexe, situaĠie la învăĠătură (promovat,
corigent).
InformaĠia – data sau ansamblu de date care furnizează cunoútinĠe noi celui interesat de un
obiect, fenomen, proces, activitate, semnificaĠie rezultată din procesul de prelucrare a datelor, o
útire care aduce o noutate despre un obiect, fenomen, proces, activitate.
InformaĠiile se regăsesc în legi, ordine, hotărîri ale guvernului, regulamente, planuri de
învăĠămînt, cataloage, orare, registre matricole, manuale. Ele pot fi transmise oral ( telefon, radio),
scris ( fax, e-mail), audiovizual(TV).
Pentru a fi utile informaĠiile trebuie să îndeplinească anumite cerinĠe:
- să fie adevărate
- să fie actuale
- să fie semnificative
- să fie clare úi precise
- să fie utile
- să fie verificabile
- să fie complete.
Circuitul informaĠional este traseul pe care circulă o informaĠie. Într-o úcoală informaĠia
poate veni din exterior ( minister, inspectorat, părinĠi, comunitate) sau din interior ( elevi, profesori,
personal TESA)..
Culegerea informaĠiilor se poate face prin observare directă úi consemnarea în caiete sau
formulare speciale, prin înregistrări pe bandă magnetică sau peliculă fotografică dar úi prin
interviuri, chestionare, consultarea documentelor, focus – grup, studiu de caz.
Prelucrarea informaĠiilor se face cu ajutorul calculatorului sau prin interpretări ale

chestionarelor, jurnale de reflecĠie, fiúe de monitorizare, arhivare.
Procedurile de prelucrare se aleg în funcĠie de volumul úi natura informaĠiilor, de mijloacele
tehnice din dotare, de timpul disponibil pentru analiză úi prelucrare,de scopul în care sunt utilizate
informaĠiile, de costuri etc.
Sistemul informaĠional are funcĠia de a organiza o BAZĂ DE DATE úi informaĠii pentru
îndeplinirea unui obiectiv propus.
BAZA DE DATE reprezintă o modalitate de stocare a unor informaĠii ( date ) sub forma
unei colecĠii organizate, sistematizate, care permite regăsirea acestora după mai multe criterii de
căutare.
Utilizarea bazei de date prezintă o serie de avantaje:
Ź introducerea unitară a datelor
Ź regăsirea datelor după diferite criterii
Ź stocarea datelor pentru o perioadă lungă de timp
Ź îmbunătăĠirea bazei atunci când este nevoie
Ź inregistrarea informaĠiei doar o singură dată
Ź útergerea cu uúurinĠă a inregistrărilor greúite
Ź folosirea bazei de date de mai mulĠi utilizatori
Ź obĠinerea unei evidenĠe clare
Ź urmărirea eficientă a schimbărilor petrecute.
O bază de date este structurată sub forma unor tabele logice în care să găseúti rapid
informaĠia.
Datele se vor introduce de către persoanele care lucrează, utilizează baza de date, pentru că
important este ca toate înregistrările să se facă în acelaúi fel, sau să nu se introducă aceleaúi date de
5
mai multe ori, sau să se facă anumite erori. Este bine să se protejeze baza de date astfel încăt nimeni
să nu aibă posibilitatea să modifice sau să distrugă datele.
O bază de date trebuie actualizată ori de câte ori este nevoie.
• Sumar
Modulul 1 prezintă delimitări conceptuale fundamentale în domeniul bazelor de date. Au

fost trecute în revistă conceptele: bază de date, informaĠii, date, circuit informaĠional.
• Sarcini úi teme ce vor fi notate
1. Realizarea unei baze de date primare pentru organizarea informaĠiilor obĠinute într-un joc
de autocunoaútere aplicat (vezi anexa 6).
• Bibliografie modul
Bucureúti
6
MODULUL 2 ROLUL ùI SARCINILE CADRULUI DIDACTIC
PRIVIND DOCUMENTAREA ùI ACCESAREA BAZELOR DE
DATE
- analiza rolului cadrului didactic în ceea ce priveúte alcătuirea unor baze de date;
- înĠelegerea sarcinilor care-i revin cadrului didactic pentru a realiza bazele d edate
necesare.

Rolul cadrului didactic
II. Rolul úi sarcinile cadrului didactic privind documentarea úi accesarea

bazelor de date
Pentru a realiza o activitate coerentă, cadrul didactic este obligat să se antreneze în activităĠi
de documentare úi de arhivare a datelor, pentru a fi capabil să informeze úcoala, familia úi
comunitatea cu privire la specificul úi complexitatea situaĠiilor pe care le are în atenĠie. În acest
sens, rolul lui este să:
Ź Arhiveze documente relevante cu privire la activitatea sa, alcătuind o bază de
date menĠionată în fiúa postului.
Ź Analizeze documentele din úcoală úi să identifice pe baza acestei analize
soluĠiile optime de intervenĠie.
Ź Cunoască politicile din domeniul social úi educaĠional pe care le
implementeazăúi facilităĠile oferite de acestea.
Ź Cunoască politica úcolii úi să o prezinte familiei úi comunităĠii.
Ź Să realizeze studii de caz úi să informeze personalul úcolii cu privire la
situaĠiile particulare úi problemele elevilor.
În activitatea sa de documentare, cadrul didactic va alcătui atât documente de natură
cantitativă (baze de date), cît úi unele de natură calitativă (ex.: studii de caz, jurnale de reflecĠie)
Instrumentele de sprijin ale cadrului didactic în acĠiunea sa de documentare
prevăzute în descrierea profilului de activitate a lui sunt:
Ź Caietul úcolii úi al comunităĠii úi
Ź Planul individual de formare
Caietul úcolii úi al comunităĠii va avea un conĠinut minimal care va cuprinde:

1. InformaĠii de contact despre úcoală
- numele úcolii
- numele directorilor
- adresa poútală
- telefon
- fax
7
- email
2. Descriere detaliată a rolului cadrului didactic
- fiúa postului
- detalii de contact
3. InformaĠii despre úcoală ca instituĠie
- managementul úcolii
- regulamente interne
- descrierea curriculumului
- o scurtă istorie a úcolii
- o descriere úi o scurtă istorie a comunităĠii
- relaĠia úcoală-comunitate, detalii despre conducerea úcolii, consiliul úcolii, organisme
reprezentative ale părinĠilor, elevilor, zilele úcolii, alte acĠiuni specifice ale úcolii
- detalii cu privire la activităĠile extracurriculare organizate de úcoală, ONG-uri, biserică sau alte
organizaĠii din comunitate
- studii de caz úi alte exemple de bună practică din úcoală, detalii despre aspecte sociale,
curriculare sau orice alte realizări comune ale úcolii – comunităĠii
Caietul úcolii úi comunităĠii are o adresabilitate diversă, el constituind o sursă de informare

foarte valoroasă din acest punct de vedere
Planul individual de formare cuprinde:

1. familiarizarea cu aplicarea politicii educaĠionale la nivelul úcolii unde îúi desfăúoară activitatea
mediatorul úcolar
2. familiarizare cu resursele úcolii
3. prezentarea personalului úcolii de către director, a cadrului didactic, a rolului úi activităĠii
specifice a acestuia în úcoală
4. calendarul întâlnirilor cu ONG-uri, autorităĠi locale, reprezentanĠii comunităĠii, reprezentanĠi ai
părinĠilor, reprezentanĠi ai elevilor
5. timpul alocat, calendarul activităĠilor de formare în clasă (classroom based training)
6. timpul alocat, calendarul activităĠilor de formare “on the job”
7. timpul alocat, calendarul activităĠilor de formare ECDL / ICT
8. timpul alocat, calendarul activităĠilor de dezvoltare a School Handbook
• Sumar
Modulul 2 a analizat rolul úi sarcinile cadrului didactic în ceea ce priveúte organizarea unor
baze de date.

ExerciĠii:
1. Analiza importanĠei rolurilor care presupun documentare, pentru înĠelegerea
implicaĠiilor practice ale acestora
2. Analiza componentelor caietului úcolii úi al comunităĠii úi identificarea diverselor
surse de informare necesare a fi accesate pentru completarea caietului
• Bibliografie modul
Bucureúti
8
MODULUL 3 METODE DE DOCUMENTARE ùI CUNOAùTERE
AFLATE LA ÎNDEMÂNA CADRULUI DIDACTIC.
A. Metode de cunoaútere prin analiza conduitei úi a activităĠii: metoda observaĠiei,

metoda analizei produselor activităĠii, metoda biografică, metoda studiului de
caz, metoda analizei documentelor curriculare úi a altor documente úcolare
B. Metode de reflecĠie: jurnalele de reflecĠie
C. Metode de cunoaútere care solicită colaborarea subiectului: metoda convorbirii,
chestionarul, interviul, focus-grupul.
D. Metode úi tehnici de organizare a informaĠiei: fiúa de caracterizare
- transmiterea informaĠiilor fundamentale referitoare la metodologia utilizată în domeniul

documentării úi al bazelor de date;
- formare competenĠelor de utilizare a metodelor mai sus amintite.

- Metode de documentare úi cunoaútere aflate la îndemâna cadrului didactic

- Metode de cunoaútere prin analiza conduitei úi a activităĠii: metoda
observaĠiei, metoda analizei produselor activităĠii, metoda biografică, metoda
studiului de caz, metoda analizei documentelor curriculare úi a altor documente
úcolare
- Metode de reflecĠie: jurnalele de reflecĠie
- Metode de cunoaútere care solicită colaborarea subiectului: metoda
convorbirii, chestionarul, interviul, focus-grupul.
- Metode úi tehnici de organizare a informaĠiei: fiúa de caracterizare
III. Metode de documentare úi cunoaútere aflate la îndemâna mediatorului úcolar
A. Metode de cunoaútere prin analiza conduitei úi a activităĠii
a. Metoda observaĠiei
Ca metodă de-sine-stătătoare, dar úi ca element constitutiv al altor metode, observaĠia este

indispensabilă oricărei tendinĠe de a descifra empiric sau útiinĠific dominantele personalităĠii în
formare. O anumită formă a observaĠiei apare în mod spontan în comportamentul didactic al
educatorului care urmăreúte, mai mult sau mai puĠin intenĠionat, manifestările elevilor concomitent
cu activitatea instructivă. În cunoaúterea sistematică se pune însă problema reducerii a cât mai mult
din subiectivismul căruia îi este oricum tributară observaĠia. Acest lucru se poate obĠine doar în
cadrul observaĠiei sistematice care presupune consemnarea metodică, fidelă úi intenĠionată a
9
diferitelor manifestări de comportament, individual sau colectiv, aúa cum se prezintă ele în fluxul
lor natural de manifestare. Acestă formă de observare útiinĠifică presupune:
- stabilirea unei ipoteze, a unui plan de observaĠie obiectivat în una sau mai multe fiúe care
descriu itemii ce vor face obiectul observaĠiei;
- realizarea sistematică a observaĠiei conform planului, eventual utilizarea unor mijloace
tehnice de înregistrare a datelor, confruntarea úi ordonarea periodică a fiúelor de observaĠie, lucru ce
poate stârni noi puncte de interes, întrebări, ipoteze;
- prelucrarea úi interpretarea datelor obĠinute, coroborarea acestora cu informaĠii obĠinute
prin alte metode de investigaĠie, eventual reluarea observaĠiei după o perioadă de timp.
U. ùchiopu (1997) listează domeniile de interes pentru obsevarea pe care cadrul didactic o
iniĠiază:
• Analiza observativă a situaĠiilor semnificative ale vârstei;
• Analiza implicaĠiilor comportamentale, afective, morale, relaĠionale în situaĠia pe care o
traversează copilul;
• Efectele de adaptare în angajarea în situaĠii (inclusiv inteligenĠa, afectivitatea, imaginaĠia úi
voinĠa);
• Efectele de reflux (ex. reacĠii de fugă, refuz, respingere) úi implicit de integrare adaptativă
complexă (învăĠare) ce se constituie.
Copiii de vârste mici dezvăluie cu destul de multă uúurinĠă stările psihologice pe care le
traversează. Ei nu sunt capabili să le explice sau descrie suficient, dar oferă în activitatea zilnică o
bogăĠie de date comportamentale uúor de decodat de către un observator atent. În plus cadrul
didactic poate provoca situaĠii investigative, realizând mici experimente, variind datele contextului
sau, mai simplu, punând întrebări la timpul potrivit, integrate, pe cât posibi în câmpul de activităĠi
ce-i interesează pe elevii.
b. Metoda analizei produselor activităĠii
Produsele activităĠii copiilor reprezintă o sinteză a fondului informaĠional úi a celui

aptitudinal úi în acelaúi timp, o reflectare structurilor intelectuale, afective, volitive úi psihomotorii
proprii acestora. Analiza activităĠii unei persoane úi a realizărilor obĠinute prin această activitate
poate conduce spre obĠinerea a două categorii de informaĠii: prima se referă la constatarea nivelului
normal de activitate sau a priceperilor úi competenĠelor expectate pentru un anumit nivel de
dezvoltare. In această direcĠie, investigaĠia va urmări identificarea elementelor care sunt comune
unei populaĠii date úi în funcĠie de acestea se face o evaluare a abaterilor pozitive sau negative de la
normă. Această evaluare se poate referi atât la calitate lucrării în ansamblu, cât úi la anumite aspecte
de reflectare a psihicului sau tehnice, de detaliu.
A doua categorie de informaĠii presupune identificarea unor caracteristici specifice
autorului lucrării: caracteristici de personalitate, valoarea lor úi echilibrul dintre ele.
Copilul îúi proiectează fără rezerve în toate activităĠile pe care le întreprinde úi în produsele
acestor activităĠi bogăĠia de gânduri, trăiri, înclinaĠii, dorinĠe, capacităĠi, atitudini, dar úi nevoi,
frustrări, tensiuni, conflicte trăite intens.
La fel de importantă úi poate mai bogată în informaĠii ca úi “citirea” produselor activităĠii
este urmărirea procesului prin care se conturează úi desăvârúeúte o lucrare (Holban, I. 1978).
Astfel, alegerea temei implică prezenĠa unor înclinaĠii, modul de lucru reflectă temperamentul,
atitudinea faĠă de lucru úi lucrare - caracterul úi interesul, trăirile emoĠionale, organizarea - stilul de
muncă úi capacităĠile de monitorizare úi control a activităĠii. Datele obĠinute din ambele tipuri de
analize trebuie interpretate luând în considerare un ansamblu de factori, în afara celui amintit deja,
al nivelului mediu specific vârstei: factori dependenĠi de persoană: dispoziĠie de moment, experienĠă
10
deviaĠă) úi de mediu (condiĠii de lucru, materiale úi instrumente avute la dispoziĠie, posibilităĠi de
informare).
c. Metoda biografică
Metoda biografică nu se limitează la a presupune înregistrarea cronologică a datelor,

evenimentelor din viaĠa unui individ, la listarea persoanelor semnificative úi a relaĠiilor acestuia cu
ele. Aplicarea metodei biografice porneúte de la această acumulare de date, care se poate face în
úcoală, în timp sau prin intermediul anamnezei, însă ea trebuie să meargă în direcĠia utilizării
datelor biografiei pentru prelucrarea úi interpretarea informaĠiilor obĠinute prin alte demersuri
investigative. Metoda biografică are la bază principiul cauzalităĠii (Holban, 1978); structurile
psihice ascund în coloratura lor rezultatul unor acĠiuni ale factorilor de mediu. Utilizând această
metodă, cadrul didactic îúi propune să identifice factorii (úi interacĠiunile dintre aceútia) care au
condiĠionat anumite configuraĠii psihice úi să expliciteze aceste structuri prin intermediul relaĠiilor
lor cu faptele naturale de viaĠă. ùi odată ce căutarea explicaĠiior presupune prelucrarea de
informaĠii, utilizarea metodei biografice implică un salt calitativ, de la stadiul informaĠional, la
stadiul interpretării, ceea ce reprezintă o provocare pentru cadrul didactic.
d. Metoda studiului de caz
Metoda studiului de caz este o metodă de cercetare úi intervenĠie psihopedagogică. Cazul

reprezintă o exprienĠă sau o situaĠie particulară, de multe ori o situaĠie problemă care este studiată
intensiv pentru o anumită perioadă de timp.
Studiul de caz este o investigaĠie intensivă, concretă a unui fenomen în contextul de
viaĠă real, bazată pe surse multiple de date
Tipuri de cazuri ( după I Radu, 2003)
După obiectul analizei
- studii de caz singulare/ simple – obiectul analizei este un fenomen singular. Ex.: ( după M.
Bocoú, 2003): situaĠia unui elev bun/ slab, a unuia cu dificultăĠi de adaptare úcolară, a unui elev
care traversează o perioadă dificilă din punczt de vedere afectiv, situaĠia unei clase, a unui grup ,
a unei instituĠii etc., un eveniment semnificativ, o decizie etc.
- Studii de caz multiple – obiectul analizei îl constituie mai multe persoane, instituĠii, decizii,
evenimentecare se încadrează într-o anumită categorie Ex.( după M. Bocoú, 2003): modalităĠile
de construire a curriculumului la decizia úcolii, reacĠia mai mulor instituĠii educaĠionale la o
decizie de politică educaĠională impuseă de minister, poziĠia mai multor instituĠii de învăĠământ
faĠă de integrarea
Exemplu de caz de tip singular:
Eleva R.A. provine dintr-o familie cu posibilităĠi materiale foarte reduse. Mama, de etnie romă este
în prezent la închisoare. Tatăl, român, a îngrijit copiii o vreme după intrarea mamei la închisoare.
După cîteva luni, a fost evacuat din apartamentul în care locuiau. Aunci tatăl a fost nevoit să îúi
ducă copiii la Leagăn, de unde a fost luată în plasament familial. În anul următor fetiĠa R.A a fost
selectată pentru úcoala de gimnastică de la Deva, fapt care a motivat-o foarte mult. Însă, după o
vreme, tatăl fetiĠei a început să o viziteze la úcoală, und făcea scandal, o lua de la program, aúa că
până la urmă fetiĠa a fost exclusă din úcoală úi a revenit în plasament familial. Însă tatăl a continuat
să vină în vizite neanunĠate úi, mai mult, adesea ia fetiĠa úi o pune să cerúească pe străzi sau în tren.
11
e. Metoda analizei documentelor curriculare úi a altor documente úcolare
Această metodă presupune analiza din perspectiva anumitor parametri, subiecte de interes a datelor
oferite de:
- Documentele curriculare oficiale: Curriculum NaĠional pentru învăĠământul obligatoriu. Cadru
de referinĠă; Planurile- cadru de învăĠământ pentru clasele I- XII/XIII; Programele úcolare;
ghidurile, îndrumătoarele, normele metodologice úi materialele suport; manualele alternative
- Diferitele documente úcolare care permit colectarea de date concrete referitoare la activitatea
cadrelor didactice úi a subiecĠilor învăĠării úi conturarea unei magini de ansamblu asupra
organizării úi desfăúurării activităĠii educaĠionale :
- materiale componente ale portofoliului profesorilor: planificarea calendaristică,
proiecte ale unităĠilor de învăĠare, proiecte de activitate didactică, fiúe de lucru, fiúe
psihopedagogice ale elevilor, teste de cunoútinĠe, materiale didactice
- documente úcolare oficiale: regulamente interne, planuri manageriale, politici
educaĠionale ale úcolii, foi matricole, cataloage, rapoarte, situaĠii úcolare, procese verbale, orare
etc.
- documente de arhivă care reflectă experienĠa educaĠională colectivă: rapoarte,
procese verbale, anuare, monografii, dovezi ale unor activităĠi cu specific extraúcolar
B. Metode de reflecĠie
a. Metoda jurnalului de reflecĠie
Jurnalele de reflecĠie sunt modalităĠi de analiză a unor evenimente, situaĠii singulare care pot avea
relevanĠă pentru un context dat. Utilizate sistematic, aceste instrumente pot oferi mediatorului úcolar
ocazia de a reflecta asupra unor aspecte pe care le consideră semnificative pentru atitudinea
comunităĠii faĠă de populaĠia de etnie romă, atitudinea romilor faĠă de úcoală, cunoútinĠele pe care
aceútia le au despre propriile drepturi etc. Mai mult, jurnalele de reflecĠie oferă ocazia exersării
analizei critice cu privire la evenimentele úcolii úi comunităĠii în care sunt implicaĠi romi, sau care
au implicaĠii pentru populaĠia roma. Obiect al jurnalelor de reflecĠie pot fi: situaĠii obiective, replici,
fapte, fragmente de documente oficiale etc. Oferim mai jos cateva modle de jurnale de reflecĠie:
I. Jurnalul de reflecĠie asupra evenimentelor importante din comunitate/ úcoală
Ce s-a întâmplat? Ce simt în legatură cu cele Ce am învăĠat din cele

întâmplate? întâmplate
II. Jurnalul de reflecĠie asupra documentelor

12
Numele documentului Citatul De ce consider că acest citat
este interesant sau
important?
III. Jurnalul de reflecĠie cu dublă intrare
Ce s-a întâmplat? Ce semnificaĠie au cele întâmplate?

sau
Ce consecinĠe au cele întamplate?
IV. Jurnalul de sinteză
La finalul unei săptămâni de activitate ca mediator úcolar este util să reflectaĠi asupra activităĠilor
întreprinse în perioada care s-a încheiat. Acesată reflecĠie poate să va sugereze acĠiuni viitoare.
Jurnal de sinteză pe perioada: .....................................................................................

Ce am realizat? Ce am învăĠat? Cum pot folosi cele
învăĠate?
sau
Ce vreau să aflu în
continuare?
13
C. Metode de cunoaútere care solicită colaborarea subiectului studiat
a. Metoda convorbirii
Ca úi observaĠia, convorbirea poate fi aplicată fie ca metodă independentă, fie ca úi auxiliar

al altor metode de investigaĠie psihologică pentru obĠinerea unor informaĠii. Aplicată în grădiniĠă, ea
poate îmbrăca forme multiple, interlocutorii putând fi atât adulĠii: cadru didactic úi părinĠi cât úi
adulĠii úi copiii, Ne vom limita în această prezentare a metodei doar la dialogul cadru didactic -
elev. Convorbirea face apel la experienĠa subiectului, invitându-l să se autoanalizeze, să prezinte
fapte, să descrie motivaĠiile unei anumite manifestări, să facă aprecieri asupra propriei persoane úi a
altora prin comparaĠie, să descrie natura relaĠiilor interpersonale stabilite cu co-vârstnicii úi adulĠii,
să conútientizeze úi relateze despre aspectele conflictuale în procesul integrării în grupa de
preúcolari. Ea depăúeúte stadiul unui dialog liber cu copilul, pe o anumită temă, deúi implică
trăsăturile unei astfel de discuĠie: flexibilitate, încredere reciprocă, familiaritate. Rigoarea metodei
este însă dată de faptul că dialogul este pregătit riguros de cadrul didactic, care structurează
convorbirea în jurul unor itemi dinainte stabiliĠi úi consemnează răspunsurile primite într-un
protocol reconstituit la încheierea discuĠiei.
Metoda convorbirii poate să îúi găsească utilizare eficientă în comunicarea cu părinĠii de
etnie rromă analfabeĠi, care nu vor fi capabili să citească úi să completeze un chestionar. În acest
caz, structurarea convorbirii trebuie foarte atent realizată de către mediator.
b. Metoda chestionarului
Cunoscând variate denumiri sinonime: inventar, anchetă (engl. survey), scală, înregistrare
(engl: record), index (Albou, 1968, cf. Holban, 1978), chestionarul reprezită o investigaĠie în fondul
intim al personalităĠii, bazată pe o succesiune logică de itemi (preferăm acest termen celui de
“întrebări” pentru ca uneori chestionarul se organizează în jurul unor aserĠiuni pozitive úi
negative) adresate persoanei chestionate, a căror răspunsuri sunt consemnate în scris. În úcoală,
chestionarul poate fi gândit úi administrat atât copiilor, úi în acest caz ele sunt de preferinĠă orale,
cât úi părinĠilor, atunci când este necesară obĠinerea unor date privind opiniile, preferinĠele,
interesele, atitudinile, cunoútinĠele acestora în legătură cu preúcolarii úi activitatea grădiniĠei.
Construirea chestionarelor este o activitate ce presupune o oarecare pregătire specială sau cel puĠin
cunoaúterea unor caracteristici de detaliu ale acestora. Vom puncta câteva din acestea , fără a insista
însă prea mult asupra lor:
Ź calitatea chestionarului este dată nu doar de relevanĠa fiecărui item în parte, ci úi de
felul în care sunt armonizaĠi aceútia în structura chestionarului;
Ź pentru relevanĠa răspunsurilor, chestionarul trebuie să cuprindă mai multe tipuri de
întrebări: a) întrebări introductive (de contact), care sunt de obicei deschise; b)
întrebări tranzitorii, care fac trecerea de la o temă la alta; c) întrebări filtru, destinate
să verifice calitatea răspunsurilor date; d) întrebări de tip “de ce” care solicită
informaĠii suplimentare, explicaĠii; e) întrebări pro-contra, f) întrebări de control care
verifică fidelitatea răspunsurilor; g) întrebări de identificare a persoanei;
Ź ordinea aúezării itemilor în chestionar trebuie să fie psihologică úi nu logică;
Ź itemii trebuie grupaĠi pe teme (desigur, doar ca úi concepĠie, nu úi în ordinea lor în
chestionar).
De obicei chestionarele includ două părĠi:
a. partea introductivă unde se motivează subiecĠilor necesitatea
aplicării chestionarului, se precizează cine a iniĠiat
14
cercetarea úi în ce scop úi se fac precizări úi recomandări
referitoare la modul de completare a chestionarului,
insistându-se asupra importanĠei sincerităĠii úi onestităĠii cu
care se dau răspunsurile
b. întrebările propriu-zise.
Întrebările pot să se refere la:
Ź fapte/ date concrete: ex.: date biografice, date referitoare la situaĠia úcolară, date referitoare la
situaĠia familială
Ź opinii ale celor chestionaĠi care pun în evidenĠă atitudinea acestora în raport cu diverse subiecte,
motivaĠiile, interesele, aúteptările úi nevoile lor.
Ź cunoútinĠe: pun în evidenĠă nivelul de cultură a celor educaĠi, preocupările, sistemul de valori la
care aderă etc.
După forma de înregistrare a răspunsurilor întrebările pot fi:
- deschise ex: CaracterizaĠi în câteva cuvinte relaĠia pe care familiile de etnie rroma o
au cu úcoala în comunitatea d-voastră
- închise ex: Care din factorii de mai jos consideraĠi că e principalul responsabil pentru educaĠia
copiilor: a. Familia, b. ùcoala, c. Comunitatea în ansamblu
- mixte ex: Care este principala cauză a abandonului úcolar: a. Sărăcia, b. CerinĠele prea ridicate
ale úcolii, c. Lipsa educaĠiei părinĠilor d. Altele. MenĠionaĠi_________
c. Interviul
Interviul este o situaĠie de iteracĠiune verbală între intervievator úi intervievat úi se realizează

în formula întrebare – răspuns.Poate fi aplicată ca o metodă independentă de colectare a datelor
sau ca una auxiliară. Această metodă este foarte bună pentru comunicarea cu părinĠii de etnie
rromă analfabeĠi, care nu pot săcitească sau să completeze un chestionar.Interviul se poate
desfăúura în mai multe forme:
- discuĠie liberă – la o întrebare generală cel intervievat îúi poate dezvolta singur
răspunsul
- interviu formalizat – cu întrebări detaliat preelaborate úi adresate într-o ordine strictă.
Conducerea unui interviu se realizează după câteva reguli:
1. Crearea cadrului de încredere pentru discuĠie, în special prin manifestarea unui
interes susĠinut faĠă de ce reprezintă úi ce spune cel căruia i se adresează interviul. Se
va evita comportamentele ce par a judeca, a interpreta voit răstălmăcirea celor spuse.
2. Intervievatorul trebuie să útie să asculte – ascultare activă.
3. Este necesar ca cel intervievat să fie solicitat să aprofundeze sau să explice anumite
opinii expuse spontan.
4. Intervievatorul trebuie să útie să susĠină discuĠia prin reformularea unor aspecte
remarcate de către cel intervievat.
5. Nu se fac referiri la comparaĠii cu conĠinutul interviurilor realizate cu alĠii.
6. Se insistă pe aspecte ale vieĠii úi activităĠii personale ( puncte de vedere personale ),
în mai mare măsură decât pe problema pusă în discuĠie ca abordare generală.
7. Intervievatul este tratat cu mare răbdare.
Metoda prezintă o serie de avantaje: se crează o relaĠie de încredere între mediator úi
subiect, se fac observaĠii asupra întregului comportament al subiectului. Există úi dezavantaje:
necesită mult timp, sunt necesare condiĠii speciale de spaĠiu úi ambient.
15
d. Focus –grupul
Această metodă de colectare a datelor se utilizează analizând într- un grup o situaĠie

problemă reală sau inspirată din realitate.AcĠiunea implică o confruntare între cunoútinĠele deĠinute
úi situaĠia propusă care reclamă utilizarea lor. Sunt implicate colaborarea úi evoluĠia atitudinală a
participanĠilor.
Obiectivul urmărit este acela de a obĠine informaĠii despre cunoútinĠele, valorile, principiile
participanĠilor.
Activitatea mediatorului în cadrul focus-grupului

Ź Mediatorul prezintă cazul doar " povestit " fără explicaĠii, relevându-se doar contextul,
atitudinile, sentimentele protagoniútilor la momentul considerat.Trebuie să se manifeste grijă
pentru a se aborda o singură problemă, clară, bine delimitată. Problema poate fi prezentatăcu
ajutorul unui textscris, secvenĠă video sau printr-o expunere orală. Important este să corespundă
următoarelor cerinĠe: claritate, complexitate, să existe toate informaĠiile necesare analizei.
Ź Mediatorul este animatorul activităĠii, va face posibilă exprimarea fiecărei opinii, argumentelor,
punctelor de vedere.El poate juca rolul unui personaj resursă pentru alte informaĠii utile.
Trebuie să aibă în vedere:
- nu judecă sau critică părerile participanĠilor;
- asigură un climat propice discuĠiilor;
- reformulează unele întrebări sau formulează unele sinteze care duc la progresul discuĠiei;
- dă cuvântul fiecărui participant;
- asigură derularea discuĠiei în timp optim.
Activitatea participanĠilor
Ź cunoaúterea problemei
Ź expunerea diverselor idei
Ź apariĠia diferenĠelor de opinii
Ź luarea unor decizii
Această metodă permite colectarea unor date prin observaĠie directă úi poate fi urmată de
completarea unei fiúe de observaĠie.
ExerciĠii:
1. OrganizaĠi pe grupe, cursanĠii vor identifica probleme specifice populaĠiei de etnie romă úi
vor exersa construcĠia unui chestionar adresabil familiilor roma pe temă stabilită de comun
acord în grup. Se va insista asupra formulării de intrebări de tipuri diverse úi asupra
justificării utilităĠii chestionarului
2. CursanĠii vor fi solicitaĠi să găsească soluĠii de chestionare a părinĠilor de etnie romă
analfabeĠi úi să identifice modalităĠi de consemnare a răspunsurilor acestora. ( vezi anexa 3)
3. CursanĠii, organizaĠi pe grupe de câte cinci participanĠi, vor realiza planul unui interviu
semistructurat, prin transformarea chestionarului realizat. Obiectivul exerciĠiului este
înĠelegerea de către cursanĠi a diferenĠelor dintre chestionar úi interviu, în ce priveúte
specificul întrebărilor úi modalităĠile de prezentare a acestora. În final, cursanĠii vor aplica în
perechi planul de intervievare realizat.
16
D. Metode úi tehnici de organizare a informaĠiei
a. Fiúa de caracterizare psihopedagogică
Fiúa psihopedagogică este un instrument util de sinteză úi organizare a informaĠiilor privind

profilul psihologic, medical, familial al copilului, date obĠinute pe parcursul investigaĠiilor
complexe, prin intermediul mai multor metode de studiu. InformaĠia inserată într-o fiúă se referă, pe
de-o parte la aspecte variale úi complexe al personalităĠii, iar pe de altă parte, la factorii care au
intervenit în procesul de dezvoltare a copilului. Aceasta presupune a) înregistrarea caracteristicilor
fizice, fiziologice, psihologice, culturale, educative ce Ġin de persoana studiată, distingerea între ceea
ce este pozitiv úi negativ, ceea ce este realizat úi ceea ce impune acĠiuni de consolidare, activare; b)
sistematizarea informaĠiilor referitoare la factorii externi ce au influenĠat evoluĠia copilului: familie,
úcoală, grupul social reprezentativ úi c) punerea în relaĠie a celor două categorii de informaĠie
pentru extragerea cauzalităĠilor, determinărilor, expicaĠiilor úi argumentelor, lucru ce va facilita
cunoaúterea obiectivă a copilului, prefigurarea liniilor de evoluĠie úi stabilirea unei conduite
educaĠionale adecvate. Sistematizarea datelor trebuie să meargă în direcĠia reliefării elementelor
caracteristice (diferenĠiale) úi a dominantelor de personalitate, mediu de viaĠă úi activitate, pregătire
a copilului caracterizat.
b. Dosarul individual
Dosarul psihologic individual reprezintă un ansamblu organizat de documente care

caracterizează o individualitate. El conĠine informaĠii referitoare la starea medicală, psihologică,
socială, educaĠională a unei persoane, date înregistrate în timp úi acumulate, fie pe fiúe special
alcătuite, fie prin documentele originale de investigaĠie (protocoale ale probelor administrate, fiúe
de caracterizare psiopedagogică, produse ale activităĠii). Avantajul alcătuirii acestor mape cu date
reprezentative este faptul că documentele cuprinse aici sunt accesibile oricând cadrului didactic,
aceasta permiĠând analize longitudinale, monitorizarea progresului copiilor, identificarea datelor cu
adevărat relevante pentru personalitatea studiată, prin interpretarea diferită a informaĠiilor obĠinute
în contexte speciale (ex. situaĠii de oboseală, boală temporară, încetiniri sau salturi în dezvoltare).
În loc de concluzie dorim să arătăm că, deúi alcătuirea fiúelor de caracterizare
psihopedagogică úi a dosarelor individuale este văzută de unii educatori ca o “risipă de hârtie”,
aceste documente de sinteză pot fi foarte utile, dacă sunt alcătuite cu responsabilitate úi se face
referire la ele ori de câte ori este necesar. Desigur aceasta presupune un efort suplimentar din partea
cadrelor didactice, dar în acelaúi timp, asigură un supliment de profesionalism în intervenĠia
educaĠională.
• Sumar
Modulul 3 pezintă metodele de documentare úi cunoaútere aflate la îndemâna cadrului

didactic, metodel de cunoaútere prin analiza conduitei úi a activităĠii: metoda observaĠiei, metoda
analizei produselor activităĠii, metoda biografică, metoda studiului de caz, metoda analizei
documentelor curriculare úi a altor documente úcolare, metodele de reflecĠie: jurnalele de reflecĠie,
17
metodele de cunoaútere care solicită colaborarea subiectului: metoda convorbirii, chestionarul,
interviul, focus-grupul, metodele úi tehnicile de organizare a informaĠiei: fiúa de caracterizare

1. Analiza componenĠei fiúei de observaĠie oferite drept exemplu úi a modalităĠilor
eficiente de utilizare a datelor obĠinute din fiúele de observaĠie ( vezi anexa 4)
2. OrganizaĠi pe grupe, cursanĠii vor identifica un subiect de interes úi vor exersa
formularea de itemi ai fiúei de observaĠie.
3. OrganizaĠi pe grupe, cursanĠii vor analiza cateva din documentele curriculare úi
úcolare (prezente în anexele suportului de curs, vezi anexele 1 úi 2) úi vor identifica date
relevante pentru ei, formulând apoi propuneri pe care le-ar face directorului de úcoală pentru
optimizarea accesului la educaĠie úi recunoaúterii elevilor cu nevoi speciale.
Bibliografie modul
Bucureúti
18
III. Anexe
• Bibliografia completă a cursului
Bucureúti
• Glosar – precizăm faptul că vom trece în revistă doar termenii specifici nu úi definiĠiile
acestora, care se regăsesc în textul suportului de curs
Bază de date, informaĠie, metode de cunoaútere a elevilor, date, prelucrarea datelor
Anexa 1
ANEXA 1 Ordinul M.E.C. nr. 3638 / 11.04.2001
PLANUL-CADRU DE ÎNVĂğĂMÂNT PENTRU CLASELE I – a VIII-a valabil

în anul úcolar 2001-2002
Aria curriculară/disciplina I II III IV V VI VII VIII

I. Limbă úi comunicare 7-8 7-8 7-9 7-9 9- 8-9 8-9 9-10
10
Limba úi literatura română 7-8 7-8 5-7 5-7 5 4 4 4
Limba modernă 1 - - 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3
Limba modernă 2 - - - - 2 2 2 2
Limba latină - - - - - - - 1
II. Matematică úi ùtiinĠe 3-4 3-4 4-6 4-6 5-6 8 10 9-10
ale naturii
Matematică 3-4 3-4 3-4 3-4 4 4 4 4
ùtiinĠe ale naturii - - 1-2 1-2 - - - -
Fizică - - - - - 2 2 2
Chimie - - 2 2
Biologie 1-2 2 2 1-2
III. Om úi societate 1 1 2-3 3-5 3-5 3-5 4-5 6-7
EducaĠie civică - - 1-2 1-2 - - - -
Cultură civică - - - - 0-1 0-1 1-2 1-2
Istorie Geografie -- -- -- }1-2 1-2 1-2 1-2 22
1-2 1-2 1-2
Religie* 1 1 1 1 1 1 1 1
IV. Arte 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3 1-2
EducaĠie plastică 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2 }1-2
19
EducaĠie muzicală 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2
V. EducaĠie fizică úi sport 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3 1-2
VI. Tehnologii 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2
AbilităĠi practice 1-2 1-2 1-2 1-2 - - - -
EducaĠie tehnologică - - - - 1-2 1-2 1-2 1-2
VII. Consiliere úi orientare 0-1 0-1 0-1 0-1 1 1 1 1
Număr total de ore alocate 16 16 18 19 23 25 28 28
pentru trunchiul comun
Discipline opĠionale 1-4 1-4 1-4 1-4 1-3 1-3 1-2 1-2
Nr. minim de ore 18 18 20 21 24 26 29 29
pe săptămână
Nr. maxim de ore 20 20 22 23 26 28 30 30
pe săptămână
Anexa 2
Schema orară - clasa I
Aria curriculară/ Trunchiul

Disciplina Planul cadru comun Extinderi OpĠionale
Limba
A B C A B C
engleză
I.Limbă úi comunicare 7-8 7 7 7 1 1 1 1A,B,C = 1
limba úi literatura română 7 7 7 1 1 1
limba engleză
II.Matematică úi út. ale
3-4 3 3 3 1 1 1
naturii
matematica 3 3 3 1 1 1
III.Om úi societate 1 1 1 1 0 0 0
religie 1 1 1
IV.Arte 2-3 2 2 2 1 1 1
educaĠie plastică 1 1 1 1 1 1
educaĠie muzicală 1 1 1
V.EducaĠie fizică úi sport 2-3 2 2 2
EducaĠie fizică úi sport 2 2 2
VI.Tehnologii 1-2 1 1 1
abilităĠi practice 1 1 1
VII.Consiliere 0-1 0 0 0
nr.total alocate trunchi
16
comun
discipline opĠionale 1-4
nr.minim ore/săptăm'nă 18
maxim ore/săptămână 20 20 20 20 3 3 3
Anexa 3
20
Exemple de chestionare:
Ex. I
Chestionar
Numele.............................................................. Data.............................................
AfirmaĠiile de mai jos sunt considerate de unii părinĠi foarte adevărate. AlĠii nu sunt de acord cu ele.
CitiĠi fiecare afirmaĠie úi hotărâĠi dacă sunteĠi de acord sau nu cu ea. AtenĠie: nu există răspunsuri
corecte sau greúite!
ÎncercuiĠi numărul care descrie cel mai corect atitudinea d-voastră faĠă de fiecare afirmaĠie. 1
înseamnă acord deplin, 2 înseamnă acord moderat, 3 înseamnă „poate”, 4 înseamnă dezacord, iar 5
înseamnă dezacord deplin.
1. Un părinte unic nu are timp să se joace cu copiii săi.

1 2 3 4 5
2. Copiii trebuie văzuĠi, nu auziĠi

1 2 3 4 5
3. PărinĠii nu prea pot să îúi controleze mai controleze copiii în ziua de azi.
1 2 3 4 5
4. părinĠii trebuie să stabilească limite pentru copiii lor, dar fără a striga vreodată
1 2 3 4 5
5. Copiii nu sunt niciodată prea tineri pentru a ajuta cu unele lucruri în gospodărie
1 2 3 4 5
6. O palmă când úi când îi aminteúte copilului cine e úeful

1 2 3 4 5
7. PărinĠii au responsabilitatea de a le forma copiilor obiúnuinĠe legate de masă, somn,

îmbrăcare etc.
1 2 3 4 5
8. DaĠi-le copiilor liberate când sunt tineri. ViaĠa va fi destul de grea când vor creúte
1 2 3 4 5
9. PărinĠii trebuie să se asigure că băieĠii se poartă băieĠeúte, altfel ar putea creúte greúit
1 2 3 4 5
10. FiĠi foarte stricĠi cu copiii – dacă le daĠi un deget vă vor lua toată mâna
1 2 3 4 5
11. În ziua de azi părinĠii sunt de multe ori la capătul puterilor
21
1 2 3 4 5
12. O mamă are întotdeauna o relaĠie specială cu fiica ei pentru că sunt amândouă femei
1 2 3 4 5
13. Spune-i copilului când a făcut ceva rău. Cel puĠin îi va fi ruúine
1 2 3 4 5
14. Fetele trebuie să se comporte „ca fetele”- mai liniútite, jucându-se cu jucării pentru fetiĠe úi
ajutând prin casă
1 2 3 4 5
15. Adesea vezi cum părinĠii ar dori să îúi părăsească copiii uneori
1 2 3 4 5
16. BăieĠii rămân băieĠi – întotdeauna sunt puĠin mai neastâmpăraĠi
1 2 3 4 5
17. Copiilor trebuie să le dai întotdeauna un argument. E greúit să spui „ Fă aúa pentru că aúa zic
eu”
1 2 3 4 5
18. Să fii un părinte tânăr e mai rău decât să fii condamnat pe viaĠă. Uneori simĠi că Ġi s-a furat
tinereĠea úi libertatea
1 2 3 4 5
19. PărinĠii trebuie să îúi lase copiii să fie independenĠi cât mai repede posibil – copiii învaĠă din
experienĠă, nu de la părinĠi.
1 2 3 4 5
20. Copiii trebuie să fie răsplătiĠi zilnic de părinĠi, altfel vor creúte simĠindu-se mereu
neâmpliniĠi
1 2 3 4 5
21. E mai dificil pentru o mamă să îúi înĠeleagă băieĠii, pentru că băieĠii pur úi simplu gândesc
diferit
1 2 3 4 5
22. E în regulă să îĠi critici copilul – e singurul mod în care acesta învaĠă
1 2 3 4 5
23. PărinĠii trebuie să le arate copiilor dragoste úi afecĠiune în fiecare zi, altfel copiii vor creúte
fără să se simtă iubiĠi
1 2 3 4 5
24. Unii copii au o fire îndărătnică, iar părinĠii nu pot face nimic în privinĠa asta
1 2 3 4 5
22
Anexa 4
Exemplu de fiúă de observaĠie
Numele copilului……………
Vârsta……………………….
Dezvoltarea motorie
1. Aleargă bine
2. Se caĠără
3. Sare peste obstacole mici făra sprijin
4. Loveúte clar o minge cu piciorul
5. Pedalează tricicleta corect
6. Sare pe ambele picioare
7. Sta într-un picior pentru scurt timp
8. Aruncă o minge fără să o scape
9. Sare pe un picior
10. Aleargă pe vârfuri
11. Prinde mingea cu ambele mâini
12. ğine creionul corect
13. Întoarce paginile unei cărĠi câte una
14. Foloseúte foarfecele corect Scala de evaluare ObservaĠii
15. Toarnă apă fără să dea pe dinafară
16. Construieúte turnuri din cuburi. 1 2 3 4 5
17. Copiază forme, contururi cu acurateĠe 1
18. Potriveúte corect forme identice 2
19. Desenează imagini recognoscibile 3
20. Aranjează corect până la 25 de piese 4
puzzle 5
6
7
Comunicarea 8
9
10
11
1. Ascultă cu atenĠie poveútile
2. Memorează cântece úi versuri 12
3. Urmează instrucĠiuni simple 13
4. Vorbeúte clar 14
5. Vorbeúte în propoziĠii 15
6. Ia parte la discuĠii 16
7. Defineúte obiecte simple 17
8. Cunoaúte/potriveúte culorile 18
9. Comunică cu ceilelĠi copii 19
10. Comunică cu adulĠii 20
11. Îúi recunoaúte numele de familie
12. Poate să îúi spună prenumele 1 2 3 4 5
13. Îúi stie adres 1
2
23
3 4. Manifestă curiozitate epistemică
4 5. Memorează úi reĠine informaĠia o perioadă
5 mai lungă
6 Fiúă de evaluare a nivelului de dezvoltare (pe
7 o scală de la 1 la5, cu 1=slab úi 5=foarte bine
8 Scala de evaluare
9
10
11
12
13
(adaptat după Moyles, J., Just

Playing?, 1989)
Dezvoltarea psihosocială
1. Dezvoltă uúor relaĠii cu adulĠii

2. Intră uúor în relaĠii cu colegii
3. Ajută la curăĠenie/face ordine
4. Se îmbracă/dezbracă singur
5. Îúi leagă/dezleagă úireturile
6. Îúi desface nasturi, fermoare
7. Se joacă cu ceilalĠi
8. Dovedeúte creativitate în joc
9. Îi plac jocurile de imaginaĠie
10. Participă la jocurile de grup
11. Îúi alege singur activităĠi
Dezvoltarea emoĠională
1. Se concentrează un timp mai îndelungat
2. Are încredere în el atunci când acĠionează
3. Este motivat pentru activitate ObservaĠii
4. Se comportă diferenĠiat în funcĠie de
1 2 3 4 5
situaĠie
1
2
Dezvoltarea cognitivă 3
4
1. ÎnvaĠă repede 5
2. Are iniĠiativă în învăĠare 6
3. ÎnvaĠă sub ghidarea adultului 7
24
8
9
10
11
1 2 3 4 5
1
2
3
4
1 2 3 4 5
1
2
3
4
5
25
Anexa 5
Exemplu de fiúă de caracterizare psihopedagogică
Fiúă psihopedagogică
ùcoala____________________________________________________________
Numele úi prenumele copilului___________________________________________
Clasa_______________________________________________________________
I. Date generale despre copil úi familia sa
1. Date biografice despre copil:

a) Data úi locul naúterii_________________________________________________
b) Adresa____________________________________________________________
2. Date medicale: (se completează din fiúa medicală):
a) Antecedente patologice_______________________________________________
b) EvoluĠia psiho-fizică_________________________________________________
3. Date despre familia copilului:
(se subliniază răspunsul corespunzător úi se descrie structura familiei)
Structura familiei: tata, mama, fraĠi ( ), surori ( ), bunici úi alte rude cu care
locuieúte
copilul_______________________________________________________________
Profesiunea părinĠilor:
tata________________________________
mama______________________________
CondiĠii de locuit
(se apreciază în urma vizitei acasă la copil, subliniindu-se răspunsul corespunzător)
- foarte bune
- bune
- satisfăcătoare
- nesatisfăcătoare
Comentarii___________________________________________________________
_____________________________________________________________________
Climatul educativ în familie:
(se subliniază răspunsul corespunzător)
-relaĠii interfamiliale: favorabile, nefavorabile
-relaĠii intrafamiliale: organizate, dezorganizate, favorabile, defavorabile
- cine se ocupa în mod special de copil: mama, tata, bunicii, alte
persoane_____________________________________________________________
-comportamentul educaĠional al părinĠilor faĠă de copii: corect, incorect1
1
Comportamentul corect se referă la unitatea cerinĠelor educative, raportul firesc dintre greúeli úi natura
sancĠiunii, sarcini precise ale copilului, regimul afectiv normal; comportamentul incorect se referă la
atitudinea inconsecventă a părinĠilor faĠă de copii, răsfăĠ, discriminare afectivă între copiii fraĠi, lipsa
unui program etc.
26
Aspecte semnificative( privind atitudinea părinĠilor faĠă de copil: autoritarism,
protecĠie exagerată,neimplicare, nerăbdare, nervozitate, empatie, căldură
afectivă, acceptare necondiĠionată a copilului etc.)
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
Comportarea copilului în familie: 2
foarte bună, bună, satisfăcătoare, nesatisfăcătoare
Aspecte ale activităĠii copilului în familie:
( se subliniază úi se completează activităĠile)
activităĠi de joc_______________________________________________________
activităĠi intelectuale__________________________________________________
activităĠi artistice_____________________________________________________
activităĠi practice-gospodăreúti__________________________________________
activităĠi sportive______________________________________________________
II. Activitatea copilului în grădiniĠă úi în afara úcolii

1. Rezultatele obĠinute de copil în cadrul categoriilor de activităĠi structurate în
conĠinutul învăĠământului preúcolar.
(se apreciază cu unul din următoarele calificative: foarte bine, bine, satisfăcător,
nesatisfăcător)
Limbă úi comunicare___________________________________________________
Matematică úi útiinĠe___________________________________________
Om úi societate___________________________________
Arte_______________________________________________________
EducaĠie fizică úi
sport________________________________________________________
Tehnologii _____________________________________________________
2. Conduita copilului în úcoală
a) úi-a însuúit deprinderile de comportare civilizată, le aplică în relaĠiile cu copiii úi
adulĠii Ƒ
b) úi-a însuúit deprinderile de comportare civilizată, dar le aplică numai în relaĠiile cu
adulĠii Ƒ
c) conduita nu este constantă Ƒ
d) nu úi-a însuúit deprinderi de comportare civilizatăƑ
(se bifează răspunsul adecvat)
3. ConcordanĠa între comportamentul copilului în familie úi în úcoală
-există concordanĠă Ƒ
-nu există concordanĠă Ƒ
-anumite aspecte diferă Ƒ.
Se menĠionează_____________________________________________________

4. Modul de îndeplinire a sarcinilor:
a) îndeplineúte sarcinile întotdeauna. Ƒ
2
Se apreciază efectul influenĠelor educaĠionale: adresarea politicoasă, atitudinea faĠă de părinĠi, bunici,
spiritul de ordine etc.
27
b) îndeplineúte sarcinile uneori (sarcinile preferate) Ƒ
c) îndeplineúte sarcinile dacă se insistă. Ƒ
d) refuză ocazional îndelpinirea sarcinilorƑ. Se menĠionează
cauzele_______________________________________________________________
e) refuză îndeplinirea sarcinilor. Ƒ
6. Adaptarea la úcoală
-adaptare foarte bună Ƒ
-adaptare bună Ƒ
-adaptare intermitent tensionată Ƒ
-adaptare continuu tensionată Ƒ
-adaptare dificilă Ƒ
-inadaptare3 Ƒ
7. Rolul pe care îl îndeplineúte în grupul de joc:
-preferă rolul de conducător Ƒ
-preferă să fie condus Ƒ
-trece cu uúurinĠă de la un rol la altul Ƒ
-acceptă resemnat să fie exclus din activităĠile de joc Ƒ
- este revoltat la excluderea sa din activităĠile de jocƑ
- îúi alege întotdeauna parteneri de joc de etnie rromăƑ
III. Caracteristici ale persoanei

1. Motricitate
(se subliniază răspunsul adecvat)
a) Controlul úi coordonarea miúcărilor:
- foarte bine, bine, slab
b) Ritmul miúcărilor:
-rapid, mediu, lent
2. CapacităĠi cognitive
PercepĠia
-Perceperea formei:
foarte bună, bună, slabă
-Perceperea mărimii:
-Orientarea în spaĠiu:
-Orientarea în timp:
-Spirit de observaĠie:
foarte bun, bun, slab
3
Nivelele de adaptare la grădiniĠă au fost preluate din studiul “Psihologia vârstelor. Ciclurile vieĠii”,
Emil Verza, Ursula ùchiopu, EDP, Bucureúti
28
AtenĠia
Stabilitatea atenĠiei în activităĠile organizate de cadrul didactic:
-pe tot parcursul activităĠii
-în anumite momente ale activităĠii (depinde de: ___________________________)
DistribuĠia atenĠiei în diferite forme de activitate ale copilului:

Memoria
- Viteza de memorare a cunoútinĠelor: rapidă, medie, lentă
- Durata păstrării cunoútinĠelor: lungă, medie, scurtă
- AcurateĠea reproducerii cunoútinĠelor: fidelă, creatoare, rigidă, cu dificultăĠi
ImaginaĠia
-Formele imaginaĠiei
imaginaĠia reproductivă manifestată în:
activităĠi intelectuale, activităĠi artistice, joc
imaginaĠia creatoare manifestată în:
activităĠi intelectuale, activităĠi artistice, joc
Gândirea
Capacitatea de a utiliza operaĠiile gândirii:
( se apreciază cu unul din calificativele: foarte bună, bună, slabă)
- Analiza__________________________
- Sinteza___________________________
- ComparaĠia_______________________
- Generalizarea______________________
- Clasificarea________________________
- Serierea úi ordonarea
Limbajul
Volumul vocabularului: bogat, mediu, sărac
Forma de limbaj care predomină:
- Concret situativ
- Contextual
- Monologat
- Dialogat
Limbajul folosit de copil în activităĠile organizate de educatoare úi în jocurile úi
activităĠile la alegere este:
- Fonetic_______________________
- Lexical-semantic_______________
- Gramatical____________________
( se apreciază cu unul din calificativele: corect, incorect)
Limbajul general:
- Coerent, incoerent
- Expresiv, inexpresiv
ConstrucĠia ideilor în cadrul comunicării cu adulĠii úi între copii:
- exprimare bogată în idei Ƒ
- exprimare săracă în idei Ƒ
29
3. Trăsături temperamentale dobândite
Mobilitate psihică: rapid, mediu, lent
Stabilitatea conduitei, echilibrul: stabil, instabil

Intensitatea reacĠiilor: reĠinut, exploziv
RezistenĠa la dificultăĠi: rezistă la solicităĠi, oboseúte uúor
4. Trăsături de caracter:
Sociabilitate, capacitate de comunicare, spirit de prietenie, sinceritate, respect faĠă de
adulĠi, politeĠe, sârguinĠă, spirit de ordine, hărnicie, respect pentru muncă,
corectitudine, independenĠă, spirit de iniĠiativă, disciplină, perseverenĠă, neglijenĠă,
dezordine, modestie, stăpânire de sine, încredere în puterile proprii, curaj, îngâmfare,
lăudăroúenie, neîncredere în sine, timiditate, nehotărâre, nesiguranĠă, egoism.
5. Dezvoltarea sinelui:
Conceptul de sine: cunoaúte úi poate menĠiona caracteristici ale propriei persoane:
nume, adresă, compoziĠia familiei, locul úi rolul său în familie, preferinĠe personale,
cmpetenĠe proprii
etc.__________________________________________________________________
Aprecierea de sine: ridicată, scăzută
Atribuirea succesului: lui personal, celorlalĠi
Atribuirea eúecului: lui personal, celorlalĠi
Prezentarea de sine:
- Manifestă atenĠie pentru propriul comortament: da, nu, în anumite
situaĠii(__________________)
- Îúi nuanĠează comportamentul în funcĠie de situaĠie: da, nu, în anumite
situaĠii(__________________)
IV. Concluzii
1. Aprecieri generale în legătură cu nivelul dezvoltării copilului úi/sau cu pregătirea
lui pentru úcoală_____________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
2. Sugestii pentru activitatea viitoare cu copilul_____________________________
_____________________________________________________________________
Data întocmirii
Anexa 6
Joc de autocunoaútere
CursanĠii vor completa următoarea fiúă de autocunoaútere, datele cunprinse în fiúele

completate fiind organizate ulterior într-o bază de date primară:
30
Dacă aú fi o maúină, atunci aú fi........
Dacă aú fi un fruct, atunci aú fi......
Dacă aú fi o construcĠie, atunci aú fi......
Dacă aú fi din altă Ġară, atunci aú fi.....
Dacă aú fi o carte, atunci aú fi....
Dacă aú fi o culoare, atunci aú fi.....
Dacă aú fi un anotimp, atunci aú fi....
• Scurtă biografie a titularului de curs
CURRICULUM VITAE
1. Nume: Glava
2. Prenume: Cătălin Cosmin
3. Data úi locul naúterii: 28.12.1972, Brad, Hunedoara
4. Adresa: Str. Grigore Alexandrescu,Nr. 55 ,Cod postal 400560,Localitatea
Cluj-Napoca
5. Telefon 0745141157, Fax +40 264 590559, E-mail catalinglava@yahoo.com
6. Studii:
31
InstituĠia Liceului Nivel: LicenĠă Nivel: Doctorat
Industrial Universitatea „Babes- Universitatea „Babes-
“Avram Bolyai” Cluj-Napoca, Bolyai” Cluj-Napoca,
Iancu” din Facultatea de Istorie si Facultatea de Psihologie
Mun. Brad, Filosofie, úi ùtiinĠe ale EducaĠiei,
Jud. Specializarea: Specializarea: ùtiinĠe ale
Hunedoara, Pedagogie – Limbă úi educaĠiei
literatură română
Perioada: de la (luna, Sept. 1987 – Iul. 1992– Iul. 1997 Nov. 1999 oct. 2006
anul) până la (luna, Iul. 1991
anul)
Grade sau diplome Diploma de Diploma de Licenta Diploma de Doctor
obĠinute bacalaureat
7. Titlul útiinĠific: Doctor în ùtiinĠe ale EducaĠiei
8. ExperienĠa profesională:
Perioada: Oct. 1997 – Sept. 1999 Oct. 1999 – Sept. 2003 Oct. 2003 - Prezent
de la …..
(luna,
anul)
până la
…..
(luna,
anul)
Locul: Cluj-Napoca Cluj-Napoca Cluj-Napoca
InstituĠia: Universitatea „Babeú- Universitatea „Babeú- Universitatea „Babeú-
Bolyai” Cluj-Napoca, Bolyai” Cluj-Napoca, Bolyai” Cluj-Napoca,
Facultatea de Psihologie Facultatea de Psihologie Facultatea de Psihologie úi
úi StiinĠe ale Educatiei, úi StiinĠe ale Educatiei, StiinĠe ale Educatiei,
Catedra de StiinĠe ale Catedra de StiinĠe ale Catedra de StiinĠe ale
Educatiei Educatiei Educatiei
FuncĠia: Preparator univ. Asist. univ. drd. Lect.univ.dr.
Descriere: Postul a fost ocupat prin Postul a fost ocupat prin Postul a fost ocupat prin
concurs. concurs. concurs.
În această calitate am În această calitate am În această calitate prestez
asigurat seminariile la asigurat seminariile la activităĠi didactice aferente
disciplinele: disciplinele: Teoria úi cursurilor Platforme
Teoria úi metodologia metodologia instruirii, educaĠionale on-line,
instruirii, Introducere în Pedagogie generală, Antropologie educaĠionale,
pedagogie, Teoria úi Teroria educaĠiei. Teoria informării úi
metodologia formarii Am fost membru al comunicării, Pedagogie
comportamentului Consiliului Profesoral al comparată, Fundamentele
psiho-moral , Pedagogie FacultăĠii de Psihologie culturale ale personalităĠii,
generală. úi ùtiinĠe ale EducaĠiei Teoria úi metodologia
Am organizat úi condus din 1999 până în 2003. instruirii precum úi
activităĠi practice, Din noiembrie 1999 activităĠi de curs úi seminar
întâlniri, dezbateri cu sunt înscris la doctorat aferente disciplinelor
studenĠii secĠiei în în ùtiinĠele EducaĠiei pedagogice ale Modulului
cadrul Cercului având ca úi conducător Pedagogic la FacultăĠile de
ùtiinĠific StudenĠesc al útiinĠific pe d-l profesor Litere úi de Studii
studenĠilor pedagogi. universitar doctor Europene: Fundamentele
32
Am fost în fiecare an Miron Ionescu. Tema pedagogiei, Teoria úi
coordonator de an tezei de doctorat este metodologia
pentru studenĠii “Modelarea didactică úi curriculumului, Teoria úi
specializării Pedagogie- învăĠarea úcolară”, metodologia instruirii,
Limbă úi literatură ulterior modificată în Teoria evaluării didactice.
română úi, ulterior, „Modelarea didactică a Din septembrie 2006 am
Pedagogie. unor medii virtuale de fost numit Responsabil de
În anul úcolar 1998- învăĠare úi contribuĠia ei specializare pentru
1999 am preluat úi la formarea Pedagogia ÎnvăĠământului
activitatea de secretar competenĠelor Primar úi Preúcolar.
al Catedrei de ùtiinĠele didactice”. Din ianuarie 2008 am
EducaĠiei, activitate pe fost numit Director al
care o desfăúor úi în Centrului de Formare
prezent. Continuă în cadrul
CFCID al UniversităĠii
Babeú-Bolyai Cluj-
Napoca.
9. Locul de muncă actual úi funcĠia: Universitatea „Babes-Bolyai” Cluj-Napoca,
Facultatea de Psihologie úi ùtiinĠe ale EducaĠiei, Catedra de ùtiinĠe ale EducaĠiei,
Lector universitar doctor, Director al Departamentului de Formare Continuă în cadrul
CFCID al UniversităĠii Babeú-Bolyai Cluj-Napoca.
10 . Vechime la locul de muncă actual: 11 ani
11. Brevete de invenĠii: -
12. Lucrări publicate (nr.total):
• 1 carte de autor (doi autori)
• 1 carte de autor ( 13 autori)
• 2 volume editate (coordonat)
• 2 capitole în lucrări apărute în străinătate (doi autori)
• 15 capitole în cărĠi apărute în Ġară (din care 12 de unic autor úi 2 cu doi
autori)
• 1 manual de bune practici (doi autori)
• 14 studii în reviste de specialitate indexate BDI
• 18 comunicări útiinĠifice la manifestări útiinĠifice naĠionale úi
internaĠionale.
12.1 Lucrări stiintifice relevante pentru specializarea ùtiinĠe ale
EducaĠiei(max.5 lucrari):
“Introducere în pedagogia preúcolară”, volum de autor elaborat în colaborare cu
Glava Cătălin, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2002
“ICT in Education: Reflections and Perspectives”, nr. Special al Revistei
“EducaĠia 21”, volum editat impreună cu Gorghiu, L.M., Gorghiu, G., Glava, C.,
Kalnina, S., Lindfors, E., Grigore, V., Llavona, P., Thorsteinsson, G., Editura Casa
CărĠii de ùtiinĠă, Cluj-Napoca, 2007.
„Pedagogia úi didactica învăĠământului primar úi preúcolar”, volum editat
impreună cu Cătălin Glava úi Odarca Bout, Editura Echim, Sighetu MarmaĠiei, 2008.
„Development of general and specific teaching competencies through the
educational use of ICT”, în colaborare cu Adina Glava, în volumul internaĠional
"Current Developments in Technology-Assisted Education (2006)", M-ICTE, Spania
Premise privind utilizarea educaĠională a tehnologiilor informaĠiei úi
comunicării. ImplicaĠii în formarea iniĠială úi continuă a cadrului didactic”,
publicaĠie în volumul colectiv „TradiĠii, valori úi perspective în útiinĠele educaĠiei”,
33
volum coordonat de Chiú, V., Bocoú, M., Stan, C., Albulescu, I., Editura Casa CărĠii
de ùtiinĠă, Cluj-Napoca, 2008
12.2 Lucrări didactice relevante pentru specializareaùtiinĠe ale
EducaĠiei(max.5 lucrari):
„Think, Construct and Comunicate, ICT as a Virtual Learning Environment”,
publicaĠie internaĠională electronică pe CD, publicată într-un colectiv de autori la
Valladolid Spania, Editura CFIE Valladolid 2 Coautor. 2005
„Consideration Related to face-to-face and Web Based Learning Methods in
Romania”, în colaborare cu Adina Glava úi Gabriel Gorghiu, articol apărut în revista
„Scientific Bulletin of Electrical Engineering Faculty” – 2008 ISSN 1843-6188,
Bucureúti, 2008.
„Results of the Analysis of Students’ Opinions Regarding the Educational Use of
Virtual Instrumentation. The case of VccSSe / Virtual Community Colaborating
Space for Science Education Project”, în colaborare cu Adina Glava, articol apărut
în revista “EducaĠia 21”, coord. M. Bocoú, editori: V. Chiú, M. Bocoú, C. Stan, I.
Albulescu, Institutul de Pregătire Didactică, Centrul de Cercetare úi InovaĠie în
Curriculum, Universitatea “Babeú-Bolyai” Cluj-Napoca, - Studiu indexat în BDI
Fachportal Pädagogik din Germania, nr. 6, 2008
„BSCW as a Virtual Classroom. Results of a research based approach regarding
the educational features of the platform”, articol apărut în numărul special al
revistei “EducaĠia 21”, coord., Gorghiu, L.M., Gorghiu, G., Glava, A., Glava, C.,
Kalnina, S., Lindfors, E., Grigore, V., Llavona, P., Thorsteinsson, G.Institutul de
Pregătire Didactică, Universitatea “Babeú-Bolyai” Cluj-Napoca, - Studiu indexat în
BDI Fachportal Pädagogik din Germania, 2007
„Rolul profesorului într-o clasă virtuală. Platforma BSCW ca spaĠiu virtual de
învăĠare úi cooperare”, în volumul colectiv „Schimbări paradigmatice în instrucĠie úi
educaĠie”, coordonator prof.univ.dr. Miron Ionescu, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2006
13. Membru al asociaĠiilor profesionale:
• AsociaĠia NaĠională Lectura úi Scrierea pentru Dezvoltarea Gândirii Critice
• Ad-Astra, Proiect On-line pentru o Comunitate ùtiinĠifică Românească
http://www.ad-astra.ro/
14. Limbi straine cunoscute: engleza, franceza
15. Alte competenĠe:
Formator in cadrul programelor de formare initiala si continua
- Competente de comunicare cu grupul de formabili adulti
- Abilitati de organizare de seminarii si ateliere
- Competente de coordonare proiecte internationale
- Competente de lucru cu computerul: Microsoft Office, XP – Word, Internet
Explorer, platforme de comunicare on-line
- Competente de munca in echipa multispecializata
16. Specializări úi calificări:
- expertiza didactica
- cooperare si interdisciplinaritate in invatamantul universitar
- antrenament metacognitiv
InstituĠia Perioada Specializarea
Open Society Foundation 1999 – “Reading and writing for critical thinking”
Cluj-Napoca, Baisoara, Cluj-Napoca 2001 workshops
Ministerul EducaĠiei úi Cercetării 3-8 iulie Stagiul de pregătire a metodicienilor din

Education Development Center SUA 2001 universităĠi.
34
Calificări:
- ModalităĠi de înbunătăĠire a învăĠării
elevilor;
- Utilizarea programului Power-Point.
Socrates national Agency, 24 - 27 CompetenĠe în:
International Symposium Comenius 2 Nov. -Coordonarea proiectelor Comenius
Projects 2001
Babes-Bolyai University, August Critical Thinking Across the Curriculum
International Reading Association 2002 Critical Thinking for Faculty and
Noiembri University students
e 2002
5 – 17 “Cooperare úi interdisciplinaritate
ùcoala de vară, organizată de aug. 2002 în învăĠământul universitar”
Facultatea de Psihologie úi ùtiinĠele
EducaĠiei, Babes-Bolyai University
Cluj-Napoca
ùcoala de vară organizată de 11-17 “Utilizarea scrisului în predare úi învăĠare
Facultatea de Psihologie úi ùtiinĠele
EducaĠiei, Babes-Bolyai University
2004
ConferinĠă internaĠională organizată 5-8 mai „Quality Teaching for Quality learning”,
de Facultatea de Psihologie úi
ùtiinĠele EducaĠiei, Babes-Bolyai
University desfăúurată la Cluj-
Napoca
Curs organizat de Universitatea 4 „Programul de pregătire managerială a

Babeú-Bolyai Cluj-Napoca în cadrelor de conducere”
colaborare cu CEPES UNESCO
23 mai
17. ExperienĠa acumulată în programe naĠionale/internaĠionale (max.5 ):

Programul/Proiectul FuncĠia Perioada:de la... până la...
35
Proiectul Comenius 2.1. Coordonator local Oct. 2004 – oct. 2007
Action : FISTE – A Future
Way of In-Service Teacher
Training in Europe, project
nr: 118766-CP-1-2004-1-RO-
COMENIUS-C2
Proiectul Comenius 2.1. Expert si formator Oct. 2006 -sept.2009
Project No.128989-CP-1-
2006-1-RO
“VccSSe – Virtual
Community Collaborating
Space
for Science Education”
Proiectul Comenius 2.1. Expert si formator Oct. 2007-prezent
VCCSSe – Virtual
community Collaborating
Space for Science Education
(2006-2009), proiect nr.
128989 – CP – 1 – 2006 – 1 -
RO.
„EduExpert”, proiect Formator 2007 - prezent
acreditat la nivel national de
formare continua a
personalului didactic din
invatamantul preuniversitar
Proiectul Phare Phare formator 2007-2009
2003/005-551.01.02 (Lot I) –
Contract #013
Program de formare pentru
calificarea profesorilor rromi
Pedagogia învăĠământului
primar úi preúcolar – IDD
Proiectul Phare 2004-016- formator 2007-2010

772.01.01.02 SUB C37
Program de formare pentru
calificarea profesorilor rromi
Pedagogia învăĠământului
primar úi preúcolar – IDD
18. Alte menĠiuni (premii,distinctii ,etc):

• Participare in calitate de cursant si formator la scolile de vara internationale,
organizate de Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei:
- Cooperare si Interdisciplinaritate in invatamantul universitar (2002)
- Noua paradigma universitara: centrarea pe client (2003)
- Utilizarea scrisului in predare si invatare(2004)
2008 Premiul „Comenius” al UniversităĠii Baeú-Boyai.
19. Prezentarea activitatilor didactice anterioare (max.3/4 pag.)
¾ Cursuri úi seminarii la disciplinele:
36
- “Pedagogie” din cadrul modulului pedagogic (respectiv “Fundamentele pedagogiei”,
“Teoria úi metodologia curriculum-ului”, “Teoria úi metodologia instruirii”, “Teoria úi
metodologia evaluării”), la câteva facultăĠi ale UniversităĠii “Babeú-Bolyai”, nivel
licenĠă, formele de învăĠământ zi úi IDD.
- „Pedagogie preúcolară úi a învăĠământului primar“ la specializările “Pedagogie” úi
“Pedagogia învăĠământului primar úi preúcolar”, nivel licenĠă, formele de învăĠământ
zi úi IDD.
- „Dezvoltare curriculară úi învăĠarea bazată pe proiecte“ la specializările “Pedagogie”
úi “Pedagogia învăĠământului primar úi preúcolar”, nivel licenĠă, formele de
învăĠământ zi úi IDD.
- „Managementul activităĠii intelectuale úi al învăĠării eficiente”, a specializările
“Pedagogie” úi “Pedagogia învăĠământului primar úi preúcolar”, nivel licenĠă, formele
de învăĠământ zi úi IDD.
- “Strategii de dezvoltare a gândirii critice”, a specializările “Pedagogie” úi
“Pedagogia învăĠământului primar úi preúcolar”, nivel licenĠă, formele de învăĠământ
zi úi IDD.
- „EducaĠie incluzivă – teorie úi aplicaĠii“ la specializarea “Pedagogie”, nivel licenĠă,
formele de învăĠământ zi úi IDD úi la specializarea“Pedagogia învăĠământului primar
úi preúcolar”, curs opĠional .
- “Consiliere pentru inovaĠie úi dezvoltare curriculară”, la nivel masterat - “Consiliere
úcolară úi asistenĠă psihopedagogică”.
- “Teoria curriculum-ului”, la cursurile postuniversitare pentru formarea cadrelor
didactice din învăĠământul preuniversitar – Magister I úi II, ale Departamentului
pentru Pregătirea Personalului Didactic al UniversităĠii “Babeú-Bolyai” Cluj-Napoca.
- “Pedagogia comunicării”, la cursurile postuniversitare pentru formarea cadrelor
- „Marketing educaĠional”, la cursurile postuniversitare pentru formarea cadrelor
- „Ergonomie didactică”, la cursurile postuniversitare pentru formarea cadrelor
¾ Lector la úcoli de vară:

- ùcoala de vară „Utilizarea scrisului în predare úi învăĠare”, Catedra de
ùtiinĠe ale EducaĠiei, Universitatea “Babeú-Bolyai” Cluj-Napoca, 11-17 iulie
2004.
- ùcoala de vară “Noua paradigmă universitară: centrarea pe client”,
Catedra de ùtiinĠe ale EducaĠiei, Universitatea “Babeú-Bolyai” Cluj-Napoca, 21-
27 iulie 2003.
- ùcoala de vară “Cooperare úi interdisciplinaritate în învăĠământul
universitar”, Catedra de ùtiinĠe ale EducaĠiei, Universitatea “Babeú-Bolyai” Cluj-
Napoca, 4-17 august 2002
- Iunie 2007 – participare în calitate de formator la ùcoala de vară a
FacultăĠii de Psihologie úi ùtiinĠe ale EducaĠiei: “Expertiza si calitate in
activitatea didactica universitară”, 27-30 iunie 2007
- ùcoala de vară „Valori úi perspective în pedagogia úi didactica
universitară”, Catedra de ùtiinĠe ale EducaĠiei, Institutul de Pregătire Didactică,
37
Centrul de Cercetare úi InovaĠie în Curriculum, Universitatea “Babeú-Bolyai”
Cluj-Napoca, 14-17 mai 2008
-
Activitatea útiinĠifică:
Repere ale activităĠii útiinĠifice - Proiecte de cercetare:
• Participant în calitate de second reprezentative, membru al echipei de tutori
implicaĠi în proiectul „THINK, CONSTRUCT AND COMUNICATE, ICT AS A
VIRTUAL LEARNING ENVIRONMENT”, project no: 106469 – 2002 – ES –
Comenius 2.1 Proiect Socrates-Comenius 2.1., 2001-2004, coordonator local al
proiectului Lect.univ.drd. Adina Glava.
• Coordonator local al proiectului în derulare „FISTE - A FUTURE WAY FOR IN-
SERVICE TEACHER TRAINING ACROSS EUROPE, Proiect nr. 118766-CP-1-
2004-1-RO-COMENIUS-C21”, Proiectul Socrates – Comenius 2.1., 2004-2007.
• Participant în calitate de second reprezentative, membru al echipei de tutori
implicaĠi în proiectul „VCCSSE VCCSSE – Virtual community Collaborating
Space for Science Education” (2006-2009) COMENIUS 2.1. Project 128989-CP-
1-2006-1-RO, coordonator local al proiectului Lect.univ.drd. Adina Glava.
• Membru în echipa proiectului CNCSIS de tip A, cod 1522, intitulat “Cercetarea
valenĠelor formativ-informative ale seminarului universitar", perioada 2007-2009,
Universitatea “Babeú-Bolyai” Cluj-Napoca, suma solicitată: 170000 RON, suma
solicitată úi acordată în primul an: 80000 RON
• Membru în echipa proiectului CNCSIS de tip A, cod 1527, intitulat “Formarea
competenĠelor de cercetare útiinĠifică ale studenĠilor prin aplicarea modelului
curriculumului bazat pe luarea de decizii în studiul integrat al útiinĠelor naturii în
învăĠământul incluziv", perioada 2007-2009, Universitatea “Babeú-Bolyai” Cluj-
Napoca.
• Membru în echipa proiectului CNCSIS „ASIGURAREA CALITATĂğII
ACTIVITĂğII DIDACTICE DIN UNIVERSITĂğILE DIN ROMÂNIA”, nr.
17/1374 demarat în 2006, proiect coordonat de Conf.univ.dr. Adrian Opre.
• Membru în echipa proiectului CNCSIS de tip C, cod 3, intitulat “Standarde
naĠionale de evaluare a nivelului de pregătire a elevilor din învăĠământul liceal”,
perioada 1997-2002, Universitatea “Babeú-Bolyai” Cluj-Napoca, valoare: 20.000
RON (director: prof. dr. Miron Ionescu).
• Realizator al aplicaĠiei úi membru în echipa proiectului CNCSIS, cod 1726,
intitulat “ MANAGEMENTUL CONFLICTELOR ÎN ùCOALĂ. INTERVENğIA
EDUCAğIONALĂ PENTRU PREVENIREA ùI REDUCEREA VIOLENğEI”,
perioada 2002-2004, Universitatea “Babeú-Bolyai” Cluj-Napoca, (director: prof.
dr. Chiú Vasile).
Declar pe propria răspundere că datele prezentate sunt în conformitate cu

realitatea.
Data completării:
09.01.2009 Semnătura
38

Baze Date

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Baze Date

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DOCUMENTARE ùI UTILIZAREA BAZELOR DE DATE

• Date de identificare a cursului

Nume: Lect.univ.dr. Cătălin Glava DOCUMENTARE ùI UTILIZAREA

Telefon: 0264598814, int. 6113 Anul II, sem. III

Fax: 0264590559 Curs opĠional

E-mail: catalinglava@yahoo.com Tutori:

• CondiĠionări úi cunoútinĠe prerechizite

• Organizarea temelor în cadrul cursului

Modulul 1 Baze de date: definirea termenilor de bază, sistemul informaĠional, colectarea

Modulul 3 Metode de documentare úi cunoaútere aflate la îndemâna cadrului didactic.

a. Metode de cunoaútere prin analiza conduitei úi a activităĠii: metoda observaĠiei,

b. Metode de reflecĠie: jurnalele de reflecĠie.

c. Metode de cunoaútere care solicită colaborarea subiectului: metoda convorbirii,

d. Metode úi tehnici de organizare a informaĠiei: fiúa de caracterizare

• Formatul úi tipul activităĠilor implicate de curs

• Materiale bibliografice obligatorii

• Materiale úi instrumente necesare pentru curs

Modulele Activitati premergatoare Asteptari fata de Sarcini de

• Politica de evaluare úi notare (orientativ - 1 pagină)

• Elemente de deontologie academică

• Strategii de studiu recomandate

MODULUL 1 BAZE DE DATE: DEFINIREA TERMENILOR DE BAZĂ,

- formarea competenĠelor de operare cu terminologia specifică documentării úi bazelor de

• Scurtă recapitulare a conceptelor prezentate anterior

• Schema logică a modului

• ConĠinutul informaĠional detaliat

I. Baze de date: definirea termenilor de bază, sistemul informaĠional, colectarea datelor,

Prelucrarea informaĠiilor se face cu ajutorul calculatorului sau prin interpretări ale

Modulul 1 prezintă delimitări conceptuale fundamentale în domeniul bazelor de date. Au

• Sarcini úi teme ce vor fi notate

• Scurtă recapitulare a conceptelor prezentate anterior

• Schema logică a modului

Rolul cadrului didactic

• ConĠinutul informaĠional detaliat

II. Rolul úi sarcinile cadrului didactic privind documentarea úi accesarea

Caietul úcolii úi al comunităĠii va avea un conĠinut minimal care va cuprinde:

Caietul úcolii úi comunităĠii are o adresabilitate diversă, el constituind o sursă de informare

Planul individual de formare cuprinde:

• Sarcini úi teme ce vor fi notate

A. Metode de cunoaútere prin analiza conduitei úi a activităĠii: metoda observaĠiei,

- transmiterea informaĠiilor fundamentale referitoare la metodologia utilizată în domeniul

• Scurtă recapitulare a conceptelor prezentate anterior

• Schema logică a modului

- Metode de documentare úi cunoaútere aflate la îndemâna cadrului didactic

• ConĠinutul informaĠional detaliat

III. Metode de documentare úi cunoaútere aflate la îndemâna mediatorului úcolar

A. Metode de cunoaútere prin analiza conduitei úi a activităĠii

Ca metodă de-sine-stătătoare, dar úi ca element constitutiv al altor metode, observaĠia este

b. Metoda analizei produselor activităĠii

Produsele activităĠii copiilor reprezintă o sinteză a fondului informaĠional úi a celui

Metoda biografică nu se limitează la a presupune înregistrarea cronologică a datelor,

d. Metoda studiului de caz

Metoda studiului de caz este o metodă de cercetare úi intervenĠie psihopedagogică. Cazul

Exemplu de caz de tip singular:

a. Metoda jurnalului de reflecĠie

I. Jurnalul de reflecĠie asupra evenimentelor importante din comunitate/ úcoală

Ce s-a întâmplat? Ce simt în legatură cu cele Ce am învăĠat din cele

II. Jurnalul de reflecĠie asupra documentelor

III. Jurnalul de reflecĠie cu dublă intrare

Ce s-a întâmplat? Ce semnificaĠie au cele întâmplate?

IV. Jurnalul de sinteză

Jurnal de sinteză pe perioada: .....................................................................................

Ca úi observaĠia, convorbirea poate fi aplicată fie ca metodă independentă, fie ca úi auxiliar