Sunteți pe pagina 1din 40

UNIVERSITATEA ”BABEŞ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA

CENTRUL DE FORMARE CONTINUĂ, ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ


ȘI CU FRECVENŢĂ REDUSĂ

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI
ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI
PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI
PREȘCOLAR
SUPORT DE CURS

DOCUMENTARE ŞI UTILIZAREA BAZELOR


DE DATE

Lect.univ.dr. Ciprian Baciu

Anul de studiu: I

www.psiedu.ubbcluj.ro

eLearning.ubbcluj.ro https://portal.portalid.ubbcluj.ro
CLUJ-NAPOCA
2019-2020
DOCUMENTARE ȘI UTILIZAREA BAZELOR DE DATE
ID

I. Informaţii generale

• Date de identificare a cursului

Date de contact ale titularului de curs: Date de identificare curs și contact tutori:

Nume: Lect.univ.dr. Ciprian Baciu DOCUMENTARE ȘI UTILIZAREA


BAZELOR DE DATE
Birou: Cluj-Napoca, str. Sindicatelor,
nr. 7, clǎdirea Pedagogica, cb. 18 Cod PLR 3207

Telefon: 0264598814 Anul I, sem. II

Fax: 0264590559 Curs opţional

Tutori:
E-mail:
Lect.univ.dr. Baciu Ciprian
ciprian.baciu@ubbcluj.ro
ciprian.baciu@ubbcluj.ro
Lect.univ.dr. Dragoș Viorel
viodragos@yahoo.com
Conf.univ.dr. Cătălin Glava
catalin.glava@ubbcluj.ro
Lect.univ.dr. Claudia Crisan
claudia.crisan@ubbcluj.ro
Consultaţii: Miercuri, ora 10-12
• Condiţionǎri și cunoștinţe prerechizite
Fundamentele pedagogiei, Tehnologia informaţiei și comunicǎrii, Teoria și metodologia
curriculum-ului

• Descrierea cursului

Disciplina Documentare și utilizarea bazelor de date este o disciplinǎ opţionalǎ care își
propune formarea la studenţi a abilitǎţilor de construire, utilizare și actualizare a bazelor de date, a
abilitǎţilor de colectare a informaţiilor specifice despre comunitate, școalǎ și familie, a celor de
realizare a unor studii de caz, a capacitǎţii de documentare a evenimentelor ce au loc în școalǎ și
comunitate. Abordarea temelor se va realiza într-o manierǎ activizantǎ, studenţii fiind antrenaţi în
rezolvarea de sarcini practice și în construcţia unui portofoliu personal cu materiale de documentare
și cunoaștere a situaţiilor școlare.
Obiective:
- Formarea competenţelor de utilizare a unor baze de date;
- Formarea deprinderilor de documentare și de utilizare a instrumentelor specifice muncii de
documnetarist;
- Crearea principalelor deprinderi de management al unei baze de date.

• Organizarea temelor în cadrul cursului


Cursul este organizat pe module, fiecare modul este destinat analizei unor teme fundamentale
1
din domeniul bazelor de date.

Modulul 1 Baze de date: definirea termenilor de bazǎ, sistemul informaţional, colectarea


datelor, actualitarea bazei de date.

2
Modulul 2 Rolul și sarcinile cadrului didactic privind documentarea și accesarea bazelor de
date.

Modulul 3 Metode de documentare și cunoaștere aflate la îndemâna cadrului didactic.

a. Metode de cunoaștere prin analiza conduitei și a activitǎţii: metoda observaţiei,


metoda analizei produselor activitǎţii, metoda biograficǎ, metoda studiului de caz,
metoda analizei documentelor curriculare și a altor documente școlare.

b. Metode de reflecţie: jurnalele de reflecţie.

c. Metode de cunoaștere care solicitǎ colaborarea subiectului: metoda convorbirii,


chestionarul, interviul, focus-grupul.

d. Metode și tehnici de organizare a informaţiei: fișa de caracterizare psihopedagogicǎ,


dosarul individual.

• Formatul și tipul activitǎţilor implicate de curs


Structura cursului presupune parcurgerea tuturor temelor prezentate și realizarea produselor finale.
Tipurile de activitǎţi ce vor fi abordate în cadrul cursului sunt: proiecte de grup, discuţii pe anumite
teme pe forum, sesiuni de consultaţii faţǎ în faţǎ, lucrǎri de laborator în cabinetul de informaticǎ.
Fiecare sarcinǎ este obligatorie și parcurgerea lor asigurǎ promovarea examenului.

• Materiale bibliografice obligatorii

Chiș, V., (2001), Activitatea profesorului între curriculum și evaluare, Ed. Presa Universitarǎ
Clujeanǎ, Cluj-Napoca
Chiș, V., (2005), Pedagogia contemporanǎ – pedagogia pentru competenţe. Ed. Presa Universitarǎ
Clujeanǎ, Cluj-Napoca
MECT, UNICEF (2003)- Parteneriatul Strategic dintre MECT și UNICEF în educaIia copiilor
rromi. Realizǎri și perspective, Ed. VANEMONDE, București
MEC, ISE (2002), ÎnvǎIǎmântul rural din România. CondiIii, probleme și strategii de dezvoltare,
București

• Materiale și instrumente necesare pentru curs


Materialele utilizate în cadrul activitǎţilor: retroproiector, videoproiector, bibliografie

• Calendar al cursului
Pe parcursul semestrului vor fi organizate doua întâlniri cu studentii, în cadrul
Facultatii de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, Cladirea Pedagogica din Cluj-Napoca, str.
Sindicatelor nr. 7.

Modulele Activitati premergatoare Asteptari fata de Sarcini de


abordate studenti lucru*
Întâlnirea 1, 2 Efectuarea urmǎtoarelor Disponibilitate 1. Realizaţi
I exerciţii: pentru participare un referat
1. Reactualizarea activa si pe tema
cunoștinţelor referitoare la interactiva. „Baze de
redactare de text, organizarea date”.

3
datelor și managementul
informaţiilor.
Întâlnirea 3 Efectuarea urmǎtoarelor Disponibilitate 1. Realizaţi
II exerciţii: o bazǎ de
pentru participare
1. Reactualizarea activa si date dupǎ
cunoștinţelor referitoare la interactiva. modelul
cunoașterea personalitǎţii elevilor. oferit în
suportul de
curs.
* Sarcinile de lucru condiţioneaza prezentarea la examenul scris. De aceea, ele vor fi predate
înainte de data la care este fixat acesta.

• Politica de evaluare și notare (orientativ - 1 paginǎ)


Evaluarea finala se va realiza sub forma unui examen scris, în care vor fi verificate si notate
achizitiile teoretice si practice ale studentilor.
Intrarea la examenul final este conditionata de elaborarea sarcinilor de lucru de laborator prezentate
mai sus si de predarea produselor elaborate. Aceste produse vor fi pastrate de studenti pâna la
acordarea notei finale.
În cadrul evaluarii scrise se vor evalua:
- pentru notele 5-6: definirea conceptelor specifice bazelor de date.
- pentru notele 7-8: oferirea de descrieri, clasificari, exemplificari, ilustrari,
analize critice, corelatii.
- pentru notele 9-10: oferirea de descrieri, clasificari, exemplificari, ilustrari,
analize critice, corelatii, cu valorificarea creativitatii studentului.
Pe parcursul semestrului, în cadrul celor doua întâlniri organizate, se va realiza o
evaluare formativa continua, bazata pe observarea comportamentului studentilor, pe calitatea
interventiilor lor în discutii, pe consistenta reflectiilor personale, pe pertinenta problemelor puse în
discutie, pe modalitatile de rezolvare a problemelor, pe solutiile propuse. De asemenea, se vor
evalua formativ produsele elaborate de studenţi la finalul semestrului.
Studenţii vor primi feed-back la sarcinile realizate prin e-mail de la tutori, prin
comunicare directa pentru cei ce solicita acest feed-back, precum si pe forumul de discutii.
Studentii se pot prezenta la examen de marire a notei, în conformitate Regulamentele Facultatii de
Psihologie si Stiinte ale Educatiei.

• Elemente de deontologie academicǎ


Cursul si activitatile aferente lui (întâlnirile, examenul, discutiile organizate direct
sau pe forum) încurajeaza interactiunile umane si comportamentele colegiale, corecte,
fairplay, bazate pe respect reciproc si decenta.
Relatiile dintre cadrul didactic si studenti vor fi de tip democratic, astfel încât ele
sa favorizeze implicarea activa si interactiva a studentilor în activitatile educationale si sa asigure
premisele unei instruiri si autoinstruiri eficiente.

• Studenţi cu dizabilitǎţi
Studentii cu dizabilitati pot urma cursul în modalitati cât mai apropriate de nevoile lor, identificate
împreuna cu cadrul didactic, cǎruia i se pot trimite mesaje email.

• Strategii de studiu recomandate


Pentru studierea acestui curs sunt necesare aproximativ 2 ore de studiu pentru fiecare modul și 4 ore
destinate realizǎrii produselor finale.

4
II. Suportul de curs propriu-zis

Cursul este structurat pe 3 module care, la rândul lor, vor fi organizate dupǎ cum
urmeazǎ:

MODULUL 1 BAZE DE DATE: DEFINIREA TERMENILOR DE BAZǍ,


SISTEMUL INFORMAŢIONAL, COLECTAREA DATELOR,
ACTUALITAREA BAZEI DE DATE

• Scopul și obiectivele
După parcurgerea acestui modul cursanţii vor fi capabili:

- formarea competenţelor de operare cu terminologia specificǎ


documentǎrii și bazelor de date;
- dezvoltarea competenţelor de utilizarea conceptelor cheie din bazele d edate.

• Scurtǎ recapitulare a conceptelor prezentate anterior


Conceptele premergǎtoare sunt: informaţie, date, baze de date.
• Schema logicǎ a modului
- InformaIia
- Date
- Circuit informaIional
- Baze de date
• Conţinutul informaţional detaliat

I. Baze de date: definirea termenilor de bazǎ, sistemul informaţional, colectarea datelor,


actualitarea bazei de date

InformaIiile sunt necesare pentru a cunoaște în permanenţǎ starea unui sistem și pentru a
evalua corect influenţele mediului extern asupra acestuia.
Toate aceste informaţii se pot obţine prin intermediul sistemului informaţional care
presupune:
€ Culegere de date
€ Prelucrarea datelor
€ Interpretarea datelor
€ Transmiterea informaţiilor
€ Luarea deciziilor
Sistemul informaIional este ansamblu de date, informaţii, circuite de transmitere și proceduri
de culegere, prelucrarea și pǎstrarea informaţiilor.
Un sistem informaţional presupune existenţa:
€ Fluxului informaţional
€ Reţelei informaţionale
Scopul sistemului informaţional este acela de a obţine, selecţiona, prelucra, utiliza și transmite
acele informaţii cu ajutorul cǎrora se pot exercita în cele mai bune condiţii rolurile mediatorului în
vederea atingerii obiectivelor acestora.
Elementele componente ale unui sistem informaţional sunt:
€ Datele

5
€ Informaţiile
€ Circuitul informaţional
Data - descrie cu ajutorul cifrelor sau a unor simboluri a unui obiect, fenomen, proces, de
regulǎ în urma unei operaţii de mǎsurare a acestora. De exemplu când se cer date despre o clasǎ de
elevi acestea se referǎ la numǎr de elevi, repartiţie pe sexe, situaţie la învǎţǎturǎ (promovat,
corigent).
InformaIia – data sau ansamblu de date care furnizeazǎ cunoștinţe noi celui interesat de un
obiect, fenomen, proces, activitate, semnificaţie rezultatǎ din procesul de prelucrare a datelor, o știre
care aduce o noutate despre un obiect, fenomen, proces, activitate.
Informaţiile se regǎsesc în legi, ordine, hotǎrîri ale guvernului, regulamente, planuri de
învǎţǎmînt, cataloage, orare, registre matricole, manuale. Ele pot fi transmise oral ( telefon, radio),
scris ( fax, e-mail), audiovizual(TV).
Pentru a fi utile informaţiile trebuie sǎ îndeplineascǎ anumite cerinţe:
- sǎ fie adevǎrate
- sǎ fie actuale
- sǎ fie semnificative
- sǎ fie clare și precise
- sǎ fie utile
- sǎ fie verificabile
- sǎ fie complete.
Circuitul informaIional este traseul pe care circulǎ o informaţie. Într-o școalǎ informaţia
poate veni din exterior ( minister, inspectorat, pǎrinţi, comunitate) sau din interior ( elevi, profesori,
personal TESA)..
Culegerea informaţiilor se poate face prin observare directǎ și consemnarea în caiete sau
formulare speciale, prin înregistrǎri pe bandǎ magneticǎ sau peliculǎ fotograficǎ dar și prin interviuri,
chestionare, consultarea documentelor, focus – grup, studiu de caz.

Prelucrarea informaţiilor se face cu ajutorul calculatorului sau prin interpretǎri ale


chestionarelor, jurnale de reflecţie, fișe de monitorizare, arhivare.
Procedurile de prelucrare se aleg în funcţie de volumul și natura informaţiilor, de mijloacele
tehnice din dotare, de timpul disponibil pentru analizǎ și prelucrare,de scopul în care sunt utilizate
informaţiile, de costuri etc.
Sistemul informaţional are funcţia de a organiza o BAZǍ DE DATE și informaţii pentru
îndeplinirea unui obiectiv propus.
BAZA DE DATE reprezintǎ o modalitate de stocare a unor informaţii ( date ) sub forma unei
colecţii organizate, sistematizate, care permite regǎsirea acestora dupǎ mai multe criterii de cǎutare.
Utilizarea bazei de date prezintǎ o serie de avantaje:
€ introducerea unitarǎ a datelor
€ regǎsirea datelor dupǎ diferite criterii
€ stocarea datelor pentru o perioadǎ lungǎ de timp
€ îmbunǎtǎţirea bazei atunci când este nevoie
€ inregistrarea informaţiei doar o singurǎ datǎ
€ ștergerea cu ușurinţǎ a inregistrǎrilor greșite
€ folosirea bazei de date de mai mulţi utilizatori
€ obţinerea unei evidenţe clare
€ urmǎrirea eficientǎ a schimbǎrilor petrecute.
O bazǎ de date este structuratǎ sub forma unor tabele logice în care sǎ gǎsești rapid informaţia.
Datele se vor introduce de cǎtre persoanele care lucreazǎ, utilizeazǎ baza de date, pentru cǎ
important este ca toate înregistrǎrile sǎ se facǎ în același fel, sau sǎ nu se introducǎ aceleași date de

6
mai multe ori, sau sǎ se facǎ anumite erori. Este bine sǎ se protejeze baza de date astfel încǎt nimeni
sǎ nu aibǎ posibilitatea sǎ modifice sau sǎ distrugǎ datele.
O bazǎ de date trebuie actualizatǎ ori de câte ori este nevoie.

• Sumar

Modulul 1 prezintǎ delimitǎri conceptuale fundamentale în domeniul


bazelor de date. Au fost trecute în revistǎ conceptele: bazǎ de date, informaţii,
date, circuit informaţional.

• Sarcini și teme ce vor fi notate

1. Realizarea unei baze de date primare pentru organizarea informaţiilor obţinute într-
un jocde autocunoaştere aplicat (vezi anexa 6).

• Bibliografie modul

Chiș, V., (2001), Activitatea profesorului între curriculum și evaluare, Ed. Presa Universitarǎ
Clujeanǎ, Cluj-Napoca
Chiș, V., (2005), Pedagogia contemporanǎ – pedagogia pentru competenţe. Ed. Presa Universitarǎ
Clujeanǎ, Cluj-Napoca
MECT, UNICEF (2003)- Parteneriatul Strategic dintre MECT și UNICEF în educaIia copiilor
rromi. Realizǎri și perspective, Ed. VANEMONDE, București
MEC, ISE (2002), ÎnvǎIǎmântul rural din România. CondiIii, probleme și strategii de dezvoltare,
București

7
MODULUL 2 ROLUL ȘI SARCINILE CADRULUI DIDACTIC
PRIVIND DOCUMENTAREA ȘI ACCESAREA BAZELOR DE
DATE
• Scopul și obiectivele
După parcurgerea acestui modul cursanţii vor fi capabili:
- analiza rolului cadrului didactic în ceea ce privește alcǎtuirea unor baze
de date;
- înţelegerea sarcinilor care-i revin cadrului didactic pentru a realiza
bazele de date necesare.

• Scurtǎ recapitulare a conceptelor prezentate anterior


Conceptele premergǎtoare sunt: informaţie, date, baze de date.
• Schema logicǎ a modului

Rolul cadrului didactic


• Conţinutul informaţional detaliat

II. Rolul și sarcinile cadrului didactic privind documentarea și accesarea


bazelor de date

Pentru a realiza o activitate coerentǎ, cadrul didactic este obligat sǎ se antreneze în activitǎţi
de documentare și de arhivare a datelor, pentru a fi capabil sǎ informeze școala, familia și
comunitatea cu privire la specificul și complexitatea situaţiilor pe care le are în atenţie. În acest
sens, rolul lui este sǎ:
€ Arhiveze documente relevante cu privire la activitatea sa, alcǎtuind o bazǎ de
date menţionatǎ în fișa postului.
€ Analizeze documentele din școalǎ și sǎ identifice pe baza acestei analize
soluţiile optime de intervenţie.
€ Cunoascǎ politicile din domeniul social și educaţional pe care le
implementeazǎși facilitǎţile oferite de acestea.
€ Cunoascǎ politica școlii și sǎ o prezinte familiei și comunitǎţii.
€ Sǎ realizeze studii de caz și sǎ informeze personalul școlii cu privire la situaţiile
particulare și problemele elevilor.
În activitatea sa de documentare, cadrul didactic va alcǎtui atât documente de naturǎ
cantitativǎ (baze de date), cît și unele de naturǎ calitativǎ (ex.: studii de caz, jurnale de reflecţie)
Instrumentele de sprijin ale cadrului didactic în acţiunea sa de documentare
prevǎzute în descrierea profilului de activitate a lui sunt:
€ Caietul școlii și al comunitǎţii și
€ Planul individual de formare

Caietul școlii și al comunitǎIii va avea un conţinut minimal care va cuprinde:


1. Informaţii de contact despre școalǎ
- numele școlii
- numele directorilor
- adresa poștalǎ
- telefon
- fax

8
- email
2. Descriere detaliatǎ a rolului cadrului didactic
- fișa postului
- detalii de contact
3. Informaţii despre școalǎ ca instituţie
- managementul școlii
- regulamente interne
- descrierea curriculumului
- o scurtǎ istorie a școlii
- o descriere și o scurtǎ istorie a comunitǎţii
- relaţia școalǎ-comunitate, detalii despre conducerea școlii, consiliul școlii, organisme
reprezentative ale pǎrinţilor, elevilor, zilele școlii, alte acţiuni specifice ale școlii
- detalii cu privire la activitǎţile extracurriculare organizate de școalǎ, ONG-uri, bisericǎ sau alte
organizaţii din comunitate
- studii de caz și alte exemple de bunǎ practicǎ din școalǎ, detalii despre aspecte sociale,
curriculare sau orice alte realizǎri comune ale școlii – comunitǎţii

Caietul școlii și comunitǎţii are o adresabilitate diversǎ, el constituind o sursǎ de informare


foarte valoroasǎ din acest punct de vedere

Planul individual de formare cuprinde:


1. familiarizarea cu aplicarea politicii educaţionale la nivelul școlii unde își desfǎșoarǎ activitatea
mediatorul școlar
2. familiarizare cu resursele școlii
3. prezentarea personalului școlii de cǎtre director, a cadrului didactic, a rolului și activitǎţii
specifice a acestuia în școalǎ
4. calendarul întâlnirilor cu ONG-uri, autoritǎţi locale, reprezentanţii comunitǎţii, reprezentanţi ai
pǎrinţilor, reprezentanţi ai elevilor
5. timpul alocat, calendarul activitǎţilor de formare în clasǎ (classroom based training)
6. timpul alocat, calendarul activitǎţilor de formare “on the job”
7. timpul alocat, calendarul activitǎţilor de formare ECDL / ICT
8. timpul alocat, calendarul activitǎţilor de dezvoltare a School Handbook

• Sumar
Modulul 2 a analizat rolul și sarcinile cadrului didactic în ceea ce
privește organizarea unor baze de date.
• Sarcini și teme ce vor fi notate

Exerciţii:
1. Analiza importanţei rolurilor care presupun documentare, pentru
înţelegerea implicaţiilor practice ale acestora
2. Analiza componentelor caietului școlii și al comunitǎţii și identificarea
diverselor surse de informare necesare a fi accesate pentru completarea
caietului
• Bibliografie modul

Chiș, V., (2005), Pedagogia contemporanǎ – pedagogia pentru competenţe. Ed. Presa Universitarǎ
Clujeanǎ, Cluj-Napoca
MECT, UNICEF (2003)- Parteneriatul Strategic dintre MECT și UNICEF în educaIia copiilor
rromi. Realizǎri și perspective, Ed. VANEMONDE, București
MEC, ISE (2002), ÎnvǎIǎmântul rural din România. CondiIii, probleme și strategii de dezvoltare,
București
9
MODULUL 3 METODE DE DOCUMENTARE ȘI CUNOAȘTERE
AFLATE LA ÎNDEMÂNA CADRULUI DIDACTIC.

A. Metode de cunoaștere prin analiza conduitei și a activitǎţii: metoda observaţiei,


metoda analizei produselor activitǎţii, metoda biograficǎ, metoda studiului de
caz, metoda analizei documentelor curriculare și a altor documente școlare
B. Metode de reflecţie: jurnalele de reflecţie
C. Metode de cunoaștere care solicitǎ colaborarea subiectului: metoda convorbirii,
chestionarul, interviul, focus-grupul.
D. Metode și tehnici de organizare a informaţiei: fișa de caracterizare
psihopedagogicǎ, dosarul individual.

• Scopul și obiectivele
După parcurgerea acestui modul cursanţii vor fi capabili:

- transmiterea informaţiilor fundamentale referitoare la metodologia utilizatǎ în


domeniuldocumentării şi al bazelor de date;
- formare competenţelor de utilizare a metodelor mai sus amintite.

• Scurtǎ recapitulare a conceptelor prezentate anterior


Conceptele premergǎtoare sunt: informaţie, date, baze de date.

• Schema logicǎ a modului

- Metode de documentare și cunoaștere aflate la îndemâna cadrului didactic


- Metode de cunoaștere prin analiza conduitei și a activitǎţii: metoda observaţiei,
metoda analizei produselor activitǎţii, metoda biograficǎ, metoda studiului de
caz, metoda analizei documentelor curriculare și a altor documente școlare
- Metode de reflecţie: jurnalele de reflecţie
- Metode de cunoaștere care solicitǎ colaborarea subiectului: metoda
convorbirii, chestionarul, interviul, focus-grupul.
- Metode și tehnici de organizare a informaţiei: fișa de caracterizare
psihopedagogicǎ, dosarul individual.
• Conţinutul informaţional detaliat

III. Metode de documentare și cunoaștere aflate la îndemâna mediatorului școlar

A. Metode de cunoaștere prin analiza conduitei și a activitǎţii


a. Metoda observaţiei

Ca metodǎ de-sine-stǎtǎtoare, dar și ca element constitutiv al altor metode, observaţia este


indispensabilǎ oricǎrei tendinţe de a descifra empiric sau știinţific dominantele personalitǎţii în
formare. O anumitǎ formǎ a observaţiei apare în mod spontan în comportamentul didactic al
educatorului care urmǎrește, mai mult sau mai puţin intenţionat, manifestǎrile elevilor concomitent
cu activitatea instructivǎ. În cunoașterea sistematicǎ se pune însǎ problema reducerii a cât mai mult
din subiectivismul cǎruia îi este oricum tributarǎ observaţia. Acest lucru se poate obţine doar în
cadrul observaţiei sistematice care presupune consemnarea metodicǎ, fidelǎ și intenIionatǎ a

10
diferitelor manifestǎri de comportament, individual sau colectiv, așa cum se prezintǎ ele în fluxul
lor natural de manifestare. Acestǎ formǎ de observare știinţificǎ presupune:
- stabilirea unei ipoteze, a unui plan de observaţie obiectivat în una sau mai multe fișe care
descriu itemii ce vor face obiectul observaţiei;
- realizarea sistematicǎ a observaţiei conform planului, eventual utilizarea unor mijloace
tehnice de înregistrare a datelor, confruntarea și ordonarea periodicǎ a fișelor de observaţie, lucru ce
poate stârni noi puncte de interes, întrebǎri, ipoteze;
- prelucrarea și interpretarea datelor obţinute, coroborarea acestora cu informaţii obţinute prin
alte metode de investigaţie, eventual reluarea observaţiei dupǎ o perioadǎ de timp.
U. Șchiopu (1997) listeazǎ domeniile de interes pentru obsevarea pe care cadrul didactic o
iniţiazǎ:
• Analiza observativǎ a situaţiilor semnificative ale vârstei;
• Analiza implicaţiilor comportamentale, afective, morale, relaţionale în situaţia pe care o
traverseazǎ copilul;
• Efectele de adaptare în angajarea în situaţii (inclusiv inteligenţa, afectivitatea, imaginaţia și
voinţa);
• Efectele de reflux (ex. reacţii de fugǎ, refuz, respingere) și implicit de integrare adaptativǎ
complexǎ (învǎţare) ce se constituie.
Copiii de vârste mici dezvǎluie cu destul de multǎ ușurinţǎ stǎrile psihologice pe care le
traverseazǎ. Ei nu sunt capabili sǎ le explice sau descrie suficient, dar oferǎ în activitatea zilnicǎ o
bogǎţie de date comportamentale ușor de decodat de cǎtre un observator atent. În plus cadrul
didactic poate provoca situaţii investigative, realizând mici experimente, variind datele contextului
sau, mai simplu, punând întrebǎri la timpul potrivit, integrate, pe cât posibi în câmpul de activitǎţi
ce-i intereseazǎ pe elevii.

b. Metoda analizei produselor activitǎţii

Produsele activitǎţii copiilor reprezintǎ o sintezǎ a fondului informaţional și a celui


aptitudinal și în același timp, o reflectare structurilor intelectuale, afective, volitive și psihomotorii
proprii acestora. Analiza activitǎţii unei persoane și a realizǎrilor obţinute prin aceastǎ activitate
poate conduce spre obţinerea a douǎ categorii de informaţii: prima se referǎ la constatarea nivelului
normal de activitate sau a priceperilor și competenţelor expectate pentru un anumit nivel de
dezvoltare. In aceastǎ direcţie, investigaţia va urmǎri identificarea elementelor care sunt comune
unei populaţii date și în funcţie de acestea se face o evaluare a abaterilor pozitive sau negative de la
normǎ. Aceastǎ evaluare se poate referi atât la calitate lucrǎrii în ansamblu, cât și la anumite aspecte
de reflectare a psihicului sau tehnice, de detaliu.
A doua categorie de informaţii presupune identificarea unor caracteristici specifice
autorului lucrǎrii: caracteristici de personalitate, valoarea lor și echilibrul dintre ele.
Copilul își proiecteazǎ fǎrǎ rezerve în toate activitǎţile pe care le întreprinde și în produsele
acestor activitǎţi bogǎţia de gânduri, trǎiri, înclinaţii, dorinţe, capacitǎţi, atitudini, dar și nevoi,
frustrǎri, tensiuni, conflicte trǎite intens.
La fel de importantǎ și poate mai bogatǎ în informaţii ca și “citirea” produselor activitǎţii este
urmǎrirea procesului prin care se contureazǎ și desǎvârșește o lucrare (Holban, I. 1978).
Astfel, alegerea temei implicǎ prezenţa unor înclinaţii, modul de lucru reflectǎ temperamentul,
atitudinea faţǎ de lucru și lucrare - caracterul și interesul, trǎirile emoţionale, organizarea - stilul de
muncǎ și capacitǎţile de monitorizare și control a activitǎţii. Datele obţinute din ambele tipuri de
analize trebuie interpretate luând în considerare un ansamblu de factori, în afara celui amintit deja,
al nivelului mediu specific vârstei: factori dependenţi de persoanǎ: dispoziţie de moment, experienţǎ

10
deviaţǎ) și de mediu (condiţii de lucru, materiale și instrumente avute la dispoziţie, posibilitǎţi de
informare).
c. Metoda biograficǎ

Metoda biograficǎ nu se limiteazǎ la a presupune înregistrarea cronologicǎ a datelor,


evenimentelor din viaţa unui individ, la listarea persoanelor semnificative și a relaţiilor acestuia cu
ele. Aplicarea metodei biografice pornește de la aceastǎ acumulare de date, care se poate face în
școalǎ, în timp sau prin intermediul anamnezei, însǎ ea trebuie sǎ meargǎ în direcţia utilizǎrii
datelor biografiei pentru prelucrarea și interpretarea informaţiilor obţinute prin alte demersuri
investigative. Metoda biograficǎ are la bazǎ principiul cauzalitǎţii (Holban, 1978); structurile
psihice ascund în coloratura lor rezultatul unor acţiuni ale factorilor de mediu. Utilizând aceastǎ
metodǎ, cadrul didactic își propune sǎ identifice factorii (și interacţiunile dintre aceștia) care au
condiţionat anumite configuraţii psihice și sǎ expliciteze aceste structuri prin intermediul relaţiilor
lor cu faptele naturale de viaţǎ. Și odatǎ ce cǎutarea explicaţiior presupune prelucrarea de
informaţii, utilizarea metodei biografice implicǎ un salt calitativ, de la stadiul informaţional, la
stadiul interpretǎrii, ceea ce reprezintǎ o provocare pentru cadrul didactic.

d. Metoda studiului de caz

Metoda studiului de caz este o metodǎ de cercetare și intervenţie psihopedagogicǎ. Cazul


reprezintǎ o exprienţǎ sau o situaţie particularǎ, de multe ori o situaţie problemǎ care este studiatǎ
intensiv pentru o anumitǎ perioadǎ de timp.
Studiul de caz este o investigaţie intensivǎ, concretǎ a unui fenomen în contextul de
viaţǎ real, bazatǎ pe surse multiple de date
Tipuri de cazuri ( dupǎ I Radu, 2003)
Dupǎ obiectul analizei
- studii de caz singulare/ simple – obiectul analizei este un fenomen singular. Ex.: ( dupǎ M. Bocoș,
2003): situaţia unui elev bun/ slab, a unuia cu dificultǎţi de adaptare școlarǎ, a unui elev care
traverseazǎ o perioadǎ dificilǎ din punczt de vedere afectiv, situaţia unei clase, a unui grup , a unei
instituţii etc., un eveniment semnificativ, o decizie etc.
- Studii de caz multiple – obiectul analizei îl constituie mai multe persoane, instituţii, decizii,
evenimentecare se încadreazǎ într-o anumitǎ categorie Ex.( dupǎ M. Bocoș, 2003): modalitǎţile
de construire a curriculumului la decizia școlii, reacţia mai mulor instituţii educaţionale la o
decizie de politicǎ educaţionalǎ impuseǎ de minister, poziţia mai multor instituţii de învǎţǎmânt
faţǎ de integrarea

Exemplu de caz de tip singular:

Eleva R.A. provine dintr-o familie cu posibilitǎţi materiale foarte reduse. Mama, de etnie romǎ este
în prezent la închisoare. Tatǎl, român, a îngrijit copiii o vreme dupǎ intrarea mamei la închisoare.
Dupǎ cîteva luni, a fost evacuat din apartamentul în care locuiau. Aunci tatǎl a fost nevoit sǎ își ducǎ
copiii la Leagǎn, de unde a fost luatǎ în plasament familial. În anul urmǎtor fetiţa R.A a fost selectatǎ
pentru școala de gimnasticǎ de la Deva, fapt care a motivat-o foarte mult. Însǎ, dupǎ o vreme, tatǎl
fetiţei a început sǎ o viziteze la școalǎ, und fǎcea scandal, o lua de la program, așa cǎ pânǎ la urmǎ
fetiţa a fost exclusǎ din școalǎ și a revenit în plasament familial. Însǎ tatǎl a continuat sǎ vinǎ în vizite
neanunţate și, mai mult, adesea ia fetiţa și o pune sǎ cerșeascǎ pe strǎzi sau în tren.

11
e. Metoda analizei documentelor curriculare și a altor documente școlare

Aceastǎ metodǎ presupune analiza din perspectiva anumitor parametri, subiecte de interes a datelor
oferite de:
- Documentele curriculare oficiale: Curriculum Naţional pentru învǎţǎmântul obligatoriu. Cadru
de referinţǎ; Planurile- cadru de învǎţǎmânt pentru clasele I- XII/XIII; Programele școlare;
ghidurile, îndrumǎtoarele, normele metodologice și materialele suport; manualele alternative
- Diferitele documente școlare care permit colectarea de date concrete referitoare la activitatea
cadrelor didactice și a subiecţilor învǎţǎrii și conturarea unei magini de ansamblu asupra
organizǎrii și desfǎșurǎrii activitǎţii educaţionale :
- materiale componente ale portofoliului profesorilor: planificarea calendaristicǎ,
proiecte ale unitǎţilor de învǎţare, proiecte de activitate didacticǎ, fișe de lucru, fișe
psihopedagogice ale elevilor, teste de cunoștinţe, materiale didactice
- documente școlare oficiale: regulamente interne, planuri manageriale, politici
educaţionale ale școlii, foi matricole, cataloage, rapoarte, situaţii școlare, procese verbale, orare
etc.
- documente de arhivǎ care reflectǎ experienţa educaţionalǎ colectivǎ: rapoarte,
procese verbale, anuare, monografii, dovezi ale unor activitǎţi cu specific extrașcolar

B. Metode de reflecţie

a. Metoda jurnalului de reflecţie

Jurnalele de reflecţie sunt modalitǎţi de analizǎ a unor evenimente, situaţii singulare care pot avea
relevanţǎ pentru un context dat. Utilizate sistematic, aceste instrumente pot oferi mediatorului școlar
ocazia de a reflecta asupra unor aspecte pe care le considerǎ semnificative pentru atitudinea
comunitǎţii faţǎ de populaţia de etnie romǎ, atitudinea romilor faţǎ de școalǎ, cunoștinţele pe care
aceștia le au despre propriile drepturi etc. Mai mult, jurnalele de reflecţie oferǎ ocazia exersǎrii
analizei critice cu privire la evenimentele școlii și comunitǎţii în care sunt implicaţi romi, sau care au
implicaţii pentru populaţia roma. Obiect al jurnalelor de reflecţie pot fi: situaţii obiective, replici,
fapte, fragmente de documente oficiale etc. Oferim mai jos cateva modle de jurnale de reflecţie:

I. Jurnalul de reflecţie asupra evenimentelor importante din comunitate/ școalǎ

Ce s-a întâmplat? Ce simt în legaturǎ cu cele Ce am învǎţat din cele


întâmplate? întâmplate

II. Jurnalul de reflecţie asupra documentelor

12
Numele documentului Citatul De ce consider cǎ acest citat
este interesant sau
important?

III. Jurnalul de reflecţie cu dublǎ intrare

Ce s-a întâmplat? Ce semnificaţie au cele întâmplate?


sau
Ce consecinţe au cele întamplate?

IV. Jurnalul de sintezǎ

La finalul unei sǎptǎmâni de activitate ca mediator școlar este util sǎ reflectaţi asupra activitǎţilor
întreprinse în perioada care s-a încheiat. Acesatǎ reflecţie poate sǎ va sugereze acţiuni viitoare.

Jurnal de sintezǎ pe perioada: .....................................................................................


Ce am realizat? Ce am învǎţat? Cum pot folosi cele
învǎţate?
sau
Ce vreau sǎ aflu în
continuare?

13
C. Metode de cunoaștere care solicitǎ colaborarea subiectului studiat

a. Metoda convorbirii

Ca și observaţia, convorbirea poate fi aplicatǎ fie ca metodǎ independentǎ, fie ca și auxiliar


al altor metode de investigaţie psihologicǎ pentru obţinerea unor informaţii. Aplicatǎ în grǎdiniţǎ, ea
poate îmbrǎca forme multiple, interlocutorii putând fi atât adulţii: cadru didactic și pǎrinţi cât și
adulţii și copiii, Ne vom limita în aceastǎ prezentare a metodei doar la dialogul cadru didactic -
elev. Convorbirea face apel la experienţa subiectului, invitându-l sǎ se autoanalizeze, sǎ prezinte
fapte, sǎ descrie motivaţiile unei anumite manifestǎri, sǎ facǎ aprecieri asupra propriei persoane și a
altora prin comparaţie, sǎ descrie natura relaţiilor interpersonale stabilite cu co-vârstnicii și adulţii,
sǎ conștientizeze și relateze despre aspectele conflictuale în procesul integrǎrii în grupa de
preșcolari. Ea depǎșește stadiul unui dialog liber cu copilul, pe o anumitǎ temǎ, deși implicǎ
trǎsǎturile unei astfel de discuţie: flexibilitate, încredere reciprocǎ, familiaritate. Rigoarea metodei
este însǎ datǎ de faptul cǎ dialogul este pregǎtit riguros de cadrul didactic, care structureazǎ
convorbirea în jurul unor itemi dinainte stabiliţi și consemneazǎ rǎspunsurile primite într-un
protocol reconstituit la încheierea discuţiei.
Metoda convorbirii poate sǎ își gǎseascǎ utilizare eficientǎ în comunicarea cu pǎrinţii de
etnie rromǎ analfabeţi, care nu vor fi capabili sǎ citeascǎ și sǎ completeze un chestionar. În acest
caz, structurarea convorbirii trebuie foarte atent realizatǎ de cǎtre mediator.

b. Metoda chestionarului

Cunoscând variate denumiri sinonime: inventar, anchetǎ (engl. survey), scalǎ, înregistrare
(engl: record), index (Albou, 1968, cf. Holban, 1978), chestionarul reprezitǎ o investigaIie în fondul
intim al personalitǎIii, bazatǎ pe o succesiune logicǎ de itemi (preferǎm acest termen celui de
“întrebǎri” pentru ca uneori chestionarul se organizeazǎ în jurul unor aserIiuni pozitive și
negative) adresate persoanei chestionate, a cǎror rǎspunsuri sunt consemnate în scris. În școalǎ,
chestionarul poate fi gândit și administrat atât copiilor, și în acest caz ele sunt de preferinţǎ orale, cât
și pǎrinţilor, atunci când este necesarǎ obţinerea unor date privind opiniile, preferinţele, interesele,
atitudinile, cunoștinţele acestora în legǎturǎ cu preșcolarii și activitatea grǎdiniţei.
Construirea chestionarelor este o activitate ce presupune o oarecare pregǎtire specialǎ sau cel puţin
cunoașterea unor caracteristici de detaliu ale acestora. Vom puncta câteva din acestea , fǎrǎ a insista
însǎ prea mult asupra lor:
€ calitatea chestionarului este datǎ nu doar de relevanţa fiecǎrui item în parte, ci și de
felul în care sunt armonizaţi aceștia în structura chestionarului;
€ pentru relevanţa rǎspunsurilor, chestionarul trebuie sǎ cuprindǎ mai multe tipuri de
întrebǎri: a) întrebǎri introductive (de contact), care sunt de obicei deschise; b)
întrebǎri tranzitorii, care fac trecerea de la o temǎ la alta; c) întrebǎri filtru, destinate
sǎ verifice calitatea rǎspunsurilor date; d) întrebǎri de tip “de ce” care solicitǎ
informaţii suplimentare, explicaţii; e) întrebǎri pro-contra, f) întrebǎri de control care
verificǎ fidelitatea rǎspunsurilor; g) întrebǎri de identificare a persoanei;
€ ordinea așezǎrii itemilor în chestionar trebuie sǎ fie psihologicǎ și nu logicǎ;
€ itemii trebuie grupaţi pe teme (desigur, doar ca și concepţie, nu și în ordinea lor în
chestionar).
De obicei chestionarele includ douǎ pǎrţi:
a. partea introductivǎ unde se motiveazǎ subiecţilor necesitatea
aplicǎrii chestionarului, se precizeazǎ cine a iniţiat

14
cercetarea și în ce scop și se fac precizǎri și recomandǎri
referitoare la modul de completare a chestionarului,
insistându-se asupra importanţei sinceritǎţii și onestitǎţii cu
care se dau rǎspunsurile
b. întrebǎrile propriu-zise.
Întrebǎrile pot sǎ se refere la:

€ fapte/ date concrete: ex.: date biografice, date referitoare la situaţia școlarǎ, date referitoare la
situaţia familialǎ
€ opinii ale celor chestionaţi care pun în evidenţǎ atitudinea acestora în raport cu diverse subiecte,
motivaţiile, interesele, așteptǎrile și nevoile lor.
€ cunoștinţe: pun în evidenţǎ nivelul de culturǎ a celor educaţi, preocupǎrile, sistemul de valori la
care aderǎ etc.
Dupǎ forma de înregistrare a rǎspunsurilor întrebǎrile pot fi:
- deschise ex: Caracterizaţi în câteva cuvinte relaţia pe care familiile de etnie rroma o
au cu școala în comunitatea d-voastrǎ
- închise ex: Care din factorii de mai jos consideraţi cǎ e principalul responsabil pentru educaţia
copiilor: a. Familia, b. Școala, c. Comunitatea în ansamblu
- mixte ex: Care este principala cauzǎ a abandonului școlar: a. Sǎrǎcia, b. Cerinţele prea ridicate
ale școlii, c. Lipsa educaţiei pǎrinţilor d. Altele. Menţionaţi

c. Interviul

Interviul este o situaţie de iteracţiune verbalǎ între intervievator și intervievat și se realizeazǎ


în formula întrebare – rǎspuns.Poate fi aplicatǎ ca o metodǎ independentǎ de colectare a datelor
sau ca una auxiliarǎ. Aceastǎ metodǎ este foarte bunǎ pentru comunicarea cu pǎrinţii de etnie
rromǎ analfabeţi, care nu pot sǎciteascǎ sau sǎ completeze un chestionar.Interviul se poate
desfǎșura în mai multe forme:
- discuţie liberǎ – la o întrebare generalǎ cel intervievat își poate dezvolta singur
rǎspunsul
- interviu formalizat – cu întrebǎri detaliat preelaborate și adresate într-o ordine strictǎ.
Conducerea unui interviu se realizeazǎ dupǎ câteva reguli:
1. Crearea cadrului de încredere pentru discuţie, în special prin manifestarea unui
interes susţinut faţǎ de ce reprezintǎ și ce spune cel cǎruia i se adreseazǎ interviul. Se
va evita comportamentele ce par a judeca, a interpreta voit rǎstǎlmǎcirea celor spuse.
2. Intervievatorul trebuie sǎ știe sǎ asculte – ascultare activǎ.
3. Este necesar ca cel intervievat sǎ fie solicitat sǎ aprofundeze sau sǎ explice anumite
opinii expuse spontan.
4. Intervievatorul trebuie sǎ știe sǎ susţinǎ discuţia prin reformularea unor aspecte
remarcate de cǎtre cel intervievat.
5. Nu se fac referiri la comparaţii cu conţinutul interviurilor realizate cu alţii.
6. Se insistǎ pe aspecte ale vieţii și activitǎţii personale ( puncte de vedere personale ),
în mai mare mǎsurǎ decât pe problema pusǎ în discuţie ca abordare generalǎ.
7. Intervievatul este tratat cu mare rǎbdare.
Metoda prezintǎ o serie de avantaje: se creazǎ o relaţie de încredere între mediator și
subiect, se fac observaţii asupra întregului comportament al subiectului. Existǎ și dezavantaje:
necesitǎ mult timp, sunt necesare condiţii speciale de spaţiu și ambient.

15
d. Focus –grupul

Aceastǎ metodǎ de colectare a datelor se utilizeazǎ analizând într- un grup o situaţie


problemǎ realǎ sau inspiratǎ din realitate.Acţiunea implicǎ o confruntare între cunoștinţele deţinute și
situaţia propusǎ care reclamǎ utilizarea lor. Sunt implicate colaborarea și evoluţia atitudinalǎ a
participanţilor.
Obiectivul urmǎrit este acela de a obţine informaţii despre cunoștinţele, valorile, principiile
participanţilor.

Activitatea mediatorului în cadrul focus-grupului


€ Mediatorul prezintǎ cazul doar " povestit " fǎrǎ explicaţii, relevându-se doar contextul,
atitudinile, sentimentele protagoniștilor la momentul considerat.Trebuie sǎ se manifeste grijǎ
pentru a se aborda o singurǎ problemǎ, clarǎ, bine delimitatǎ. Problema poate fi prezentatǎcu
ajutorul unui textscris, secvenţǎ video sau printr-o expunere oralǎ. Important este sǎ corespundǎ
urmǎtoarelor cerinţe: claritate, complexitate, sǎ existe toate informaţiile necesare analizei.
€ Mediatorul este animatorul activitǎţii, va face posibilǎ exprimarea fiecǎrei opinii, argumentelor,
punctelor de vedere.El poate juca rolul unui personaj resursǎ pentru alte informaţii utile.
Trebuie sǎ aibǎ în vedere:
- nu judecǎ sau criticǎ pǎrerile participanţilor;
- asigurǎ un climat propice discuţiilor;
- reformuleazǎ unele întrebǎri sau formuleazǎ unele sinteze care duc la progresul discuţiei;
- dǎ cuvântul fiecǎrui participant;
- asigurǎ derularea discuţiei în timp optim.

Activitatea participanţilor
€ cunoașterea problemei
€ expunerea diverselor idei
€ apariţia diferenţelor de opinii
€ luarea unor decizii
Aceastǎ metodǎ permite colectarea unor date prin observaţie directǎ și poate fi urmatǎ de
completarea unei fișe de observaţie.

Exerciţii:
1. Organizaţi pe grupe, cursanţii vor identifica probleme specifice populaţiei de etnie romǎ și
vor exersa construcţia unui chestionar adresabil familiilor roma pe temǎ stabilitǎ de comun
acord în grup. Se va insista asupra formulǎrii de intrebǎri de tipuri diverse și asupra justificǎrii
utilitǎţii chestionarului
2. Cursanţii vor fi solicitaţi sǎ gǎseascǎ soluţii de chestionare a pǎrinţilor de etnie romǎ analfabeţi
și sǎ identifice modalitǎţi de consemnare a rǎspunsurilor acestora. ( vezi anexa 3)
3. Cursanţii, organizaţi pe grupe de câte cinci participanţi, vor realiza planul unui interviu
semistructurat, prin transformarea chestionarului realizat. Obiectivul exerciţiului este
înţelegerea de cǎtre cursanţi a diferenţelor dintre chestionar și interviu, în ce privește
specificul întrebǎrilor și modalitǎţile de prezentare a acestora. În final, cursanţii vor aplica în
perechi planul de intervievare realizat.

16
D. Metode și tehnici de organizare a informaţiei

a. Fișa de caracterizare psihopedagogicǎ

Fișa psihopedagogicǎ este un instrum ent util de sintezǎ și organizare a informaţiilor privind
profilul psihologic, medical, familial al copilului, date o bţinute pe parcursul investigaţiilor
complexe, prin intermediul mai multor meto de de studiu. Informaţia inseratǎ într-o fișǎ se referǎ, pe
de-o parte la aspecte variale și complexe al personalitǎţ ii, iar pe de altǎ parte, la factorii care au
intervenit în procesul de dezvoltare a copilului. Aceasta presupune a) înregistrarea caracteristicilor
fizice, fiziologice, psihologice, culturale, educative ce ţin de persoana studiatǎ, distingerea între ceea
ce este pozitiv și negativ, ceea ce este realizat și ceea ce impune acţiuni de consolidare, activare; b)
sistematizarea informaţiilor referitoare la factorii externi ce au influenţat evoluţia copilului: familie,
școalǎ, grupul social reprezentativ și c) punerea în relaIie a celor douǎ categorii de informaIie
pentru extragerea cauzalitǎţilor, determinǎrilor, expicaţiilor și argumentelor, lucru ce va facilita
cunoașterea obiectivǎ a copilului, prefigurarea liniilor de evoluţie și stabilirea unei conduite
educaţionale adecvate. Sistematizarea datelor trebuie sǎ meargǎ în direcţia reliefǎrii elementelor
caracteristice (diferenţiale) și a dominantelor de personalitate, mediu de viaţǎ și activitate, pregǎtire a
copilului caracterizat.

b. Dosarul individual

Dosarul psihologic individual reprezintǎ un ansamblu organizat de documente care


caracterizeazǎ o individualitate. El conţine informaţii referitoare la starea medicalǎ, psihologicǎ,
socialǎ, educaţionalǎ a unei persoane, date înregistrate în timp și acumulate, fie pe fișe special
alcǎtuite, fie prin documentele originale de investigaţie (protocoale ale probelor administrate, fișe
de caracterizare psiopedagogicǎ, produse ale activitǎţii). Avantajul alcǎtuirii acestor mape cu date
reprezentative este faptul cǎ documentele cuprinse aici sunt accesibile oricând cadrului didactic,
aceasta permiţând analize longitudinale, monitorizarea progresului copiilor, identificarea datelor cu
adevǎrat relevante pentru personalitatea studiatǎ, prin interpretarea diferitǎ a informaţiilor obţinute
în contexte speciale (ex. situaţii de obosealǎ, boalǎ temporarǎ, încetiniri sau salturi în dezvoltare).
În loc de concluzie dorim sǎ arǎtǎm cǎ, deși alcǎtuirea fișelor de caracterizare
psihopedagogicǎ și a dosarelor individuale este vǎzutǎ de unii educatori ca o “risipǎ de hârtie”,
aceste documente de sintezǎ pot fi foarte utile, dacǎ sunt alcǎtuite cu responsabilitate și se face
referire la ele ori de câte ori este necesar. Desigur aceasta presupune un efort suplimentar din partea
cadrelor didactice, dar în același timp, asigurǎ un supliment de profesionalism în intervenţia
educaţionalǎ.

• Sumar
Modulul 3 pezintǎ metodele de documentare ș i cunoaștere aflate la
îndemâna cadrului didactic, metodel de cunoaștere prin analiza conduitei ș i a
activitǎţii: metoda observaţiei, metoda analizei produselor activitǎţii, metoda
biograficǎ, metoda studiului de caz, metoda analizei documentelor curriculare și a
altor documente școlare, metodele de reflecţie: jurnalele de reflecţie,

17
metodele de cunoaștere care solicitǎ colaborarea subiectului: metoda convorbirii,
chestionarul, interviul, focus-grupul, metodele ș i tehnicile de organizare a
informaţiei: fișa de caracterizare psihopedagogicǎ, dosarul individual.

• Sarcini și teme ce vor fi notate

1. Analiza componenţei fișei de observaţie oferite drept exemplu și a modalitǎţilor


eficiente de utilizare a datelor obţinute din fișele de observaţie ( vezi anexa 4)
2. Organizaţi pe grupe, cursanţii vor identifica un subiect de interes și vor exersa
formularea de itemi ai fișei de observaţie.
3. Organizaţi pe grupe, cursanţii vor analiza cateva din documentele curriculare și școlare
(prezente în anexele suportului de curs, vezi anexele 1 și 2) și vor identifica date relevante pentru
ei, formulând apoi propuneri pe care le-ar face directorului de școalǎ pentru optimizarea
accesului la educaţie și recunoașterii elevilor cu nevoi speciale.

Bibliografie modul

Chiș, V., (2001), Activitatea profesorului între curriculum și evaluare, Ed. Presa Universitarǎ
Clujeanǎ, Cluj-Napoca
Chiș, V., (2005), Pedagogia contemporanǎ – pedagogia pentru competenţe. Ed. Presa Universitarǎ
Clujeanǎ, Cluj-Napoca
MECT, UNICEF (2003)- Parteneriatul Strategic dintre MECT și UNICEF în educaIia copiilor
rromi. Realizǎri și perspective, Ed. VANEMONDE, București
MEC, ISE (2002), ÎnvǎIǎmântul rural din România. CondiIii, probleme și strategii de dezvoltare,
București

18
III. Anexe

• Bibliografia completǎ a cursului

Chiș, V., (2001), Activitatea profesorului între curriculum și evaluare, Ed. Presa Universitarǎ
Clujeanǎ, Cluj-Napoca
Chiș, V., (2005), Pedagogia contemporanǎ – pedagogia pentru competenţe. Ed. Presa Universitarǎ
Clujeanǎ, Cluj-Napoca
MECT, UNICEF (2003)- Parteneriatul Strategic dintre MECT și UNICEF în educaIia copiilor
rromi. Realizǎri și perspective, Ed. VANEMONDE, București
MEC, ISE (2002), ÎnvǎIǎmântul rural din România. CondiIii, probleme și strategii de dezvoltare,
București

• Glosar – precizǎm faptul cǎ vom trece în revistǎ doar termenii specifici nu și definiţiile
acestora, care se regǎsesc în textul suportului de curs

Bazǎ de date, informaţie, metode de cunoaștere a elevilor, date, prelucrarea datelor

Anexa 1

ANEXA 1 Ordinul M.E.C. nr. 3638 / 11.04.2001

PLANUL-CADRU DE ÎNVǍŢǍMÂNT PENTRU CLASELE I – a VIII-a valabil


în anul școlar 2001-2002

Aria curricularǎ/disciplina I II III IV V VI VII VIII


I. Limbǎ și comunicare 7-8 7-8 7-9 7-9 9- 8-9 8-9 9-10
10
Limba și literatura românǎ 7-8 7-8 5-7 5-7 5 4 4 4
Limba modernǎ 1 - - 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3
Limba modernǎ 2 - - - - 2 2 2 2
Limba latinǎ - - - - - - - 1
II. Matematicǎ și Știinţe 3-4 3-4 4-6 4-6 5-6 8 10 9-10
ale naturii
Matematicǎ 3-4 3-4 3-4 3-4 4 4 4 4
Știinţe ale naturii - - 1-2 1-2 - - - -
Fizicǎ - - - - - 2 2 2
Chimie - - 2 2
Biologie 1-2 2 2 1-2
III. Om și societate 1 1 2-3 3-5 3-5 3-5 4-5 6-7
Educaţie civicǎ - - 1-2 1-2 - - - -
Culturǎ civicǎ - - - - 0-1 0-1 1-2 1-2
Istorie Geografie -- -- -- }1-2 1-2 1-2 1-2 22
1-2 1-2 1-2
Religie* 1 1 1 1 1 1 1 1
IV. Arte 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3 1-2
Educaţie plasticǎ 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2 }1-2

19
Educaţie muzicalǎ 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2
V. Educaţie fizicǎ și sport 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3 1-2
VI. Tehnologii 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2
Abilitǎţi practice 1-2 1-2 1-2 1-2 - - - -
Educaţie tehnologicǎ - - - - 1-2 1-2 1-2 1-2
VII. Consiliere și orientare 0-1 0-1 0-1 0-1 1 1 1 1
Numǎr total de ore alocate 16 16 18 19 23 25 28 28
pentru trunchiul comun
Discipline opţionale 1-4 1-4 1-4 1-4 1-3 1-3 1-2 1-2
Nr. minim de ore 18 18 20 21 24 26 29 29
pe sǎptǎmânǎ
Nr. maxim de ore 20 20 22 23 26 28 30 30
pe sǎptǎmânǎ

Anexa 2
Schema orarǎ - clasa I

Aria curricularǎ/ Trunchiul


Disciplina Planul cadru comun Extinderi Opţionale
Limba
A B C A B C englezǎ
I.Limbǎ și comunicare 7-8 7 7 7 1 1 1 1A,B,C = 1
limba și literatura românǎ 7 7 7 1 1 1
limba englezǎ
II.Matematicǎ și șt. ale
3-4 3 3 3 1 1 1
naturii
matematica 3 3 3 1 1 1
III.Om și societate 1 1 1 1 0 0 0
religie 1 1 1
IV.Arte 2-3 2 2 2 1 1 1
educaţie plasticǎ 1 1 1 1 1 1
educaţie muzicalǎ 1 1 1
V.Educaţie fizicǎ și sport 2-3 2 2 2
Educaţie fizicǎ și sport 2 2 2
VI.Tehnologii 1-2 1 1 1
abilitǎţi practice 1 1 1
VII.Consiliere 0-1 0 0 0
nr.total alocate trunchi
16
comun
discipline opţionale 1-4
nr.minim ore/sǎptǎm'nǎ 18
maxim ore/sǎptǎmânǎ 20 20 20 20 3 3 3

Anexa 3

20
Exemple de chestionare:

Ex. I

Chestionar

Numele.............................................................. Data.............................................

Afirmaţiile de mai jos sunt considerate de unii pǎrinţi foarte adevǎrate. Alţii nu sunt de acord cu ele.
Citiţi fiecare afirmaţie și hotǎrâţi dacǎ sunteţi de acord sau nu cu ea. Atenţie: nu existǎ rǎspunsuri
corecte sau greșite!

Încercuiţi numǎrul care descrie cel mai corect atitudinea d-voastrǎ faţǎ de fiecare afirmaţie. 1
înseamnǎ acord deplin, 2 înseamnǎ acord moderat, 3 înseamnǎ „poate”, 4 înseamnǎ dezacord, iar 5
înseamnǎ dezacord deplin.

1. Un pǎrinte unic nu are timp sǎ se joace cu copiii sǎi.


1 2 3 4 5

2. Copiii trebuie vǎzuţi, nu auziţi


1 2 3 4 5

3. Pǎrinţii nu prea pot sǎ își controleze mai controleze copiii în ziua de azi.
1 2 3 4 5

4. pǎrinţii trebuie sǎ stabileascǎ limite pentru copiii lor, dar fǎrǎ a striga vreodatǎ 1
2 3 4 5

5. Copiii nu sunt niciodatǎ prea tineri pentru a ajuta cu unele lucruri în gospodǎrie
1 2 3 4 5

6. O palmǎ când și când îi amintește copilului cine e șeful


1 2 3 4 5

7. Pǎrinţii au responsabilitatea de a le forma copiilor obișnuinţe legate de masǎ, somn,


îmbrǎcare etc.
1 2 3 4 5

8. Daţi-le copiilor liberate când sunt tineri. Viaţa va fi destul de grea când vor crește
1 2 3 4 5

9. Pǎrinţii trebuie sǎ se asigure cǎ bǎieţii se poartǎ bǎieţește, altfel ar putea crește greșit 1
2 3 4 5

10. Fiţi foarte stricţi cu copiii – dacǎ le daţi un deget vǎ vor lua toatǎ mâna
1 2 3 4 5
11. În ziua de azi pǎrinţii sunt de multe ori la capǎtul puterilor

21
1 2 3 4 5

12. O mamǎ are întotdeauna o relaţie specialǎ cu fiica ei pentru cǎ sunt amândouǎ femei
1 2 3 4 5

13. Spune-i copilului când a fǎcut ceva rǎu. Cel puţin îi va fi rușine
1 2 3 4 5

14. Fetele trebuie sǎ se comporte „ca fetele”- mai liniștite, jucându-se cu jucǎrii pentru fetiţe și
ajutând prin casǎ
1 2 3 4 5

15. Adesea vezi cum pǎrinţii ar dori sǎ își pǎrǎseascǎ copiii uneori 1

2 3 4 5

16. Bǎieţii rǎmân bǎieţi – întotdeauna sunt puţin mai neastâmpǎraţi

1 2 3 4 5

17. Copiilor trebuie sǎ le dai întotdeauna un argument. E greșit sǎ spui „ Fǎ așa pentru cǎ așa zic
eu”
1 2 3 4 5

18. Sǎ fii un pǎrinte tânǎr e mai rǎu decât sǎ fii condamnat pe viaţǎ. Uneori simţi cǎ ţi s-a furat
tinereţea și libertatea
1 2 3 4 5

19. Pǎrinţii trebuie sǎ își lase copiii sǎ fie independenţi cât mai repede posibil – copiii învaţǎ din
experienţǎ, nu de la pǎrinţi.
1 2 3 4 5

20. Copiii trebuie sǎ fie rǎsplǎtiţi zilnic de pǎrinţi, altfel vor crește simţindu-se mereu
neâmpliniţi
1 2 3 4 5

21. E mai dificil pentru o mamǎ sǎ își înţeleagǎ bǎieţii, pentru cǎ bǎieţii pur și simplu gândesc
diferit
1 2 3 4 5

22. E în regulǎ sǎ îţi critici copilul – e singurul mod în care acesta învaţǎ
1 2 3 4 5

23. Pǎrinţii trebuie sǎ le arate copiilor dragoste și afecţiune în fiecare zi, altfel copiii vor crește
fǎrǎ sǎ se simtǎ iubiţi
1 2 3 4 5

24. Unii copii au o fire îndǎrǎtnicǎ, iar pǎrinţii nu pot face nimic în privinţa asta
1 2 3 4 5

22
Anexa 4

Exemplu de fișǎ de observaţie

Numele copilului……………
Vârsta……………………….

Dezvoltarea motorie
1. Aleargǎ bine
2. Se caţǎrǎ
3. Sare peste obstacole mici fǎra sprijin
4. Lovește clar o minge cu piciorul
5. Pedaleazǎ tricicleta corect
6. Sare pe ambele picioare
7. Sta într-un picior pentru scurt timp
8. Aruncǎ o minge fǎrǎ sǎ o scape
9. Sare pe un picior
10. Aleargǎ pe vârfuri
11. Prinde mingea cu ambele mâini
12. Ţine creionul corect
13. Întoarce paginile unei cǎrţi câte una
14. Folosește foarfecele corect Scala de evaluare Observaţii
15. Toarnǎ apǎ fǎrǎ sǎ dea pe dinafarǎ
16. Construiește turnuri din cuburi. 1 2 3 4 5
17. Copiazǎ forme, contururi cu acurateţe 1
18. Potrivește corect forme identice 2
19. Deseneazǎ imagini recognoscibile 3
20. Aranjeazǎ corect pânǎ la 25 de piese 4
puzzle 5
6
7
8
Comunicarea
9
10
11
1. Ascultǎ cu atenţie poveștile
12
2. Memoreazǎ cântece și versuri
13
3. Urmeazǎ instrucţiuni simple
14
4. Vorbește clar
15
5. Vorbește în propoziţii
6. Ia parte la discuţii 16
7. Definește obiecte simple 17
8. Cunoaște/potrivește culorile 18
9. Comunicǎ cu ceilelţi copii 19
10. Comunicǎ cu adulţii 20
11. Își recunoaște numele de familie
12. Poate sǎ își spunǎ prenumele 1 2 3 4 5
13. Își stie adres 1
2

23
3 4. Manifestǎ curiozitate epistemicǎ
4 5. Memoreazǎ și reţine informaţia o perioadǎ
5 mai lungǎ
6 Fișǎ de evaluare a nivelului de dezvoltare (pe
7 o scalǎ de la 1 la5, cu 1=slab și 5=foarte bine
8 Scala de evaluare
9
10
11
12
13

(adaptat dupǎ Moyles, J., Just


Playing?, 1989)

Dezvoltarea psihosocialǎ

1. Dezvoltǎ ușor relaţii cu adulţii


2. Intrǎ ușor în relaţii cu colegii
3. Ajutǎ la curǎţenie/face ordine
4. Se îmbracǎ/dezbracǎ singur
5. Își leagǎ/dezleagǎ șireturile
6. Își desface nasturi, fermoare
7. Se joacǎ cu ceilalţi
8. Dovedește creativitate în joc
9. Îi plac jocurile de imaginaţie
10. Participǎ la jocurile de grup
11. Își alege singur activitǎţi

Dezvoltarea emoţionalǎ
1. Se concentreazǎ un timp mai îndelungat
2. Are încredere în el atunci când acţioneazǎ
3. Este motivat pentru activitate Observaţii
4. Se comportǎ diferenţiat în funcţie de
1 2 3 4 5
situaţie
1
2
Dezvoltarea cognitivǎ 3
4
1. Învaţǎ repede 5
2. Are iniţiativǎ în învǎţare 6
3. Învaţǎ sub ghidarea adultului 7

24
8
9
10
11

1 2 3 4 5
1
2
3
4

1 2 3 4 5
1
2
3
4
5

25
Anexa 5
Exemplu de fișǎ de caracterizare psihopedagogicǎ

Fișǎ psihopedagogicǎ

Școala
Numele și prenumele copilului
Clasa

I. Date generale despre copil și familia sa

1. Date biografice despre copil:


a) Data și locul nașterii
b) Adresa
2. Date medicale: (se completeazǎ din fișa medicalǎ):
a) Antecedente patologice
b) Evoluţia psiho-fizicǎ
3. Date despre familia copilului:
(se subliniazǎ rǎspunsul corespunzǎtor și se descrie structura familiei)
Structura familiei: tata, mama, fraţi ( ), surori ( ), bunici și alte rude cu care
locuiește
copilul
Profesiunea pǎrinţilor:
tata
mama
Condiţii de locuit
(se apreciazǎ în urma vizitei acasǎ la copil, subliniindu-se rǎspunsul corespunzǎtor)
- foarte bune
- bune
- satisfǎcǎtoare
- nesatisfǎcǎtoare
Comentarii

Climatul educativ în familie:


(se subliniazǎ rǎspunsul corespunzǎtor)
-relaţii interfamiliale: favorabile, nefavorabile
-relaţii intrafamiliale: organizate, dezorganizate, favorabile, defavorabile
- cine se ocupa în mod special de copil: mama, tata, bunicii, alte
persoane
-comportamentul educaţional al pǎrinţilor faţǎ de copii: corect, incorect1

1
Comportamentul corect se referǎ la unitatea cerinţelor educative, raportul firesc dintre greșeli și natura
sancţiunii, sarcini precise ale copilului, regimul afectiv normal; comportamentul incorect se referǎ la
atitudinea inconsecventǎ a pǎrinţilor faţǎ de copii, rǎsfǎţ, discriminare afectivǎ între copiii fraţi, lipsa
unui program etc.

26
Aspecte semnificative( privind atitudinea pǎrinţilor faţǎ de copil: autoritarism,
protecţie exageratǎ,neimplicare, nerǎbdare, nervozitate, empatie, cǎldurǎ afectivǎ,
acceptare necondiţionatǎ a copilului etc.)

Comportarea copilului în familie: 2


foarte bunǎ, bunǎ, satisfǎcǎtoare, nesatisfǎcǎtoare
Aspecte ale activitǎţii copilului în familie:
( se subliniazǎ și se completeazǎ activitǎţile)
activitǎţi de joc
activitǎţi intelectuale
activitǎţi artistice
activitǎţi practice-gospodǎrești
activitǎţi sportive

II. Activitatea copilului în grǎdiniţǎ și în afara școlii


1. Rezultatele obţinute de copil în cadrul categoriilor de activitǎţi structurate în
conţinutul învǎţǎmântului preșcolar.
(se apreciazǎ cu unul din urmǎtoarele calificative: foarte bine, bine, satisfǎcǎtor,
nesatisfǎcǎtor)

Limbǎ și comunicare
Matematicǎ și știinţe

Om și societate
Arte
Educaţie fizicǎ și
sport
Tehnologii
2. Conduita copilului în școalǎ
a) și-a însușit deprinderile de comportare civilizatǎ, le aplicǎ în relaţiile cu copiii și
adulţii □
b) și-a însușit deprinderile de comportare civilizatǎ, dar le aplicǎ numai în relaţiile cu
adulţii □
c) conduita nu este constantǎ □
d) nu și-a însușit deprinderi de comportare civilizatǎ□
(se bifeazǎ rǎspunsul adecvat)
3. Concordanţa între comportamentul copilului în familie și în școalǎ
-existǎ concordanţǎ □
-nu existǎ concordanţǎ □
-anumite aspecte diferǎ □.
Se menţioneazǎ

(se bifeazǎ rǎspunsul adecvat)


4. Modul de îndeplinire a sarcinilor:
a) îndeplinește sarcinile întotdeauna. □

2
Se apreciazǎ efectul influenţelor educaţionale: adresarea politicoasǎ, atitudinea faţǎ de pǎrinţi, bunici,
spiritul de ordine etc.

27
b) îndeplinește sarcinile uneori (sarcinile preferate) □
c) îndeplinește sarcinile dacǎ se insistǎ. □
d) refuzǎ ocazional îndelpinirea sarcinilor□. Se menţioneazǎ
cauzele
e) refuzǎ îndeplinirea sarcinilor. □
(se bifeazǎ rǎspunsul adecvat)
6. Adaptarea la școalǎ
-adaptare foarte bunǎ □
-adaptare bunǎ □
-adaptare intermitent tensionatǎ □
-adaptare continuu tensionatǎ □
-adaptare dificilǎ □
-inadaptare3 □
(se bifeazǎ rǎspunsul adecvat)
7. Rolul pe care îl îndeplinește în grupul de joc:
-preferǎ rolul de conducǎtor □
-preferǎ sǎ fie condus □
-trece cu ușurinţǎ de la un rol la altul □
-acceptǎ resemnat sǎ fie exclus din activitǎţile de joc □
- este revoltat la excluderea sa din activitǎţile de joc□
- își alege întotdeauna parteneri de joc de etnie rromǎ□
(se bifeazǎ rǎspunsul adecvat)

III. Caracteristici ale persoanei


1. Motricitate
(se subliniazǎ rǎspunsul adecvat)
a) Controlul și coordonarea mișcǎrilor:
- foarte bine, bine, slab
b) Ritmul mișcǎrilor:
-rapid, mediu, lent
2. Capacitǎţi cognitive
(se subliniazǎ rǎspunsul adecvat)

Percepţia
-Perceperea formei:
foarte bunǎ, bunǎ, slabǎ
-Perceperea mǎrimii:
foarte bunǎ, bunǎ, slabǎ
-Orientarea în spaţiu:
foarte bunǎ, bunǎ, slabǎ
-Orientarea în timp:
foarte bunǎ, bunǎ, slabǎ
-Spirit de observaţie:
foarte bun, bun, slab

3
Nivelele de adaptare la grǎdiniţǎ au fost preluate din studiul “Psihologia vârstelor. Ciclurile vieţii”,
Emil Verza, Ursula Șchiopu, EDP, București

28
Atenţia
Stabilitatea atenţiei în activitǎţile organizate de cadrul didactic:
-pe tot parcursul activitǎţii
-în anumite momente ale activitǎţii (depinde de: _ )

Distribuţia atenţiei în diferite forme de activitate ale copilului:


foarte bunǎ, bunǎ, slabǎ

Memoria
- Viteza de memorare a cunoștinţelor: rapidǎ, medie, lentǎ
- Durata pǎstrǎrii cunoștinţelor: lungǎ, medie, scurtǎ
- Acurateţea reproducerii cunoștinţelor: fidelǎ, creatoare, rigidǎ, cu dificultǎţi

Imaginaţia
-Formele imaginaţiei
imaginaţia reproductivǎ manifestatǎ în:
activitǎţi intelectuale, activitǎţi artistice, joc
imaginaţia creatoare manifestatǎ în:
activitǎţi intelectuale, activitǎţi artistice, joc

Gândirea
Capacitatea de a utiliza operaţiile gândirii:
( se apreciazǎ cu unul din calificativele: foarte bunǎ, bunǎ, slabǎ)
- Analiza
- Sinteza
- Comparaţia
- Generalizarea
- Clasificarea
- Serierea și ordonarea

Limbajul
Volumul vocabularului: bogat, mediu, sǎrac
Forma de limbaj care predominǎ:
- Concret situativ
- Contextual
- Monologat
- Dialogat
Limbajul folosit de copil în activitǎţile organizate de educatoare și în jocurile și
activitǎţile la alegere este:
- Fonetic
- Lexical-semantic
- Gramatical
( se apreciazǎ cu unul din calificativele: corect, incorect)
Limbajul general:
- Coerent, incoerent
- Expresiv, inexpresiv
(se subliniazǎ rǎspunsul adecvat)
Construcţia ideilor în cadrul comunicǎrii cu adulţii și între copii:
- exprimare bogatǎ în idei □
- exprimare sǎracǎ în idei □

29
3. Trǎsǎturi temperamentale dobândite

Mobilitate psihicǎ: rapid, mediu, lent

Stabilitatea conduitei, echilibrul: stabil, instabil


Intensitatea reacţiilor: reţinut, exploziv
Rezistenţa la dificultǎţi: rezistǎ la solicitǎţi, obosește ușor

4. Trǎsǎturi de caracter:
Sociabilitate, capacitate de comunicare, spirit de prietenie, sinceritate, respect faţǎ de
adulţi, politeţe, sârguinţǎ, spirit de ordine, hǎrnicie, respect pentru muncǎ, corectitudine,
independenţǎ, spirit de iniţiativǎ, disciplinǎ, perseverenţǎ, neglijenţǎ, dezordine,
modestie, stǎpânire de sine, încredere în puterile proprii, curaj, îngâmfare, lǎudǎroșenie,
neîncredere în sine, timiditate, nehotǎrâre, nesiguranţǎ, egoism.
(se subliniazǎ rǎspunsul adecvat)

5. Dezvoltarea sinelui:
Conceptul de sine: cunoaște și poate menţiona caracteristici ale propriei persoane:
nume, adresǎ, compoziţia familiei, locul și rolul sǎu în familie, preferinţe personale,
cmpetenţe proprii
etc.
Aprecierea de sine: ridicatǎ, scǎzutǎ
Atribuirea succesului: lui personal, celorlalţi
Atribuirea eșecului: lui personal, celorlalţi
(se subliniazǎ rǎspunsul adecvat)
Prezentarea de sine:
- Manifestǎ atenţie pentru propriul comortament: da, nu, în anumite
situaţii( )
- Își nuanţeazǎ comportamentul în funcţie de situaţie: da, nu, în anumite situaţii(
)

IV. Concluzii
1. Aprecieri generale în legǎturǎ cu nivelul dezvoltǎrii copilului și/sau cu pregǎtirea
lui pentru școalǎ

2. Sugestii pentru activitatea viitoare cu copilul

Data întocmirii
Anexa 6

Joc de autocunoaștere

Cursanţii vor completa urmǎtoarea fișǎ de autocunoaștere, datele cunprinse în fișele


completate fiind organizate ulterior într-o bazǎ de date primarǎ:

30
Dacǎ aș fi o mașinǎ, atunci aș fi........

Dacǎ aș fi un fruct, atunci aș fi......

Dacǎ aș fi o construcţie, atunci aș fi......

Dacǎ aș fi din altǎ ţarǎ, atunci aș fi.....

Dacǎ aș fi o carte, atunci aș fi....

Dacǎ aș fi o culoare, atunci aș fi.....

Dacǎ aș fi un anotimp, atunci aș fi....

Declar pe propria rǎspundere cǎ datele prezentate sunt în conformitate cu


realitatea.

Data completǎrii:
06.09.2018 Semnǎtura
34
35
36
37
38