STUDENT: Badea Mihaela Andreea

ANUL: II – ID, 2021-2022

PROGRAM DE STUDII: Pedagogia învățământului
primar și preșcolar
PROFESOR: Prof. Univ. Dr. Marin Manolescu
Subiectele:

1. În 1998 în învățământul primar românesc s-a înlocuit scara notelor cu scara calificativelor.
Enumerați cel puțin trei avantaje și cel puțin trei dezavantaje ale acestei schimbări identificate/
specificate în bibliografia recomandată.
2. Evaluarea inițială- evaluarea formativă- evaluarea sumativă în învățământul primar și
preșcolar trebuie să funcționeze în complementaritate. Prezentați cel puțin trei argumente care
justifică necesitatea complementarității acestora.
3. a) Numiți cinci lucrări de specialitate din domeniul evaluării școlare/ educaționale apărute în
ultimii zece ani (titlul lucrării, autor/autori, anul apariției, editura, orașul).
b) Alegeți una dintre acestea. Sintetizați într-o jumatate de pagina esența lucrării alese.
4. În Anexa 1 aveți un test la Matematică la Evaluarea Națională la finalul clasei a IV-a (2021).
Analizați acest test din perspectiva teoriei pedagogice, a dezbaterilor și exemplelor realizate la
cursul tutorial etc. Exprimați un punct de vedere personal cu privire la aceste subiecte: concepție,
structură, aplicare, corectare, valorificare a rezultatelor.
5. Concepeți o proba de evaluare reprezentativă pentru învățământul primar sau preșcolar, la
alegere, care să răspundă următoarelor cerințe:
 Să precizeze obiectivele de evaluat în termeni de capacități sau competențe;
 Să precizeze itemii de evaluare (cel puțin 5, dintre care cel puțin unul să fie
obiectiv, cel puțin unul să fie semiobiectiv, cel puțin unul subiectiv);
 Să stabilească baremul de corectare și de apreciere/ notare;
6. Din categoria metodelor alternative de evaluare alegeți una pe care dumneavoastră o agreați.
Prezentați trei argumente pentru care ați făcut această opțiune.
Rezolvare:
1. În 1998 în învățământul primar românesc s-a înlocuit scara notelor cu scara
calificativelor. Enumerați cel puțin trei avantaje și cel puțin trei dezavantaje ale acestei
schimbări identificate/ specificate în bibliografia recomandată.

Scara calificativelor este reprezentată de următoarele notații: insuficient, suficient, bine,

foarte bine. Utilizarea fiecărui sistem de notare prezintă avantaje și dezavantaje.
În ceea ce privește acest tip de notare, prin calificative, în tabelul de mai jos am prezentat
câteva dintre avantajele și dezavantajele sistemului de notare prin calificative extrase din lucrarea
“Teoria și practica evaluării” , a autorilor Dan Potolea și Marin Manolescu:
AVANTAJE DEZAVANTAJE

1. Scara calificativelor nu realizează o 1. Datorită imprecizie, în utilizarea

discrepanță vizibilă în rândul elevilor. calificativelor nu se pot diferenția elevii foarte
2. Stimulează motivația intrinsecă și extrinsecă buni de ceilalți elevi.
a elevilor. 2. Scara calificativelor nu permite o ierarhizare
3. Semnificatia sintetică a calificativului cu clară a grupului de elevi.
privire la aprecierile răspunsurilor. 3. Limitele dintre calificative nu sunt tranșante.
4. Dispare stresul notelor.
5. Creează un climat mai plăcut între școală și
familie.
6. Permite acordarea de diplome și premii mai
multor copii care au calificativ foarte bine și
bine.

2. Evaluarea inițială- evaluarea formativă- evaluarea sumativă în învățământul primar și

preșcolar trebuie să funcționeze în complementaritate. Prezentați cel puțin trei argumente
care justifică necesitatea complementarității acestora.
Ioan Bontaș definește evaluarea cunoștințelor ca fiind actul didactic complex, integrat
întregului proces de învățământ, și care asigură evidențierea atât a cantității cunoștințelor
dobândite cât și a calitătii lor, care privește valoarea (nivelul, performanțele și eficința) acestora
la un moment dat în mod curent, periodic și final, oferind soluții de perfecționare a actului de
predare-învățare. (Ioan Bontaș, Tratat de pedagogie, Editura ALL,2001)
Putem identifica trei tipuri de strategii care sunt prezente în activitatea oricărui cadru
didactic:
 Evaluare inițială
 Evaluare formativă și formatoare
 Evaluare sumativă
Evaluarea inițială se realizează la începutul unui program de instruire și vizează printre
multe altele identificarea condițiilor în care elevii pot să se integreze în activitatea de învățare
care urmează.
 Evaluarea formativă a fost lansată în anul 1967 de Scriven. Este acel tip de evaluare care
se realizează pe tot parcursul unui demers pedagogic. Forma perfectă a evaluării formative este
considerată evaluarea formatoare. Aceasta reprezintă o nouă etapă, superioară de dezvolare a
evaluării formative și are drept scop promovarea activității de evaluare ca motor motivațional
pentru elev, afirmă Jean Vogler.
Evaluarea sumativă sau “certificativă”, reprezintă un tip de evaluare realizat de regulă la
finalul unui program sau proiect, la încheierea anumitor etape ale programelor și proiectelor cu
scopul de a verifica măsura și modul în care au fost atinse obiectivele propuse.
În lucrarea “Teoria și metodologia evaluării”, Editura Universitară, 2010, profesorul
universitar dr. Marin Manolescu afirmă că reușita unui program de instruire depinde, între altele,
de modul în care se proiectează și se intercondiționează acțiunile evaluative, inițiale , formative și
sumative.
Astfel putem afirma faptul că toate cele trei tipuri de evaluare trebuie să se realizeze în
complementaritate. Pentru ca evaluarea să fie eficientă aceasta trebuie să fie continuă și completă.
Nu se poate utiliza o formă sau alta de evaluare, ele ar trebui îmbinate pentru a se putea realiza un
proces de evaluare în forme și cu funcții multiple, perfect integrat activității didactice.
Necesitatea complementarității celor trei forme de evaluare: inițială, formativă, sumativă
este susținută de persectiva evaluării moderne care pune accentual pe interdependența formelor
de evaluare, cu valențe puternic formative, intergrate într-un întreg în cadrul procesului de
învățământ.
În cadrul acestei relații de interdependență evaluarea inițială își pierde funcția de control
și servește ca punct de plecare în procesul instructiv- educativ, ca bază comparativă pentru
evaluările următoare.
Evaluarea formativă reprezintă nu doar o formă de verificare a cunoștințelor însușite, ea
reprezintă un mijloc de formare al elevilor.
Cea de-a treia strategie de evaluare, evaluarea sumativă din perspcetiva pedagogiei
moderne certifică achizițiile elevilor și are funcția de a contribui la orientarea învățăcelului.
În concluzie aceste forme ale evaluări creează o legătură indisolubilă. Astfel, evaluarea nu
are doar scopul de verificare ci conduce la optimizarea întregului proces educativ desfășurat în
școală.
3. a) Numiți cinci lucrări de specialitate din domeniul evaluării școlare/ educaționale
apărute în ultimii zece ani (titlul lucrării, autor/autori, anul apariției, editura, orașul).

Titlul: EVALUAREA ÎN EDUCAȚIE

Mediocrația și Mediocritatea
Autor: Marin Manolescu
Anul apariției: 2019
Editura: Universitară, București
Titlul: MODALITĂȚI ȘÎ TEHNICI DE EVALUARE ÎN
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR
Autor: Laura Claudia Gora
Anul apariției: 2019
Editura: Rovimed

Titlul: PERSPECTIVE INOVATIVE ALE EVALUĂRII ÎN

ÎNVĂȚĂMÂTUL PRIMAR
Evaluarea digital
Autori: Marin Manolescu
Mirela Frunzeanu
Anul apariției: 2016
Editura: Universitară

Titlul: REFERENȚIALUL ÎN EVALUAREA ȘCOLARĂ

Autor: Marin Manolescu
Anul apariției: 2015
Editura: Universitară
 Titulu: PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI
PREȘCOLAR
Autori: Ion- Ovidiu Pânișoară
Marin Manolescu (coordinator)
Anul apariției: 2019
Editura: Polirom

b) Alegeți una dintre acestea. Sintetizați într-o jumatate de pagina esența lucrării alese.
Marin Manolescu este prof. Univ. dr. la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a
Universitătii din București.
Lucrarea “Evaluarea în educație, meritocrația și mediocritatea” a fost publicată în anul
2019 și reprezintă o expunere pentru promovarea valorilor meritului școlar ca sursă generatoare a
meritului social, precum și pentru reconstrucția identității educației naționale și a sistemului
național de evaluare.
„Nu știm câte răspunsuri pertinente vom da problematicii complexe a interdependenței
dintre evaluarea în educație, meritocrație și mediocritate, dar știm că vom lansa o provocare.
Vom formula întrebări, vom genera dileme, controverse, vom pune sub semnul îndoielii tabuuri,
credințe, cutume”, remarcă și scoate în evidență prof. univ. dr. Marin Manolescu. Astfel, putem
spune că întrega lucrare este concentrată asupra raportului dintre meritocrație și mediocritatere.
Titlul deține procesul în jurul căruia se concentrează întreaga publicație, și anume
evaluarea în educație, autorul punând în lumină “meritul” dobândit onest de către elev prin
muncă cinstită în cadrul evaluării.
Prin lucrarea sa, autorul reușește să ne schimbe percepția despre evaluarea școlară, ne
oferă o definiție celor două concepte: meritocrație și mediocritate, afirmând că doar cu ajutorul
unei evaluări de calitate se poate produce o educație de calitate.
Am ales aceasta carte, deoarece prin stilul “prietenos” de-a scrie al autorului, aceasta
răpunde nevoilor primare de instruire în domeniul Teorie și metodologiei evaluării, reprezentând
punct de plecare pentru tinerele cadre didactice, prezentând atât aspecte teoretice cât și exemple
des întâlnite în școala de astăzi.
4. În Anexa 1 aveti un test la Matematica la Evaluarea Nationala la finalul clasei a IV-a (2021).
Analizati acest test din perspectiva teoriei pedagogice, a dezbaterilor si exemplelor realizate la
cursul tutorial etc. Exprimați un punct de vedere personal cu privire la aceste subiecte: concepție,
strctura, aplicare, corectare, valorificare a rezultatelor.

Teoriile pedagogice sunt modalități diferite de a înțelege procesele de predare și învățare.

Acestea se bazează pe cercetări efectuate în diferite domenii, cum ar fi psihologia, sociologia sau în
cadrul sistemului educațional în sine. Fiecare dintre acestea pleacă de la presupuneri diferite și metode
de predare generale diferite. Teoriile pedagogice au evoluat enorm de la începutul educației. Aceste
schimbări se datorează atât schimbărilor din culturi, cât și noilor date obținute din cercetări pe această
temă. Pe măsură ce teoriile au evoluat, la fel și sistemele educaționale bazate pe ele s-au schimbat.
Cele mai vechi teorii pedagogice din istorie s-au bazat pe premisa că scopul predării nu este
învățarea în sine. Dimpotrivă, s-au apreciat caracteristicile pe care le-a modelat acest proces: inteligență,
atitudini și valori.
Unul dintre curenții care a avut cea mai mare influență asupra dezvoltării pedagogiei ca
disciplină este asociaționismul. Pentru autorii săi, învățarea constă practic în crearea de asocieri mentale
între diferite idei și experiențe. Autorii săi au crezut că ne naștem fără niciun fel de cunoștințe și trebuie
să le construim de-a lungul anilor.
Unii dintre cei mai importanți autori ai acestui curent au fost Johann Herbart și Jean Piaget.
Amândoi au vorbit despre mecanismele pe care se presupune că le folosim pentru a construi cunoașterea
prin experiențele noastre; de exemplu, asimilarea și acomodarea, ambele idei care sunt încă foarte
prezente în teoriile actuale ale dezvoltării.
În ceea ce privește pedagogia, teoriile asociaționiste susțin că cel mai bun mod de a-i determina
pe elevi să învețe este prin raportarea noilor cunoștințe cu ceea ce au deja studenții. În acest fel, sarcina
profesorului este de a pregăti fiecare clasă în așa fel încât toate noile învățări să fie asociate unele cu
altele.
Având la bază teoriile pedagogice care concentrează procesele de predare și învătare putem
aduce în discuție și modalitățile de evaluare, de însușire a cunoștințelor.
Evaluarea națională în cadrul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a este o noutate apărută în anul școlar
2013-2014. Aceasta reprezintă o formă de evaluare sumativă, o evaluare de bilanț a instruii, care
intervine la sfârșitul parcurgerii unui ansamblu de sarcini de învățare ce constituie un tot unitar
corespunzâtor, de exemplu, unei programe, unei părți mai mari din programă, sau indică rezultatele
obținute la sfârșitul unei perioade mai mari de învătare.
Aceste evaluări cuprind subiecte unice elaboarate de experți în educație, urmând modelul
european al sistemelor de evaluare. Se urmărește de fapt punctarea unui final de ciclu curricular pentru a
putea diagnostica și remedia unele aspecte referitaore la achiziții și deprinderi în rândul elevilor. Testele
sunt elaborate clar, precis și în strictă concordanță cu programele școlare în vigoare pentru fiecare
disciplină de studiu. Analizând strucura testului de Evaluare Națională la finalul clasei a IV-a din anul
școlar 2021-2022 putem observa o dificultate medie a subiectelor. Exercițiile cuprinzând atât itemi
obiectivi cât și itemi semiobiectivi. Durata de administrare a testelor diferă, la clasa a IV-a elevii dispun
de 60 minute pentru rezolvarea exercițiilor. Testul este structurat în două părți: o parte denumită
“Numere”, care vizează evaluarea cunoștințelor matematice algebrice și o parte denumită “ Figuri
geometrice și măsurători” care vizează evaluarea cunoștințelor matematice din spectrul geometriei.
Conform Metodologiei pentru Evaluarea Națională la clasa a II-a, a IV-a și a VI-a, Art. 15 testele
de evaluare se aplică în timpul orelor de curs, respectântu-se programul fiecărei unități de învățământ.
La clasa a IV-a, testele sunt administrate de un cadru didactic care nu predă la clasă, numit
administrator de test. Pe toata durata administrarii testelor, administratorul de test este asistat de un al
doilea cadru didactic, care nu predă la clasa respectivă și care are rolul de a susține procesul de
administrare a instrumentelor de evaluare.
Testele de evaluare sunt structuate pe două numere și se aplică în sălile de clasă ale elevilor,
deoarece aceștia sunt familiarizați cu mediul educațional.
Evaluarea testelor se ralizează în cadrul unitătii de învățământ de către doi corectori, dinte care
unul este cadrul didactic de la clasă. Evaluarea fiecarui test se face cu respectarea strictă a baremului și a
instructiunilor cuprinse în “Caietul cadrului didactic”. La fiecare exercițiu/cerință se acordă, după
corectare, un cod:
 codul 10 pentru rezolvarea corectă și completă;
 codurile 11 și 12 pentru rezolvarea parțială, în grade diferite, a exercițiului;
 codul 70 pentru un răspuns incorect sau care evidențiază greșeli tipice/erori în învățare;
 codul 79 pentru un răspuns care nu are legătură cu sarcina de lucru; este scris ceva care arată că
nu știe, fie și un semn, care demonstrează că elevul a ajuns la acel item, dar nu a reușit să-l
rezolve;
 Codul 99 pentru lipsa oricărei rezolvări sau încercări de a rezolva.
Aceste coduri nu sunt transformate în punctaje sau note și nu se realizează o medie. Nu sunt, în
niciun caz, un mod de a critica sau de a demotiva copilul. Acestea reprezintă un punt de apreciere asupra
competențelor însușite de către elevi.
Rezultatele individuale obținute la EN nu se afișează/nu se comunica public și nu se
înregistrează în catalogul clasei. Aceste rezultate sunt valorificate la nivelul unitătii de învățământ prin:
a) elaborarea planurilor individualizate de învățare, acolo unde aceasta se impune;
b) informarea elevilor și a părinților/reprezentanților legali ai elevului asupra stadiului formării și
dezvoltarii competențelor evaluate.
În concluzie Evaluările Naționale sunt foarte asemănătoare evaluărilor, pe care elevii le parcurg
în mod normal, și acestea urmăresc scopul de a testa competențele fundamentale ale elevilor, conform
cerințelor Programei școlare.

5. Concepeți o proba de evaluare reprezentativă pentru învățământul primar sau preșcolar, la

alegere, care să răspundă urmatoarelor cerințe:
 Să precizeze obiectivele de evaluat în termeni de capacități sau competențe;
 Să precizeze itemii de evaluare (cel putin 5, dintre care cel puțin unul să fie obiectiv,
cel puțin unul să fie semiobiectiv, cel puțin unul subiectiv);
 Să stabilească baremul de corectare și de apreciere/ notare.
NUMELE:........................... DATA......................

PROBĂ DE EVALUARE

Comunicare în Limba Română

Citește textul de mai jos cu atenție, pentru a răspunde la întrebări.

Buburuza
după Eugen Jianu
A venit primăvara veselă, cu ghioceii albi, brânduşele galbene şi toporaşii albaştri. Au plesnit
mugurii copacilor. S-a ivit frunza cea crudă şi lucioasă. Soarele-i mare şi afară e cald.

S-au întors păsările călătoare. Crângul e plin de larma lor veselă. Albinele deretică stupul. Mieii
zburdă pe pajişte.

Buburuza cea mică şi roşie a ieşit din crăpăturile scoarţei copacului.

- Ce bine că s-a dus iarna!

Deodată s-a întristat şi a zis:

- Ce mică şi neînsemnată sunt! Nimeni nu mă bagă în seamă !

A zburat şi s-a aşezat pe mânuţa unui copil.

- Bunicule, ce buburuză mică şi drăguţă ! Buburuză, eşti prima gâză ce vesteşte primăvara!

Bucuroasă, buburuza a aflat că are şi ea un rost pe lume.

I. Răspunde la întrebări:
1.Care este titlul textului?
........................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
2.Cum se numește autorul textului?
........................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
II. Alege variant corectă. Fiecare întrebare conține un singur răspuns correct!

3.Ce anotimp este înfăţişat în text ?

a) vara
b) toamna
c) iarna
d) primăvara

4.Unde s-a aşezat buburuza?

a) pe o floare
b) în pălăria bunicului
c) pe mânuţa unui copil

5.Ce a aflat buburuza de la copil?

a) că are şi ea un rost pe lume

b) că are prieteni
c) că este frumoasă
d) că a venit primăvara
III. Completează spaţiile punctate cu „sa” sau „s-a” :
„Zăpada ... topit. De sub gluga ... ghiocelul ... trezit somnoros. A scuturat clopoţelul
plăpând şi ... auzit în toată pădurea. Îndrăzneala ... a făcut soarele să zâmbească.
Primăvara, cu privirea ... senină, ... înveselit.”
IV.Completează spaţiile punctate cu „sau” şi „s-au”.
„Păsările călătoare ... întors din ţările cu lumina prea albă şi fierbinte. Îşi vor
regăsi cuiburile ... nu ? Sunt atât de bucuroase de revederea locurilor dragi, că nu ...
mai gândit la asta. Fâlfâind din aripi ... aşezat pe acoperişuri ... pe ramurile înmugurite
ale copacilor. .... odihnit puţin, apoi au început lucrul. Repară cuiburile ... construiesc
altele. Vor cloci ouăle şi vor scoate pui.”

V. Redactați un text creativ cu titlul: „ O călătorie de neuitat” de maxim 10 rânduri.

.....................................................................
............................................................................................................
............................................................................................................
............................................................................................................
............................................................................................................
............................................................................................................
............................................................................................................
............................................................................................................
............................................................................................................
............................................................................................................
............................................................................................................
............................................................................................................
............................................................................................................
............................................................................................................
............................................................................................................
 Comunicare în Limba Română

Evaluare sumativă - Unitatea VI

I. Obiective :
- Să citească în ritm propriu un text de mică întindere şi să rezolve sarcini pe baza acestuia.
- Să completeze corect spațiile lacunare cu ortogramele învățate.
- Să redacteze un text creativ cu titlul dat, respectând aşezarea în pagină şi semnele de
punctuaţie învăţate.
II. Competențe specifice
3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut
3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul
cunoscut
4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare
4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu redactarea convențiilor de bază

III. Itemi de evaluare

I.1 Citeşte textul și răspunde la întrebări pe baza acestuia. (Itemi semiobiectivi, itemi cu
răspuns scurt, întrebare clasică)
I.2 Citeşte textul și alege răspunsul corect. (Itemi obiectivi, itemi cu alegere multiplă)
I.3 Completează spațiile punctate cu cuvintele „sa”, „s-a”; (Itemi semiobiectivi, itemi de
completare)

I.4 Completează spațiile punctate cu cuvintele „sau”, „s-au”; (Itemi semiobiectivi, itemi de
completare)

I.5 .Scrie un text creative cu titlul dat respectând aşezarea în pagină şi semnele de
punctuaţie învăţate. (Itemi subiectivi, item de tip eseu structurat)
 IV. Descriptori de performanţă
Item Foarte bine Bine Suficient Insuficient

I I Citeşte textul si Citeşte textul si răspunde Citeste textul și răspunde Citeşte textul si nu
răspunde corect la corect la o întrebare și corect la o singută cerință. răspunde corect la nici o
ambele întrebări parțial corect la cea de-a cerință.
doua.

I II Citește textul și Citește textul și încercuiește Citește textul și Citeşte textul si nu

încercuiește răspunsurile corecte la 3 încercuiește răspunsurile răspunde corect la nici o
răspunsurile corecte la întrebări. corecte la 2 întrebări. întrebare.
toate întrebările.

Completează corect Completează corect spațiile Completează corect Nu completează nici un

spațiile punctate cu punctate cu „sa” sau „s-a” în spațiile punctate cu „sa” spațiu punctat corect;
„sa” sau „s-a” în 7 5-7 cazuri sau „s-a” în 2-5 cazuri
I III cazuri

Completează corect Completează corect spațiile Completează corect Nu completează nici un

spațiile punctate cu punctate cu „sau” sau „s- spațiile punctate cu „sau” spațiu punctat corect;
I IV „sau” sau „s-au” în 7 au” în 5-7 cazuri sau „s-au” în 2-5 cazuri
cazuri

I V Scrie corect un text Scrie un text creativ cu Scrie un text creativ cu Scrie un text creativ cu
creativ cu titlul dat, titlul dat, respectă regulile titlul dat, respectă regulile titlul dat, respectă
respectă regulile de de scriere, părțile de scriere, părțile regulile de scriere,
scriere, părțile componente și tema dată cu componente și tema dată părțile componente și
componente și tema 3 - 4 greşeli; cu 5 - 8 greşeli; tema dată cu mai mult
dată; de 9 greşeli;
V. Bareme de apreciere
Număr de itemi și nivelul rezolvării Calificativ

Rezolvă integral și corect toți itemii FB

Rezolvă integral și corect 2 itemi, parțial 2 itemi, incorect 1 item B

Rezolvă integral și corect 1 item, parțial 2 itemi, incorect 2 itemi S

Rezolvă integral și corect 1 itemi, , parțial 1 itemi, incorect 3 itemi I

6. Din categoria metodelor alternative de evaluare alegeți una pe care dumneavoastră o

agreați. Prezentați trei argumente pentru care ați făcut această opțiune.
Metodele alternative de evaluare folosite de către cadrele didactice în învățământul
preuniversitar românesc sunt: observarea, portofoliul, proiectul, investigația, autoevaluare.
În opinia mea, aceste metode alternative de evaluare fac ca activitatea didactică să fie mai
eficientă și mai atractivă pentru elevi. Îmbinarea metodelor tradiționale de evaluare cu metodele
alternative de evaluare conduc la reușita succesului școlar.
Una dintre cele mai apreciate forme de evaluare artenativă este proiectul. Acesta
reprezintă o „activitate de evaluare mai amplă, care începe în clasă, prin definirea și înțelegerea
sarcinilor de lucru, eventual prin începerea rezolvării și se continuă acasă, pe parcursul a câtorva
săptămâni.”
Această metodă am aplicat-o la disciplina „Comunicare în Limba română” încă din clasa
a II-a, iar din clasa a III-a la disciplina Științe. Temele de proiect au fost variate, printre care pot
aminti: „Magia sărbătorilor de iarnă”, „Basmele copilăriei mele”, „De la sămânță la plantă”, „Eu
și mediul înconjurător”. Aplicând metoda proiectului am observat ulterior la elevi o mai bună
colaborare în cadrul activităților desfășrate pe grupe și o competiție mult mai mare între echipe.
Folosind proiectul, ca formă de evaluare la clasă am putut observa și câteva avantaje pe
care acesta ni le oferă atât nouă, cadrelor didactice cât și elevilor.
Un prim avantaj, care în viziunea mea reprezintă și cel mai importat este faptul că
proiectul stimulează creativitatea școlarilor de toate vârstele. Dându-i elevului informații minime
despre o anumită temă și lăsându-l pe acesta să-și aprofundeze cunoștințele căutând în diferite
surse, cadrul didactic reușește astfel să stârnească curiozitatea elevului și să-i stimuleze
creativitatea.
Al doilea argument care susține utilizarea proiectului ca metodă alternativă de evaluare
este reprezentat de faptul că proiectul plasează elevul în situații autentice de cercetare și acțiune,
oferind elevului posibilitatea de a lucra într-un ritm propriu, de a căuta informația unde dorește și
de a reuși să selecteze doar informațiile utile.
 Utilizat încă de la clasele mici, proiectul obișnuiește elevii cu folosirea unor tehnici de
elaborare și de execuție a unei lucrări științifice sau practice.
În concluzie, putem afirma faptul că utilizarea proiectului ca formă de evaluare aternativă
în cadrul tuturor disciplinelor transformă elevul viitorului într-un explorator, ceea ce reprezintă o
finalitate importantă pentru procesul instructiv- educativ.