PROGRAM DE STUDII: Pedagogia învățământului primar și preșcolar PROFESOR: tutore Livia Mihai Cuprins
1. Organizarea şi importanţa Centrelor de interes în activitatea de învăţare în
învătământul preşcolar, din perspectiva Curricumului pentru educaţie timpurie. 2.Elaboraţi un proiect didactic pentru Domeniul Limbă şi Comunicare-având ca formă de realizare jocul didactic, nivel 5-6 ani-conținut la alegere 3.Modalităţi de realizare a evaluării iniţiale în gradiniţă. 1. Organizarea şi importanţa Centrelor de interes în activitatea de învăţare în învătământul preşcolar, din perspectiva Curricumului pentru educaţie timpurie.
Numita de-a lungul timpului “casa jocurilor” (Vittorino da Feltre), “gradina
de copii” (F. Froebel), “casa copiilor”(M. Montessori), “școala de copii mici” (Legea pentru învățământul primar și primar-normal, 1924), instituția de învățământ preșcolar, numită din 1956 încoace “gradinița de copii”, reprezintă primul segment al sistemului de învățământ care își propune în mod explicit finalități educaționale pentru activitățile pe care le organizează și desfășoară. Grădinița reprezintă pentru majoritatea copiilor prima experiență de viață înafara familiei. Astfel, aceasta trebuie să fie un spațiu dorit, care să stârnească curiozitatea copilului dar și interesul acestuia pentru cunoaștere. Sala de grupă, organizată în funcție de dimensiunile ergonomice, pe zone, centre de interes sau centre de activitate stimulează interesul preșcolarilor invitându-i la o învățare activă, prin descoperie și explorare. În cadrul noului Curriculum experiențele de învățare sunt structurate pe domenii experențiale. Răspunzând la cerințele copiilor sala de grupă poate fi delimitată în mai multe centre de activitate. Centrul de ineters sau activitate „Bibliotecă”, se adresează în special Domeniului Limbă și comunicare dar paoate avea contribuții multiple asupra dezvolării globale sau multiple inclunzând și activități din cadrul altor domenii experenițiale: dezvoltarea motricității, dezvoltarea abilităților de ineracțiune între preșcolari. În cadrul acestui centru copiilor li se stimulează interesul și curiozitatea, inițiativa și creativitatea. Dotarea acestui centru de interes se realizează cu scăunele, o masă de scris unde copilul scrie sau desenează, covorașe, perne pentru lectură. Dimensiunea acestui centru este medie. Scăunelele se așează pe rânduri, iar cărțile sunt expuse astfel încât să fie vizibile, copilul să le găsescă cu ușurință. În cardul acestui centru copiii creează povești cu ajutorul marionetelor și păpușilor pe degete, care se pot înregistra și audia ulterior. Domeniului științe îi corespunde centrul de interes „Științe”, unde se antrenează gândirea logică a copilului, înțelegerea relațiilor obiect- fenomen, exersarea capacităţii de a rezolva probleme, familiarizarea şi aplicarea cunoştinţelor şi deprinderilor elementare matematice sau a celor care privesc cunoaşterea şi înţelegerea lumii vii. În cadrul acestui centru există un spațiu în care sunt expuse permanent materiale din natură (ghinde, scoici, semințe fructe, legume, ierbare), un loc unde se pot aduce animale vii în special cele acvatice (acvariu cu pești, broaște țestoase), dar și mulaje cu păsări sau animale în miniatură. Prin joc copiii pot deveni mici oameni de știință care caută permanent să se informeze utilizând materiale concrete. Centrul „Artă” influențează copiii în toate domeniile deoarece activitățile și sarcinile se întrepătrund și pot asigura o dezvoltare globală. În acest centru li se oferă copiilor posibiliatea să exerseze diferite tehnici de pictură. Așadar, acest centru se va organiza cu ajutorul măsuțelor și scăunelelor, fiecare copil având intimitate și confort în spațiul de lucru. Spațiul în care se desfășoară dezvoltarea socio- emoțională este reprezentat de centrul „Joc de rol”. Aici, copilul intră în pielea personajelor și poate să învețe cu plăcere. În acest centru copiii pot desfășura activități diverse: activități de gătit și cunoașterea hranei. Este necesar un spaţiu în care să nu se joace în mod frecvent copiii, să fie un loc sigur şi uşor de supravegheat. Aici, activităţile de gătit reprezintă o distracţie şi o relaxare pentru copii, aceştia exersându-şi toate simţurile, dar în mod special cel olfactiv şi gustativ. Dezvoltarea cognitivă, socio-emoțională, fizică, dar și inițiativa, creativitatea și perseverența sunt mijlocite în cadrul centrului „Construcții”. Acest centru trebuie să dispună de un spațiu mult mai mare decât celelalte centre pentru ca un grup de copii să poată lucra aici împreună sau fiecare separat, fără ca şantierele lor să se intersecteze. Podeau ar trebui să fie acoperită de un covor, pentru a sta copiii comod. În cadrul acestui centru ar trebui să existe: cuburi, lego de diferite culori și mărimi, așezate pe rafturi etichetate și notate care să indice locul pieselor. Centrul „Nisip și apă” este gazda tuturor experimentelor și descoperirilor. În sala de grupă, copiilor trebuie să li se ofere posibilitatea de a explora senzaţia atingerii nisipului şi apei şi fiecare sală ar trebui să fie dotată cu suporturi pentru nisip sub diverse forme, cuve din plastic, ligheane, deoarece copiii se simt atraşi de nisip şi apă, indiferent de vârstă. Organizarea spaţiului educativ prin delimitarea centrelor oferă educatoarelor oportunitatea de a-i observa mai bine pe copii în interacţiunea cu materialele și cu alţi copii. Rolul educatoarei este unul foarte important în cadrul centrelor de interes, atât asupra siguranței și securității copiilor cât și asupra dezvoltătii capacității acestora de înțelegere, comunicare și exprimare. În verea organizării spațiului pe centre, educatoarea trebuie să țină cont de poziționarea acestora în sala de grupă respectiv separarea centrelor zgomotoase de cele mai liniştite, dar şi asigurarea suficientă de lumină naturală. Pentru a beneficia de un spatiu de circulație întodeauna centrul sălii de grupă ar trebui să rămână liber. Mobilierul și instrumentele utilizate la fiecare centru de interes trebuie să fie alese conform particularităților de vârstă ale copiilor. Așadar, putem spune că organizarea spațiului educațional, amenajarea corespunzătoare a sălii de grupă reprezintă o condiţie necesară pentru ca un preşcolar să aibă curaj să păşească în sala de grupă cu entuziasm. PROIECT DIDACTIC DATA: 12.02.2022 UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: EDUCATOARE: GRUPA: MIJLOCIE TEMA ANUALĂ DE STUDIU: ,, CUM ESTE ,A FOST ȘI VA FI AICI PE PĂMÂNT ?”
DOMENIUL EXPERIENȚIAL: Domeniul Limbă și Comunicare
TEMA SĂPTĂMÂNII: Animale domestice
TEMA ACTIVITĂȚII: ,,Micul fermier”
MIJLOC DE REALIZARE: joc didactic SCOPUL ACTIVITĂȚII: -Dezvoltarea capacității de vorbire și comunicare -Îmbogățirea vocabularul activ și pasiv pe baza experienței, activității personale și relațiilor cu ceilalți și să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical. OBIECTIVE OPERAȚIONALE: COGNITIVE
O1- Să interpreteze sunetele produse de anumite animalele domestice.
O2 -Să denumească animalele domestice date. O3-Să despartă corect în silabe cuvintele ilustrate de jetoane. O4- Să identifice animalele domestice care lipsesc. O5- Să alcătuiască propoziții cu imaginile date.
AFECTIVE: Să participe cu placere la joc. Să manifeste spirit cooperant. PSIHO-MOTORII:
Să mânuiască materialul în ritm rapid;
STRATEGII DIDACTICE: METODE ȘI PROCEDEE: conversația, explicația, observația, demonstrația, jocul didactic, exercițiul, problematizarea. RESURSE MATERIALE: Tabla magnetică, ferma, siluete și imagini cu păsări de curte, băiețelul Micul Fermier, Bunicuța, coșuleț, Roata păsărilor de curte, recompense. RESURSE UMANE: preșcolarii, educatoarea
DENUMIREA JOCULUI: ,,Micul Fermier”
SARCINA DIDACTICĂ: consolidarea cunoștințelor despre animalele domestice REGULILE JOCULUI: Fiecare copil este chemat, pe rând, pentru a rezolva sarcina, ajutându-l astfel pe Micul Fermier. Copiii răspund numai la solicitare, utilizează un limbaj adecvat. Fiecare răspuns corect este apreciat în mod individual și colectiv.
ELEMENTE DE JOC: surprize, aplauze, mânuirea materialului, încurajări.
FORME DE ORGANIZARE: frontal, individual DURATA: 30-35 minute BIBLIOGRAF Strategii didactice
Evenimentul Ob. Conţinutul instructiv-educativ Metode şi Mijloace de Moduri de Evaluare
didactic procedee învăţământ organizare op
1. Moment Se asigura condiţiile optime pentru buna
organizatoric desfășurare a activităţii: Conversația Observarea se aerisește sala de grupă; comportamen se așează scaunele în formă de semicerc, astfel încât să se poată desfășura -tului copiilor activitatea; plasarea organizata a preşcolarilor în spatiul educaţional amenajat în semicerc. 2. Captarea Se va realiza prin sosirea invitatului surpriză Conversația Observarea atenției poștașul Pat. Acesta ne aduce o scrisoare de la Explicația Plic Frontala comportamen Micul Fermier (Anexa 1) Observația tului copiilor 3. Anunțarea Se anunţă tema şi obiectivele activităţii, în Conversația temei și a termeni accesibili copiilor: obiectivelor “-Astăzi vom desfășura jocul ,,Micul Observarea Fermier”. Ca să-l putem ajuta mai bine pe comportamen Frontală acesta, vom denumi animalele domestice, le tului copiilor despărțim în silabe, menţionăm numărul Explicația acestora și pronunțăm corect cuvintele.
4. Reactualizarea Reactualizarea cunoștințelor se realizează cu
cunoștințelor ajutorul unui exercițiu de tip WordWall. Pe Conversația Aplicația Evaluare O1 ecran vor fi afișate imaginile unor animale Explicația online Frontal orală domestice. Sarcina copiilor este de a reproduce Exercițiul WordWall Aprecieri sunetele produse de animalele prezentate. verbale https://wordwall.net/resource/9359766/c um-fac-animalele-domestice
5. Dirijarea Se intuiește materialul didactic.
învățării Explicarea și demonstrarea jocului: Educatoarea va prezenta regulile jocului: Un copil va alege o siluetă a unui animal domestic Conversația O2 din coșuleț (Anexa 2), o va denumi, va despărți în silabe cuvântul, menţionează Jocul didactic Frontal Observarea numărul silabelor și o va aranja pe tabla comportamen Explicația magnetică în dreptul imaginii tului copiilor O3 corespunzătoare, numai la solicitarea educatoarei. Cei care vor răspunde corect vor fi aplaudaţi. Jocul de probă. Se va realiza cu ajutorul unui copil. Se execută jocul demonstrativ pentru O2 asigurarea înţelegerii sale. Copilul ia o imagine din coșuleț. coșuleț Demonstrația Frontal - “Ce este acesta?” siluete cu Aprecieri - “Acesta este un cocoș.” Exercițiul animale verbale O3 - “Cum despărțim în silabe acest tabla cuvânt?” - “Co-coș.” magnetică - “Câte silabe are?” - “Cuvântul cocoș are două silabe.”
Desfăşurarea jocului propriu-zis.
Se va realiza jocul propriu-zis urmărindu-se O2 antrenarea tuturor copiilor. Răspunsurile corecte vor fi recompensate cu aplauze. Câte un copil alege o siluetă din coşuleţ, o coșuleț denumeşte, desparte în silabe cuvântul Exercițiul siluete cu Evaluare O3 denumit, stabilește numărul de silabe. Apoi animale orală merge și o aranjaeză la tablă. Problematizarea tabla Se precizeză că în cazul în care nu va putea Aplauze realiza sarcina va putea primi ajutor de la magnetică Frontal coleg, (Vom face referire atât la păsări, cât și la animale.)
Complicarea jocului Exercițiul
Copiii vor închide ochii, iar educatoare ia o Aprecieri Problematizarea verbale O4 siluetă de pe tabla magnetică, după care copiii tabla deschid ochii și vor trebui să ghicească care magnetică animal domestic lipsește din ferma Micului Fermier. siluete ale animalelor Frontal
Se va realiza prin personajul surpriză „Văcuța
lola” care va aduce în sala de grupă „Cartea fermecată” cu animale domestice. Cartea se va Conversația plimba din mână în mână la fiecare copil, 6. Obținerea Explicația „Cartea Frontal O5 recetându-se versurile: performanței „Cartea fermecată, fermecată” O imagine arat.” Exerițiul Aprecieri Copilul la care se va opri cartea va alcătui verbale o propoziție cu imaginea din carte și alt copil va reprezenta grafic la flipchart propoziția, numărul de cuvinte din propoziție și silabele. Se fac aprecieri individuale și colective Conversație Certificat asupra modului în care au participat copiii la „Micul activitate. fermier” Frontal Aplauze Vor primi pentru participarea la activitate certificatul micului fermier. 7. Evaluarea activității Dragii mei, Astăzi vom continua împreună călătoria în lumea celor necuvântătoare. Pentru că am auzit că sunteți copii tare isteți, iar eu sunt un fermier cam neatent vreau să vă solicit ajutorul deoarece animalele mele au scăpat de la fermă. Credeți că mă puteți ajuta, rezolvând sarcinile jocului de astăzi? Cu drag, Micul Fermier 3.Modalităţi de realizare a evaluării iniţiale în gradiniţă.
Activitatea instructiv- educativă din grădiniță presupune forme diverse de evaluare.
Putem distinge la nivelul actului evaluativ următoarele tipuri de evaluare: inițială, sumativă și finală. Evaluarea inițială sau de pornire se aplică la începutul anului școlar sau la integrarea copilului într-o noua grupă. Această formă de evaluare îndeplinește în primul rând o funcție de constatare deoarece are ca scop cunoașterea nivelului de dezvoltare cognitivă, a intereselor și cunoștințelor anterioare dobândite de copii, dar și o funcție de predicție, sugerând strategiile adecvate care să permită copilului obținerea performanțelor. La începutul unui program de „instruire” a preşcolarilor, în momentul iniţierii programului respectiv, evaluarea inițială constituie o condiţie hotărâtoare pentru reuşita activităţilor următoare deoarece oferă educatoarei posibilitatea de a cunoaşte potenţialul fiecărui copil. Dar în același timp această tip de evaluare poate oferi posibilitatea cadrului didactic de a planifica demersul pedagogic pentru perioada imediat următoare a unor programe de recuperare sau intervenții specializate. În aplicarea evaluării intițiale avem ca punct de reper evaluarea comportamentelor pe diferite domenii: -domeniul cognitiv care cuprinde abilitățile și capacitățile intelectuale, cunoștințe și noțiuni; -domeniul creativ- verbal care ține de aspectul fonetic, gramatical dar și lexical manifestându-se prin joc, desen și limbaj - domeniul psihomotric care se referă la calitățile motrice, priceperi și deprinderi - domeniul socio-afectiv în cadrul căruia educatoarea are ca punct de pornire fișele de observare ale preșcolarilor; Evaluarea inițială este necesară în egală măsură atât pentru preșcolar cât și pentru cadrul didactic pentru cunoașterea nivelulu atins al dezvoltării peronalitătii indivisualizării și eficiența în creativitate. Evaluarea inițială se realizează oral sau prin fișe de evaluare, adresate individual pentru ca educatoarea să poată staibilii nivelul de cunoștințe al fiecărui copil. În concluzie evaluarea inițială reprezintă principalul instrument de evaluare al cadrului didactic, având ca rol cunoașterea copiilor. Cu ajutorul acestei forme de evaluare se perfecționează activitatea didactică pusă în beneficiul educației preșcolarilor.