UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI, FPSE şi DID

STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ

DOMENIUL: ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI
Programul de studii: Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar
CREDIS

ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR

student: badea mihaela andreea

profesor: conf. univ. dr. vasile molan

CERINȚE
CLASA: a IV-a C
ARIA CURRICULARĂ: Limbă și comunicare
DISCIPLINA: Limba și literatura română
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: “Primim și dăruim”
SUBIECTUL LECȚIEI: Textul narativ. Numeralul
TEXT SUPORT: “Cinci pâini” după Ion Creangă
TIPUL LECȚIEI: Transmitere și însușire de noi cunoștințe- Textul
narativ
Consolidare și sistematizare a cunoștințelor- Numeralul
DURATA: 50 minute
SCOPUL LECȚIEI: Însușirea cunoștințelor privind specificul
textului narativ.
Sistematizarea cunoștințelor despre numeral.
COMPETENȚE SPECIFICE:
2.2. Povestirea unei întâmplări cunoscute pe baza unui suport adecvat
din partea profesorului;
3.3. Formularea unei păreri despre o povestire/personajele acesteia;
3.4. Evaluarea conținutului unui text pentru a evidenția cuvinte-cheie
și alte aspecte importante ale acestuia;
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
La sfârșitul lecției elevii vor fi capabili:
O1► Să identifice numeralele dintr-o anagramă.
Obiectivul se consideră realizat dacă fiecare elev identifică cel puțin
cinci numerale din zece.
O2► Să citească corect, cu intonație textul narativ: „Cinci pâini” după
Ion Creangă.
O3► Să alcătuiască enunţuri cu ajutorul cuvintelor şi expresiilor noi.
Obiectivul se consideră realizat dacă fiecare elev alcătuiește cel puțin
câte o propoziţie cu fiecare expresie nouă.
O4► Să desprindă ideile principale din textul “Cinci pâini” după Ion
Creangă
Obiectivul se consideră realizat dacă toți elevii desprind ideile
principale din textul “Cinci pâini” după Ion Creangă.
O5►Să precizeze felul numeralelor identificate.
Obiectivul se consideră realizat dacă fiecare elevf precizează felul a
patru numerale identificate.
STRATEGII DIDACTICE:
METODE ȘI PROCEDEE: conversația, explicația, exercițiul,
problematizarea
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: laptop, tablă interactivă,
aplicația online WordWall, poștașul, scrisoarea judecătorului, plic
colorat, manual, caiete, fișă de lucru, insigna “Ajutor de judecător”;
FORME DE ORGANIZARE: frontal/ individual/ pe grupe
FORME ȘI TEHNICI DE EVALUARE:
Evaluare orală
Evaluare scrisă
Observarea sistematică
Aprecieri verbale
RESURSE:
umane: 20 elevi
temporale: 50 minute
BIBLIOGRAFIE:
Didactica disciplinelor “Comunicare în Limba română” și “Limba
și Literatura română” din învățământul primar, Conf. Univ, dr.
Vasile Molan, Editura Miniped, București 2016
 ETAPELE CONȚINUT INSTRUCTIV – EDUCATIV
OB.
LECȚIEI
OP. Activitatea profesorului
Pregătirea materialelor didactice
necesare.
1. MOMENT Asigurarea unui climat educațional
ORGANIZATORIC favorabil desfășurării activității, în
condiții optime.
Învățătorul verifică cantitativ și
calitativ tema pentru acasă.
Se corectează eventualele greșeli.
2. VERIFICAREA Se fac aprecieri asupra modului în
TEMEI SCRISE care elevii și-au realizat tema.
3. REACTUALIZA- Învățătorul proiectează pe tabla
REA O1 interactivă jocul didactic “Descoperă
CUNOȘTINȚELOR numeralul”.
Solicită elevilor să găsească
numeralele din anagramă și să
denumească felul acestora.
https://wordwall.net/resource/5127
782
Captarea atenției se realizează prin
3. CAPTAREA sosirea poștașului care ne aduce o
ATENȚIEI scrisoare de la Judecătorul Ion.
Învățătorul prezintă elevilor
scrisoarea.
Anunță elevii că Judecătorul are
un caz greu de îndeplinit și nu poate
Activitatea elevului
Elevii își pregătesc cele
necesare lecției.
Un elev va citi sarcina de
lucru pentru tema de acasă.
Câțiva elevi vor citi
răspunsurile date de aceștia.
Elevii vor primi un joc
didactic “Descoperă
numeralul”, de tipul
Wordwall.
Elevii vor identifica
numeralele din interiorul
anagramei și să denumească
felul acestora.
Un elev citește scrisoarea
primită de la Judecătorul Ion.
Elevii sunt atenți și
răspund întrebărilor adresate
de Judecător.
Justificare științifică
Se asigură condițiile pentru
asimilarea cunoștințelor, un
climat educațional care facilitează
învățarea
Se verifică tema pentru acasă.
Rezolvarea acesteia facilitează
înțelegerea și aprofundarea unor
cunoștințe.
Reactualizarea cunoştinţelor
se realizează cu ajutorul unul joc
didactic prin care elevii își
consolidează cunoștințele despre
numeral.
În cadrul acestei etape se
trezește interesul elevilor pentru
tema abordată în vederea
motivării acestora pentru a
participa activ în cadrul lecției.
 să-l ducă la bun sfârșit decât cu
ajutorul lor.
Solicită un elev să citească
scrisoare. (Anexa 1)
Învățătorul prezintă obiectivele pe
înţelesul elevilor şi precizează faptul
4. ANUNȚAREA că la ora de Limba și literatura
TEMEI ȘI A română elevii vor deveni mici
OBIECTIVELOR judecători și vom învăța o lecție nouă,
textul narativ: „Cinci pâini”, după Ion
Creangă.
Se scrie data și titlul pe tablă de
către învățător.
“Judecătorul nu a înțeles foarte
bine cazul de astăzi. De aceea vă
solicită ajutorul. Pentru ca voi să
5. DIRIJAREA puteți înțelege cele întâmplate el vă
ÎNVĂȚĂRII trimite un text în care este prezentat
întreg cazul.” (Anexa 2)
Învățătorul solicită unui elev să
deschidă plicul care însoțea scrisoarea
judecătorului.
Se explică elevilor, faptul că,
textul este narativ deoarece este
istorisit de un povestitor, se desfășoară
într-un anumit timp și spațiu, implică
personaje care particită la acțiune.
Se trece la citirea textului de către
O2 elevi. Învățătorul alege exerciții
variate de citire a textului: citirea în
lanț, citirea selectivă.
Elevii sunt atenți și
recunosc autorul operei.
Notează în caiete data și
titlul lecției:”Cinci pâini”
după Ion Creangă
Un elev împarte fișele pe
care este prezentat textul.
Elevii citesc textul suport
prin cele două procedee.
Se prezintă, într-o formă
atractivă,
tema și obiectivele lecției pentru a
menține interesul
elevilor pentru activitate.
Dirijarea învățării este cea
mai importantă etapă deoarece în
cadrul acesteia elevul își însușește
noi cunoștințe și le consolidează
pe cele deja dobânite
Informațiile sunt transmise
într-o formă atractivă, fiind ușor
de înțeles și memorat.
Citind opera literară copilul
descoperă exemple concrete de fapte,
atitudini și comportamente
însușindu-și noi percepții.
Elevii dobândeasc, odată cu
elementele de bază ale deprinderilor
 Citirea model a textului cu
explicarea cuvintelor necunoscute, de
către învățător.
Învățătorul solicită elevilor să
O3 alcătuiască oral enunțuri cu ajutorul
cuvintelor și expresiilor noi.
Învățătorul solicită elevilor să
delimiteze textul în fragmente cu
creionul pe manual.
Solicită elevilor să povestească
lecţia pe fragmente și să noteze în
caiet doar povestirea fragmentului din
care aflăm câti lei a primit omul care
avuse trei pâini. Se adresează elevilor
următoarele întrebări: “Care este
cuvântul care indică numărul banilor
primiți de omul cu trei pâini? Ce parte
de vorbire este cuvântul identificat?”
Solicită elevilor să identifice ideea
principală pentru fiecare fragment.
O4
Oferă sprijin elevilor în realizarea
pranului de idei.
“Sunteți tot mai aproape de
Elevii identifică cuvintele de citire și scriere și instrumente de
necunoscute în text și notează autocontrol, învățătorul fiind un
în vocabular explicația model pentru aceștia.
acestora.
Prin alcătuirea de enunțuri
folosind cuvintele și expresiile noi
elevul demonstrează că a înțeles
sensul cuvântului/ expresiei.
Pentru a putea familiariza elevii
Elevii alcătuiesc oral cu structurarea conținutului
enunțuri cu ajutorul cuvintelor narațiunii pe momentele subiectului
și expresiilor noi. în clasele primare se realizează
exerciții premergătoare cum ar fi:
Elevii citesc în gand textul delimitarea textului în fragmente,
şi-l delimiteazã în povestirea acestora și extragerea
fragmentele. ideilor principale formulând un plan
Elevii solicitați povestesc
de idei.
oral fragmentele din text.
Toți elevii notează în Pentru fixarea succesiunilor
caiete povestirea fragmentului întâmplărilor și ideilor se
din care reiese câți lei a primit alcătuiește planu de idei.
omul care avuse trei pâini.
Elevii răspund la
întrebările adresată de
învățător.
Citesc fragmentele şi
identificã ideile principale.
Pentru fiecare idee principală,
vine la tablă câte un elev şi o
noteazã.
Toţi elevii notează ideile
principale pe caiete.
Elevii rezolvă cerința. Pentru a fixa și sistematiza
6. FIXAREA ȘI înțelegerea deplină a cazului.”
SITEMATIZAREA Învățătorul grupează elevii în trei
CUNOȘTINȚELOR echipe: Apărătorii drumețului cu două
pâini, Apărătorii drumețului cu trei
pâini, Judecătorii.
Fiecare echipă va primi 5 propoziții pe
care va trebui să le completeze
O5 folosind numeralele potrivite
specificând felul acestora. (Anexa 3)
Verifică corectitudinea
răspunsurilor
Învățătorul face aprecieri generale
și individuale asupra participării
elevilor la lecție, precum și asupra
comportamentului pe parcursul orei.
Învățătorul acordă elevilor insigna
8. ÎNCHEIEREA “Ajutor de judecător” deoarece aceștia
ACTIVITĂȚII au reusit să înțeleagă cazul de astăzi.
( Anexa 4)
Fiecare grupă desemnează un
reprezentant care va citi
răspunsurile date.
cunoștințele dobândite în cadrul
lecțieii se va folosi o fișă de lucru
care face trimitere și la
cunoștințele dobândite anterior
Este etapa în care învățătorul
apreciază și mobilizează copiii
către noi performanțe,face
observații asupra modului de
desfășurare al lecției. Apreciază
copiii care au oferit cele mai mute
răspunsuri corecte, dar și elevii
care au participat parțial în cadrul
lecției având convingerea că la
alte lecții vor fi mai activi.
EXPEDITOR:
Judecătorul Ion
Orașul Judecătorilor
Strada Corectitudinii Nr. 4 DESTINATAR:
Elevii clasei a IV-a
Comuna Dragalina
Județul Călărași
 Dragi elevi,

Sunt Judecătorul Ion și fac parte din Liga

judecătorilor profesioniști care rezolvă cazuri din
întreaga lume.

Astăzi însă, am primit un caz greu de

descifrat și nu pot oferi hotărârea finală. Pentru
că știu că sunteți elevi descurcăreți vă solicit
ajutorul.

În plicul care însoțește scrisoare aveți un

text care cuprinde întreagul caz. Vă rog să
respectați indicațiile doamnei învățătoare, iar la
final vă rog să-mi spuneți dacă am luat decizia
corectă!

Judecătorul Ion
 Cinci pâini
după Ion Creangă
Doi oameni, cunoscuţi unul cu
altul, călătoreau odată, vara, pe un drum.
Unul avea în traista sa trei pâni, şi celalalt
două pâni. De la o vreme, fiindu-le foame,
poposesc la umbra unei răchiţi pletoase,
lângă o fântână cu ciutură, scoate fiecare
pânile ce avea şi se pun să mănânce
împreună, ca să aibă mai mare poftă de
mâncare.
Iaca un al treile drumeţ,
necunoscut, îi ajunge din urmă şi se opreşte
lângă dânşii, dându-le ziua bună. Apoi se
roagă să-i deie şi lui ceva de mâncare, căci
e tare flămând şi n-are nimica merinde la
dânsul, nici de unde cumpăra.
- Poftin, om bun, de-i ospăta cu
noi! ziseră cei doi drumeți călătorului
străin. Călătorul străin se așează lângă cei
doi, apoi încep cu toții a mânca pâine goală și a bea
apă rece din fântână. Și mănâncă ei la un loc, și
mănâncă, până ce termină de mâncat toate cele cinci
pâini, de parcă nici n-ar fi fost.
După ce au mâncat, călătorul străin scoate
cinci lei din pungă și-i dă celui ce avuse trei pâini,
zicând:
- Primiți, vă rog, oameni buni, acești bani de
la mine, ca mulțumire pentru că mi-ați dat de
mâncare la nevoie.
Cei doi nu prea voiau să primească, dar,
după multă stăruință din partea celui de-al treilea, au
primit. Călătorul străin își ia rămas bun de la cei doi,
apoi pleacă. Ceilalți mai rămân sub copac, la umbră,
să se odihnească. Într-un târziu, cel care avusese trei
pâini îi dă doi lei celui cu două pâini zicându-i:
- Ţine, frate, partea dumitale, şi fă ce vrei cu
dânsa. Ai avut două pâni întregi, doi lei ţi se cuvin.
Şi mie îmi opresc trei lei, fiindc-am avut trei pâni
întregi, şi tot ca ale tale de mari, după cum ştii.
- Cum aşa?! zise celălalt cu dispreţ! Pentru
ce numai doi lei, şi nu doi şi jumătate, partea dreaptă ce ni se cuvine fiecăruia? Eu cred că nu mi-ai
făcut parte dreaptă. Haide să ne judecăm!
Și astfel pornesc ei la drum, cu hotărârea să se judece și, cum ajung într-un loc unde era o
judecătorie, se înfățișează înaintea judecătorului și încep a spune câte pâini a avut fiecare, cum a
mâncat drumețul cel străin la masa lor, deopotrivă cu dânșii, cum le-a dat cinci lei drept mulțumire, și
cum cel cu trei pâini a împârțit banii.
Judecătorul, după ce-i ascultă pe amândoi cu luare aminte, zise celui cu două pâni:
- Şi nu eşti mulţămit cu împărţeala ce s-a făcut, omule?
- Nu, domnule judecător, zise nemulţămitul! Trebuie să împărţim drept în două ceea ce ne-a
dăruit oaspetele nostru. Aşa cred eu că ar fi cu cale, când e vorba de dreptate.
- Dacă e vorba de dreptate, zise judecătorul, apoi fă bine de înapoieşte un leu istuialalt, care
spui c-a avut trei pâni.
- Eu am venit înaintea judecăţei să capăt dreptate, şi văd că dumneata, care ştii legile, mai rău
mă acufunzi.
- Ai avut dumneata două pâni?
- Da, domnule judecător, două am avut.
- Tovarăşul dumitale, avut-a trei pâni?
- Da, domnule judecător, trei a avut.
- Acum, ia să statornicim rânduiala următoare, ca să se poată şti hotărât care câtă pâne a
mâncat. Să zicem că s-a tăiat fiecare pâne în câte trei bucăţi deopotrivă de mari; câte bucăţi ai fi avut
dumneata, care spui că avuşi două pâni?
- Şese bucăţi aş fi avut, domnule judecător.
- Dar tovarăşul dumitale, care spui că avu trei pâni?
- Nouă bucăţi ar fi avut, domnule judecător.
- Câţi oameni aţi mâncat bucăţile de pâne?
- Trei oameni, domnule judecător.
- Bun! Câte bucăţi vin de fiecare om?
- Câte cinci bucăţi, domnule judecător.
- Câte bucăți ai mâncat dumneta?
- Cinci bucăţi, domnule judecător.
- Şi câte ţi-au mai rămas de întrecut?
-Numai o bucată, domnule judecător.
- Ţii minte câte bucăţi de pâne ar fi avut tovarăşul d-tale?
- Nouă bucăţi, domnule judecător.
-Şi câte a mâncat el de toate?
- Cinci bucăţi, ca şi mine, domnule judecător și i-au rămas patru bucăți.
- Vra să zică, dumneta ai avut numai o bucată de întrecut, iar tovarăşul dumitale, patru bucăţi.
Acum, o bucată de pâne rămasă de la dumneta şi cu patru bucăţi de la istalalt fac la un loc cinci
bucăţi? Este adevărat că aceste bucăţi de pâne le-a mâncat oaspetele dumneavoastră, care spui că v-a
dat cinci lei drept mulţămită?
-Adevărat este, domnule judecător.
- Aşadar, dumitale ţi se cuvine numai un leu, fiindcă numai o bucată de pâne ai avut de
întrecut, iar tovarăşul dumitale i se cuvin patru lei, fiindcă patru bucăţi de pâne a avut de întrecut.
Acum, dară, fă bine de înapoieşte un leu tovarăşului dumitale.
Cel cu două pâni, văzând că nu mai are încotro şovăi, înapoieşte un leu tovarăşului său, cam
cu părere de rău, şi pleacă ruşinat.
 FIȘĂ DE LUCRU

1. Completează spațiile punctate cu numeralele potrivite, precizați

felul acestora.

a) Personajele textului sunt ........... drumeți și judecătorul.

b) Un drumeț avea ............pâini, iar celălalt avea ...............
pâini.
c) Cei ............... drumeți s-au oprit la umbra unei răchite lângă
o fântână.
d) .................... drumeț se roagă să-i deie și lui ceva de
mâncare.
e) Călătorul străini scoate ......... lei din pungă și-i răsplătește
pe cei lalți drumeți pentru bunătatea lor.

__________________________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________