Pif, Paf, Puf

după Cezar Petrescu

Pif era băiatul, Paf era paiața, Puf era cățelul. Tustrei erau prieteni
buni.
La începutul verii au venit în oraș bunicii lui Pif. Amândoi îl iubesc
mult. Îl vor aduce pe Pif la țară, unde n-a fost niciodată.
- Ce spui, Pifișor? Vrei să te joci în leagăn? Să te plimbi călare? Să
mergi la scăldat? Întrebă bunica.
Dacă despre asta e vorba, atunci nu mai încape vorbă că merge. Dar nu-și
poate lăsa prietenii.
-Îi luăm cu noi și pe Pif și Puf, zise băiatul.
-Bine, numai să vedem dacă o să le placă...
-Fii fără grijă, bunico, ce îmi place mie, le place și lor. De aceea nici nu ne
despărțim vreodată.

Vocabular:
paiață = (aici) marionetă, păpușă
nu încape vorbă = este sigur

Citește!
1.Citește textul în gând, apoi cu voce tare.
2. Citește enunțurile care:
 oferă informații despre Pif, Paf și Puf
 enumeră locurile pe unde își va petrece timpul Pif
Răspunde la întrebări!
1. Care sunt personajele textului?
2. Cine erau Pif, Paf și Puf?
3. Cine l-a vizitat pe Pif? De ce?
4. Ce putea face Pif la țară!
5. Ce le spune Pif bunicilor?
Exersează!
1. Selectează din text toate cuvintele care conțin grupuri de litere:

2. Notează cu c consoanele și cu v vocalele:

băiat paiață cățel

3. Formulează enunțuri cu ajutorul cuvântului prieten prin care să exprimi:

 o informație

 o întrebare

 un sfat

4. Scrie un proverb despre prietenie:

Ce părere ai?
 Ce este prietenia?

 Ce trăsături trebuie să aibă un prieten?