Suport de Curs Chimie CL X - 2019 - Gheorghe Ilcos

CUPRINS
NOŢIUNI INTRODUCTIVE 1
FORMULE BRUTE ŞI MOLECULARE 2
ALCANI 5
ALCHENE 6
ALCHINE 8
ARENE 10
ALCOOLI 13
ACIZI CARBOXILICI 15
GRĂSIMI 17
DETERGENŢI 18
ACTIVITATE DE TIP PROIECT 19

Suport de curs chimie clasa a X-a - ILCOŞ GHEORGHE - 2019
Noţiuni introductive în chimia organică
În 1828 Wöhler a realizat prima sinteză organică.

NH2
NH4NCO CO (uree)
(cianat de amoniu) NH2
Un număr foarte mare de substanţe organice sunt formate numai din carbon şi
hidrogen şi se numesc hidrocarburi. Pe lângă C şi H substanţele organice mai conţin
O,N,S,X ... numite elemente organogene. Deci:
Chimia organică este chimia hidrocarburilor şi a derivaţilor acestora.
În chimia organică legăturile sunt de natură covalentă, prin punere în comun de

electroni, 1,2,3,4. legăturile pot fi:
a) simple σ
(saturate) – C – H ; – C – X ; – C –O– ; –C – C –
b) duble σ, π
(nesaturate) C=C ; C=N ; C=O
c) triple π, σ, π
(nesaturate) –C C– ; –C N ;
Atomul de carbon este tetravalent (are 4 valenţe).

Lanţuri de atomi de carbon se numesc CATENE.
Catenele de carbon sunt clasificate în următoarea schemă.
Saturate
Liniare
Aciclice Nesaturate
Saturate
Ramificate
Nesaturate
Catene de carbon
Saturate
Simple
Ciclice Nesaturate
Saturate
Cu catenă laterală
Nesaturate
1
Funcţiile atomului de carbon.
Atomul de carbon poate fi:
 primar – când realizează o singură valenţă cu un alt atom de carbon.
Ex: CH3 – CH3
 secundar – când realizează două legături tot cu carbon. Ex:
CH3 – CH2 – CH3 ; CH2 = CH2.
 terţiar – când realizează tri legături tot cu carbon.
Ex: H–C C–H ; CH2 CH – CH3.
 cuaternar – când realizează toate valenţele doar cu carbon. Ex:
H–C C–CH3 ; CH2 = C = CH2 .
APLICAŢII
Scrieţi minim trei structuri care să conţină 2 atomi de carbon primari, 2 atomi de
carbon secundari şi 2 atomi de carbon terţiari.
REZOLVARE
CH3 – CH = CH – CH2 – CH2 – CH3; CH2 = CH – CH – CH2 – CH3
CH3
CH2 – CH – CH3 CH2 – CH – CH3
;
CH2 – CH – CH3 CH3 – CH – CH2
Toate structurile au aceeaşi formulă: C6H12.
Substanţele cu aceeaşi formulă dar cu structuri diferite se

numesc IZOMERI.
Formule brute şi moleculare
În urma analizei calitative şi cantitative a unei substanţe organice rezultă formula

procentuală. Din ea prin mai multe etape se ajunge la formula brută şi moleculară.
Exemplu :
O substanţă organică conţine 40% carbon şi 6,66% hidrogen. Masa ei moleculară
este egală cu 90. Să se afle formula brută şi moleculară.
1. Se verifică dacă formula procentuală este 100%. Dacă nu
este, până la 100% numai oxigenul poate fi.
O% = 100 – (40+6,66) = 53,34%
2. Se împart procentele la masa fiecărui element.
2
C = 40/12 = 3,33
H = 6,66/1 = 6,66
O = 53,34/16 = 3,33
3. Se împart câturile la câtul cel mai mic.
C = 3,33/3,33 = 1
H = 6,66/3,33 = 2
O = 3,33/3,33 = 1
4. Cu noile câturi se scrie formula brută.
(CH2O)n
5. Se egalează masa moleculară cu suma maselor din formula
brută.
90 = (12+2+16) x n
n=3
formula moleculară este : C3H6O3
Ea este reală dacă :
a) Suma tuturor covalenţelor este număr natural.
S = 3x4+6x1+3x2 = 24
b) Nesaturarea echivalentă (N.E.) să fie număr natural.
(2a  2)  (b  d  e)
N.E.  pentru formula pe cazul
2
general: CaHbOcNdXe
În acest caz N.E = 1; Formula este REALĂ.
APLICAŢII
A O hidrocarbură conţine 92,31% C şi restul hidrogen. Să se afle formula

brută.
1. H% = 100 – 92,31 = 7,69%.
2. C% = 92,31/12 = 7,69
H% =7,69/1 = 7,69
3. C = 7,69/7,69 = 1
H = 7,69/7,69 = 1
4. (CH)n.
B Scrieţi două structuri (2 izomeri) care să conţină 4 atomi de carbon primari, 2

atomi de carbon terţiari şi unul cuaternar.
3
CH3
CH3 – CH = C – CH – CH3 ; CH3 – C – CH = CH – CH3
CH3 CH3 CH3
C Scrieţi 3 izomeri care să conţină numai atomi de carbon secundari.

CH2 = CH2 ; CH2 – CH2 ; CH2
CH2 – CH2 CH2 – CH2
D O substanţă organică conţine 11,11% hidrogen şi de opt ori

mai mult carbon în moleculă. Să se afle formula brută şi
moleculară dacă are 6 atomi de hidrogen în moleculă.
1. C% = 11,11x8 = 88,88%
C% +H% = 11,11+88,88 = 99,99%. Deci nu mai
are şi oxigen.
2. C = 88,88/12 = 7,40
H = 11,11/1 = 11,11
3. C = 7,40/7,40 = 1
H = 11,11/7,40 = 1,5
4. (CH1,5)n
5. n = 4; C4H6 – FORMULA ESTE REALĂ.
E Este reală următoarea formulă?

C6H6O
Verificare:
a) S = 4x2+6x1+16x1 = 30
(2x6  2)  (6  0  0)
b) N.E = 4
2
Substanţa cu formula C6H6O – este reală.
4
HIDROCARBURI
Substanţe organice formate numai din carbon şi hidrogen se numesc

hidrocarburi.
Ecuaţia de ardere a oricărei hidrocarburi este:
4X  Y Y
CXHY + ( )O2 XCO2 + ( )H2O
4 2
ALCANI. Sunt hidrocarburi saturate cu formula CnH2n+2

n=1 CH4 metan
n=2 C2H6 ; CH3 – CH3 etan
n=3 C3H8 ; CH3 – CH2 – CH3 propan Denumire
n=4 C4H10 ; CH3 – (CH2)2 – CH3 butan
n=5 C5H12 ; CH3 – (CH2)3 – CH3 pentan
…………………………………………………………
n = 10 C10H22 ; CH3 – (CH2)8 – CH3 decan
Radicali – CH3 metil

– CH2 – CH3 etil se înlocuie sufixul ,,an”
– CH2 – CH2 – CH3 propil de la numele alcanului
CH3 – CH – CH3 izopropil cu sufixul ,,il”
Denumirea izoalcanilor (alcani ramificaţi)

1. se alege catena liniară cea mai lungă
2. se numerotează din partea unde ramificaţia este mai aproape de capăt
3. ramificaţiile se citesc ca radicali
4. poziţiile ramificaţiilor se citesc prin incici 2,3,4…
5. numărul ramificaţiilor identice se specifică prin prefixe di, tri, tetra, penta etc.
6. ramificaţiile se citesc în ordine alfabetică
7. suma indicilor să fie număr minim
se citeşte numele hidrocarburii cu catena aleasă pa punctul 1
Exemple:
1 2 3
a) CH3 – CH – CH – CH3
4
CH3 CH2 2,3 di metil pentan
5
CH3
5
CH3
b) CH3 – C – CH2 – CH – CH3 2,2,4 tri metil pentan

CH3 CH3 2,4,4 tri metil pentan
Proprietăţi chimice
I. Substituţia
CH4 + Cl2 CH3Cl + HCl
CH3Cl + Cl2 CH2Cl2 + HCl
.................................................................
II. Oxidarea
CH4 + 1/2O2 CH3OH (alcool metilic)
CH4 + O2 CH2O + H2O
(aldehidă formică)
III. Arderea
CH4 + 2O2 CO2 + H2O + Q (căldură)
3n  1
CnH2n + ( ) O2 nCO2 + (n+1)H2O
2
(alcan)
ALCHENE. Sunt hidrocarburi nesaturate (o legătură dublă) cu

formula CnH2n
n=2 C2H4 etenă CH2 = CH2
n=3 C3H6 propenă CH2 = CH – CH3
n=4 C4H8 butenă 1 CH2 = CH – CH – CH3
butenă 2 CH3 – CH = CH – CH3
La denumirea lor se înlocuie sufixul ,,an” cu sufixul ,,enă”.

Pentru denumirea izoalchenelor sunt valabile regulile de denumire de la izoalcani cu
următoarele modificări:
1. se alege catena liniară cea mai lungă care conţine dubla legătură
2. se numerotează din partea de unde dubla legătură este mai aproape de capăt
CH3 – CH2 – CH – C – CH3
CH3 CH 3,4 di metil hexenă 2
CH3
6
I. Adiţia
CH2 = CH2 + H2 CH3 – CH3
CH2 = CH2 + HCl CH3 – CH2 – Cl
CH2 = CH2 + Cl2 CH2 – CH2
Cl Cl
CH2 = CH2 + H2O CH3 – CH2 – OH
La alchenele nesimetrice adiţia HX (HCl, HBr …) se face conform regulii lui

Markovnikov :
Regula lui Markovnikov atomul de halogen se adiţionează la carbonul cel mai
substituit (cel mai sărac în hidrogen) din dubla legătură.
Exemplu:
CH2 = CH – CH3 + HCl CH3 – CH – CH3
Cl
2 cloro propan
II. Polimerizarea
polimerizare
nCH2 = CH2 – ( CH2 – CH2)n–
polietenă
III. Oxidarea; arderea
C2H4 + 3O2 2CO2 + H2O

CH2 = CH – CH3 + [O] K2Cr2O7 CO2 + H2O + CH3 – COOH
H2SO4
CH2 = CH2 + H2O CH2 – CH2
OH OH
(etan diol)
7
ALCHINE. Hidrocarburi nesaturate (au o legătură triplă) cu

formula CnH2n-2
n = 2 HC CH etină (acetilenă)
n = 3 HC C – CH3 propină Se înlocuie
n = 4 HC C – CH2 – CH3 butină 1 sufixul ,,an”
CH3 – C C – CH3 butină 2 cu sufixul ,,ină”
I. Adiţia
HC CH + H2 CH2 = CH2 etenă
CH3 – CH3 etan
HC CH + Cl2 CH = CH
Cl Cl
1,2 di cloro etenă
HC CH + HCl CH2 = CH
Cl
clorură de vinil
HC CH + HOH CH3 – C = O
H
aldehidă acetică
II. Dimerizarea acetilenei
HC CH + HC CH CH2 = CH – C CH
vinil acetilenă
III. Trimerizarea acetilenei
CH CH
CH CH CH CH
0
+ 600 – 800 C
CH CH CH CH
CH CH
Benzen
8
IV. Oxidarea; arderea.

C2H2 + 5/2 O2 2CO2 + H2O + Q
În suflătorul oxiacetilenic temperatura atinge 30000C fiind utilizată pentru

tăieri şi suduri.
Proprietăţi fizice – specifice hidrocarburilor alifatice.

*se găsesc în cele trei stări de agregare
gazoasă
lichidă în funcţie de masa moleculară
solidă
*punctele de fierbere şi de topire cresc cu lungimea catenei şi scad cu

ramificaţia acesteia.
*sunt insolubile în apă, dar solubile în solvanţi organici.
*au densităţi mai mici decât unitatea ; plutesc pe apă.
APLICAŢII
A Prin arderea unui mol dintr-o hidrocarbură se formează 88g
CO2 şi 36g H2O. Să se afle hidrocarbura:
1 mol x . 44g y/2 . 18g
4X  Y Y
CXHY + ( )O2 XCO2 + ( )H2O
4 2
1mol 88g 36g
x = 2 ; y = 4 formula este C2H4 - etena CH2 = CH2

B Scrieţi toţi izomerii corespunzători formulei C5H12
CH3 – CH2 – CH2 – CH2 – CH3 pentan
CH3 – CH – CH2 – CH3
2 metil butan
CH3
CH3
CH3 – C – CH3 2,2 di metil propan

(neopentan)
CH3
9
C Denumiţi compusul:
CH3 – CH = C – CH – CH – CH3
3,4,5 trimetil hexenă 2
CH3 CH3 CH3
D Scrieţi reacţia de adiţie a HCl la propenă şi calculaţi volumul

de HCl necesar pentru a reacţiona cu 84g de propenă. (C.N.)
42g 22,4l
CH2 = CH – CH3 + HCl CH3 – CH – CH3
84g x
Cl
MC3H6 = 3 . 12 + 6= 42; x = 44,8 l
D Completaţi cu hidrogen şi denumiţi următorul compus organic.
CH3
H3C – C – CH – CH 2,3 dimetil pentenă 1
CH2 CH3
ARENE. Sunt hidrocarburi care conţin în moleculă unul sau mai

multe nuclee benzenice şi au formulele generale: CnH2n-6;
CnH2n-12
C6H6 benzen
CH3
Toluen naftalină
(C7H8) (C10H8)
10
Izomeri specifici nucleului benzenic sunt :

*orto
*meta
*para
A
A A
A A
orto meta para
Proprietăţi fizice *benzenul şi toluenul sunt toxici şi inflamabili

*naftalina este solidă şi sublimează (trece prin încălzire în stare de
vapori)
*benzenul şi toluenul sunt solvenţi organici
*iarna pentru a nu se solidifica (60C) benzenul se transportă în
cisterne încălzite
I. Substituţia
Br
+ Br2 - HBr
benzen bromură de fenil
NO2
+ HNO3 + H2O
benzen nitro benzen
11
II. Adiţia
Cl
Cl Cl
+ 3Cl2 lumină
Cl Cl
benzen
Cl
hexa clor ciclohexan

(insecticid)
+ 3H2
ciclohexan
III. Oxidarea.
Benzenul este stabil la oxidare. Naftalina se poate oxida
mai uşor decât benzenul.
COOH
+ 9/2O2
COOH
naftalină acid ftalic
APLICAŢII
A Ce formule moleculare au următoarele hidrocarburi aromatice?
CH3 – CH – CH3
izopropil benzen antracen
12
COMPUŞI CU FUNCŢIUNI SIMPLE
A. ALCOOLI
Definiţie. Alcoolii sunt compuşi organici care au în moleculă una sau mai
multe grupe – OH legate de un atom de carbon care participă numai la legături
simple σ.
Formula generală: R – OH
Denumire : la numele hidrocarburii cu acelaşi număr de atomi de

carbon în moleculă se adaugă sufixul – ol.
Exemple:
a) CH3OH ; b) CH3 – CH2 – OH ; c) CH2 = CH – CH2 – OH
metanol etanol propenol
O altă denumire utilizează cuvântul alcool, numele radicalului şi sufixul ic.

a) alcool metilic ; b) alcool etilic ; c) alcool alilic
Când există mai multe grupe - OH în moleculă, se specifică numărul lor prin
prefixe: di, tri, tetra etc. adăugate înaintea sufixului ol.
HO – CH2 – CH2 – OH HO – CH2 – CH – CH2 – OH
1,2 etan diol OH

(glicol) 1,2,3 propan triol
(glicerină)
Au şi denumiri uzuale, scrise în paranteze.
Clasificare
I. După natura radicalului
a) alcooli cu radical saturat CH3 – CH2 – OH
b) alcooli cu radical nesaturat CH2 = CH – OH
c) alcooli cu radical aromatic CH2 – OH
13
II. După numărul grupelor – OH

a) monohidroxilici (monoalcooli) CH3 – OH
b) polihidroxilici (polialcooli) HO – CH2 – CH2 – OH
III. După natura atomului de carbon de care se leagă grupa – OH

a) Alcooli primari CH3 – CH2 – OH
b) Alcooli secundari CH3 – CH – CH3
OH
c) Alcooli terţiari CH3
CH3 – C – CH3
OH
Proprietăţi fizice
Alcooli inferiori sunt lichizi. Punctele de fierbere cresc cu masa
moleculară. Punctele sunt ridicate deoarece alcoolii au moleculele asociate prin legături
de hidrogen ca şi în cazul apei. Sunt solubili în apă cu care se amestecă în orice
proporţie.
Reprezentanţi: Metanolul ; Etanolul ; Glicerina.
Metanolul – este toxic pentru organism, atacă nervul optic producând

orbirea. Având putere calorică mare – 7000Kcal/Kg – va fi considerat carburantul
viitorului.
Etanolul – are o acţiune depresivă asupra organismului acţionând ca un anestezic. Este

utilizat la obţinerea băuturilor alcoolice. Consumat timp îndelungat produce
dependenţă. Este utilizat în sinteza medicamentelor ca solvent, în industria
parfumurilor. Testul de alcoolemie la şoferi se bazează pe reacţia de oxidare a
etanolului.
K2Cr2O7
CH3 – CH2 – OH + [O] H2SO4 CH3 – CHO + H2O
aldehidă acetică (verde)
Glicerina – se utilizează la obţinerea dinamitei (trinitrat de glicerină). În

termometre, la obţinerea unor răşini. Este componenta de bază a grăsimilor.
14
APLICAŢII
A Scrieţi doi alcooli terţiari.
B Clasificaţi glicerina şi alcoolul alilic după cele trei criterii.
ACIZI CARBOXILICI
Def. Sunt compuşi organici care au în moleculă una sau mai multe grupe – COOH
(carboxil). Formula generală R – COOH.
Nomenclatură. Utilizam cuvântul acid urmat de numele hidrocarburii şi sufixul oic.
Numărul de grupe carboxil se specifică prin prefixe (di, tri ) adăugate înaintea sufixului
oic.
CH3 – COOH HOOC – COOH COOH
acid etanoic acid etan dioic
(ACID ACETIC) (ACID OXALIC)
acid benzoic
Au şi denumiri uzuale (notate în paranteze).
Clasificare:
1. după natura radicalului:
• acizi saturaţi: CH3 – CH2 – COOH acid propionic
• acizi nesaturaţi: CH2=CH – COOH acid acrilic

COOH
• acizi aromatici: acid benzoic
2. după numărul de grupări – COOH

• acizi monocarboxilici: CH3 – CH2 – CH2 – COOH
acid butanoic
(ACID BUTIRIC)
• acizi policarboxilici: HOOC – CH2 – CH2 –COOH

acid butandioic
(ACID SUCCINIC)
15
Structura grupării carboxil:

– C = O conţine o grupare carbonil şi o grupare hidroxil ,,OH”
OH
legate la acelaşi radical
Nu se manifestă separat proprietăţile specifice fiecărei grupări în parte
Proprietăţi chimice:
a) reacţii comune cu acizii minerali
• ionizare în soluţie apoasă.
R – COOH + H2O R– COO- + H3O+
• reacţia cu metalele.
R – COOH + Na R– COO-Na+ + 1/2H2
• reacţia cu oxizii bazici
2R – COOH + CaO (R – COO-)2Ca2+ + H2O
• reacţia cu hidroxizii
R – COOH + KOH R – COO-K+ + H2O
b) reacţii specifice acizilor carboxilici
• esterificarea
R – COOH + R – OH R—COO – R + H2O
ester
Reprezentanţi:
1 .Acidul acetic
• obţinere — prin oxidarea alcoolului etilic
CH3 – CH2 – OH + 2[O] CH3 – COOH + H2O
• proprietăţi — lichid incolor solubil în apă cu miros
înţepător ; pf.+118°C
• utilizări conservant; în alimentaţie sub denumirea de
oţet (8°-12°); pentru obţinerea esterilor
2 .Acidul benzoic
• obţinere – din toluen
CH3 COOH
+ 3[O] + H2O
• proprietăţi – solid; poate sublima; puţin solubil în apă

• utilizări – împreună cu benzoatul de sodiu se utilizează la
conservarea alimentelor şi în farmacie.
16
APLICAŢII
A. Un acid monocarboxilic conţine 21%O. Să se afle acidul şi să

se denumească.
B. Completaţi reacţia:
CH3–COOH + Ca(OH)2 ? + ?
GRĂSIMI
Def. Sunt esteri micşti ai glicerinei cu acizi graşi numiţi gliceride Acizii graşi au
următoarele proprietăţi:
• Sunt monocarboxilici
• Au catenă mare
• Sunt liniari
• Au număr par de atomi de carbon
Principalii acizi constituenţi ai grăsimilor sunt:
* acidul palmitic CH3 – (CH2)14 –COOH
* acid stearic CH3 – (CH2)16 – COOH
* acid oleic CH3 – (CH2)7 – CH = CH – (CH2)7 – COOH Grăsimile naturale pe
lângă trigliceride mai conţin vitamine, colesterol, acizi graşi liberi...
CH2–O–CO–(CH2)14–CH3
CH–O–CO–(CH2)14–CH3
dipalmito stearină
Grăsimile pot fi:
• Animale
• Vegetale
Grăsimile animale sunt solide sau semisolide la temperatură obişnuită – seu, untură, unt,
şuncă.
Grăsimile vegetale sunt lichide şi se numesc uleiuri – conţin în mare parte trigliceride
cu acizi graşi nesaturaţi.
Ca denumiri mai sunt şi excepţii:
* untul de cocos
* uleiul de peşte
Proprietăţi fizice – nu au punct de topire fix
– sunt insolubile în apă cu care emulsionează
– sunt solubile în solvenţi organici nepolari (benzen).
Proprietăţi chimice:
 Sicativarea – oxidare şi polimerizare – care conduce la o peliculă dură,
transparentă, rezistentă la umiditate (uleiul de in)
17
 Hidrogenarea – margarina – conduce la obţinerea grăsimilor solide din uleiuri
vegetale
 Hidroliza – practicată în mediul bazic – duce la obţinerea sărurilor acizilor graşi
numite săpunuri
CH–O–CO–(CH2)14–CH3 + 3NaOH 2CH3 – (CH2)14 – COONa
CH2–O–CO–(CH2)16–CH3 + CH3 – (CH2)16 – COONa

dipalmito stearină (palmiat) stearat de sodiu
Săpunurile sunt sărurile acizilor graşi şi sunt agenţi tensioactivi. Săpunurile de

sodiu sunt solide iar cele de potasiu sunt semilichide. Puterea de spălare a unui săpun
depinde de natura acidului gras şi de natura ionului metalic.
Molecula de săpun este formată dintr-o parte hidrofilă (carboxilat) solubilă în apă
şi o parte hidrofobă (hidrocarbonat) insolubilă în apă dar solubilă în grăsimi.
COO-Na+
+
Na-OOC
COO-Na+
+
Na-OOC
COO-Na+
DETERGENȚI
Detergenţii au structură asemănătoare cu cea a săpunurilor cu proprietăţi
tensioactive care se fabrică într-o mare varietate de tipuri.
Din punct de vedere al structurii detergenţii pot fi:
 Ionici
• Anionici
• Cationici
 Neionici
Anionici
CH3 – (CH2)n – CH2 – – SO3-Na+
(n = 10-16)
18
CH3 – (CH2)n – CH2 – SO3-Na+

(n = 6-10)
Pot fi utilizaţi în ape dure şi în soluţii acide. Biodegrabilitatea este lentă şi
poate avea consecinţe nefaste asupra mediului.
Cationici CH3
CH3 – (CH2)n – CH2 –N – CH3]+C1-
CH3
(n = 10-16)
pot fi utilizaţi ca agenţi de înmuiere, dezinfectanţi
antimicrobieni sunt nebiodegradabli.
Neionici
R—O – (CH2 – CH2 – O)n –(CH2)2-OH
(n = 10-12)
Pot acţiona indiferent de pH – ul apei, nu spumează foarte mult, sunt biodegradabili
ca şi săpunurile.
APLICAŢII
A. Descrieţi modul de obţinere a unui săpun.

 Mod de lucru
 Etape
 Cantităţi
B. Valoarea energetică la arderea unui gram de tristearină este de
34,265 kJ. Ştiind că un adult consumă zilnic 11500 kJ
calculaţi gramele de tristearină pe care le consumă zilnic.
ACTIVITATE DE TIP PROIECT
Întocmeşte un referat cu tema:

1. ,,Hidroliza proteinelor – sursă de energie pentru organism”.
Pentru documentare: www.cem.msu.edu/rusch/virtualtext/proteins.htm
2. ,,Bioenergetică – hidroliza ATP”.
Pentru documentare: www.wikipedia.org
www.amnosine-triphosphate.lib.bioinfo.pl
3. ,,Fiecare organism poate fi identificat după secvenţa ADN-ului
propriu şi alfabetul eredităţii are doar 4 litere: A, C, G, T”.
Pentru documentare: www.dnaftb.org
19

Suport de Curs Chimie CL X - 2019 - Gheorghe Ilcos

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport de Curs Chimie CL X - 2019 - Gheorghe Ilcos

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

FORMULE BRUTE ŞI MOLECULARE 2

ACTIVITATE DE TIP PROIECT 19

În 1828 Wöhler a realizat prima sinteză organică.

Chimia organică este chimia hidrocarburilor şi a derivaţilor acestora.

În chimia organică legăturile sunt de natură covalentă, prin punere în comun de

Atomul de carbon este tetravalent (are 4 valenţe).

CH3 – CH = CH – CH2 – CH2 – CH3; CH2 = CH – CH – CH2 – CH3

Toate structurile au aceeaşi formulă: C6H12.

Substanţele cu aceeaşi formulă dar cu structuri diferite se

Formule brute şi moleculare

În urma analizei calitative şi cantitative a unei substanţe organice rezultă formula

În acest caz N.E = 1; Formula este REALĂ.

A O hidrocarbură conţine 92,31% C şi restul hidrogen. Să se afle formula

B Scrieţi două structuri (2 izomeri) care să conţină 4 atomi de carbon primari, 2

CH3 – CH = C – CH – CH3 ; CH3 – C – CH = CH – CH3

CH3 CH3 CH3

C Scrieţi 3 izomeri care să conţină numai atomi de carbon secundari.

CH2 – CH2 CH2 – CH2

D O substanţă organică conţine 11,11% hidrogen şi de opt ori

E Este reală următoarea formulă?

Substanţa cu formula C6H6O – este reală.

Substanţe organice formate numai din carbon şi hidrogen se numesc

ALCANI. Sunt hidrocarburi saturate cu formula CnH2n+2

Radicali – CH3 metil

Denumirea izoalcanilor (alcani ramificaţi)

b) CH3 – C – CH2 – CH – CH3 2,2,4 tri metil pentan

ALCHENE. Sunt hidrocarburi nesaturate (o legătură dublă) cu

La denumirea lor se înlocuie sufixul ,,an” cu sufixul ,,enă”.

CH3 – CH2 – CH – C – CH3

CH3 CH 3,4 di metil hexenă 2

CH2 = CH2 + H2O CH3 – CH2 – OH

La alchenele nesimetrice adiţia HX (HCl, HBr …) se face conform regulii lui

CH2 = CH – CH3 + HCl CH3 – CH – CH3

III. Oxidarea; arderea

C2H4 + 3O2 2CO2 + H2O

CH2 = CH2 + H2O CH2 – CH2

ALCHINE. Hidrocarburi nesaturate (au o legătură triplă) cu

II. Dimerizarea acetilenei

III. Trimerizarea acetilenei

IV. Oxidarea; arderea.

În suflătorul oxiacetilenic temperatura atinge 30000C fiind utilizată pentru

Proprietăţi fizice – specifice hidrocarburilor alifatice.

*punctele de fierbere şi de topire cresc cu lungimea catenei şi scad cu

*sunt insolubile în apă, dar solubile în solvanţi organici.

*au densităţi mai mici decât unitatea ; plutesc pe apă.

x = 2 ; y = 4 formula este C2H4 - etena CH2 = CH2

CH3 – C – CH3 2,2 di metil propan

D Scrieţi reacţia de adiţie a HCl la propenă şi calculaţi volumul

D Completaţi cu hidrogen şi denumiţi următorul compus organic.

H3C – C – CH – CH 2,3 dimetil pentenă 1

ARENE. Sunt hidrocarburi care conţin în moleculă unul sau mai

Izomeri specifici nucleului benzenic sunt :

Proprietăţi fizice *benzenul şi toluenul sunt toxici şi inflamabili

benzen bromură de fenil

benzen nitro benzen

hexa clor ciclohexan

A Ce formule moleculare au următoarele hidrocarburi aromatice?

izopropil benzen antracen

COMPUŞI CU FUNCŢIUNI SIMPLE

Denumire : la numele hidrocarburii cu acelaşi număr de atomi de

O altă denumire utilizează cuvântul alcool, numele radicalului şi sufixul ic.

HO – CH2 – CH2 – OH HO – CH2 – CH – CH2 – OH