Evaluarea limbajului.

Probe de screening educațional

de Dumitrana Magdalena

Capitolul trei din carte se intitulează:

Materiale de suport pentru exersarea pronunției și dezvoltarea limbajului

1. Liste de cuvinte cu sunetul inițial în ordine alfabetică

Aceste liste pot fi folosite ca atare sau însoțite de imagini.

Exemple de câteva procedee:

Cadrul didactic își planifică 5-10 minute de exersare a pronunției și dezvoltarea

vocabularului o dată sau de două ori pe săptămână. Poate prezenta activitatea ca pe un joc, de
exemplu un joc de memorare (Cine ține minte mai multe cuvinte) sau un joc de viteză (Cine
vorbește mai repede/Cine scrie mai repede). În funcție de vârsta și abilitățile copiilor, se
prezintă între trei și cinci cuvinte.

Magdalena Dumitrana, 2009, p. 85

„În jocul de memorare, cadrul didactic spune cele 3-5 cuvinte pe care și le-a ales. Copiii
repetă, pe rând, cuvintele. Demonstrând că au ținut minte. Deși obiectivul principal este
exersarea sunetelor, nu li se spune copiilor/elevilor acest lucru. Dacă se întâmplă aceasta, copiii
care au dificultăți sau defecte de pronunție se pot bloca; li se accentuează defectul și pot refuza
total să vorbească. În cadrul acestor jocuri, atenția copiilor este îndreptată spre acțiunea propriu-
zisă și nu spre pronunție.”

Magdalena Dumitrana, 2009, p. 85

În cadrul acestor jocuri de pronunție nu se atrage atenția asupra greșelilor făcute de

copil și nu este corectat de către cadrul didactic. Fără a corecta copilul în mod special acesta
pronunță găsește prilejul de a pronunța cât mai des cuvântul respectiv.

Cadrul didactic își poate aloca în fiecare zi câte zece minute pe care le poate denumi
„Lecția de cuvinte” această activitate se poate desfășura fără un proiect de activitate special la
fel ca oricare alta. Copiii/elevii vor ști că trebuie să învețe câteva cuvinte. Pe unele ei pot
constata că le cunosc, însă sunt rugați să le repete împreună cu toată clasa, fiecare străduindu-
se să le pronunțe cât mai bine. Procedeul este foarte simplu, după ce este evaluată corectitudinea
pronunției fiecărui copil, cadrul didactic alege în fiecare zi unu-două cuvinte care conțin sunete
dificile pentru unii copii. Toată clasa învață cuvântul respectiv. Educatorul pronunță, citește
cuvintele, îi laudă pe cei care s-au descurcat bine și îi roagă să repete împreună cu toți. Dacă un
cuvânt reprezintă un element concret se arată imaginea și se alcătuiesc câteva propoziții cu
acesta. Cadrul didactic roagă pe câțiva copii să spună tare și clar cuvântul respectiv, niciodată
nu va fi numit un copil care are dificultăți în pronunțarea unui sunet conținut în acea structură
verbală. Copiii aleși aparent întâmplător sunt dintre cei care pot oferi un model de pronunțare
corectă.

Magdalena Dumitrana, 2009, p. 86

„Copiii care știu să scrie vor avea ca temă pentru acasă scrierea în caietul-vocabular a
cuvântului respectiv, dar și cei care nu știu încă pot copia acest cuvânt după modelul oferit de
cadrul didactic. Alfabetarul constituie un instrument util în acest sens, începând cu vârsta de
patru ani. Cei mai mici recunosc literele (forma lor), le aleg din alfabetar și le pun în ordinea
arătată de modelul cadrului didactic. În acest fel, un obiectiv educațional secundar poate fi atins,
anume învățarea spontană, fără efort și fără predare, a literelor.”

Magdalena Dumitrana, 2009, p. 86

Exemplu de listă cu cuvinte suport:

A: acordeon, ardei, albină, alună, autobuz, arici, ață, apă, ac, avion, antenă, arc, aripă,
ascuțitoare, etc.

B: bun, balon, balanță, balcon, balenă, bancă, barbă, barcă, baston, boboc, băiat, bilă,
biserică, buburuză, bici, etc.

C: cadă, coadă, claie, cazma, cocoș, curte, carte, cap, car, cangur, cojoc, compas, cort,
corn, căprioară, corb, casă, etc.
 2. Liste de cuvinte ce conțin coarticulații consonantice

Br: BL: CR:

Brad Blană Crap
Braț Bloc Cratiță
Brățară Blond Cravată
Bluză
Bretea Creion
Oblic
Brânză Creangă
Oblon
Broască Creșă
Umbla
Brunet Cretă
Tablou
Brâu Creț
Greblă
Briceag Crin
Ibric Croitor
Îmbracă Crocodil
Obraz Croșetă
Umbră Crud
Umbrelă Icre
lacrimă

3. Sugestii de exerciții și jocuri didactice pentru dezvoltarea limbajului

„Jocurile de loto sunt familiare copiilor și sunt ușor de construit. Pentru cei mai mici
se folosesc imagini, dar pe măsură ce avansează în cunoașterea citit-scrisului, se pot
confecționa loto-uri mixte (imagini și litere/cuvinte) sau numai pe bază de cuvinte.”

Magdalena Dumitrana, 2009, p. 100

Exemple:

„Principiul este simplu, ca al oricărui loto. Copiii privesc la jetonul cel mare și aleg
din grămada de jetoane mici, cu o singură imagine, figurile al căror nume începe cu aceeași
literă, De exemplu, pe cartonașul mare apare o barcă; se va selecta din grămada de cartonașe
mici o figură al cărei nume începe cu b.”

Magdalena Dumitrana, 2009, p. 100

Jocul de loto nu este prea distractiv, deoarece este static, el poate fi dinamizat atunci
când cadrul didactic imaginează un regulament amuzant, de exemplu atunci când cineva
greșește, pedeapsa nu va fi cea clasică să stea afară din joc, ci elementele de mișcare – să stea
într-un picior numărând pană la 5 sau 10, să facă o plecăciune în fața cuiva sau să înconjoare
o masă de doua s-au mai multe ori. Mișcarea îi detensionează pe copii, aceasta prevenind
eventuale conflicte între copii. Acest principiu al potrivirii jetoanelor poate fi aplicat și
jocurilor de tip Păcălici, în care jucătorul face perechi ori serii de 3-4 jetoane cu imagini al
căror nume începe cu același sunet.

Bibliografie:

1. Dumitrana, Magdalena, Evaluarea limbajului. Probe de screening educaţional,

Editura V&I Integral, Bucureşti, 2009.