Grădinile de învățare

„Învățarea bazată pe grădină (GBL) cuprinde programe, activități și proiecte în care

grădina este fundamentul învățării integrate, în și peste discipline, prin experiențe active,
antrenante, reale, care au un sens personal pentru copii, dar și pentru tineri, adulți și comunități
într-un cadru informal în afara învățării. Învățarea bazată pe grădină este o strategie instructivă
care utilizează grădina ca instrument de predare.” (Învățare pe grădină -
https://ro.qaz.wiki/wiki/Garden-based_learning)

Acest mediu de învățare este unul foarte atractiv pentru copii din mediul preșcolar și nu
numai, deoarece, aici se pot învăța numeroase lucruri practice ce totodată întăresc cunoștințele
teoretice, fiind un sprijin și pentru cadrele didactice, iar pentru cei mici stârnesc curiozitatea în a
descoperi, dar și a face.

Cercetările au evidențiat numeroasele îmbunătățiri ale abilităților de viață care pot fi

atribuite programelor de grădină pentru copii. Aceste abilități includ: îmbunătățirea educației
morale, creșterea aprecierii pentru natură, creșterea responsabilității, dezvoltarea răbdării,
creșterea abilităților de relație și creșterea stimei de sine, ajută elevii să dezvolte un sentiment de
proprietate și responsabilitate și ajută la favorizarea relațiilor cu membrii familiei, colegii și
comunitatea lor.

Totodată, varianta grădinilor de învățare se regasește și în curriculum pentru educație

timpurie, atunci când vorbim de educația outedoor, pentru jocurile şi activităţile alese
desfăşurate în alte spații decât spațiului obișnuit al grupei, o atenţie specială fiind acordată atât
organizării şi amenajării curţii de joc, cât şi siguranţei pe care o oferă copiilor spaţiul respectiv şi
dotările existente .

S-a dovedit că cei mici petrec din ce în ce mai puțin timp în aer liber, pe măsură ce se
inventează și se inovează tehnologia nouă, iar chiar prin aceste grădini de învățare, cadrul
didactic are datoria de a-i învăța pe copii de mici cât de important este contactul cu natura, și de
a privi dincolo de fereastră, observându-se că această tendință are un impact asupra aspectelor
educaționale și sociale al elevilor. Așadar s-au făcut numeroase teste de cercetare în care copii au
petrecut mai mult timp afară pentru a îmbunătăți scorurile testului și concentrația generală.
Astfel s-a dovedit că a avea zone verzi este important pentru a crește interesul elevilor pentru
natură și pentru a-i ajuta totodată să înțeleagă în comparație cu învățarea într-o clasă unele
elemente teoretice, prin practică , de aceea în școli s-a pus accentul pe aceste zone de învățare.
(Cerassela Crăciun)

Grădinile școlare trebuie să aibă totodată anumite facilități pentru ca ele să prospere peste
tot și tot timpul: în funcție de anotimp - atât în frig, cât și în climă caldă -, dar și de zonă -și în
comunitățile urbane, suburbane și rurale, chiar dacă cei din mediul rural pot beneficia și de
grădini proprii acasă.

Acest laborator viu indiferent dacă este o cutie de jardiniere, o grădină în aer liber sau o
cultură interioară plasată într-o zonă - oferă un context bogat pentru explorarea științei, nutriției,
studiilor sociale, matematică, artă, arte lingvistice și multe altele. Grădina școlii sau sala de clasă
în aer liber oferă contextul în care se poate afla despre lumea în care trăim. Provocarea
grădinilor școlare pentru elevi are o varietate nesfârșită de sisteme prin care să învețe principiile
ecologiei, „limbajul naturii”. Un sistem de grădină oferă un context viu în care să studieze aceste
principii: interdependență, diversitate, cicluri, scară și limite, energie și resurse, succesiunea și
durabilitatea.

BIBLIOGRAFIE

 Cerasella Crăciun în articolul http://www.cerasellacraciun.ro/cercetare.html

accesat la data de 08.12.2020.
 https://ro.qaz.wiki/wiki/Garden-based_learning#Benefits_of_garden-
based_learning_among_children_and_youth accesat la data de 08.12.2020
 https://www.ecoliteracy.org/sites/default/files/uploads/getting-started-2009.pdf
accesat la data de 08.12.2020.