Proiect didactic

Prof. Ramona Elena Benhassou

Grupa mare

Tema activității: Cei trei purcelusi , adaptată după Serghei Mihalkov

Tema anuala: Cine sunt/suntem?

Tema proiectului: Călător prin România

Tema săptămânală: Localitatea mea

Domeniul experențial: Domeniul Limbă și Comunicare

Denumirea activitatii: Educarea limbajului

Mijloc de realizare:Povestirea educatoarei

Tipul de activitate: predare invatare

Scopul activitatii: formarea deprinderii de a asculta conținutul unei povestiri în vederea dezvoltării unei
vorbiri expresive și îmbogățirea vocabularului.

Obiective operationale:
 -sa enumere personajele povestirii si locul petrecerii actiunii

-sa numeasca personajele pozitive/negative ale povestirii

-sa precizeze momentele principale din poveste, cu ajutorul imaginilor

-sa formuleze propozitii atunci cand raspund la intrebarile adresate

-sa ordoneze imaginile in functie de momentele intamplarii din poveste.

Metode si procedee didactice : povestirea, observatia, conversatia euristica, explicatia, piramida

Materiale didactice: ilustratii, siluete, stelute, oaspetele special,stimulente

Forma de organizare: frontal, individual

Loc de desfasurare: sala de grupa

Durata: 30 min.

Material bibliografic:

Preda V.,Dumitrana M., Programa activitatilor instructiv educative in gradinita de copii, Bucuresti, 2000

Curriculum pentru educatie timpurie, 2019

Breben S.,Gongea E.,Ruiu G.,Fulga M.,Metode interactive de grup, Ghid metodic.

N Secvențele O Conținutul instructiv educativ al activității Metode și Evaluare
r. activității b. procedee
cr
t
1. Moment -aerisirea sălii de clasă
organizatoric -așezarea scăunelelor în semicerc
-pregătirea materialelor didactice
-intrarea ordonată a copiilor în sala de grupă.
2. Introducerea -voi purta un scurt dialog cu copiii referitor la -conversația -capacitatea
în activitate anotimpul în care ne aflăm. de a recepta
În ce anotimp suntem? un mesaj
Vă place anotimpul toamna?
3. Captarea -introducerea elementului surpriza: oaspetele -explicația -capacitatea
atenției special.Acesta este foarte timid,rușinos,dar un de a recepta
mare iubitor de povești:Iepurașul Bocănilă un mesaj

-povestirea
4. Reactualizarea Vom purta un scurt dialog despre ce povești
cunoștințelor cunosc copiii,care este personajul lor preferat din
povești și de ce adoră personajele alese de ei.
5. Anunțarea O -Astăzi, vă voi prezenta povestea Cei trei -exercițiul
 temei și a 5 purceluși. Ascultați cu atenție povestea, deoarece
obiectivelor la sfîrșit va trebui să răspundeți la întrebările -conversația
urmărite invitatului nostru special și vom juca un joc foarte
interesant
6. Prezentarea Se va spune conținutul poveștii cât mai expresiv,
conținuturilor folosind mimica și gestica corespunzătoare. Pe
și dirijarea parcursul povestirii educatoarea va folosi o serie
învățării de mijloace prin care va nuanţa expunerea în
funcţie de stările afective pe care textul literar
le implică şi anume: tonul cald potrivit cu
importanţa faptelor, modularea vocii pentru a
imita personajele, marcarea pauzelor determinate
de punctuaţie, mimică şi gesturi adecvate
situaţiilor prezentate. Prin toate aceste mijloace
educatoarea va încerca să imprime povestirii
caracterul plastic - intuitiv. De asemenea
educatoarea va sublinia repetiţia referitoare la
faptul ca lupul sufla foarte tare peste casute,
pentru a putea fi reţinută de copii în vederea
redării ei în partea finală.
Conținutul poveștii va fi expus urmărindu-se
succesiunea evenimentelor, prezentându-se
simultan imagini sugestive.Pe parcursul citirii se
 vor explica cuvintele noi
Planul de idei al povestirii:
1. Trei purcelusi merg in padure sa se joace.
2.Vine frigul si trebuie sa isi construiasca o
casuta.
3.Fiecare isi construieste cate o casuta din
materiale diferite.
4.Vine lupul si casutele primilor doi purcelusi nu
rezista atacului.
5.Lupul ataca casuta cea mai rezistenta si se
arde.

7. Fixarea Redarea de către copii a momentelor principale

cunoștințelor ale poveștii, cu ajutorul imaginilor.Se prezintă
copiilor imaginile care sugerează întâmplările
poveștii, iar aceștia va trebui să le ordoneze în
funcție de ordinea cronologică a faptelor
întâmplate în povestea prezentată.
Se va face prin prezentarea imaginilor cu
aspecte din poveste.
 Despre cine era vorba in poveste?
 Ce casuta si-a construit primul purcelus?
  Dar al doilea? Dar al treilea?
 Care casute au fost suflate?
 Cine le-a suflat? Ce a patit lupul la sfarsit?
“Pentru ca lupul si-a ars parul, acum arata
diferit”- le arat o silueta cu un lup roz
In cadrul piramidei vor fi lipite in partea de jos 3
jetoane cu cate un porc, apoi cele doua casute de
la centrul arta si silueta lupului fara par cel mai
sus, in varf. (copiii le vor lipi)

8. Evaluarea Copiii incercuiesc cu o linie rosie personajele din

activității poveste care fac fapte bune si cu o linie albastra
personajele care fac fapte rele(pe fisa
individuala).
Încheierea Fac aprecieri asupra modului cum au ascultat
activității povestea, au raspuns la intrebari si au precizat
momentele principale ale povestii.
 PROIECT DIDACTIC

Data:

Grădiniţa: P. P. nr. 12, Iaşi

Grupa: mare

Tema anuală: „Cum este/a fost și va fi aici pe Pământ?”

Tema proiectului: “Vieţuitoarele pământului”

Subtema: “Animale sălbatice”

Domeniul experiențial: Domeniul psihomotric

Categoria de activitate: Educaţie fizicǎ

Temele activităţii:

a)“Târârea pe abdomen, cu sprijin în antebraţe şi împingere în vârful picioarelor”

b)“Săritura cu deplasare, cu desprindere de pe ambele picioare înainte, înapoi şi lateral”

Mijloace de realizare:

a)exerciţiu
 b)joc dinamic „Cerbii în pădure”

Tipul de activitate: mixtă (predare, consolidare)

Scopul: Formarea deprinderilor motrice de târâre pe abdomen, cu sprijin în antebraţe şi împingere în vârful picioarelor; Consolidarea deprinderilor
de a sări cu deplasare, cu desprindere de pe ambele picioare înainte, înapoi şi lateral; Participarea activă cu autocontrolul emoţiilor la exerciţiile şi jocurile
fizice

Obiective operaţionale:

O1 – Sǎ respecte regulile şi indicaţiile date;

O2 – Sǎ execute corect tipurile de exerciţii date conform comenzilor şi în sincronizare cu ceilalţi copii în limita posibilitǎţilor individuale;

O3 – Sǎ execute mişcǎrile de târâre pe abdomen, cu sprijin în antebraţe şi împingere în vârful picioarelor;

O4 – Să execute cu deplin control săritura cu deplasare, cu desprindere de pe ambele picioare înainte, înapoi şi lateral;

O5 – Sǎ exerseze viteza de reacţie la semnal;

O6 – Să execute corect jocul liniştitor propus;

O7 – Sǎ exerseze autocontrolul de lucru şi al emoţiilor.

Strategii didactice:

a) Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, jocul

b) Material didactic: fluier, echipament sportiv (şort, tricou, adidaşi)

c) Resurse umane: 24 copii

d) Resurse temporale: 30-35 minute

e) Resurse bibliografice:
 Dragomirescu, G., Kun, S., Bojin, E., Metodica predǎrii educaţiei fizice în grǎdiniţa de copii, Manual pentru liceele pedagogice de educatoare, E.D.P.,
Bucureşti, 1974;

Marinescu, I., T., Metodica predǎrii educaţiei fizice la gradiniţǎ şi la clasele I-IV, Editura AS’S, Iaşi, 2000.

Desfăşurarea activităţii:

Secvenţele Conţinutul instructiv-educativ Dozare Formaţii şi indicaţii metodice Comenzi

activităţii

1. Organi-zarea *Adunarea! 2 min. În linie pe un rând! -Adunarea!

grupei şi
captarea *Alinierea! Alinierea! Faţa la mine! -Mâna stângǎ pe şold!
atenţiei -Grupa mare este gata pentru activitatea de educaţie fizică!

*Raportul! -Bunǎ ziua!

*Salutul! -Astǎzi vom face exerciţii de târâre pe abdomen şi vom exer-sa

săritura cu desprin-dere de pe ambele picioare prin jocul
*Verificarea echipamentului “Cerbii în pădure”
*Anunţarea temei -Dupǎ mine... încolo-narea!

2. Pregǎtirea *Variante de mers: 3 min. -Mergem ca soldaţii! Cu stângul înainte: Marş!1,2,3,4...

organismului
pentru efort -În cadenţǎ 1x25m În coloanǎ câte unul – vioi! -Atenţie, braţele sus mergem cu paşi pe vârfuri!
-Atenţie, mâinile pe şold, mergem pe cǎlcâie!
Mers cu paşi pe vârfuri şi
braţele sus -Atenţie, genunchii îndoiţi, mergem ca piticii cu palmele pe
-Pe vârfuri cu braţele sus 1x25m genunchi!
Mers pe cǎlcâie cu mâinele pe
şold

-Pe cǎlcâi cu mâinele pe şold 1x25m Mers cu palmele pe genunchi

ghemuit

-Atenţie, spatele drept, mâinele pe lângǎ şold!

-Mersul piticului 1x25m Fiecare formǎ de mers se va
-Atenţie, genunchii sus!
alterna cu mers obişnuit .
-Capul sus !

-Atenţie, cǎlcâiele ating şezutul !

Alergăm uşor unul dupǎ altul!
-Braţ şi picior opus !
Alergăm cu genunchii în sus!

Alergăm cu cǎlcâiele la

şezutǎ!

Alergăm ca ştrengarii!
*Variante de alergare: 3 min
Fiecare formǎ de alergare se
-Alergare uşoarǎ; 2x25m alter-neazǎ cu alergare uşoară

exerciţii de mers cu
 respiraţie! -Inspirǎ pe nas!

-Alergare cu genunchii în sus; 2x25m -Expirǎ pe gurǎ!

-Alergare cu cǎlcâiele la şezutǎ;

2x25m În coloană, unul după altul.

-Pasul săltat -1,2,3,4…

-Atenţie, pe loc stai! 1,2.

2x25m

*Exerciţii de respiraţie:

Din mers, ridicarea braţelor şi

inspirare, lǎsarea braţelor şi
expirare. 2x25m

Mers ca soldaţii

3. Influenţa-rea *Formarea coloanei de 2 min. Numărarea copii-lor din doi în -1,2,1,2…

selectivă a gimnastică doi;
aparatului
Formarea de perechi;
locomotor
*Exerciţii analitice pentru
segmentele corpului
Ex.1 “Privim cerul, privim
pământul”
PI: depărtat stând
T1: ridicarea capului cu privirea
în tavan
T2: coborârea capului cu bârbia
în piept şi privirea în podea
Ex.2 ”Întindem elasticul”
PI: depărtat stând
Numărarea pere-chilor din doi
în doi;
Luarea distanţelor prin
ridicarea mâinilor lateral. -1,2,1,2…
Capul ridicat cu privirea în
tavan, bârbia coborâtă în
piept, corpul rămâne în
poziţie dreaptă
6 min. -Acum vom face câteva exerciţii;
-Cu mainile pe şolduri, prin săritură depărtat luat!
2x8 -Ridicăm capul cu privirea sus
Braţele se întind energic la -Coborâm capul cu bârbia în piept şi privim podeaua
nivelul umerilor iar extensia
-Începeţi! 1,2!
se face pe orizontală
-Cu mâinile pe şolduri, prin săritură depărtat luat!
Ţinuta spatelui este dreaptă.
-Braţele întinse în faţă, prindem un elastic şi-l întindem!
-Începeţi! 1,2!
Mâinile stau pe şold cu
coatele trase înapoi, răsucirea
T1: ridicarea braţelor orizontal
cu palmele faţă în faţă
T2: închiderea pumnilor şi
extensia braţelor energică,
braţele mişcându-se orizontal,
în planul umerilor.
Ex. 3 “Şurubul”
PI: mâinile pe şold stând
depărtat
T1: răsucirea trunchiului spre
stânga
se execută numai din talie.
3x8
Exerciţiul se execută cu
spatele drept, piciorul care se
îndoaie va fi cu vârful în jos!
-Cu mâinile pe şolduri, prin săritură depărtat luat!
-Ne vom răsuci trunchiul spre stânga şi dreapta;
-Spre stânga, odată cu mine, începeţi!
-1,2,3,4!
-Mâinele pe şold, luat!
-Vom ridica piciorul stâng, apoi cel drept şi vom lovi cu
palmele sub coapsă
-Cu piciorul stâng odată cu mine începeţi!

T2: răsucirea trunchiului spre -1,2,3,4!

dreapta

3x8
Ex. 4 „Batem palmele sub
genunchi”
PI: stând
T1: ridicarea şi îndoirea
genunchiului stâng cu lovirea
palmelor sub coapsă
T2: revenire la poziţia stând
T3: ridicarea şi îndoirea
genunchiului drept cu lovirea
-Cu mâinile pe şolduri, prin săritură depărtat luat!
În timpul săriturii ţinuta este
-Sărim ca mingea, cât mai sus: 1,2,3!
dreaptă, iar vârful picioa-relor
se întind în jos. -Jos!
La comanda “jos” poziţia este
ghemuită.
Inspiraţia se face pe nas,
expiraţia se face pe gură. -Inspirăm!
palmelor sub coapsă -Expirăm!

T4: revenire la poziţia stând

Ex. 5: “Sări minge, minge jos!”

PI: stând depărtat, mâinile pe 3x8

şold

T1, T2, T3: săritură elastică pe

ambele picioare

T4: ghemuire

Ex. de respiraţie

PI: depărtat stând

T1: ridicarea braţelor şi

inspirare

T2: lǎsarea braţelor şi expirare.

3x8
4. Învăţărea Exerciţiu: “Târârea pe
deprinderilor abdomen, cu sprijin în
motrice antebraţe şi împingere în
vârful picioarelor”
Formaţia de lucru pe două
coloane.
Târârea se va executa direct pe
parchet pe o distanţă de 4
metri.
8 min Târârea se execută cu -Pe două coloane câte unul… alinierea!
înaintare prin deplasarea unui
antebraţ înainte urmată de
deplasa-rea celuilalt ante-
braţ, apoi împinge-rea înainte
simul-tană pe ambele vârfuri.
Se va insista asupra alternării
antebraţelor în timpul târârii.

Se lucrează cu câte doi copii

odată.

Mai întâi se demonstrează de

către educatoare târârea co-
rectă insistând asupra alter-
nării antebraţelor. -Pe loc repaus!
 Se execută târârea de către
copii, pe rând, câte doi, la
comanda educatoarei.
5. Consolida- Joc dinamic: “Cerbii în pădure”
rea deprinde-
rilor motrice Pe mijlocul clasei se delimi-
tează un spaţiu închis (cerc sau
oval) cu creta de culoare verde
care va reprezenta poeniţa din
pădure.
Copiii sunt “cerbii” care ies
după hrană în poeniţă. Ei se vor
deplasa prin săritură cu
desprindere de pe ambele
picioare înainte, înapoi şi
lateral.
Un copil ales “vânător”, la
comanda educatoarei, va
alerga să prindă un “cerb”.
Pentru a nu fi prinşi “cerbii” vor
(Se demonstrează)
-Primii doi, culcat înainte – luat!
-Târârea – începeţi!
-Drepţi!...cu pas alergător în spatele coloanei – alinierea!
-Următorii doi copii, culcat înainte – luat!
-Târârea – începeţi!
-Încetarea!
6 min. Copiii sunt aliniaţi unul după -După mine, încolonarea!
altul.
La comanda dată copiii
-Atenţie, pleacă!
execută corect în spaţiul dat
săritura cu desprindere de pe
ambele picioare înainte,
înapoi şi lateral.
La următoarea comandă
copiii aleargă în afara
spaţiului pentru a nu fi prinşi
de “vânător”
Se urmăreşte executarea
corectă a săriturii.
 alerga în pădure. (în afa-ra -Atenţie, pleacă!
spaţiului delimitat de cretă).

“Cerbul” prins va lua locul

“vânătorului”.

-Atenţie, schimbăm rolul!

6. Revenirea Joc linistitor: “Zboară, zboară” 2 min. -După mine... încolonarea!

organismului
după efort Copiii sunt în formaţie de cerc -Atenţie! Ne luăm de mâini – formaţie de cerc
şi stau ghemuiţi.
-Atentie!

-Zboară, zboară vrăbiuţa!

Educatoarea numeşte un
-Zboară, zboară rândunica!
obiect sau o vietate. Dacă
zboară, copiii vor imita zborul Copiii stau în formaţie de -Zboară, zboară iepuraşul!
acesteia, dacă nu, copiii vor cerc, în poziţie ghemuit.
rămâne ghemuiţi.
 La comandă imită zborul sau -Zboară, zboară mingea!
stau ghemuiţi.

7. Încheierea *Alinierea! 2 min. Copiii stau aliniaţi în linie cu -Adunarea în formaţie de câte unul!
activităţii faţa la educatoare.
-Drepti!
Se fac aprecieri generale
asupra comportamentelor
*Aprecieri generale şi copiilor şi sunt aplaudaţi cei
individuale care au fost atenţi şi au
executat exerciţiile şi sarcinile
jocurilor.

Copiii răspund la întrebări

*Fixarea temelor: exerciţii de

târâre şi săritura prin jocul
“Cerbii în pădure”

*Salutul! -Activitatea de educaţie fizică s-a încheiat! Bună ziua!

 PROIECT DIDACTIC

Grupa: mare
Tema anuală de studiu: “Când, cum și de ce se întâmplă?”
Tema zilei: “Experimente hazlii”
Domeniul de activitate: Domeniul ştiinţă
Categoria de activitate: Cunoașterea mediului
Tema: „Bule vesele”
Mijloc de realizare: experimentul
Tipul de activitate: predare - învățare
Scopul activităţii: Asimilare de noi cunoștințe despre procesele și fenomenele din realitatea înconjurătoare prin derularea unor
experimente.
Obiective operaţionale:
O1: să utilizeze corect materialele și instrumentele de lucru;
O2: să urmeze instrucţiunile primite pentru a realiza experimentele propuse;
O3: să realizeze corect experimentele;
O4: să verbalizeze etapele de lucru ale experimentului;
O5: să colaboreze cu ceilalți copii.
Strategii didactice:
a) Metode şi procedee: explicaţia, exerciţiul, experimentul,demonstraţia, conversaţia;
b) Mijloace didactice: două sticle de plastic, pâlnie, ulei vegetal, colorant alimentar, tablete efervescente, apă.
c) Forme de realizare: frontal, individual, pe grupuri;
d) Resurse: 25/30 minute
Modalităţi de evaluare:
- analiza răspunsurilor copiilor;
- analiza modului în care copiii respectă indicaţiile primite pentru a realiza experimentul;
- observarea sistematică a comportamentului copiilor.
Bibliografie: DeAgostini, Marea carte cu experimente geniale, Editura Litera Internațional, 2006.

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII

Secvențele Strategii didactice

activității Demersul didactic Metode și Mijloace Forma de Evaluare
procedee didactice organizare
1.Moment Asigur condiţiile optime exerciţiul sticle de Frontal Capacita-tea copii-lor de a intra organizat în sala de
organiza- pentru buna desfăşurare a plastic, grupă
toric activității: aerisirea sălii de pâlnie,
clasă, pregătirea materialu- ulei, apă,
lui didactic pentru experi- colorant,
mente, intrarea organizată a tablete
copiilor în sala de grupă eferves-
cente
2.Capta- Această etapă a activității se Observația laptop Frontal Capacita-tea copii-lor de a fi atenți și de a reți-ne infor-
rea realizează prin vizionarea televizor mații din cele vizi-onate
atenţei unui documentar despre ce
este experimentul, de ce se
face, precum și vizionarea
unor experimente realizate
de preşcolari.

3.Anunţa- Le spun copiilor că astăzi Explicația Frontal Capacita-tea copii-lor de a fi atenți la explica-ţiile edu-
rea temei vom intra în lumea științei, catoarei
şi a obiec-
unde vom experimenta și
tivelor descoperi lucruri neștiute de
către ei. Experimentul ce
urmează a fi realizat se
numește „Bulele vesele”.
4.Dirija- În cadrul experimentului
rea învă- “Bule vesele” vom înţelege
ţării mai bine câteva lucruri
esenţiale despre apă și ulei
și ce schimbări produc, între
acestea, tabletele eferves-
cente.
a)Pregătirea echipelor: Explicaţia Frontal Capacita-tea copii-lor de a asculta explicaţii-le educa-
Vom lucra în echipe de câte toarei
4 membri: doi copii vor
explica pașii ce trebuie
urmați pentru realizarea
experimentului, iar ceilalți
doi copii vor urma pașii
precizați de către colegi,
realizând experimentul. Capacita-tea copii-lor de a recunoaș-te mate-rialele
Precizez faptul că trebuie să
folosească cu mare atenție Capacita-tea copii-lor de a înțelege și reține pașii experi-
materialele și ustensilele de mentului
lucru.
b)Distribuirea Conversa- două Frontal
materialelor: ția sticle de
Voi împărţi materialele ne- plastic,
cesare experimentului ce pâlnie,
urmează a fi efectuat: două ulei
sticle de plastic, pâlnie, ulei vegetal,
vegetal, colorant alimentar, colorant
tablete efervescente, apă Explicația alimentar Frontal
c)Explicarea și demonstra- Demon- tablete
rea etapelor de lucru: strația eferves-
Explic etapele de lucru a ex- Experi- cente,
perimentului “Bule vesele”: mentul apă
Pașii:
1. Umplem sticlele de plas-
tic pe un sfert cu apă.
2. Adăugăm 10 picături de
colorant alimentar.
3. Adăugăm ulei vegetal
până se umple recipientul și Capacita-tea copii-lor de a respecta pașii experi-mentului
 aruncăm un sfert de tabletă
efervescentă în acesta.
4. Observăm fenomenul.
Uleiul și apa nu se ames-
tecă. Atunci când adăugăm
uleiul în apă, uleiul va
rămâne într-un strat separat,
deasupra apei. Cu toate
acestea, tableta efervescentă
schimbă situația. Ea reacți-
onează în contact cu apa,
creând bule de dioxid de
carbon, care se ridică la
suprafață. Uleiul și apa sunt
agitate de bule, creând
efectul pe care îl observați. Experi- două Pe echipe
d)Realizarea propriu-zisă a mentul sticle de
experimentului: Exercițiul, plastic,
Preșcolarii realizează expe- Conversa- pâlnie,
rimentul, fiind îndrumați, în ția ulei
permanență, de către educa- vegetal,
toare. colorant
Pe parcursul experimentului alimentar
voi da indicații cu privire la tablete
respectarea pașilor ce trebu- eferves-
iesc urmați. De asemenea, cente,
voi atrage atenția asupra apă
modului de lucru.
5.Fixarea După ce copiii au realizat Conversa- produsele Frontal Capacita-tea copii-lor de a da răs-punsuri corecte
cunoştin- experimentul, le voi adresa ția obţinute
ţelor întrebări cu privire la acesta: Explicația în urma
-Copii, cum se numește ex- experi-
 perimentul realizat astăzi? mentului
-Care au fost etapele experi-
mentului?
-Ce s-a întâmplat atunci
când ați turnat ulei peste
apă?
-Ce s-a întâmplat atunci
când ați adăugat tableta
efervescentă?
6.Încheie- În încheierea activității se Conversa- Frontal Aprecieri verbale
rea activi- vor face aprecieri la modul ția
tăţii de participare la experiment,
la respectarea etapelor de
lucru, la gradul de înțelegere
a noțiunilor noi învățate.
Se fixează titlul experi-
mentului
 PROIECT DIDACTIC

GRUPA: mijlocie
TEMA PROIECTULUI: „În lumea științei”
SUBTEMA: „Experimente cu substanțe lichide”
DOMENIUL EXPERIENȚIAL: Domeniul Științe
CATEGORIA DE ACTIVITATE: Activitate de cunoașterea mediului
SUBIECTUL: „Artificii”
MIJLOC DE REALIZARE: experiment
TIPUL ACTIVITAȚII: Predare- învațare
SCOPUL: Formarea capacității de observare a unor efecte prin amestecarea diferitelor lichide cu densități diferite.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
O1: Să recunoască lichidele supuse experimentului;
O2: Să amestece uleiul cu colorantul alimentar;
O3: Să toarne amestecul de ulei ȋn recipientul cu apă;
O4: Să respecte etapele de lucru;
O5: Să verbalizeze efectele obținute;
O6: Să explice procedeul de desfășurare al experimentului.
STRATEGII DIDACTICE:
a) METODE ȘI PROCEDEE: observația, conversația, demonstrația, explicația, exercițiul, analiza, experimentul.
b) MATERIAL DIDACTIC: ulei, cutiuțe plastic, apă călduță, colorant alimentar de diferite culori, borcane transparente, furculițe.
c) FORMA DE ORGANIZARE: frontal
d) DURATA: 20 min.
e) MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
V., Preda, F., Grama, Ghid pentru proiecte tematice, Bucuresti, 2007,
*** 365 de activități științifice, Editura RAO, București, 2015

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII:

Secvenţele Conţinutul instructiv- Strategii didactice Evaluare

activităţii educativ Metode şi Material Forma de
 procedee didactic organizare
1.Organi-zarea Sala de grupă este aerisită. Explicația Pahare Frontal Evaluez intrarea organiza-tă
activităţii Scăunelele sunt așezate la plastic, a copiilor
mese. substan-
Materialul didactic este țe lichide,
pregătit pe mese. colorant
Copiii intră ordonați în sala alimentar
de grupă. colorat,
cutiuțe,
borcane,
furculițe
2.Captarea Captarea atenției se va realiza Conversa-ția Pahare Frontal Evaluez capacita-
atentiei prin anunțarea fap-tului că se Explicația plastic, tea copii-lor de re-cunoaște-re a ma-terialelor.
apropie ziua copilului şi cu substanțe
această oca-zie copiii trebuie lichide,
să ȋnvețe sa creeze artificii colorant
colorate. Se prezintă alimentarcu
conținutul expe-rimentului, se tiuțe
intuiesc su-mar materialele cu plastic,
ajutorul mai multor copii și se furculițe
explică importanța fiecărui
element din natură pentru
viața omului.
În fața copiilor se află o masă
pe care sunt așezate
materialele necesare experi-
mentului, respectiv lichide de
diferite densități: apă călduță,
ulei, colorant ali-mentar,
borcan, cutiuță plastic,
furculiță.
3.Anunţa-rea Astăzi mi-am propus să Explicația Frontal Evaluez
titlului şi a descoperim ce se întâmplă interesul copiilor pentru activita-
obiec-tivelor atunci când încercăm să te
combinăm lichide de densi-
tăți diferite. Tema de astăzi se
numește „Artificii”. Vom
face un experiment la care
trebuie să fiți atenți pentru a
sesiza elementul care este cel
mai greu, cel care este cel mai
ușor şi efectul se-parării
acestora.
Cu ajutorul lichidelor şi a
colorantului alimentar vom
afla cum se separă lichidele ȋn
straturi şi cum se des-prinde
colorantul de pe ulei.
4.Dirijarea Pentru a asigura o înțelegere Explicația Pahare Frontal Evaluez capacita-tea copii-lor de a înțelege
învăţării clară a experimentului voi Demon- plastic, etapele de lucru
explica și demonstra în ace- strația apa,
lași timp etapele de lucru. Voi Experi- ulei,coloran Evaluez capacita-tea de identifi-care a li-chidelor
arăta concret cum se mentul t dense şi de a ob-serva efectul amestecării tuturor
realizează experimentul. Exercițiul alimentarcu lichidelor
Etapa I: se pune ȋntr-un Conversa-ţia tiuțe
borcan transparent apa caldă plastic, Evaluez respecta-
Etapa a II-a: separat, ȋntr-o furculițe rea etapelor experi-
cutiuță de plastic se toarnă mentului
ulei, peste care se adaugă
picaturi de colorant alimen- Evaluez capacita-tea de a formula răspun-
tar de diferite culori. suri corecte
Etapa a III-a: se amestecă
 uleiul cu o furculiță pentru a
combina culorile adăugate ȋn
etapa anterioară.
Etapa a-IV-a: se toarnă
amestecul de ulei peste apa
călduță din borcan.
Ȋn acest moment copiii se pot
bucura de spectacolul
artificiilor. Uleiul este mai
puțin dens decât apa, astfel că
rămâne deasupra. Toto-dată
ȋn apă, colorantul ali-mentar
de desprinde de pe ulei, astfel
producându-se artificiile.
Copiii vor realiza individual
experimentul, sub ȋndruma-
rea permanentă a mea. Voi
urmări în același timp și să se
respecte etapele experi-
mentului.
Permanent solicit copilului
întrebat să redea verbal acți-
unea efectuată precum și să
explice ce se întâmplă.
5. Asigura-rea Asigurarea feed-back-ului se Conversa-ţia Borcane- Frontal Evaluez capacita-tea copii-lor de a formula
reten-ţiei şi a va realiza prin adresare de lele copiilor răspun-
transfe-rului întrebări copiilor: suri corecte
-Ce substanțe lichide am
folosit astăzi ȋn cadrul
experimentului? (apă, ulei,
colorant alimentar)
-Ce s-a ȋntâmplat cu uleiul ȋn
 apă? (a rămas deasupra apei
şi nu s-a amestecat cu acesta)
-Cum s-au produs ȋn apă ar-
tificiile? (colorantul alimen-
tar s-a separat de ulei odată ce
a fost adăugat ȋn apă)
6. Încheie-rea Voi face aprecieri verbale Conversa-ția Frontal Evaluez răspunsu-rile copiilor
activi-tăţii referitoare la modul în care au
răspuns copiii.
-Ce experiment am realizat
noi astăzi?
(Noi astăzi am realizat
experimentul „Artificii”)
Activitatea se încheie cu
ieșirea ordonată a copiilor din
sala de grupă.
 PROIECT DIDACTIC

GRUPA : Mare

TEMA ANUALĂ DE STUDIU: Cum este/a fost și va fi pe pământ?

TEMA PROIECTULUI: „Viețuitoarele pădurii”

DOMENIUL DE ACTIVITATE: Domeniul ştiinţă

CATEGORIA DE ACTIVITATE : Cunoaşterea mediului

SUBIECTUL: „Apa – Necesitatea pentru om și animale”

MIJLOC DE REALIZARE: Experiment

TIPUL ACTIVITĂȚII: Formare de priceperi și deprinderi

SCOPUL: Formarea deprinderii de amestecare a apei cu alte substanțe și familiarizarea copiilor cu experimente simple de dizolvare

OBIECTIE OPERAȚIONALE:
Pe parcursul și la sfârșitul activității copiii vor fi capabili:
O1 – să denumească corect materialele şi ustensilele puse la dispoziţie;
O2 – să realizeze experimentele respectând paşii de lucru;
O3 – să observe fenomenul de dizolvare;
O4 – să explice fenomenul de dizolvare;
O5 – să înțeleaga cum influențează apa viața oamenilor și a animalelor;
O6 – să învețe să economisească apa.

STRATEGII DIDACTICE:
 a) Metode și procedee: Explicația, conversația, exercițiul, observația, demonstrația, experimentul, problematizarea, învățarea prin
descoperire.
b) Mijloace de învățământ: Farfurii de unică folosință, pahare transparente de unică folosință, lingurițe, apă, sare, zahăr, cacao,
nisip.
c) Forma de organizare: Frontal, individual.
d) Resurse temporale: 30 – 35 minute
e) Resurse bibliografice:
Preda ,V., Educația pentru știință în grădiniță. București: Ed. Compania, 2000
Noua programă și educație pentru știință, București, 2002
De Agostini, Marea carte despre experimente, Editura Litera Internațional, 2006

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII:

Secvenţele Conţinutul instructiv- Strategii didactice Evaluare

activităţii educativ
Metode şi Mijloace de Forme de
procedee învăţământ organizar
e
1.Momen- Pentru desfaşurarea activităţii Exerciţiul Farfurii de Frontal Capacita-tea copii-lor de a intra organizat în
tul organi- în condiţii optime se va unică clasă şi de a se aşeza la mesuţe
zatoric asigura: folosință,
-aerisirea sălii de grupă; pahare
-aşezarea mobilierului; transparente
-pregătirea materialelor de unică
didactice demonstrative şi folosință,
distributive lingurițe,
-aşezarea copiilor la măsuţe. apă, sare,
zahăr,
cacao, nisip.
2.Capta- Se va realiza printr-o scurtă Conversa-ția Frontal Capacita-tea copii-lor de a răspunde la între-
rea conversație legată de bări
atenţiei importanța apei pen-tru
oameni și animale,
concluzionându-se că fără apă
ar fi imposibilă viața pe
planeta Pământ.
3.Anunţa- Se precizează că vor afla Explicaţia Frontal Capacita-tea copii-lor a fi atenţi la explicaţii
rea temei multe lucruri noi despre apă, şi de a recepta obiective-le acti-vităţii
şi a obiec- că vor fi mici cercetători și
tivelor vor face experiențe cu apă.
Vom amesteca apa cu sare,
zahăr și cacao pentru a vedea
ce se întâmplă cu gustul și
culoarea aces-teia
4.Reactu- Se vorbește copiilor că apa Conversa-ția Frontal Capacitatea copiilor de a răspunde la
alizarea este o sursă de viață pentru Exercițiul întrebări
cunoștin- viețuitoarele din pădure și noi
țelor nu trebuie să aruncăm în ea
nimic și să o păstrăm curată
pentru animalele sălba-tice.
Se precizează că fără apă nu
se poate trăi, că omul rezistă
fără apă cel mult 3 zile.
Se subliniază cu ajuto-rul
copiilor că apa nu are culoare,
nici gust și nici miros. Pentru
a fi bună de băut, adică
potabilă, apa trebuie să fie
curată.
5.Dirijarea Se enumeră materialele cu Observaţia Farfurii de Frontal şi Capacita-tea copii-lor de a numi material-
învățării care se va lucra. Conversa-ția unică individual lele pen-tru expe-riment
Se precizează că vor face Explicația folosință,
experimente pentru a constata Exerciţiul pahare Capacita-tea copii-lor de a dizolva zaharul,
ce se întampla cu apa când Experi-mentul transparente precizând gustul apei
este ames-tecată cu alte Problematizarea de unică
substanțe. Învățarea prin folosință,
Dizolvarea zaharului: des-coperire lingurițe,
Copiii adaugă în paha-rul de apă, zahar,
apă un cub de zahar și sare cacao Capacita-tea copii-lor de a dizolva sarea,
amestecă bine. Se observă precizând gustul apei
modul în care se dizolvă
zahărul. Se verbalizează cele
constatate, precizând un-de a Capacita-tea copii-lor de a dizolva cacaua
dispărut zahărul. Copiii sunt pentru a sesiza culoarea şi gustul apei
rugați să guste pentru a
observa dacă apa mai are ace-
lași gust. Se constată că apa
și-a schimbat gus-tul, aceasta
devenind dulce.
Dizolvarea sării de bu-
cătărie:
În alt pahar copiii ada-ugă
sare pentru a ob-serva dacă
aceasta se dizolvă la fel de
repede ca apa.
Sunt rugați să guste și să
precizeze gustul (sărat).
Dizolvarea prafului de
cacao:
Într-un ultim pahar se dizolvă
cacao. Copiii observă înainte
de a gus-ta că aceasta și-a
schim-bat culoarea, iar
gustând din amestecul
obținut, apa va capăta un alt
 gust, diferit de cele de până
acum.
5. Obţine- Educatoarea dizolvă za-hăr în Experi-mentul zahăr, apă Frontal Capacita-tea copii-lor de a constata transfor-
rea perfor- apă caldă și copiii vor observa Observaţia caldă, nisip mările a-pei atunci când se combină cu alte
manţei că acesta se dizolvă mai Conversa-ţia substanțe
repede. Explicaţia
Se adaugă apoi nisip pentru a
vedea că apa nu se amestecă
cu nisipul. Copiii observă
cum se depune pe fundul pa-
harului și deci, nu se dizolvă .
7. În continuare voi vorbi Conversa-ţia Frontal Capacita-tea copii-lor de a preciza
Asigura- copiilor despre cât de Explicaţia important-ța apei pentru oameni și animale
rea reten- importantă este apa în viața
ţiei si a animalelor și că aceasta
transfe- trebuie păstrată curată pentru
rului că este o sursă de viață.
De asemenea aceasta nu
trebuie risipită. Când se spală
pe mâini, pe dinți este bine să
se închidă robinetul când se
săpu-nesc.
Când merg cu părinții la
picnic să nu arunce resturi,
gunoaie în apele curgătoare.
6. Încheie- a) Fixarea temei: Conversa-ţia Stimulente Frontal Aprecieri verbale
rea activi- -Ce am realizat noi astăzi?
tăţii b) Voi face aprecieri globale
şi individuale şi voi acorda
stimulente.
 PROIECT DIDACTIC

GRUPA: mare
TEMA SĂPTĂMĂNALĂ: „Mijloace de locomoţie”
DOMENIUL DE ACTIVITATE: Domeniul Ştiinţă
DENUMIREA ACTIVITĂŢII: Cunoaşterea mediului
MIJLOC DE REALIZARE: joc didactic
TITLUL JOCULUI: „Cu ce călătorim?”
TIPUL DE ACTIVITATE: consolidare
SCOPUL: consolidarea cunoştinţelor copiilor despre mijloacele de locomoţie şi transport observate anterior, îmbogăţirea vocabularului,
dezvoltarea gândirii logice
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
La sfârşitul activităţii, copiii vor fi capabili:
O1 - să recunoască mijloacele de locomoţie după ghicitori;
O2 - să descrie un mijloc de locomoţie;
O3 - să recunoască mijlocul de locomoţie după însuşirile caracteristice numite de către colegi;
O4 - să raporteze mijloacele de transport şi de locomoţie la imaginea corespunzătoare;
O5 - să completeze ghicitorile sau descrierile cu noi elemente;
O6 - să plaseze jetoanele cu mijloacele de locomoţie pe planşă, în funcţie de locul pe unde circulă: aer, apă, uscat;
O7 - să taie cu o linie, pe fişă, imaginea mijloacelor de locomoţie care circulă prin aer;
O8 - să încercuiască imaginile mijloacelor care circulă pe sau prin apă;
O9 - să coloreze imaginile mijloacelor de locomoţie şi transport care circulă pe uscat.
SARCINA DIDACTICĂ: recunoaşterea mijloacelor de locomoţie după însuşirile caracteristice, raportarea lor la imaginea
corespunzătoare şi completarea descrierii cu noi elemente.
REGULILE JOCULUI: Plicul care conţine imaginea unui mijloc de transport porneşte din mână în mână la semnalul verde. El se
opreşte la semnalul roşu. Copilul la care s-a oprit plicul îl deschide fără să arate ilustraţia celorlalţi copii şi îl descrie, precizând care sunt părţile
componente, ce funcţie are şi cine conduce mijlocul de locomoţie. Copilul care va recunoaşte primul despre ce mijloc de locomoţie este vorba va
plasa ilustraţia la locul potrivit, pe planşa pe care sînt desenate: apa, aerul, uscatul.
ELEMENTE DE JOC: mişcarea plicului, semnalizarea, expunerea ghicitorii, ghicirea, plasarea ilustraţiei, discreţia în ceea ce priveşte
ilustraţia, aplauze.
STRATEGII DIDACTICE:
a) Metode și procedee: observarea, explicarea şi demonstrarea, exerciţiul, elemente de joc, munca independentă.
b) Material didactic:
- un semnalizator cu două culori: roşu şi verde;
- plicuri cu jetoane care reprezintă diferite mijloace de locomoţie şi de transport;
- planşă reprezentând apa aerul şi uscatul;
- fişe şi creioane colorate.
c) Mod de organizare: frontal, individual
d) Bibliogafie:
Dăscălescu, Ileana, Alexandru, Ana, Hudac, Sonia, Îndrumar în sprijinul desfăşurării activităţilor de cunoaştere a mediului înconjurător
la grupa pregătitoare în grădiniţă, Editura Polirom, Iaşi, 1998;
Dima, Silvia, Pâclea, Daniela, Condrea, Aurica, Veniţi să ne jucăm,copii!, Antologie de jocuri didactice editată de Revista Învăţămîntul
preşcolar, Bucureşti, 1995;
Taiban, Maria, Petre, Maria, Nistor, Valeria, Berescu, Antonia, Jocuri didactice pentru grădiniţele de copii, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1976.

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII:

Secvenţele Ob. Conţinutul instructiv-educativ Strategii Evaluare

activităţii didactice
1. Moment -aranjarea sălii de grupă, Material didactic: jetoane, planşe, fişe
organizatoric -pregătirea sălii de grupă;
-pregătirea materialului didactic corespunzător;
-intrarea organizată a copiilor şi ocuparea locurilor pe
 scăunele.
2. Reactuali- O1 Educatoarea spune câteva ghicitori despre mijloace de Activitate frontală Cunoştinţe despre mijloace de
zarea locomoţie şi de transport, la care vor răspunde copiii: Metode şi procedee: locomoţie;
cuoştinţelor “Înghit foc, conversaţia
Alerg pe drum exerciţiul Capacitatea de a ghici
Las în urmă răspunsurile la ghicitori
Nori de fum.”
(Trenul)
“Sus fir,
Jos şine,
De eşti grăbit,
Hai cu mine.”
(Tramvaiul)
“Merge încet pe ogor
Duduind de-atâta zor.”
(Tractorul)
“Şi pe fluvii şi pe mare
Duce lume în spinare!”
(Vaporul)
“Un vultur voinic de fier
Poartă oameni pe sub cer!”
(Avionul)
“Cameră pe patru roate
Duce călători în spate,
În oraş şi în afară
Chiar şi în întreaga ţară.”
(Autobuzul)
3. Anunţarea Astăzi vom juca un joc numit „Cu ce călătorim?”, Activitate frontală
temei şi a despre mijloacele de locomoţie şi de transport. Va Metoda explicaţiei
obiectivelor trebui să recunoaşteţi mijlocul de locomoţie descris
de un coleg al vostru.
4. Dirijarea O2 Se explică regulile de joc şi sarcinile pe care le au de Activitate frontală
învăţării O3 îndeplinit copiii.
a) Explicarea O4 Aceştia vor sta pe scăunelele aşezate în cerc pentru ca Metode explicaţia, demonstraţia
şi demonstra- O5 plicul să poată trece din mînă în mînă fără întrerupere. Capacitatea de concentrare
rea jocului O6 Conducătorul jocului are pe masă plicurile cu Material: plicul cu ilustraţii, jetoanele a atenţiei;
ilustraţii şi semnalizatorul. Cînd el ridică semnaliza-toare, planşe ce reprezintă
semnalizatorul verde, plicul porneşte din mână în apa, aerul, uscatul.
mână şi se opreşte atunci când se vede semnalizatorul
roşu. Copilul la care s-a oprit plicul vine în faţă, îl
deschide fără să arate ilustraţia colegilor şi descrie pe
scurt mijlocul de locomoţie ilustrat (părţile
componente, cu ce scop este folosit şi cine îl Activitate frontală
conduce). Copilul care va ghici primul despre ce Metode: exerciţiul Activitate frontală
mijloc de locomoţie este vorba va plasa ilustraţia la Metode: conversaţia, exerciţiul
locul potrivit pe planşa expusă.
Se execută jocul de probă sub conducerea Activitate frontală
educatoarei, insistându-se asupra reţinerii regulilor, Metode: observaţia, exerciţiul,
sarcinii didactice şi a modului de realizare.
Se trece la executarea jocului de către copii. Se va Capacitatea de înţelegere a
urmări corectitudinea răspunsurilor şi a acţiunilor. sarcinilor;
b) Executarea Acolo unde este cazul, copiii pot completa descrierea Capacitatea de operaţio-
jocului de unui mijloc de locomoţie cu noi elemente. nalizare a cunoştinţelor
probă După ce copiii au aşezat corect jetoanele pe planşă, în Capacitatea de a clasifica
funcţie de locul pe unde circulă, educatoarea le cere după criterii date;
c) Executarea copiilor să închidă ochii. În acest timp, ea efectuează Capacitatea de a identifica
jocului unele modificări pe planşă, schimbând locul unele modificări;
vehiculelor.
La un semnal, copiii deschid ochii şi sesizează
greşelile. Cei care se anunţă efectuează corectările.
Rezolvând corect sarcina, obţin aplauzele grupei.
d) Complica-
rea jocului
5. Asigurarea O7 Se dau copiilor fişe individuale, avînd ca sarcină: Activitate individuală Capacitatea de a realiza
retenţiei şi a O8 -să taie cu o linie mijloacele de locomoţie care circulă Metode: observaţia, exerciţiul sarcinile de pe fişă
trasferului O9 prin aer; Material didactic:
-să încercuiască mijloacele de loco-moţie care circulă fişe, creioane colorate
pe sau prin apă;
-să coloreze mijloacele de locomoţie şi transport care
circulă pe uscat.
Se evaluează fişele care au fost aduse la tablă.
6. Încheierea Se fac aprecieri generale asupra comportamentelor Activitate frontală Aprecieri stimulative
activităţii copiilor la activi-tate, cât şi asupra răspunsurilor date. Metode: explicaţia, conversatia
Se numeşte titlul jocului şi se precizează sarcina
urmărită.