TEMATICA PENTRU PORTOFOLIU

I. GEOGRAFIE
 1. REALIZAREA UNEI SCURTE MONOGRAFII A UNEI LOCALITĂTI DIN ROMÂNIA
sau
REALIZAREA UNEI SCURTE PREZENTĂRI FIZICO-GEOGRAFICE A UNEI UNITĂŢI DE
RELIEF DIN ROMÂNIA

 2. SELECTAREA SI DEFINIREA A 20 DE TERMENI GEOGRAFICI CARE SĂ SE REFERE

LA CELE PATRU TREPTE DE RELIEF (câmpie, deal, podiş, munte)

II. METODICĂ
 1. UN PROIECT DIDACTIC PENTRU O LECTIE DE GEOGRAFIE / ORICE NIVEL DE
STUDIU
 2. UN REFERAT PE O TEMA LA ALEGERE DE METODICA / DIDACTICA GEOGRAFIEI

Exemple de teme:
Valorificarea orizontului local în predarea geografiei;
Valente educative ale orelor de opţional din aria curriculara Matematica – Stiinte;
Abordarea excursiei scolare din perspectiva aplicatiilor practice;
Rolul excursiei scolare in predarea-invatarea geografiei la clasele primare;
Invatarea geografiei prin jocul didactic;
Metode si procedee de tip expozitiv-euristic si mijloace de invatamant informativ-demonstrative in predarea
geografiei;
Eficienta metodelor activ-participative in predarea-invatarea geografiei in ciclul primar;
Cresterea eficientei lectiilor de geografie prin utilizarea jocurilor didactice;
Necesitatea cresterii caracterului activ al lectiei de geografie in invatamantul primar;
Metode de exploare si descoperire a realitatii geografice.

Bibliografie:
Cerghit, I., (2006), Metode de învăţământ, Editura Polirom, Iaşi.
Dincǎ, C., Dicţionar de termeni Geografici, 2007
Dincǎ, C., Memorator de geografie - Romania, 2007
Dincǎ, C., Metodica predării Geografiei, 2011
Dincǎ, C., Dicţionar de mediu, 2015
Dulamă, M. E., Strategii didactice, Editura Clusium, Cluj-Napoca 2000
Dulamă, M. E., Modele, strategii si tehnici didactice activizante cu aplicati in geografie, Editura Clusium,
Cluj-Napoca 2001
Schoumaker Bernadette Merenne, (1994), Didactica Geografiei, Ed. Nathan, Paris.
Tomescu, V., Popa F., (2003), Metodica predarii geografiei si stiintelor naturii in ciclul primar, Editura
Gheorghe Alexandru, Craiova.
 PLANUL UNEI MONOGRAFII

1. Istoricul localitatii
2. Cadrul geografic: relief, clima, ape, flora si fauna
3. Populatia
4. Aspecte economice
5. Diverse aspect de interes: cultura, traditii, oameni de seama etc.
6. Bibliografie

CERINTE PENTRU EVALUAREA PORTOFOLIILOR

Grija manifestată pentru aspectul portofoliului: materiale ordonate, sugestive, cu exemplificări şi

ilustraţii adecvate etc.

a) cu privire la subiectul 1.1 şi 2.2 (monografie şi eseu):

- materialul trebuie realizat pe baza unor titluri bibliografice, care se menţionează la finalul
lucrării;
- se pot accepta materiale bazate pe anumite modele, dar trebuie evidenţiată contribuţia personală
a autorului;
- materialele preluate ca atare din diferite surse nu pot fi luate în considerare;

b) cu privire la subiectul 2.1 (proiectul didactic):

- obiectivele operaţionale trebuie definite complet şi corect (trebuie respectată structura impusă) ;
- trebuie realizată corelaţia între obiectivele operaţionale, conţinuturi şi evaluare) ;
- este depăşit modelul de proiect didactic în care se prezintă activitatea cadrului didactic în paralel
cu cea a elevului;

c) cu privire la subiectul 1.2 (selectarea şi definirea termenilor geografici):

- se impune atât selectarea, cât şi definirea termenilor geografici, câte 5 pentru fiecare treaptă de
relief.

Portofoliu Metodica Predării Geografiei:

I) Geografie:
1. Realizarea unei scurte monografii a unei localități din România, care să conțină:
-istoricul localității
-Cadrul geografic: relief, clima, ape, flora, fauna
-populația
 -aspecte economice
-diverse aspecte de interes: cultură, tradiții, oameni de seamă etc.
-bibliografie
SAU
Realizarea unei scurte prezentări fizico-geografice a unei unități de relief din România
2.Selectați și definiți 20 de termeni geografici care să se refere la cele 4 tipuri de relief
(câmpie, deal, podiș, munte-câte 5 pt fiecare)-aici aveți nevoie de dicționar
II) Metodică
1.Un proiect didactic pentru o lecție de geografie-orice nivel de studiu.
2. Un referat pe o temă la alegere din metodica/didactica geografiei: definiții, clasificare,
explicații.

! Doamna profesoară insistă să scriem bibliografia la fiecare piesă din portofoliu

! Să fim atenți la celebrele obiective operaționale!!! Foarte atenți! Fiecare obiectiv
operațional trebuie să conțină răspunsuri la întrebările: Cine? Ce comportament
observabil și măsurabil vreau să formez într-o secvență de lecție? Ce va ști (să facă),
adică performanța? În ce condiții? Criteriul de performanță.
 Monografie Municipiul Alexandria

Ilie I.Catalina ,,Orasul Alexandria ( Judetul Teleorman ) Monografie 1834-1934, Bucuresti, Tipografia Graiul
romanesc, 1934

N.Iorga ,,Conferinta tinuta la sezatoarea literara- nationalista in Alexandria, 1906, urmata de o descriere a
Alexandriei”, tipografia Alexandri, Anghel N. Vasilescu
http://www.banaterra.eu/romana/files/ghid_pentru_elaborarea_monografiilor.pdf

Alexandria este un municipiu, reședința județului Teleorman, Muntenia, România. Orașul este așezat în sudul
Câmpiei Române, in mijlocul ,,granarului tarii romanesti”1 pe partea dreaptă a râului Vedea, în zona de contact a
Câmpiei Boian cu Câmpia Găvanu-Burdea, la 41 de metri altitudine și are o suprafață de 9,56 km². Municipiul
se află la 88 km distanță de București.

1. Istoricul localitatii
Orasul Alexandria a fost intemeiat de grupurile de bulgari comercianti din Mavrodin si Zimnicea care
doreau sa cumpere o mosie sa fie doar a lor. Astfel au cumparat mosia ,,Bacaianca 2de la Mitropolia din
Bucuresti.
Întemeiat în 1834, după planurile urbanistice elaborate de inginerul austriac Otto von Moritz (cel ce
lucrase planurile orașelor Brăila și Giurgiu și avea să execute, mai târziu, planul viitorului oraș Turnu Severin),
orașul și-a luat numele domnitorului de atunci al Țării Românești, Alexandru Dimitrie Ghica (1834 - 1842) ale
cărui oseminte se găsesc depuse astăzi într-un monumental sarcofag din incinta Catedralei Episcopale "Sfântul
Alexandru" din municipiu
. În 1837 aşezarea a fost distrusă în mare parte de un incendiu violent. Refăcută ulterior, aşezarea a fost
declarată oraş în 1840 printr-un hrisov domnesc care se păstrează la Muzeul de istorie al oraşului. În a doua
jumătate a secolului XIX şi în prima jumătate a secolului XX, la Alexandria aveau loc vestitele târguri anuale,
cunoscute sub numele de Bâlciul Mavrodinului. Declarat municipiu la 27 iulie 1979, oraşul a suferit mari
pagube materiale de pe urma cutremurului din 4 martie 1977.

2. Cadrul geografic: relief, clima, ape, flora si fauna

Orașul Alexandria este situat, din punct de vedere geografic, la 47 m deasupra nivelului mării, în câmpia
joasă a Burnazului și în lunca râului Vedea, ce izvorăște din dealurile de la nord de Pitești și se varsă în Dunăre,
la vest de Turnu Măgurele.

Coordonatele geografice ale orașului sunt: paralela nordică de 43° și 38' și meridianul estic de 25° și
30".
Așezarea acestei localități într-o luncă joasă și-a avut avantajele și dezavantajele ei. Primul avantaj l-a
constituit terenul mănos, cu sol din cernoziom ciocolatiu, foarte prielnic culturilor de cereale (grâu, porumb,
floarea soarelui, bumbac, soia, ricin, cânepă, in și sfeclă de zahăr) și legumicultură. Reversul l-a constituit pânza
de apă freatică aflată la 1,5–3 m adâncime, cu efectele sale: imposibilitatea filtrării naturale a apei și inundații
periodice în subsolurile caselor, precum și lipsa curenților de aer verticali, care fac să se mențină multă vreme
1
Ilie I.Catalina ,,Orasul Alexandria ( Judetul Teleorman ) Monografie 1834-1934, Bucuresti, Tipografia Graiul romanesc, 1934,pg 5
2
Pg 10
împrăfoșarea atmosferei din oraș. Clima este temperat continentală și se caracterizează printr-un potențial
caloric ridicat, prin amplitudini mari ale temperaturii aerului, prin cantități reduse de precipitații, adeseori în
regim torențial, îndeosebi vara, precum și frecvente perioade de secetă, cantitatea medie anuală de precipitații
fiind de 550-600l/mp. Temperaturi maxime și minime absolute au fost: 42,9 °C (5 iulie 1916) și -34,8 °C (24-25
ianuarie 1942).

Vânturile predominante sunt cele de vest și de est. Crivățul bate din est mai ales în miezul iernii, iar
Austrul, vântul dinspre sud și sud-est, cu o frecvență mai redusă, este foarte uscat, fierbinte și prevestitor de
secetă. În schimb, Băltărețul, dinspre Lunca Dunării, este un vânt cald și umed, favorabil dezvoltării vegetației.
,,In marginea Alexandriei curge raul Vedea..Mergand spre Teleormanul ea se incurca in multe, foarte
multe cotituri”3

3. Populatia

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Alexandria se ridică la 45.434 de

locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 50.496 de locuitori.[1]
Majoritatea locuitorilor sunt români (88,14%), cu o minoritate de romi (1,95%). Pentru 9,87% din populație,
apartenența etnică nu este cunoscută.[2]

Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,98%). Pentru 9,93% din
populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]
4. Aspecte economice
5. Diverse aspect de interes: cultura, traditii, oameni de seama etc.
Turism[modificare | modificare sursă]

Catedrala ortodoxă cu hramul „Sfântul Alexandru”, construită între 1869 și 1898, în stil bizantino-
romanic, cu picturi murale interioare realizate în 1898 de Ștefan Luchian și Constantin Artachino
Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” (1842-1846, restaurată în 1902-1904)
Biserica cu hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena” (1852)
Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (1858-1860)
Biserica cu hramul „Izvorul Tămăduirii” (1859-1861)
Monumentul ridicat în memoria țăranilor uciși în timpul Răscoalei din 1907
Monumentul eroilor căzuți pe câmpul de luptă în timpul primului război mondial
Busturile lui Alexandru Ghica și Alexandru Ioan Cuza, realizate în anul 1914 de către sculptorul I.
Iordănescu
Muzeul de istorie
Personalități[modificare | modificare sursă]
Mihai Ciubotaru (n. 28.05.1967), savant, academician, profesor de biologie moleculara la Yale
University din SUA
Ion Moraru, profesor de istorie, publicist, scriitor, s-a născut la 24 decembrie 1932, la Vaslui, dar a trăit
pe meleagurile Teleormanului, care l-a adoptat.
Alexandru Colfescu (1899 - 1976), primar, magistrat, publicist, solist vocal, violonist și interpret de
romanțe
Anghel Demetriescu (1847 – 1903), istoric, scriitor.

3
N.Iorga ,,Conferinta tinuta la sezatoarea literara- nationalista in Alexandria, 1906, urmata de o descriere a Alexandriei”, tipografia
Alexandri, Anghel N. Vasilescu, pg. 20-21
Iancu Borcea Cârlig (1898 / 1899 - aprox. 1968), țambalist, cântăreț de folclor și café-concert
Liviu Vasilică (1950 – 2004), cântăreț de muzică populară
Cătălin Botezatu (n. 1966), creator de mod

6. Bibliografie

Invatarea geografiei prin jocul didactic

Pledoarie pt. Joc
Cea mai eficienta modalitate de a interactiona cu cei mici este jocul . El este o modalitate innascuta de
auto-exprimare a copiilor, prin intermediul lui acestia exprimandu-si in mod spontan si natural gandurile si
sentimentele..El este limbajul universal al tuturor copiilor.

Jocul este pentru copil ceea ce este munca pentru adult . Permite copilului sa exploreze mediul, sa
constientizeze regulile de functionare a elementelor care il compun, invatand prin intermediul lui sa se
relationeze cu acesta.

Prin joc, elevii devin mai volubili ieşind din tiparele rigide ale unei activitǎţi impuse, sunt active,devin curajoşi
învingând timiditatea şi învaţǎ de plǎcere. Se înlǎturǎ astfel, monotonia,plictiseala aplicându-se o varietate de
forme ale jocului care trezesc interesul copiilor.

Jocul didactic
constituie o activitate desfǎşuratǎ dupǎ reguli benevol acceptate caregenereazǎ atractivitate, plǎcere, destindere,
satisfǎcând o cerinţǎ, o trebuinţǎ interioarǎ.
Jocul didactic este un important mijloc de educatie care pune in valoare si antreneaza capacitatile
creatoare ale scolarului. Rolul si importanta jocului consta in faptul ca el faciliteaza procesul de
asimilare, fixare si consolidare a cunostintelor.

In acest caz, intentia principala a jocului nu este divertismentul, rezultat din incercarea puterilor, ci
invatatura care pregateste copilul pentru munca si viata. Pentru a atinge aceste scopuri, jocul didactic trebuie sa
fie instructiv, sa le consolideze cunostintele.
Elementele de joc : ghicirea, miscare, intrecerea, surpriza, etc. creeaza stari emotionale care intretin
interesul si dau un colorit viu activitatii. Incorporate in lectie, garanteaza captarea atentiei elevilor pe tot
parcursul activitatii didactice si inlatura plictiseala, considerata „pacatul de moarte al predarii” (Herbart).

El este generatorul unei motivatii puternice , intrinseci , eficiente . Motivele incita la

actiune . . Jocul influenteaza pozitiv vointa de invatare - act care trebuie educat , inoculat precum un
ser . A - i atrage pe elevi - iata o adevarata punte de incercare pe care un dascal trebuie sa o treaca .
Vointa ii va aduce elevului activism , spirit de initiativa , putere , perseverenta , independenta.

Jocul implica logic curiozitatea . Ea se manifesta prin interesul de cunoastere - atitudinea

activa , pozitiva si perseverenta . „Intreaga activitate intelectuala , implicata in invatare este substantial
potentata de interesul de cunoastere , deoarece motivele care stimuleaza si energizeaza aceasta activitate
contin in structura lor acest interes .“ (I. Dragan 1987)
Eficienta jocului depinde de cele mai multe ori de felul in care invatatorul stie sa asigure o
concordanta intre tema jocului si materialul didactic existent, de felul in care stie sa foloseasca cuvantul
ca mijloc de indrumare a elevilor prin intrebari, raspunsuri, indicatii, explicatii, aprecieri. Prin joc, copilul
invata cu placere, devine interesant fata de activitatea ce se desfasoara, cei timizi devin cu timpul mai
volubili, mai activi, mai curajosi si capata mai multa incredere in capacitatile lor, mai multa siguranta in
raspunsuri.

Geografia prin joc

Geografia, ca obiect de invatamant, se distinge prin multiplele sale valente formative- instructive si
educative, cu largi implicatii in implinirea personalitatii elevului. Prin continutul sau contribuie la largirea
orizontului de cunoastere a naturii, atat de diversificat, a Terrei, a bogatiilor naturale ale Pamantului, a
activitatilor umane, la dezvoltarea unor capacitati intelectuale, la formarea unei conceptii stiintifice despre lume
precum si la formarea unor deprinderi practice necesare viitorului cetatean.

Misiunea invatatorului nu este usoara. El este un „translator” care, printr-un limbaj accesibil, „traduce”
datele stiintifice, inlesnind insusirea lor de catre elevi, pe care ii ajuta sa inteleaga materialitatea fenomenelor si
obiectelor geografice
Jocul geografic lǎrgeşte orizontul elevilor, dezvoltǎ dragostea lor pentru frumuseţile patriei,pentru realizǎrile în
turism, industrie etc.
Prin natura lor instructivǎ, jocurile contribuie la dezvoltarea spiritului inventive şi creative, a gândirii şi
imaginaţiei, a interesului pentru lǎrgirea culturii geografice, la cercetare geograficǎ. Jocurilese pot organiza
individual sau pe grupe de elevi, sub formǎ de concurs, însoţit de cadrul festivadecvat. Reuşita jocurilor
geografice presupune cunoaşterea din timp, de cǎtre elevi, a temeişi bibliografiei corespunzǎtoare, precum şi a
regulamentului jocului.

Ex. De jocuri did. Geografice

. Modalitatile de realizare a obiectivelor urmarite in cadrul orelor de geografie angajeaza urmatoarele
criterii pedagogice de clasificare a jocurilor didactice :

-dupa obiectivele prioritare: jocuri de observare (Recunoaste imaginea ), jocuri de dezvoltare a

limbajului (Calatorie imaginara pe harta) , ,jocuri de stimulare a cunoasterii interactive ( jocul TOMANAP);

-dupa forma de exprimare : jocuri simbolice( Loto cu ramurile industriei), jocuri de orientare
( Puzzle cu relieful Romaniei ) , jocuri conceptuale (Macheta hartii Romaniei), jocuri-ghicitori (Ghici,
ghicitoarea mea! – concurs ) , jocuri de cuvinte incrucisate ( rebus geografic,, serpentina, );

-dupa resursele folosite :jocuri materiale ( Puzzle ), jocuri orale (Lantul geografic), jocuri pe
baza de intrebari (Cine stie raspunde!), jocuri pe baza de fise individuale (Rebus geografic), jocuri pe calculator
(Intrusul , Rebus: „Cel mai … Cea mai”) ;

-dupa regulile instituite : jocuri cu reguli transmise prin traditie (Rebus), jocuri cu reguli
inventate (Calatorie imaginara), jocuri spontane (Tenisul verbal) ;

-dupa competentele psihologice stimulate : jocuri de observatie, jocuri de imaginatie, jocuri de

atentie, jocuri de gandire, jocuri de limbaj, jocuri de creatie.

Forme de organizare : - individual , Ex.: rebus

- pe echipe : Ex.: jocuri de grup pe teme date ;puzzle

 - frontal : Ex.: Lantul geografic

Dintre jocurile ce se potorganiza cu elevii, menţionez: ”

Harta de contur
”, “
Lanţul geografic
”, “Din ce direcţie batevântul ?”, “Scrierea denumirilor geografice”, “ Loto geografic”, etc.

Se disting mai multe tipuri de jocuri geografice: de orientare, jocuri applicative, jocuridemonstrative, jocuri de
memorie, jocuri simbolice, jocuri logice, jocuri tip – concurs “Cine ştierǎspunde”, jocuri ghicitori, jocuri –
rebus.Dintre toate
jocurile
, lanţul geographic este cel mai uşor de organizat; se stabileşte tema împreunǎ cu elevii: munţi, râuri, lacuri,
plente, animale, oraşe. Primul elev spune o denumireconform temei, al doilea trebuie sǎ spunǎ o altǎ denumire
care începe cu ultima literǎ a primeidenumiri etc. elevii nu au voie sǎ repete aceeaşi denumire într-un lanţ
geografic. Cei care nuştiu, vor trece la hartǎ sǎ afle denumirea cerutǎ. Câştigǎ elevul care rǎmâne ultimul în
joc.Exemplele sunt numeroase, prin intermediul lor se poate ajunge la descoperirea unor relaţiilogice
consolidând cunoştinţele, dezvoltând pasiunea elevilor de a cunoaşte suplimentar
informaţii geografice
Concluzii

Didactica modernă se declară împotriva reducerii educaţiei la instrucţie, a predării printr-o simplă informare sau
prezentarea materiei.
Trebuie avut în vedere că ,,elevul nu este un recipient pe care trebuie să-l umplem, ci o torţă pe care
s-o aprindem”.

Folosind “ jocul “ ca metodă didactică în predare geografiei am ajuns la concluzia ca esteo metodă activă de
însuşire şi consolidare a cunoştinţelor bazată pe acţiune ce poate fi utilizată încadrul formelor suple de
organizare a lecţiei; facilitează accesul la cunoaştere şi învăţare ;include activităti pe grupe sau
muncă independentă. Aceasta metodă optimizează procesul
deî n v ă ţ a r e p r i n f a p t u l c ă e l e v u l a r e u n r o l i m p o r t a n t î n d o b â n d i r e a n o i l o r c u n o ş t i n ţ e p
r i n autoinstruire. Profesorul are rolul de coordonator
https://www.scribd.com/doc/55555868/Jocul-Didactic-Folosit-in-Predarea-Si-Invatarea-Geografiei

https://www.scribd.com/doc/112208428/JOCUL-GEOGRAFIC-METODA-DE-PREDARE

Jocul didactic - cale de acces spre sufletul copilului

Autor(i): Neagu Maria-Ramona
Editura: Vladimed - Rovimed
Anul aparitiei: 2011
Nr. pagini: 114 pagini
ISBN: 978-606-583-175-9

http://www.scrigroup.com/didactica-pedagogie/JOCUL-DIDACTIC-IN-ORELE-DE-GEO84684.php

Dulamă, Maria Eliza- ,,Modele, strategii şi tehnici didactice activizante, cu aplicaţii

în geografie”, Ed. Clusium, Cluj Napoca, 2002
Nicolae, Ilinca - ,,Didactica Geografiei”, Ed. Corint, Bucureşti, 2000

Dintre numeroasele strategii moderne pe care le folosesc în procesul instructiv-educativ, am

ales o strategie bazată pe joc: ,,Turnirul întrebărilor” – joc didactic. Este un joc în care elevii sunt
determinaţi să formuleze cu plăcere întrebări de diferite tipuri pornind de la un text ştiinţific, să
coopereze, dar şi să concureze.
Comunicarea sarcinii de lucru
Se formează grupe de câte patru sau şase elevi care vor concura două câte două. Grupurile
concurente primesc aceleaşi materiale pentru documentare şi aceeaşi temă. Două grupuri vor studia
prima parte a lecţiei, legată de elementele istorico-geografice ale ţării, iar celelalte două, partea a
doua, despre populaţie şi economie. Se stabileşte o perioadă de timp pentru ca elevii să citească
textul, să formuleze întrebări şi răspunsuri pe baza acestuia. Aceste întrebări vor fi adresate echipei
concurente, care la rândul ei va adresa întrebări.
Activitate pe grupe
Deoarece fiecare elev lucrează cu o viteză specifică, citirea textului şi formularea
întrebărilor se face individual. Dacă elevii au neclarităţi, discută problemele cu membrii grupului
din care fac parte. Fiecare elev va citi întrebările formulate de către colegi, pentru a se asigura că
ştie să răspundă la ele.
Competiţia între grupe
Echipele concurente sunt aşezate faţă în faţă. Fiecare membru al primei echipe adresează o
întrebare membrului din cealaltă echipă. Echipa care formulează întrebările primeşte un punct
pentru fiecare întrebare corect formulată. Dacă răspunsul primit nu este corect, alt membru al
echipei va formula un răspuns, dar punctajul va fi înjumătăţit. Dacă echipa adversă răspunde corect
la toate întrebările primite, primeşte un număr egal de puncte cu echipa cealaltă. După ce primele
4
două echipe au adresat câte unul sau două seturi de întrebări, în funcţie de resursele de timp, intră în
turnir celelalte echipe.
 2. SELECTAREA SI DEFINIREA A 20 DE TERMENI GEOGRAFICI CARE SĂ SE REFERE LA
CELE PATRU TREPTE DE RELIEF (câmpie, deal, podiş, munte)
5 campie

Campie –cea mai joasa forma de relief, cu altitudine absoluta conventionala sub 200m, fara denivelari
importante cu fragmentare redusa si in care vaile sunt largi, adanci pana cel mult 75 m.

Ses- o intindere relativ plana, campie ce are inaltimea absoluta nu mai mare de 200 m
Campie piemontana -Campie inalta, ce ajunge la 300 m., la contactul cu dealurile, avand o cuvertura subtire de pietrisuri
(campii Pitestiului, Targovistei, Ploiestiului, Ramnicului).
Iaz – lac artificial construit pentru pescuit si irigatii (in campii)
Campii de coborare = campii sau portiuni ale campiilor care se afla intr-un proces de coborare lenta.
Loess – roca prafoasa de culoare galbena (in E Campiei Romane are grosini de 20-30 m)
5 munte
Sat risipit (imprastiat)- asezare rurala cu gospodariile dispersate, despartite de fanete si pasuni, aflate la
distante cuprinse intre 100-2000 m; este specific zonelor montane; in Muntii Apuseni poarta denumirea de
crang.
Ac- stanca ascutita cu versanti abrupti, formata, in general pe roci cristaline, in zona alpina; Ex. Acul Cleopatrei
din Muntii Fagaras
Alpin- 1 referitor la regiunea inalta a muntilor (vegetatie alpina, creste alpine, climat alpin) in Muntii Carpati
etajul alpin se afla la peste 2000 de metri;
2. referitor la muntii Alpi, orogeneza alpina, in cadrul careia s-au inaltat muntii Alpi, Carpatii, Himalaya etc.
Incepand din mezozoic si continuand in neozoic.
Andezit- roca vulcanica de suprafata, de culoare gri, roscata sau neagra, utilizata la pavaje ori in constructii; in
Romania este caracteristica lantului vulcaanic din Carpatii Orientali.

Caldeira(caldera)- crater vulcanic de mari dimensiuni (peste 1-2 km diameru) cu peretii abrupti, formata prin
explozie, prabusire sau eroziune.

5 podis
Campos- savana din Podisul Braziliei formata din ierburi inalte in alternanta cu arbori si arbusti rari.
Podis- Forma de relief cu altitudini absolute variate, ce depasesc 200-300 m, cu interfluvii largi ce au aspect plat
sau valurat, separate de vai adanci(peste 100m)

Piemont –relief slab inclinat situat la marginea unei zone mai inalte , format prin acumularea
unor sedimente (ex. Podisul sau Piemontul Getic)
Peneplena—suprafata de nivelare,reprezentand un podis sau o campie cu relieful usor ondulat,deasupra carora
pot ramane martori de eroziune.
5 deal
Sat rasfirat- asezare specifica zonelor de dealuri, la altitudini de 400-800 , unde gospodariile alterneaza cu
livezi, fanete sau pasuni

Deal- Formă de relief pozitivă cu înălțime nu prea mare (sub 1000 m); are aspect de culme sau cupola rotunjita
Colina- deal in forma alungita si ingusta cu versanti in general puternic inclinati, culmea fiind slab ondulata si
inclinata in directia de curgere a raurilor
Culme- partea superioara alungita si relativ ingusta, usor inclinata a unui deal, coline.
 Bibliografie

Cornelia Dinca ,,Mic dictionar de termeni geografici, Bucuresti, 2012

Valentin Colta ,,Dictionar geografic explicativ”, Chisinau.Labirint, 2008

Agent intern (endogen)- factor care realizeaza formele majore de relief; energia sa provine din interiorul
scoartei terestre; agentii interni determina formarea muntilor, miscarile de urcare si de coborare ale scoartei,
vulcanismul si seismele.