Fotografie (portret) Nume și prenume ...........................................................

1.Enumerați compențele pe care vi le-ați format în alte context decât cele școlare sau universitare. Dacă ați predate lista, nu e nevoie să le scrieți aici.
2. Enumerați compențele pe care vi le-ați format în universitate la specializarea dvs. Dacă ați predate lista, nu e nevoie să le scrieți aici.
3.Fotografiați tabelul cu tipurile de texte realizat în seminar (sau realizați acel tabel în format electronic). (1/2 pagină)
4.
Obiective operaţionale Conţinuturi Forma de organizare Mijloace de învăţământ Metode didactice Desfăşurarea activităţii
Studenţii vor fi capabili: Pădurea Frontală Studiu individual Sarcină:
– să analizeze conţinutul unui text tropicală În grupuri (lecturarea) Sarcină: 1) Analizaţi informaţiile despre pădurea tropicală umedă din anexă.
științific descriptiv umedă Descriere 2) Elaboraţi (pe o foaia A4) un tabel cu informaţiile despre pădurea tropicală umedă. Dacă ați lucrat
– să extragă informaţii dintr-un text Exercițiu tabelul în sala de curs, fotografiați tabelul și introduceți-l în acest document.
științific descriptiv 3.Elaboraţi (pe o foaia A4) un organizator grafic de tip ciorchine cu informaţiile despre pădurea
– să sistematizeze într-o schemă de tip tropicală umedă. Dacă ați lucrat schema în sala de curs, fotografiați tabelul și introduceți-l în acest
ciorchine tabel informaţiile extrase document.
dintr-un text științific descriptiv

.
Anexă. Pădurea tropicală umedă este o asociaţie vegetală de arbori, arbuşti, liane cu caracter sempervirescent, epifite, plante erbacee, muşchi, alge, ciuperci (definiţie). Ele sunt numite: păduri pluviale, pluviisilvae, hilee, selvas, păduri umbrofile, păduri
virgine, păduri ecuatoriale (sinonime).
Condiţii de mediu. Pădurile tropicale umede se dezvoltă în regiunile cu exces de umiditate, cu precipitaţii medii anuale de 2000-4000 mm, distribuite uniform în tot cursul anului, cu ploi zilnice şi cu umiditate foarte mare (89). Temperatura este constant
mare, cu variaţii de 1-2oC de la zi la noapte, media anuală fiind de 25-30oC. Calmele ecuatoriale, alături de surplusul de apă, nu impun dezvoltarea la arbori a unor rădăcini puternice şi adânci.
Solurile caracteristice sunt lateritele, cu grosimi până la 20 m, de culoare roşie, datorită acumulării de hidroxizi de fier şi aluminiu. Microorganismele, cu activitate intensă datorită căldurii, consumă rapid substanţele organice din sol şi împiedică
formarea humusului. Din cauza cantităţii mari de precipitaţii, sărurile minerale din sol migrează la adâncime mare.
Localizare. Aceste păduri sunt specifice în bazinul Amazonului, pe versanţii vestici şi estici ai Anzilor columbieni şi ecuadorieni, între 7-30 o lat. S, în sud-estul Braziliei, în estul Americii Centrale, în Arhipelagul Antilelor, în bazinul Zairului, pe ţărmul
nordic al Golfului Guineea, în jumătatea estică a Madagascarului, în estul Australiei, în Arhipelagul Indonezian, pe ţărmul vestic al Indiei, în Sri Lanka, Birmania, Thailanda, R.S.Vietnam, în Peninsula Malacca, în sud-estul Chinei, în Arhipelagul
Filipine etc.
Caracteristici
Stratificaţia. În funcţie de necesităţile de lumină, plantele formează şase straturi:
1-2 straturi erbacee cu muşchi, ciuperci parazite talofite şi cormofite, graminee cu frunze late, specii de begonia, muşchi etc.;
un strat de arbuşti care uneori este compact şi greu de străbătut;
un strat de arbori de 10 m înălţime, discontinuu, alcătuit din palmieri pitici, ferigi arborescente, dicotiledonate higrofile etc.;
un strat de arbori de 30 m înălţime a căror coroană formează o boltă continuă;
un strat discontinuu de arbori giganţi, de 60-80 (150) m înălţime;
Varietatea floristică. În Amazonia există cca 40 000 de specii de plante, în Arhipelagul Malaez cca 20 000 de specii, din care peste 1500 de specii de palmieri şi 1500 de specii de alţi arbori.
Eterogenitatea speciilor. Pădurea tropicală umedă este alcătuită dintr-un amestec de numeroase specii lemnoase, fiecare cu un număr mic de indivizi. În Amazonia, pe un hectar, erau 423 arbori din 87 de specii, iar în Malaysia 40 de specii de arbori.
Abundenţa lianelor şi epifitelor este specifică.
Densitatea plantelor este foarte mare.
Fizionomia arborilor. Rădăcinile superficiale ale arborilor pătrund doar la un metru adâncime în sol. Tulpinile sunt drepte, neramificate, cu scoarţa netedă, lucioasă, verzuie şi cu o circumferinţă până la un metru. Baza tulpinii arborilor înalţi este
consolidată de rădăcini adventive proptitoare în formă de catalige, de scândură/ tabulare sau de contrafort, lungi de 8-10 m. Tulpinile nu au inele utile în aprecierea vârstei, însă analizând înălţimea s-a estimat vârsta la 250 ani. La baza tulpinilor
nu există muguri dorminzi din care să se formeze lăstari. Coroana este mică, cu ramificaţie până la gradul patru. Frunzele sunt mari, întregi, lucioase, cărnoase, acoperite cu un strat subţire de ceară. Pădurea este sempervirescentă, iar frunzele au
o viaţă de 12-13 luni. Plantele cresc permanent şi la fiecare arbore există un proces continuu de creştere şi cădere a frunzelor.
Biomasa este de 45 kg substanţă uscată pe m2.
Semiobscuritatea. Datorită densităţii şi înălţimii mari a plantelor lumina pătrunde rar şi greu până la suprafaţa pământului, iar plantele se stratifică în funcţie de necesităţile de lumină şi se adaptează conform acestora (Mălăescu, Dulamă, 1996, p. 26).

5) Elaboraţi (pe o foaia A4) un organizator grafic de tip arbore cu informaţiile despre statele lumii, pe baza textului de la pagina 73..
6.
Obiective operaţionale Conţinuturi Forma de organizare Mijloace de învăţământ Metode didactice Desfăşurarea activităţii
Studenţii vor fi capabili: Alunecarea Frontală Textul Studiu individual Sarcină: 1) Analizaţi informaţiile despre alunecarea de teren din anexa și căutați informații din alte
– să extragă informaţii dintr-un text de În grupuri Fotografie (lecturarea) surse.
– să completeze un text lacunar cu teren/Puteți Desen schematic Exercițiu 2) Completaţi textul lacunar pe baza informaţiilor extrase din text.
informaţii extrase dintr-un text înlocui cu alt ,,Alunecarea de teren” Explicația 3) Completaţi pe organizatorul grafic de tip liniar vertical procesele care se produc în etapa de
– să clasifice informaţii după un anumit proces premergătoare şi în etapa declanşatoare a unei alunecări de teren, în ordine cronologică.
criteriu geografic în 4) Completaţi organizatorul grafic de tip arbore pe baza informaţiilor extrase din text.
– să sistematizeze într-un organizator funcție de 5) Reprezentaţi prin desen etapa premergătoare alunecării de teren şi etapa post-alunecare de teren.
grafic de tip arbore şi într-unul de tip specializare Precizaţi pe desen părţile alunecării de teren.
liniar vertical informaţiile despre
alunecarea de teren
– să reprezinte prin desen schematic
etapa premergătoare alunecării de teren
şi etapa post-alunecare de teren
 Text lacunar. O condiţie pentru ca o alunecare de teren să se producă este existenţa unei alternanţe de straturi de roci ............ şi de straturi de roci ............. O a doua condiţie pentru ca o alunecare de teren să se producă este ca aceste straturi să
fie ................ Chiar dacă aceste două condiţii sunt îndeplinite, alunecarea de teren nu se poate produce în absenţa .................. şi în absenţa .................... Alunecarea de teren nu s-ar produce dacă straturile ar fi umezite, dar ar fi
aşezate ............................. Fenomenul de creştere a dimensiunii particulelor de argilă se numeşte .................. Râpa de desprindere este ....................................Corpul alunecării este .............................. Patul alunecării este .......................................

Organizator grafic de tip liniar vertical

a. …………………………….
↓
b. ……………………………..
↓
c. …………………………….
↓
d. …………………………….
↓
e.……………………………….
↓
f..………………………………
↓
g……………………………......
↓
h...……………………………...
Organizator grafic de tip arbore Anexă. În scoarţa terestră există o structură monoclinală formată dintr-o alternanţă de straturi perm
Alunecările de teren  sunt ... timpul ploii, stratul de nisip de la suprafaţă se umezeşte. Argila uscată este o rocă sedimentară p
Locul  în regiunile .... argilei există molecule de aer. Apa de ploaie pătrunde printre particulele de argilă prin aceste spaţii
Timpul frecvenţă argilă se umezesc prin absorbţia apei volumul lor creşte. Acest fenomen de creştere a dimensiunii p
durată de argilă ocupă şi spaţiul în care iniţial era aer şi nu mai permit apei să se infiltreze printre ele spre
Condiţii aerului din masa de argilă, stratul de argilă devine impermeabil. Volumul stratului de argilă creşte.
se mai poate infiltra în adâncime şi se acumulează în stratul de nisip, care devine din ce în ce m
particulele de nisip puternic umezite scade. Deoarece straturile sunt înclinate, apa care nu mai poate
Cauza  de nisip şi se distruge coeziunea dintre stratul de nisip şi cel de argilă. Coeziunea dintre cele două st
Desfăşurare a umflat. Stratul de nisip de deasupra alunecă datorită acţiunii gravitaţiei în momentul în care acesta
stratul de argilă prin prezenţa peliculei de apă. O alunecare de teren are mai multe părţi. Locul de
desprindere. Masa de roci care a alunecat formează corpul alunecării. Suprafaţa pe care a alunecat
patul alunecării.

Consecinţe

Măsuri de combatere

7.
Obiective operaţionale Conţinuturi Forma de Mijloace de învăţământ Metode Desfăşurarea activităţii
organizare didactice
Studenţii vor fi capabili: Procesele individuală Desene schematice… Hartă … Studiul de Sarcina: 1) Studiaţi cazul de la Ocna Mureș
– să analizeze procesele geografice de la Ocna Mureș geografice de caz urmând etapele prezentate în anexa de la
– să formuleze un diagnostic la un caz la Ocna pagina 137.
– să stabilească mai multe soluţii pentru rezolvarea cazului Mureș Puteți 2) Stabiliţi cauza, diagnosticul, soluţii de
– să aleagă prin gândire critică cea mai bună soluţie pentru rezolvarea cazului înlocui cu alt rezolvare şi decideţi soluţia optimă.
studiu de caz 3) Completaţi în tabel.

Analiza cazului Locul

Momentul producerii procesului
Desfăşurarea procesului
 Efectele procesului
Elementele (părţile) integrate procesului
Cauzele procesului
Diagnostic
Soluţii
Soluţia optimă
8.
Obiective operaţionale Conţinuturi Forma de Mijloace de învăţământ Metode didactice Desfăşurarea activităţii
organizare
Studenţii vor fi capabili: relieful şi frontală Harta fizică a conversaţia Sarcină: 1) Analizaţi Harta fizică a României. 2) Formulaţi cinci întrebări de analiză despre relieful şi hidrografia României
– să formuleze cinci hidrografia României/Puteți înlocui folosind harta. 3) Formulaţi cinci întrebări de interpretare despre relieful şi hidrografia României folosind harta.
întrebări de analiză despre României aceasta hartă cu una Întrebări de analiză
relieful şi hidrografia adecvată specializării 1
României, utilizând Harta 2
fizică a României 3
– să formuleze cinci 4
întrebări de interpretare 5
despre relieful şi hidrografia Întrebări de interpretare
României, utilizând Harta 1
fizică a României 2
3
4
5
9.
Obiective operaţionale Conţinuturi Forma de Mijloace de învăţământ Metode didactice Desfăşurarea activităţii
organizare
Studenţii vor fi capabili: Completați frontală Fotografia conversaţia Sarcină: 1) Observaţi imaginea. 2) Formulaţi cel puţin 5 întrebări pe care le veţi adresa elevilor şi pe baza acestora ei să
– să formuleze cel puţin 5 Alegeți un peisaj. analizeze şi să descrie componentele mediului din imagine. 3) Formulaţi cel puţin 5 întrebări pe baza cărora elevii vor
întrebări pe baza cărora Introduceți fotografia. Dați interpreta elementele identificate în imagine şi relaţiile dintre ele..
elevii vor observa, analiza şi titlu. Scrieți in paranteza Întrebări de analiză
descrie componentele link-ul. 1
mediului într-o imagine Poate fi o fotografie în 2
– să formuleze cel puţin 5 funcție de specializare 3
întrebări pe baza cărora 4
elevii vor interpreta 5
elementele identificate în Întrebări de interpretare
imagine şi relaţiile dintre ele 1
2
3
4
5
10.
Obiective operaţionale Conţinuturi Forma de Mijloace de învăţământ Metode didactice Desfăşurarea activităţii
organizare
Studenţii vor fi capabili: Tectonica frontală Desen schematic conversaţia Sarcină: Lucraţi în grupuri de câte patru timp 5 minute. 1) Analizaţi desenul. 2) Elaboraţi întrebări convergente şi întrebări
– să formuleze întrebări plăcilor Poate fi un desen în divergente pe baza desenului schematic. 3) Ordonaţi logic suita de întrebări convergente şi divergente (conversaţie euristică)
convergente şi întrebări funcție de specializare pentru ca elevii să înţeleagă mecanismul mişcării plăcilor.
divergente pe baza unui Întrebări de analiză
desen schematic 1
– să ordoneze logic o suită de 2
întrebări convergente şi de 3
întrebări divergente 4
(conversaţie euristică) pe 5
baza desenului schematic Întrebări de interpretare
pentru ca elevii să înţeleagă 1
mecanismul mişcării plăcilor 2
(desfăşurarea unui fenomen 3
sau proces geografic) 4
reprezentat pe planşă 5
11.
 Obiective operaţionale Conţinuturi Forma de Mijloace de învăţământ Metode didactice Desfăşurarea activităţii
organizare
Studenţii vor fi capabili: Tonaju lansat frontală conversaţia Sarcină: 1) Analizaţi cronograma (historiograma) Partea în procente a tonajului lansat în lume . 2) Formulaţi 5 întrebări de
– să analizeze o cronogramă în lume de analiză la care să poată răspundă elevii pe baza cronogramei. 2) Formulaţi 5 întrebări de interpretare pe baza cronogramei.
(historiogramă) Japonia Întrebări de analiză
– să interpreteze o 1
cronogramă (historiogramă) 2
– să formuleze întrebări pe 3
baza unei cronograme 4
5
Întrebări de interpretare
Fig. 1 Partea în procente
1
a tonajului lansat în
2
lume de Japonia
3
Poate fi o diagramă în
4
funcție de specializare
5
12.
Sarcină: Proiectaţi o situaţie/activitate de învăţare frontală. Precizaţi la antet titlul (elementul de conţinut abordat), obiectivul operaţional sau obiectivele operaţionale, resursele materiale (texte, hărţi,
diagrame, desene schematice, fotografii), metoda sau metodele utilizate (Resurse procedurale). La descrierea Desfăşurării activităţii, precizaţi tot ce va spune profesorul în clasă. După fiecare întrebare, precizaţi
răspunsul în paranteză. Folosiţi, la alegere, metodele: expunerea, explicaţia, descrierea, povestirea, conversaţia. Anexaţi organizatorul grafic ( Schiţa de pe tablă şi din caietul elevilor) (o pagină). (căutați exemplele
în carte)
13.
Sarcină: Proiectaţi o activitate de învăţare individuală sau în grup. Precizaţi la antet titlul/elementul de conţinut abordat, obiectivul operaţional/obiectivele operaţionale, forma de organizare, resursele
materiale, resursele procedurale. Când detaliaţi sarcina precizaţi: forma de organizare, timpul disponibil, mijlocul de învăţământ folosit de elevi (text, diagramă, hartă, fotografie, desen schematic), cum anume să îl
folosească (procedura). Includeţi în anexă mijlocul de învăţământ utilizat şi adăugaţi rezolvarea sarcinii (căutați exemplele în carte)

Ocna Mureș http://alba24.ro/wp-content/uploads/2014/03/DJI00161.jpg

http://wp.libertatea.ro/wp-content/uploads/2010/12/4631-318624-eeer.jp
http://wp.libertatea.ro/wp-content/uploads/2010/12/4631-318626-untitled7.jpg

http://mediacdn.libertatea.ro/Bxdd0bBEvHqva_TMS8wOe-Lf6SI=/620x0/smart/http://wp.libertatea.ro/wp-content/uploads/2010/12/4631-318664-surpat.jpg

http://www.qreferat.com/files/geografie/3535_poze/image009.jpg
http://www.rasfoiesc.com/files/geologie/34_poze/image002.jpg

http://www.mixdecultura.ro/wp-content/uploads/2014/01/cum-se-nasc-muntii-recicalrea-placilor-tectonice.jpg