PROIECT DE LECŢIE1

Subiectul: Atmosfera – caracteristici generale

Categoria de lecţie: de dobândire de cunoştinţe
Motivaţie: această lecţie este importantă deoarece se analizează caracterele generale ale atmosferei, importanţa ei pentru mediul
terestru
Competenţe specifice:
1.2. Precizarea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor geografici de bază
3.1. Transferarea elementelor din matematică şi ştiinţe în domeniul geografiei, pentru înţelegerea şi descrierea caracteristicilor
planetei ca întreg
3.2. Identificarea legăturilor între elemente, fenomene şi procese observabile
3.3. Explicarea fenomenelor şi proceselor specifice mediului la nivelul orizontului local şi al planetei
3.4. Prezentarea structurată a componentelor naturale ale planetei ca întreg şi ale orizontului local
3.5. Explicarea legăturilor dintre realitatea observată şi fenomene din domeniul ştiinţelor naturii
Obiective operaţionale
A) Cognitive. Pe parcursul acestei lecţii elevii ar trebui fie capabili:
– să utilizeze conceptele atmosferă, densitate, presiune în explicarea unor fenomene geografice
– să explice caracteristicile atmosferei (forma, masa, culoarea, temperatura, presiunea, densitatea, compoziţia chimică, stratificaţia)
– să deducă importanţa atmosferei pentru mediul terestru
B) Procedurale. Pe parcursul acestei lecţii elevii ar trebui să fie capabili:
– să analizeze structura verticală a atmosferei
– să elaboreze o diagramă în pătrat cu compoziţia chimică a atmosferei
C) Atitudinale. Pe parcursul acestei lecţii elevii trebuie să fie capabili să efectueze o sarcină de lucru în timpul acordat
Condiţii prealabile: elevii au cunoştinţe anterioare despre aer, temperatura aerului, precipitaţii
Mijloace de învățământ: desenul schematic ,,Structura verticală a atmosferei”, globul geografic, creion, barometrul
Metode didactice: conversaţia euristică, observarea, experimentul, modelarea, exercițiul
Forme de organizare a activităţii: frontală, individuală
Evaluare: Ce dovezi există că elevii au învăţat lecţia?
A) De conţinut: răspunsurile la întrebările orale, rezolvarea itemilor din test, desenele schematice și diagramele realizate
B) De utilizare a operaţiilor gândirii: explicarea legăturiloe dintre componentele geografice, a cauzelor, desfăşurării şi consecinţelor
fenomenelor; efectuarea analogiilor şi comparaţiilor.

Desfășurarea activității

Competența Conținuturi Activități de învățare Mijloace de Metode Evaluare

specifică (formarea/dezvoltarea competenței) învățământ didactice
1.2. Atmosferă Formarea conceptului de atmosferă Experiment Ce este atmosfera?
Precizarea, în Experiment: Observare Ce este aerul?
cuvinte – Strângeţi nasul cu mâna în aşa fel încât aerul să nu intre în plămâni şi ţineţi Conversaţie Ce sunt gazele?
proprii, a gura închisă. euristică
sensului – De ce nu aţi strâns mai mult timp nasul cu mâna? (… ne-am sufoca.)
termenilor – De ce v-aţi sufoca? ( … aerul este vital.)
geografici de Observare:
bază – Unde este situat aerul? (… în jurul nostru.)
3.2. – Vedeţi aerul? (… Nu)
Identificarea Conversaţie euristică:
legăturilor – În unele filme se afirmă că există goluri de aer, totuşi, prin comparaţie cu
între celelalte geosfere ale planetei, atmosfera se caracterizează prin continuitate
elemente, sau discontinuitate? (… continuitate.)
fenomene şi – Ce formează aerul din jurul Pământului? (...atmosfera.)
procese – Ce credeți că este atmosfera? (Atmosfera este învelişul continuu de aer
observabile care înconjoară Pământul.)
– Ce este aerul? (… un amestec de gaze.)
– Ce sunt gazele? (… corpuri fluide, cu densitate mică, incolore, fără formă
proprie.)
1.2. Importanța – Utilizaţi tot aerul pe care îl inspiraţi? (Ipoteză: … doar oxigenul.) Conversaţie Ce gaze intră în
Precizarea, în aerului pentru – Animalele şi oamenii inspiră aerul cu toate componentele sale, însă euristică compoziţia
cuvinte organisme selectează numai oxigenul fără care nu ar trăi. La ce este util oxigenul? (… atmosferei?
proprii, a Oxigenul este consumat de oameni şi de animale în respiraţie; este consumat Modelare Care este ponderea
sensului Compoziția în arderea combustibililor: cărbuni, petrol, lemn.) fiecărui gaz din
termenilor atmosferei – În atmosferă există o cantitate de oxigen. Oxigenul este consumat de atmosferă?
geografici de oameni, de animale şi în arderea combustibililor, totuşi acest gaz nu se Reprezentarea prin
bază epuizează. De ce? (… Oxigenul este produs de către plante în procesul de diagramă în pătrat a
fotosinteză.) compoziției
– Am afirmat că plămânii selectează oxigenul din aer, dar ce gaz expirăm? atmosferei
(… CO2)
– Dacă atmosfera ar fi alcătuită numai din oxigen, ce s-ar întâmpla cu
organismele? (Ipoteze: … arderile din corpul vieţuitoarelor ar fi atât de
intense încât ar muri.)
– Ce gaz din atmosferă împiedică acest fapt? (… azotul.)
– Ce gaze intră în compoziţia atmosferei? (… azotul, oxigenul, dioxidul

1
 Proiectul este preluat din ,,Geografie fizică. Proiecte pentru clasa a V-a” de Maria Eliza Dulamă. Vă rog să nu dați fișierul altor persoane deoarece nu vreau să îl
regăsesc în cărțile altor ,,autori” fără aprobarea mea și fără să citeze sursa, precum am văzut recent!!!!!.
 de carbon, ozonul etc.)
Modelare și exercițiu: reprezentarea unei diagrame în pătrat
– Desenaţi un pătrat cu 100 pătrăţele în interior pentru a reprezenta aerul din
atmosferă. Din cele 100 pătrăţele 21 reprezintă oxigenul, 78 azotul, iar un
pătrat alte gaze. Prin săgeţi indicaţi O2 – 21, N2 – 78, alte gaze 1. Aerul
este un amestec de gaze: azot (78), oxigen (21) şi alte gaze (ozon, dioxid
de carbon).
– În afara aerului, ce elemente mai conţine atmosfera? (… vapori de apă,
praf, poluanţi, microorganisme.)
1.2. Forma – În jurul nostru există aer, dar oare până la ce înălţime? (Estimare: Desen Conversaţie Reprezentarea prin
Precizarea, în atmosferei … 10 000 km) schematic euristică desen a atmosferei
cuvinte Modelare: reprezentarea atmosferei Ce formă are
proprii, a – Desenaţi cercul de pe tablă. Cercul reprezintă planeta Pământ. Ce diametru Modelare atmosfera?
sensului are Pământul? (… cca 12 000 km.) Ce grosime are
termenilor -Cine desenează printr-o linie întreruptă limita exterioară a atmosferei? atmosfera?
geografici de – Aţi reprezentat limita exterioară a atmosferei sub formă de cerc. Care este
bază forma atmosferei în realitate? (… forma unei calote de aer care înconjoară
Pământul.)
1.2. Densitatea – Am precizat limita exterioară, dar ştim că gazele tind să ocupe tot spaţiul Conversaţie Ce este densitatea
Precizarea, în aerului pe care-l au la dispoziţie. Aerul formează totuşi atmosfera în jurul planetei şi euristică aerului?
cuvinte nu se extinde până la Soare. Din ce cauză? (… datorită gravitaţiei.) Cum variază
proprii, a – Dacă aerul este atras de forţa gravitaţională, unde credeţi că este mai dens? Modelare densitatea aerului în
sensului (… în apropierea suprafeţei terestre.) atmosferă?
termenilor – Am afirmat că aerul este mai dens. Ce este densitatea aerului?
geografici de (… numărul de particule de gaze dintr-un m3.)
bază Modelare: Desenaţi două pătrate mici. Într-unul desenaţi 4 cerculeţe, iar în
3.2. celălalt 2 cerculeţe pentru a reprezenta molecule de aer. În care dintre cele
Identificarea două pătrate aerul are densitatea mai mare? (…)
legăturilor – Notaţi în caiete: .... primul fragment de schiță, până la rândul de puncte.
între Conversaţie:
elemente, – 97 din particulele de aer din atmosferă există până la 29 km depărtare de
fenomene şi suprafaţa terestră. Aerul din atmosferă nu este omogen. Ce înseamnă faptul
procese că aerul nu este omogen? (… că în unele locuri sunt anumite gaze, iar în alte
observabile locuri alte gaze, … repartiţia moleculelor diferitelor gaze nu este regulată.)
1.2. Structura Observare directă: Priviţi în jurul vostru şi identificaţi corpuri omogene. (… Desen Observare Care sunt stratele
Precizarea, în atmosferei radiera, creta.) schematic Conversaţie atmosferei?
cuvinte Caractesristicile – Dacă secţionaţi un creion, observaţi mai multe straturi: mina, lemnul, Creion euristică Ce caracteristici are
proprii, a stratelor vopseaua. Atmosfera are şi ea mai multe straturi cu caracteristici diferite. Globul troposfera?
sensului atmosferei Observarea şi analizarea unui model: Observaţi desenul schematic. Care geografic Ce caracteristici are
termenilor sunt straturile atmosferei? (…)(raţionament analogic) stratosfera?
geografici de – Care este stratul situat în apropierea Pământului? (… troposfera.) Ce caracteristici are
bază – Ce grosime are troposfera? (… 18 km la Ecuator, 6 km la poli.) mezosfera?
3.5. – De ce la Ecuator troposfera are grosime mai mare? (…) Ce caracteristici are
Explicarea – Vă amintiţi că un punct situat pe Ecuator parcurge într-o zi 40 000 km, iar ionosfera?
legăturilor un punct situat pe paralela de 60o latitudine parcurge 30 000 km. Care punct Ce caracteristici are
dintre se deplasează cu viteză mai mare? (... cel de la Ecuator.) exosfera?
realitatea – Sunteţi într-un autobus care virează spre dreapta. Spre ce direcţie vă De ce atmosfera pare
observată şi aruncă? (… spre stânga.) albastra?
fenomene din – Vă aruncă mai puternic când este viteza mai mare sau mai mică? (… mai
domeniul mare.)
ştiinţelor – Prin comparaţie, unde credeţi că este aruncat mai puternic aerul spre exte-
naturii rior: la Ecuator sau pe paralela de 60o latitudine? (raţionament analogic)
– La Ecuator este mai cald decât în zona temperată. Ce influenţă credeţi că
are căldura asupra aerului? (… aerul se dilată, devine mai uşor, se ridică.)
– Priviţi troposfera/atmosfera pe fereastră. Ce observaţi? (… culoarea…,
norii…)
– Observaţi desenul. Cum se numeşte al doilea strat al atmosferei?
(… stratosferă.)
– Ce grosime are stratosfera? (… cca 30 km.)
– Ce gaz există în stratosferă? (… ozonul.)
– Observaţi pe desen că săgeata care reprezintă UV - radiaţiile ultraviolete
se opreşte la stratul de ozon. De ce oare? (… ozonul reţine radiaţiile
ultraviolete.)
– Radiaţiile ultraviolete de unde vin? (… de la Soare.)
– Radiaţiile ultraviolete determină bronzarea pielii, dar aţi auzit probabil că
sunt periculoase. Dacă toate radiaţiile ultraviolete provenite de la Soare ar
ajunge la suprafaţa terestră ce credeţi că s-ar întâmpla? (Ipoteze: … ar
distruge organismele vii.)
– Aţi auzit că există găuri în stratul de ozon. Din ce cauză oare? (Ipoteze:
… cauze naturale; din cauza nitrocluorofluorocarbonaţilor – freonul care
se combină cu ozonul şi îl distruge.)
– Freonul de unde provine? (… din spray-uri, de la instalaţiile de răcire, de la
fabricarea polistirenului.)
– Care este cel de-al treilea strat al atmosferei? (… mezosfera.)
– Ce grosime are mezosfera? (… cca 40 km.)
– Care este cel de-al patrulea strat al atmosferei? (… ionosfera.)
– Ce grosime are ionosfera? (… cca 90 km.)
– Ce temperatură are aerul în ionosferă? (… peste 1000oC.)
– Din ce cauză temperatura este atât de mare? (Ipoteze: ... datorită radiaţiilor
solare.)
– Din cauza temperaturii mari a aerului acest strat este numit termosferă. Ce
 reprezintă această săgeată? (… ionosfera reflectă undele radio venite de la
Pământ.)
– Ce importanţă are faptul că ionosfera reflectă undele radio? (… permite
transmiterea emisiunilor radio.)
– Liniile care reprezintă radiaţiile X şi gamma se opresc în ionosferă. Din
ce cauză? (… ionosfera opreşte aceste radiaţii.)
– Cum se numeşte stratul exterior al atmosferei? (… exosferă.).
– Ce grosime are exosfera? (… peste 9000 km.)
– Dacă împărţiţi înălţimea atmosferei în 10 părţi egale, câte părţi reprezintă
exosfera şi câte celelalte straturi? (… exosfera nouă părţi, iar celelalte doar
una.)
– Notaţi în caiete: al doilea fragment de schiță, până la rândul de puncte.
Observare directă: Dacă priviţi în jurul vostru observaţi că aerul este incolor,
totuşi, când este senin, atmosfera pare albastră. De ce? (Ipoteze: … gazele
absorb radiaţiile din spectrul luminii şi nu lasă să treacă decât albastrul.)
– Ce culoare are atmosfera când este înnorat? (… gri deschis.)
– De ce oare? (…)
– Când este înnorat, vaporii de apă absorb albastrul din spectrul luminii şi
nu-l lasă să treacă.
– Notaţi în caiete: al treilea fragment de schiță, până la rândul de puncte.
1.2. Presiunea Conversaţie euristică: Barometrul Conversaţie Ce este presiunea
Precizarea, în atmosferică – Sunteţi pe fundul unui strat de aer care cântăreşte 5 miliarde de tone (1/2 euristică atmosferică?
cuvinte până la 5 km înălţime), dar nu simţiţi această masă. De ce? (… datorită
proprii, a adaptării organismului nostru la presiunea exercitată de aer.)
sensului – Ce s-ar întâmpla dacă aţi fi pe fundul oceanului unde stratul de apă are o
termenilor grosime de 10 km? (… am muri.)
geografici de – Din ce cauză? (… nu suntem adaptaţi la presiunea enormă a stratului de
bază apă.)
– Forţa cu care aerul apasă asupra suprafeţei terestre se numeşte presiune
atmosferică. Presiunea atmosferică se măsoară cu barometrul (în mb sau
mm coloană de mercur).
– Notaţi în caiete: al patrulea fragment de schiță

Atmosfera – caractere generale

1. Atmosfera – învelişul (geosfera) continuu de aer care înconjoară Pământul

– aerul – amestec de gaze  corpuri fluide, incolore, fără formă proprie,
cu densitate mică
2. Caracteristicile atmosferei
a. Compoziţia – gaze: oxigen, dioxid de carbon, ozon, azot etc.
– vapori de apă şi cristale de gheaţă
– praf
– microorganisme etc.
b. Grosimea – 10 000 km
c. Densitatea – numărul de particule de gaze dintr-un metru cub
– mare în apropierea Pământului, scade spre exterior
d. Masa – până la 29 km  97 din masa aerului
......................................................................................................................................................................................

e. Straturile Troposfera conţine norii

(structura) conţine ½ din masa aerului
grosime: 6-18 km
Stratosfera conţine stratul de ozon
Mezosfera
Ionosfera opreşte radiaţiile X, gamma
reflectă undele radio venite de pe Pământ
Exosfera
........................................................................................................................................................
f. Culoarea – aerul – incolor
– pare albastră  lasă să treacă albastrul din spectrul luminii
– pare gri  vaporii de apă nu lasă să treacă nici albastrul din spectrul luminii
.....................................
g. Presiunea– forţa cu care apasă aerul asupra suprafeţei Pământului
– scade spre înălţime
– se măsoară în mb sau mm coloană de mercur

3. Importanţa atmosferei
– elemente vitale – oxigen pentru oameni şi animale
– dioxidul de carbon pentru plante (ziua)
– filtru pentru radiaţiile cosmice – ozonul reţine radiaţiile ultraviolete
– ionosfera reţine razele X, gamma
– izolator termic – reţine căldura emanată de Pământ
– dioxidul de carbon + vaporii de apă reţin căldura venită de la Pământ  efect de seră

Evaluare

Competențe specifice Conținut Tipul de Probe de evaluare Barem

item
1.2. Precizarea, în Atmosfera - Text lacunar Completaţi spaţiile libere din text: Se acordă ...
cuvinte proprii, a caracteristic (item de Atmosfera este învelişul .......................................................................................
sensului termenilor i generale completare) Atmosfera este alcătuită din gazele următoare: ………, ………, …….., ………..
geografici de bază Aerul este ..... Gazele sunt ....
Presiunea aerului este …………
3.2. Identificarea Item de Încercuiți răspunsul corect: Se acordă ...
legăturilor între alegere Stratul care conţine norii şi jumătate din masa aerului se numeşte: a.troposfera. b.
elemente, fenomene şi multiplă stratosfera.c.exosfera.
procese observabile Stratul care conţine ozonul se numeşte: a.troposfera. b. stratosfera.c.exosfera.
Stratul care opreşte radiaţiile X, gamma şi reflectă undele radio venite de pe
Pământ se numeşte: a.troposfera. b. stratosfera.c.exosfera. d.ionosfera.
Atmosfera are forma de: a.calotă sferică. b.sferă.c.cerc
Text lacunar Completaţi spaţiile libere din text: Se acordă ...
(item de Grosimea atmosferei este de …….. km.
completare) Densitatea aerului este ……… în apropierea Pământului.
Presiunea aerului scade spre ....
Aerul din atmosferă este ……, însă pare albastru deoarece …… şi pare gri
pentru că ……
3.5. Explicarea Răspundeți la următoarele întrebări: Se acordă ...
legăturilor dintre Cum variază densitatea aerului în atmosferă?
realitatea observată şi Cum variază presiunea aerului în atmosferă?
fenomene din domeniul Ce importanță au gazele din atmosfera?
ştiinţelor naturii De ce considerăm atmosfera ca filtru pentru radiații?

2012 TITULARIZARE – SUBIECT PARTIAL

SUBIECTUL I (45 de puncte)

Următoarele secvenţe (A şi B) fac parte din programele şcolare de geografie pentru clasele a V-a (Geografie generală – elemente
introductive):
A. Clasa a V-a (Geografie generală – elemente introductive):
„VALORI ŞI ATITUDINI
¨ Atitudinea pozitivă faţă de educaţie, cunoaştere, societate, cultură, civilizaţie
¨ Conservarea şi ocrotirea mediului de viaţă din România, din Europa şi din lume
Competențe specifice Conținuturi
1.2. Precizarea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor geografici de bază Atmosfera – caracteristici generale
3.2. Identificarea legăturilor între elemente, fenomene şi procese observabile · Atmosfera
3.5. Explicarea legăturilor dintre realitatea observată şi fenomene din domeniul · Temperatura aerului şi precipitaţiile
ştiinţelor naturii · Vremea şi clima orizontului local şi apropiat
(Programa şcolară pentru clasa a V-a, OMECI nr. 5097/09.09.2009)
Pentru rezolvarea cerinţelor subiectului I, alegeţi una dintre cele două secvenţe de programă de mai sus (A sau B). În continuare, vă
referiţi numai la secvenţa aleasă.Prezentaţi activitatea didactică desfăşurată pentru formarea/dezvoltarea celor trei competenţe
specifice din programa şcolară aleasă. În acest sens:
a. precizaţi trei metode de instruire care pot fi utilizate pentru formarea/dezvoltarea competenţelor specifice date prin predarea-
învăţarea conţinutului respectiv;
b. argumentaţi alegerea fiecăreia dintre cele trei metode de instruire precizate la punctul a.;
c. precizaţi trei mijloace de învăţământ care pot fi utilizate pentru formarea/dezvoltarea competenţelor date;
d. explicaţi modalitatea în care utilizaţi fiecare mijloc de învăţământ precizat la punctul c., în cadrul activităţii de predare-învăţare a
conţinuturilor din secvenţa dată;
e. elaboraţi, pentru fiecare competenţă, câte o activitate de învăţare;
f. prezentaţi o modalitate de lucru pe grupe prin care să formaţi/dezvoltaţi competenţele date din secvenţa din programă, precizând:
numărul de grupe, activităţile predominante şi modul de distribuire a sarcinilor de lucru;
g. realizaţi o detaliere a conţinuturilor date, precizând patru idei principale care trebuie discutate în activitatea de instruire;
h. prezentaţi importanţa educaţională a fiecărei componente din categoria VALORI ŞI ATITUDINI din cadrul secvenţei alese.
Notă: Se punctează şi corectitudinea ştiinţifică a informaţiei/limbajului de specialitate.

BAREM SUBIECTUL I (45 de puncte)

a. câte 1p pentru fiecare metodă de instruire precizată – 3p (1px3 metode);
b. câte 2p pentru argumentarea fiecărei metode de instruire precizate la punctul a. – 6p (2px3metode; pentru răspuns incomplet sau
parţial corect se poate acorda punctaj intermediar 1p);
c. câte 1p pentru fiecare mijloc de învăţământ precizat – 3p (1px3 mijloace);
d. câte 2p pentru fiecare explicaţie – 6p (2px3 explicaţii; pentru răspuns incomplet sau parţial corect se poate acorda punctaj
intermediar 1p);
e. câte 2p pentru fiecare activitate de învăţare – 6p (2px3 activităţi; se poate acorda punctaj intermediar 1p în funcţie de
complexitatea răspunsului);
f. 6p pentru o modalitate de lucru pe grupe, astfel: 2p pentru numărul de grupe, 2p pentru activităţile predominante, 2p pentru
modul de distribuire a sarcinilor de lucru;
g. câte 2p pentru fiecare idee principală solicitată – 8p (2px4 idei);
h. câte 2p pentru fiecare componentă din categoria VALORI ŞI ATITUDINI din cadrul secvenţei alese – 4p (2px2 valori); pentru
răspuns incomplet sau parţial corect se poate acorda punctaj intermediar 1p).
Se acordă 2p (se poate acorda şi punctaj parţial 1p) pentru corectitudinea ştiinţifică a informaţiei şi 1p pentru utilizarea corectă a
limbajului de specialitate.
Total 45 de puncte

SUBIECTUL al II-lea (45 de puncte)

1. Elaboraţi o probă de evaluare continuă/formativă prin care să evaluaţi competenţele specifice precizate în secvenţa de mai sus, cu
ajutorul conţinuturilor date.
Proba de evaluare continuă/formativă trebuie să conţină:
a. cinci itemi de tipuri diferite, în vederea evaluării fiecăreia dintre competenţele specifice din secvenţa din programa şcolară (câte 1
item pentru fiecare competenţă, indiferent tipul);
b. baremul de corectare al probei de evaluare (răspunsul corect pentru fiecare item şi distribuirea punctajului de 100 de puncte,
dintre care 10 puncte se acordă din oficiu);
c. câte un avantaj al utilizării fiecăruia dintre tipurile de itemi proiectaţi.
Notă: Se punctează redactarea explicită a răspunsului aşteptat pentru fiecare item. 30 de puncte

2. Exemplificaţi evaluarea competenţelor din secvenţa de programă dată printr-o metodă sau printr-un instrument
alternativ(ă)/complementar(ă) de evaluare. În acest sens:
a. explicaţi în ce constă metoda/instrumentul alternativ(ă)/complementar(ă) de evaluare;
b. prezentaţi două etape ale proiectării metodei/instrumentului alternativ(e)/complementar(e) de evaluare;
c. precizaţi două avantaje ale utilizării acestei metode/instrument în evaluarea şcolară la geografie.
Notă: Se punctează corectitudinea ştiinţifică a informaţiei şi utilizarea corectă a limbajului de specialitate. 15 puncte

BAREM SUBIECTUL al II-lea (45 de puncte)

1. a. 5 itemi de tipuri diferite (câte 1 item pentru fiecare competenţă, indiferent tipul) – 10p (câte 2p pentru fiecare proiectare corectă
a cerinţei şi formatului; pentru răspuns parţial corect se poate acorda punctaj intermediar 1p); itemii trebuie să cuprindă elemente de
conţinut din fragmentul de programă dat;
b. baremul – 15p (câte 3p pentru fiecare răspuns corect/item, astfel: 1p pentru răspunsul explicit+ +1p pentru punctajul aferent+1p
pentru corectitudinea ştiinţifică); în total, baremul trebuie să aibă 90 de puncte+10 puncte din oficiu;
c. câte 1p pentru un avantaj al utilizării fiecăruia dintre tipurile de itemi proiectaţi – 5p.
Total 30 de puncte
2. a. explicarea metodei/instrumentului alternativ(e)/complementar(e) de evaluare – 5p (pentru răspuns incomplet sau parţial corect
se poate acorda punctaj intermediar 1-4p);
b. 2 etape ale proiectării instrumentului/metodei alternativ(e)/complementar(e) de evaluare – 4p (câte 2p pentru fiecare etapă; pentru
răspuns incomplet sau parţial corect se poate acorda punctaj intermediar 1p);
c. 2 avantaje ale utilizării acestei metode în evaluarea şcolară la geografie – 4p (câte 2p pentru fiecare avantaj; pentru răspuns
incomplet sau parţial corect se poate acorda punctaj intermediary 1p);
Se acordă 1p pentru corectitudinea ştiinţifică a informaţiei şi 1p pentru utilizarea corectă a limbajului de specialitate. Total 15
puncte