Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Factorii geografici
Curenții oceanici calzi (Kuro-Shiwo) care aduce cantități suplimentare de
energie termică, în timp ce curenții reci ( Oya-Shiwo), provoacă scăderi ale
temperaturii aerului în estul continentului , Kamceatka, Kurile și Japonia
Prezența pădurilor ecuatoriale – atenuează temperaturile, mărește umiditate
aerului și frânează viteza vîntului
Lipsa vegetației în deșerturi provoacă creșteri importante de T în timpul
zilei și scăderi termice accentuate în timpul nopții
Masivitatea continentului și orientarea culmilor montane . Lanțutile
muntoase din sud și est împiedică pătrunderea aerului oceanic umed spre
interiorul continentului . Fortăreața montană din centrul continentului se
comport ca un obstacol greu de escaladat de masele de aer care provin
dispre sud sau nord . Din acest motiv centrul continentului este arid, iar
regiunile de la sud de Himalaya nu cunosc gerul iernii, decît în mod
accidental.
Temperature aerului
- Descrește de la Ecuator la polul N dar și spre vărfurile munților
- Cele mai ridicate T se înreg în deșerturile calde (max. absolută +52ºC Bashra) Cele
mai scăzute T se întîlnesc în Siberia, Iarna (min. absolută -73ºC la Oimeakon)
Precipitațiile
- Cad în mod diferențiat în teritoriu și se distend două domenii cu pluviozitate diferită:
Un domeniu arid în S-V și centru
Unul umed în S și SE
- În SV și centru plouă foarte puțin și rar, favorizînd apariția marilor deșerturi ale Asiei
- între 50 și 200mm/an. Deșerturile centrale sunt în umbra pluviometrică a lanțurilor
montane Tian-Shan, Altai, Saian spre V și N și Karakorum și Himalaya în S
- În reg. ecuatoriale cad precipitații însemnate între 2500-3000mm/an
- În S și SE precipitațiile abundente sunt aduse de musonul de vara . Se declanșează în
mai , iar cele mai mari cantități cad în iunie, iulie, și august. Masele de aer umed nu
pot depăși bariera Himalaya și se descarsă pe versanții sudici , unde valorile de precip.
sunt de 3000mm/an
- În regiunile temperate centrale precipitațiile cad mai ales vara și sunt aduse de
vînturile de vest
- În N – zonele polare și subpolare sunt aride cu precipitații sub 250mm/an și cad mai
ales sub formă de ninsori
Tipurile de climă
Climat ecuatorial – Indonezia, Sri Lanka, pen. Malacca, Filipine, pen. Indochina
Zona este caldă tot timpul anului și primește ploi abundente aproape în fiecare zi
T. medie anuală 25-28º C
Cantitățile de precipitații – peste 2000mm/an
Umiditate ridicată 95%
Climat tropical cu două aspect.
Tropical uscat
- Tropical uscat ( deșertic) – S-V- Pen. Arabă , Iran și vestul Indiei. Este un
climat fierbinte cu ploi puține.
- Precipitațiile sunt între 40-250mm/an
Tropical umed – Asia de S, SE și E și este determinat de circulația maselor de
aer tropical ( musonii)
- Se deosebesc două anotimpuri : unul ploios ( vara – aprilie octombrie) și
unul secetos ( iarna- octombrie – aprilie)
- Precipitațiile vara sunt între 1500-2000mm/an
- Uneori deasupra Pacificului sau O. Indian se formează cicloni tropicali
însoțite de vînturi violente și precipitații abundente care provoacă pagube