Hidrografia este corelată cu clima și configurația reliefului
Se disting trei mari domenii hidrologiece: Areic – din regiunea deșertică, fără ape curgătoare Endoreic – din marile depresiuni centrale – nu se varsă în amările și oceanele înconjurătoare Exoreic- se varsă în mări și oceane Marile fluvii ale Asiei izvorăsc din munții din părțile centrale și se îndreaptă spre cele trei oceane învecinate În Asia nordică în bazinul O.Arctic se varsă trei mari fluvii Lena, Obi și Enisei - Au bazine hidrografice imense - Au lungimi mari și curg de la sud la nord - Debitul din lunile de vară este consistent datorită evaporației reduse și întreține o navigație activă - Alimentarea este mixtă plovio-nivală - Iarna îngheață de la vărsare spre izvoare iar dezghețul se propagă invers - Pe cursurile inferioare se produc inundații mai ales în C. Siberiei Occidentale Obi - Este al doilea fluviu al Asiei cu o lungime de 5410km(cu Irtîș) - Se varsă în Marea Kara - Străbate Cîmpia Siberiei de V, joasă ca altitudine și mlăștinoasă datorită pantelor reduse Enisei –locul III în Asia (5075km) - Se varsă în Marea Kara Lena(4400km) – Marea Laptev, printr-o d eltă Bazinul Pacificului – Asia de E și de SE - Udată de ploile musonice fluviile au debite mari vara - Huang He- fl.Galben Este fluviul cel mai încărcat de aluviuni(143kg/m³) - fiind în permanență tulbure de unde și numele de fl.Galben Pe cursul mijlociu străbate cea mai mare regiune de loess a lumii Podișul de Loess unde se încarcă cu aluviuni Izvorăște din pod.Tibet și are o lungime de 4845km Se varsă în Marea Galbenă - Chiang Jiang (Iantzi)– fl.Albastru Este cel mai mare fluviu al continentului asiatic, și locul III pe glob după Amazon și Nil Are o lungime de 6300km și 1.800.000 km² sup. Bazin. Hidro. Izvorăște din partea muntoasă central-estică a Pod.Tibet, traversează Marea Cîmpia Chineză și se varsă în Marea Chinei Orientale printr-un estuar de 200km și o deltă de 80.000km² Pentru protecția localităților și a terenurilor s-au contruit peste 54 de baraje și 2700km de diguri - Amur - Mekong (4500km)- cel mai mare rîu din Asia de SE Izvorăște din Podișul Tibet și se varsă în Marea Chinei de Sud, printr-o deltă – 70.000 km² Bazinul Indian - Gangele și Brahmaputra – formează la vărsare cea mai mare deltă din lume -82.000 km² Sunt cele mai importante fluvii ale Indiei Gangele- Lungimea este de 2700km și sup.bazinului 1.120.000km² Ambele izvorăsc din Himalaya și au direcții diferite ale cursurilor de apă , reușesc să se unească printr-o imensă deltă, vărsându-se în Golful Bengal Caracteristic pentru Gange și pentru Brahmaputra – transportă împreună o mare cantitate de aluviuni – până la 1mil. tone/zi În cursul mijlociu și inferior, debitele cresc foarte mult- pe seama ploilor musonice - Indus( 3180km)- se varsă în Marea Arabiei - Tigru și Eufrat- formează cel mai mare sistem fluviatil din partea de V a Asiei Tigrul(1900km)- izvorăște din m-ții Taurus( Turcia). Pătrunde în C.Mesopotamiei și înainte de vărsare cu 200km se unește cu Eufratul , împreună se numesc Shatt-al-Arab Eufratul (3000km) – se formează din unirea Eufratului de V(pod. Armeniei) cu Eufratul de E(masivul Ararat). Pe cursul Eufratului pe malul stâng se situază orașul antic Babilon Spre vestul continetului se îndreaptă două râuri care se varsă în Lacul Aral – Amu- Daria și Sâr-Daria - Amu-Daria Este cel mai mare râu din Asia Centrală din scurgerile ghețarilor Urevsk Străbate versanții Pamirului și se varsă în LaculAral printr-o deltă Regimul hidrologic se caracterizează prin ape mari în timpul verii datorităă topirii ghețarilor și a zăpezilor - Sâr-Daria(3020km) Se formează în depresiunea Fergana, din unirea a doi afluenți Narin și Karadoria cu obîrșii în m-ții Altai Se varsă în lacul Aral printr-o deltă - Cele două rîuri susțin d.p.d.v. hidro. Existența Lacului Aral care are o suprafață de 66.000km² , în caz contrar acesta ar seca Fluviile sunt complet valorificate pentru: - Irigații - Navigație - Producerea energiei electrice - Alimentarea cu apă potabilâ și industrială - Pescuit Posedă numeroase lacuri: - Tectonice – Baikal , Aral, Balhaș - Glaciare – Taimâr - Vulcanice – Toba din Sumatera - Carstice - Hidroenergetice - Relicte ( urme ale unor foste mări ) Caspică și Aral