CARPAŢII MERIDIONALI

- Reprezintă ramura cea mai impinătoare ca altitudine şi masivitateâ

- Prezintă foate multe înălţimi peste 2500m
- Aceste altitudini, masivitatea pronunţată şi peisajul de creste stîncoase şi căldări glaciare
din masivele înalte au determinat unii autori să-i denumescă ,,Alpii Transilvaniei,,
- Se desfăşoară de la V la E pe aproape 250km, iar de la N la S pe o distanţă cuprinsă între
50-70km
Limite
- E - valea Prahovei;
- V- culoarul Timiş - Cerna;
- S - subcarpaţii Getici;
- N - podişul Transilvaniei;
Altitudini şi geneză
- Altitudinea mare constituie o trăsătură de bază a C. Meridonali, deţinând supremaţia
vârfurilor înalte: vf. Omu(2505m), Moldoveanu (2544m), Negoiu (2535m), Viştea
Mare(2526m), Călţun( 2522m), Vînătoarea lui Buteanu (2507), Dara(2500m), Parângu
Mare (2519m, Peleaga(2509m). Au altidudinile cele mai mari din Carpați
- Sunt alcătuiți din roci dure – șisturi cristaline
- Răcirea climei din cuaternar a determinat apariţia gheţii pe culmile înalte care au fost
transformate în relief glaciar cu creste ascuţite. Au cel ami extins și spectaculos relief
glaciar
- Se împart în patru grupe:
 Bucegi – între Valea Prahovei și culoarul Rucăr – Bran
 Făgăraș – între culoarul Rucăr-Bran și Valea Oltului
 Parâng- între Valea Oltului și Valea Jiului
 Retezat – Godeanu- între valea Jiului și culoarul Timiș-Cerna