COMPETENŢE SPECIFICE

-săutilizeze corect termeni şi concepte din sfera geografiei fizice

-sa identifice corect localizarea unor fenomene
-să localizeze pe suporturi cartografice simple elemente reprezentate
 APELE CONTINENTALE
După poziţia în raport cu suprafaţa scoarţei terestre acestea sunt:
ape de suprafaţă
ape subterane
I. Apele continentale de suprafaţă cuprind:
ape curgătoare: râuri, fluvii
ape stătătoare : lacuri, bălţi, mlaştini
gheţari

a) Apele curgătoare
cuprind: pâraie, râuri şi fluvii
apa râurilor provine din: precipitaţii, izvoare, ape subterane, topirea
zăpezilor
Izvor: locul de formare al râului
Gura râului: locul de varsare
Cursul râului: cuprinde trei sectoare:
cursul superior, mijlociu şi
inferior
Confluenţa: locul unde un râu
debuşează în altul
Lungimea râului: distanţa dintre izvor şi
gura de vărsare
Cumpăna apelor : linia marilor înălţimi
care separă două
bazine hidrografice
vecine
Bazinul hidrografic: suprafaţa de pe
care un râu îşi
adună apele
IZVOR – locul de unde începe curgerea apei, punctul în care o apă
subterană iese la suprafață
CURSUL RÂULUI – drumul parcurs de râu de la izvor
până la vărsare
Amazon +Rio Negro
Afluent
Delta
Debitul râurilor: cantitatea de apă scursă într-o unitate de timp prin
albia râului într-o anumită secţiune a sa. Se exprimă în mc/s, l/h

Fluviul Lungimea Suprafata bazinului Debitul mediu

Km kmp mc/s

1.Amazon (America de Sud) 7.025 7.180.000 220.000

2.Nil (Africa) 6.670 2.870.000 2.600
6.300 1.807.000 34.000
3.Chang Jiang(Asia) 6.215 3.120.000 18.400
4.Mississippi (America de N.) 5.464 750.000 1.700
5.Huang He(Asia)
… 2.860 805.300 6.480
25.Dunarea(Europa)
 Variațiile debitului în cursul unui an (ape
mari, ape mici)
 Ecuatorial
 Subecuatorial
 Tropical uscat
 Subtropical
 Temperat oceanic
 Temperat continental
 Subpolar
 7
10
3
4

5
2
8

Fişă de lucru
Identificaţi principalele fluvii de pe continente
b) Apele stătătoare :
b.1 Lacurile: reprezintă mase de apă
acumulată într-o excavaţiune a scoarţei terestre
numită cuvetă lacustră

- după geneză cuvetei lacurile sunt de două

tipuri:
- naturale
- antropice
1. naturale:
- relicte (M. Caspică, L Aral) - resturi ale
unor foste mări
- tectonice, formate în rifturi
- (L. Tanganyika, L. Malawi, L. Aral);
- vulcanice, formate în craterele vulcanice
(L. Sf. Ana);
- glaciare (Marile Lacuri din America de
Nord, L. Bâlea);
- rezultate în urma acţiunii de dizolvare
datorată apei (pe calcar, pe sare);
- litorale, create prin acţiunea mării (lagune
– L. Razim şi L. Sinoe; limanuri – L. Taşaul
şi L. Mangalia);
- fluviale, formate prin acţiunea apelor
curgătoare (L. Roşu, L. Gorgova din Delta
Dunării);
2. antropice (formate prin acţiunea omului)
– hidrocentrale (amenajate pe râuri –
Dunăre, Argeş, Bistriţa, Olt, Siret etc.).
Lacuri relicte – Aral, Marea Caspică
Lacuri vulcanice
Lacul Sfânta Ana
L. Malawi

L. Tanganika
L. Baikal
L. Netis M. Țarcu Meridionali
Lacul Bâlea – M. Făgăraș
Lacuri glaciare de calota
L. Izvorul Muntelui
Lacul Rosu
L. Ursu - Sovata
 Lacuri antropice:
*lacuri hidroenergetice: amenajate în special pentru
obţinerea de energie electrică
*iazuri: construite pentru alimentarea localităţlior si
adăpatul vitelor
*heleştee: pentru piscicultură
 CELE MAI MARI LACURI DE PE GLOB

LACUL SUPRAFATA ADANCIMEA VOLUMUL

kmp MAXIMA(metri) kmc

Marea Caspica (Asia) 374.400 1.025 78.200

247.420 406 22.125
Marile Lacuri (America
69.000 92 2.700
de Nord)
64.000 68 1.020
Victoria (Africa) 32.900 1.435 18.900
Aral (Asia)!!!! 31.500 1.620 23.000
Tanganyika (Africa) 30.900 706 7.725

Baikal (Asia)
Malawi (Africa)
Bălţile: formaţiuni de apă stătătoare, cu adâncimi şi suprafeţe mai mici ca a
lacurilor.
Mlaştinile: locuri joase, cu exces de apă, datorită prezenţei aproape de suprafaţă
a stratului permeabil

geographicstuff.blogspot.com/2011/03/parcuri-...

Mlastina Everglades – Florida (SUA)

Gheţarii: reprezintă mase de gheaţă rezultate
în urma acumulărilor de zapadă în regiunile
polare şi alpine.

Exista două tipuri de gheţari:

- montani: care pot fi de circ, de vale,
compuşi
- continentali (calote glaciare): au grosimi
de peste 3.000 m
 en.wikipedia.org/wiki/Vatnajökull
Ghetarul Vatnajokull din Islanda – cu cea mai
mare suprafata (8.390 kmp)
 Calota antarctică

portal.tfm.ro/se-topeste-antarctica/

Calota groelandeză

www.intactnews.ro/mediu/clima/page-2.html
 Din calotele glaciare se desprind blocuri imense de gheata care
plutesc
pe oceane numite iceberguri

Imagine google

Iceberg groenlandez
II. Apele subterane: - reprezintă apele din interiorul
scoarţei terestre, care circulă în roci prin fisuri şi pori
sau se acumulează sub formă de straturi acvifere.
- există două categorii de ape
subterane:
* ape freatice
* ape de adâncime
- când o pânză freatică sau un strat acvifer de
adâncime sunt intersectate de o vale, apa ajunge la
suprafaţă. Locul de apariţie se numeşte izvor.

- Gheizerele sunt izvoare termale intermitente din

regiunile vulcanice. Se formează prin încălzirea
puternică a apei subterane aflate în vecinatatea magmei.
 Imagine google
GHEIZER
 BIBLIOGRAFIE:

en.wikipedia.org/wiki/Vatnajökull
http://portal.tfm.ro/se-topeste-antarctica/
www.inactnews.ro/mediu/clima/page-2html
http://geograficstuffblogspot.com/2011/03/parcuri
http://google