Apele continentale

Apele continentale cuprind:

a. apele subterane

b. apele de la suprafaṭă

c. apa din sol

Apele subterane:

 ape freatice – aflate între două strate permeabile (nisip, pietriş);

 ape de adâncime/captive – aflate între două state impermeabile(argilă).

Prin izvor se înṭelege locul apariṭiei la zi (la suprafaṭa terenului) a apei subterane.

Tipuri de izvoare:

1. izvoare intermitente cu apă rece = izbucuri (în regiunile calcaroase din Apuseni)

2. izvoare cu apă fierbinte (85⁰C) în regiunile cu activitate vulcanică = gheizere

ex:Islanda, Noua Zeelandă, SUA (Parcul Yellowstone), Pen Kamceatka etc.

3. izvoare hipertermale / magmatoase (au peste 45⁰C) –apele provin de pe liniile de falii de la

marea adâncime

ex. Karlovy Vary (Cehia), Budapesta, Baden Baden (Germania), Hakone Park (Japonia), Băile Felix

si 1 Mai etc.

4. izvoare minerale – atunci când conṭin diferite săruri, elemente chimice

ex.Carpaṭii Orientali au cele mai multe izvoare minerale din ṭara noastră (Borsec, Bilbor,

Tuşnad–carbogazoase). În judeṭul Sibiu sunt izvoare clorosodice la Oc.Sibiului.

 Obs. În regiunile deşertice (Sahara, Australia), cu ajutorul forajelor hidrogeologice, apele de

adâncime ajung la suprafaṭă.

Lacurile

Lacurile – sunt acumulari de apă în depresiuni ale scoarṭei terestre.

Originea cuvetei lacuste:

Lacuri tectonice – excavaṭiunea este formată de agenṭii interni, cum ar fi mişcarea plăcilor
tectonice,prăbuşiri etc.

Ex: L. Baikal (31.000 kmp, 1620 m), L.Tanganyka (33000 kmp, 1435 m)

Lacurile glaciare – au o largă răspândire în regiunile afectate de glaciaṭiune; depresiunile (cuvetele

lacuste) au fost create de gheṭari.

Ex1: Marile Lacuri Americane: L. Superior, L. Michigan etc.

Ex2:L.Bucura, L.Zănoaga, L.Bâlea

Lacuri antropice – sunt cele contruite de om (cu scop hidroenergetic)

Ex: Barajul de la Gura Raului / Cibin, L.Vidraru / Arges, Porṭile de Fier / Dunare, Assuan/ Nil.

Apele oceanice. Oceanele

 a. La Ecuator, temperatura poate sa depăşească 25⁰C, la poli, coboară sub 0⁰C, când
se formează banchiza.
Marea Roşie si Gf. Persic 35⁰C.
b. Salinitatea se referă la concentraṭia în săruri dizolvate şi variază de la Ecuator (35‰)
la poli (10‰)
Ex. Marea Moartă cu 325g/l la peste 150 m adâncime.

Tsunami- sunt valuri seismice, datorită subducṭiei plăcilor tectonice.

Mareele- sunt oscilaṭii ale nivelului oceanului (12 ore/24 ore/la 14 zile/27 zile) sub formă de
flux/reflux datorită atracṭiei exercitate de Lună şi Soare.

Ex.80m în largul oceanului, 19 m în Gf. Fundy/Canada/America de Nord

Ex. Marea Neagră 20 cm.

Curenṭii oceanici sunt deplasări ale unor mase considerabile de apă; pot fi reci sau calzi (p. 84).