PRECIZAȚI DENUMIREA LACURILOR DE

PE HARTĂ CU LITERE DE LA A LA V
TEMĂ
 DE DAT EXEMPLU DIN FIECARE TIP DE LAC DIN
ROMANIA.
 1Lacuri de munte
 1.1În cratere vulcanice……………….
 1.2În circuri glaciare……………………
 1.3În depresiuni carstice……………….
 1.4De baraj natural……………………..
 1.5De baraj artificial…………………..
 2Lacuri de luncă………………………
 3 Iazuri……………….
 4Lacuri heliotermice………………..
 5Limane
 5.1Limane fluviatile…………….
 5.2Limane maritime…………….
 6Lacuri în Delta Dunării…………..
Capitolul Hidrosfera
Gheţarii
Notați informațiile pe caiete și rețineți
 Zăpezile permanente
 Sunt acele zăpezi care se menţin de la an la an
(temperatura scăzută, dar şi grosimea mare
împiedicând topirea zăpezii);

 Se găsesc în regiunile polare şi în munţii înalţi;

 Altitudinea la care se află zăpezi permanente creşte

pe măsură ce ne apropiem de Ecuator.
 Formarea gheţarilor
 Se formează din zăpezile permanente;
 Ziua, zăpada de la suprafaţă se topeşte, apa
din topire se înfiltrează în zăpada, iar
noaptea îngheaţă;
 Iniţial se formează o gheaţă grăunţoasă
(firn), apoi în gheaţă sticloasă, compactă şi
transparenţă – gheţarul;
 Tipuri de gheţari
1. montani – se găsesc în munţi înalţi (Himalaya, Alpi, Pirinei,
Anzi, Kilimandjaro);
Se clasifică în:
a) gheţari de vale cu două părţi componente: circul glaciar şi
limba gheţarului; zona de acumulare a gheţii este o depresiune,
numită circ glaciar; surplusul de gheaţă iese din circul glaciar,
curge pe pantă, formând limba gheţarului; materialele erodate
de gheţari se numesc morene;
b) gheţari de circ; sunt de dimensiuni mai reduse;

2. continentali (de calotă) – acoperă continentul Antarctida şi

insula Groenlanda; calota are grosimi de 1 500 – 2 000 m.
Gheţar montan
Elementele unui gheţar
 Formarea aisbergurilor
 La ţărm, valurile lovesc şi sapă firide (scobituri) la baza calotei;

 Uneori din calotă se desprind blocuri imense, numite aisberguri

(iceberguri) sau munţi de gheaţă;

 Aisbergurile sunt purtate de curenţii oceanici reci, până la

latitudini temperate, unde se topesc;

 Sunt un mare pericol pentru navigaţie;

 Gheaţa marină poară denumirea de banchiză; datorită curenţilor

oceanici se sparge în sloiuri de gheaţă.
Gheţarii (continentali) de calotă
Formarea aisbergurilor
AISBERGURI

BANCHIZĂ
 Acţiunea gheţarilor
asupra scoarţei terestre
 Ca orice agent de modelare desfăşoară asupra scoarţei trei
acţiuni:
1. eroziune
2. transport
3. acumulare
 Prin eroziune, gheţarii montani creează circuri şi văi
glaciare;
a) Circurile glaciare – depresiuni de formă rotundă, în care se
acumulează de obicei apă, rezultând lacuri glaciare (ex.
Bâlea, din Făgăraş, Zănoaga şi Bucura din Retezat);
b) Valea glaciară – creată prin curgerea lentă a limbii
gheţarului;
Circ şi vale glaciară
Vale glaciară în Munţii Alpi
Formarea morenelor
 Evaluare

1. Unde sunt răspândesc zăpezile permanente?

2. Cum se formează un gheţar?

3. În câte categorii se împart gheţarii?

Caracterizaţi fiecare tip de gheţar.
Notați informațiile pe caiete și rețineți

Analiza şi interpretarea unor date hidrologice.

Hidrosfera şi societatea omenească. Hidrografia
orizontului local. Aplicaţii practice in orizontul local.
 Notați informațiile pe caiete și rețineți
Analiza şi interpretarea unor date hidrologice
Analiza datelor hidrologice este o metodă de
investigare a elementelor hidrosferei. În
investigare sunt vizate:
nivelurile apelor, debitele, vitezele de curgere,
temperatura, fenomenele de iarnă, proprietăţile
fizico-chimice.
 Notați informațiile pe caiete și rețineți

Nivelul apei râurilor se măsoară zilnic la orele standard (7 şi 17 – iarna şi 6 şi 18 –

 vara), cu mira hidrometrică şi limnigraful.
 
Viteza de curgere se măsoară cu morişca hidrometrică ori se determină cu
 flotori 
 
Măsurarea gheţii se realizează cu clupa de gheaţă.
 
 Debitul de aluviuni se măsoară cu sticla cu ajutaj  şi cu tahobatometrul

Cu ajutorul datelor obţinute se realizează o serie de tabele şi grafice (hidrografuri, grafice

ale debitelor medii multianuale ale râurilor, grafice ale nivelurilor medii lunare şi
multianuale ale râurilor ş.a.), utile atât cunoaşteriicaracteristicilor unităţilor hidrografice,
cât şi pentru valorificarea lor economică.
Activitate individuală
 
Exercițiul I:
 Analizează graficul alăturat şi precizează:
 1.Valoarea maximă a debitului lunar, precum și luna în care se produce.
………………………………………………………………………
2.Valoarea minimă a debitului lunar, precum și luna în care se produce.
………………………………………………………………………
3.O cauză a diferenței de debit între lunile extreme.
 
………………………………………………………………………
 Notați informațiile pe caiete și rețineți

Hidrosfera şi societatea omenească

Omul a folosit apa încă din cele mai vechi timpuri. Ea este indispensabilă
vieţii, iar pentru societatea umanăreprezintă resursa naturală fundamentală de
care depind aproape toate domeniile activităţii omeneşti

SARCINI DE LUCRU
1.Precizaţi 2 civilizaţii antice care s-au dezvoltat în preajma unor componente
ale hidrosferei.
2. Scrie patru modalităţi de utilizare a apei de către om.
3. Notează trei surse de poluare a apei.
Apele din orizontul local- enumerați 2 rauri și 5 lacuri din București
 Notați informațiile pe caiete și rețineți

Hidrografia orizontului local

 În orizontului local, hidrografia este reprezentată de apele subterane și de cele de
suprafață (curgătoare șistătătoare).

RFERITOR LA BUCUREȘTI, precizați

1.Resursa de apă potabilă.....................
2.2 Măsuri de protecţie a apelor.......................
3.3 Modalităţi de avertizare, 3 reguli de comportare şi 3 măsuri de
protecţie în cazul producerii de fenomene extreme în orizontul local
(viitură/revărsare/inundaţie, pod de gheaţă etc.).............................
TEMĂ

 În funcție de așezarea geografică a localității în care se află școala noastră,

realizați un poster , format A3 sau pe caiet,care să cuprindă:

 a) titlul (Hidrografia orizontului local: apele din regiunea localității ...........);
b) numele elevului, clasa și instituția de învățământ;
c) unitatea și subunitatea de relief în care se află localitatea;
 d) apele subterane:adâncimile la care se găsesc;caracteristicile lor(potabilitatea,
mineralizarea);modul de utilizare;
e)poziția geografică a localității pe o hartă a României,care să cuprindă rețeaua hidrografică a
țării (o hartă asemănătoare cu cea din modelul de pe următorul slide)
 f)apele curgătoare:numele;bazinul hidrografic din care face/fac parte (inclusiv schița
acestuia);locul de unde izvorăște;direcția de curgere;locul gurii de vărsare;afluenții;regimul de
scurgere;intervenții antropice asupra cursului (îndiguiri, canalizări, baraje);modul de utilizare.
g)apele stătătoare (bălțile și lacurile):numele; originea cuvetei lacustre;modalități de utilizare
Textul posterului va cuprinde imagini și o hartă concludentă- model cea de jos