PROCESE ȘI FENOMENE

GEOGRAFICE DE RISC..
Bantoș Andreea
 SECETA

• Seceta este o stare climatică extremă, caracterizată prin faptul că o anumită regiune suferă
din cauza lipsei necesarului de apă, însoţită frecvent de caniculă. Seceta poate fi clasificată
ca:

• Secetă meteorologică când domneşte o perioadă mai lungă de timp lipsa completă a
precipitaţiilor sau când precipitaţiile cad în cantităţi foarte mici.
• Secetă agricolă când există o cantitate insuficientă de apă necesară agriculturii (provenită din
precipitaţii sau ape freatice)
• Secetă hidrogeologică când scade substanţial nivelul pânzei de ape freatice (rezervorul de
apă subterană), nivelul apelor curgătoare şi al celor stătătoare.
• Secetele pot fi considerate cele mai complexe fenomene climatice, deoarece la declanşarea
lor participă mai mulţi factori şi anume: precipitaţiile atmosferice, rezerva de apă din sol
accesibilă plantei, umezeala şi temperatura aerului, evapotranspiraţia, viteza vîntului etc.,
aceştia fiind principalii parametri climatici care definesc starea timpului uscat sau secetos

• La aceştia se mai adaugă şi alţi factori care definesc caracteristicile suprafeţei active
(trăsăturile reliefului, solului, adîncimea pînzei freatice, gradul de acoperire cu vegetaţie
etc.), factori care definesc particularităţile fiziologice ale plantei (cum sunt soiul şi faza de
vegetaţie, gradul de rezistenţă la uscăciune), ca şi factori care evidenţiază influenţa
antropică asupra mediului (starea terenului şi agrotehnica folosită care pot facilita
epuizarea apei din sol).
 TEMPERATURI EXTREME
Temperaturile ridicate și valurile de căldură pot fi foarte dăunătoare pentru sănătatea D-voastră. Căldura are proprietatea de „a slăbi”
ființele umane, de a agrava bolile deja existente (cronice) și să favorizeze apariția diferitelor simptome mai mult sau mai puțin grave.
Căldura poate provoca înroșirea pielii, crampe musculare sau oboseală, dar și tulburări mai grave, precum insolația.
• Căldura afectează în primul rând:
• • bătrânii
• • femeile însărcinate
• • copii mici
• • oameni care lucrează în aer liber.
• În timpul valurilor de căldură, o creștere a mortalității se observă în principal la persoanele cu vârsta peste 75 de ani. Prin urmare, persoanele în
vîrstă care trăiesc singuri sunt cei care trebuie monitorizați cu cea mai mare atenție, zi de zi atunci când temperatura crește.
• Cum se pot pregăti persoanele în vârstă care trăiesc singure și rudele lor pentru valurile de căldură?
• • Aranjați contacte zilnice (de exemplu, apeluri telefonice sau vizite la vecin)
• • Asigurați rezervele de alimente și băuturi
• • Faceți o listă clar lizibilă a celor mai importante numere de telefon
 GRINDINA
• Grindina este o formă de precipitaţii, particulele de apă din atmosferă căzând pe suprafaţa
solului în formă de gheaţă. Se formează atunci când picăturile de ploaie traversează straturi
de aer cu temperaturi scăzute (sub 0 °C).
• Particulă de grindină cu diametrul de aproximativ 6 cm.
• Particulele de gheaţă au în general o formă neregulată, diametrul mediu fiind în general de 5
– 50 mm, dar putând fi mult mai mare în cazul furtunilor electrice. Particulele sunt formate
din gheaţă transparentă sau dintr-o alternanţă de staturi de gheaţă transparentă şi gheaţă
translucidă, grosimea straturilor fiind de cel puţin 1 mm. Cea mai grea grindină a avut 1
kilogram şi a căzut în anul 1986 în Gopalganj, Bangladesh.
• Grindina se produce mai ales în sezonul cald, fiind asociată cu averse, vânt şi descărcări
electrice. În România este mai frecventă în Bărăgan, Dobrogea şi sudul Moldovei şi este
întotdeauna provocată de nori cumulo-nimbus.
 EFECTELE GRINDINEI
• Prin acţiunea de izbire, grindina poate cauza prejudicii majore asupra culturilor agricole,
poate deteriora acoperişurile imobilelor sau caroseriile maşinilor. Sunt cunoscute cazuri în
care, din cauza dimensiunilor mari ale fragmentelor, au murit 300 de persoane în
Bangladesh. Pe teritoriul României, în data de 20 iunie 1997, în 2 localităţi din judeţul Dolj,
au murit 4 persoane. Martorii spun că dimensiunile unui fragment depăşeau mărimea unui
ou de struţ, stratul de grindină atingând atunci cca 50 cm. De asemenea, la 3 săptămâni după
vijelie, pe câmp încă mai erau iepuri morţi, iar în crâng nu se mai auzea ciripit de păsări.
Fragmente cu dimensiuni mari (cca 80 mm) au fost înregistrate şi în Comuna Rucăr la data
de 13 august 1999. Alte zone în care s-au înregistrat furtuni cu grindină mare sunt în: Brăila
(7 iunie 1880); Iaşi (4 august 1950); Bucureşti-Băneasa (18 iunie 1979); Oradea (31 iulie
1991), Dorohoi(4 mai 2019), Zalău (28 mai 2019).
 POLEI
• Poleiul este o depunere de gheaţă, transparentă sau opacă, ce se formează în urma îngheţării
picăturilor suprarăcite de ploaie sau burniţă, care cad pe suprafeţe cu temperaturi cuprinse
între 0,1 °C şi -1,0 °C. Depunerile de polei sunt deosebit de periculoase, provocând pagube
economiei: livezilor şi suprafeţelor forestiere. De asemenea, sub greutatea poleiului pot ceda
cablurile telefonice, electrice etc. Transportul rutier este şi el perturbat, iar uneori întrerupt,
din cauza stratului alunecos de pe carosabil, trotuare etc. Poleiul constituie un fenomen de
risc care constă în greutatea mare a depunerii, durată destul de lungă de menţinere a stratului
format, temperaturile negative care îl provoacă şi care acţionează asupra vegetaţiei.
 CHICIURA

• Chiciura sau promoroaca este o formă de precipitaţii produsă prin condensarea ceţii pe fulgi de zăpadă,
formând un bulgăre de chiciură sau acumulându-se pe ramurile copacilor, pe conductorii liniilor
electrice sau pe alte obiecte de pe sol. Ea constituie o masă cristalină albă, cu o structură fină. Apare prin
desublimarea vaporilor de apă sau prin îngheţarea picăturilor suprarăcite.

• Chiciura este o depunere solidă care se poate prezenta sub două forme, în funcţie de condiţiile de
geneză: chiciura cristalină şi granulară:[1]

• Chiciura cristalină este formată din cristale de gheaţă cu o structură foarte fină, depunându-se pe
ramurile arborilor, pe conductorii aerieni şi proeminenţele diferitelor obiecte, sub forma unui manşon
care se scutură uşor, prăfuindu-se. Chiciura cristalină se formează pe vreme calmă, temperaturi negative
şi prezenţa unor mase de aer umede, ceţoase. În aceste condiţii, cristalele de chiciură se formează prin
sublimarea directă a vaporilor de apă şi apoi, se depun pe diversele obiecte.
 INUNDAȚII
• Cantitatea, locaţia şi momentul în care apa ajunge la un canal de drenaj din precipitaţiile naturale şi în
rezervoarele controlate sau necontrolate determină debitul în locaţiile din aval. Unele precipitaţii se
evaporă, unele se percolează lent prin pământ, unele pot fi izolate temporar ca zăpadă sau gheaţă, iar
unele pot produce scurgerea rapidă de pe suprafeţe, inclusiv rocă, trotuar, acoperiş şi pământ saturat sau
îngheţat. Fracţia de precipitaţii incidente care ajung imediat la un canal de drenaj a fost observată de la
zero la ploaia uşoară pe un teren uscat, la nivel de până la 170 de procente pentru ploaia caldă pe zăpadă
acumulată.

• Majoritatea înregistrărilor de precipitaţii se bazează pe o adâncime măsurată a apei primite într-un

interval de timp fix. Frecvenţa unui prag de precipitaţii de interes poate fi determinată de numărul de
măsurători care depăşesc această valoare prag în intervalul total de timp pentru care sunt disponibile
observaţii. Punctele individuale de date sunt convertite în intensitate prin împărţirea fiecărei adâncimi
măsurate la perioada de timp dintre observaţii. Această intensitate va fi mai mică decât intensitatea reală
a vârfului dacă durata evenimentului de precipitaţii este mai mică decât intervalul de timp fix pentru care
sunt raportate măsurătorile. Condiţiile de precipitare convectivă (furtuni) au tendinţa de a produce
evenimente de furtună cu durată mai scurtă decât precipitaţiile orografice. Durata, intensitatea şi
frecvenţa evenimentelor de precipitaţii sunt importante pentru predicţia inundaţiilor. Scurtele precipitaţii
sunt mai importante pentru inundaţii în bazinele mici de drenaj.
 CRIVAȚ

• Vânt puternic și rece care suflă iarna în Moldova și în Câmpia Dunării dinspre Nord-Est,
aducând scăderi mari de temperatură.