FENOMENE meteorologice extreme

-impact asupra societatii-

Student: Serban (Dumitrescu) Elena-Iuliana

Master didactic,Geografie, An II
PRINCIPALELE FNOMENE EXTREME SI IMPACTUL ASUPRA SOCIETATII.

 INCALZIREA GLOBALA
 SECETA
 INUNDATIILE
 FURTUNI PUTERNICE
 CICLONII
 URAGANE
 TORNADE
 EFECTE
 SOLUTII POSIBILE
 CONCLUZII
INCALZIREA GLOBALA
 SECETA
 Seceta este caracterizată prin faptul că o anumită regiune suferă
din cauza lipsei necesarului de apă, însotită frecvent de caniculă.
Seceta poate fi clasificată ca:
 Secetă meteorologică când predomina o perioadă mai lungă de
timp lipsa completă a precipitațiilor sau când precipitațiile cad în
cantități foarte mici.
 Secetă agricolă când există o cantitate insuficientă de apă
necesară agriculturii (provenită din precipitații sau ape freatice).
 Secetă hidrogeologică când scade substanțial nivelul pânzei de
ape freatice (rezervorul de apă subterană), nivelul apelor
curgătoare si al celor stătătoare.
 INUNDATIILE

Cauze
 Cauza inundațiilor este revărsarea peste
maluri a apelor curgătoare sau a lacurilor.
Inundațiile pot avea loc în timpul viiturilor, în
urma ploilor torențiale, topirii bruste a
zăpezilor etc.
 Uneori, inundațiile au loc la gura râurilor de 
câmpie, în urma actiunii vânturilor care bat
dinspre mare, a cutremurelor de pământ
submarine etc.
Prevenire
 Se construiesc diguri, baraje, etc.
Inundațiile (numite irigatii) pot fi
provocate si în mod voit pentru a iriga
terenurile agricole.
 Tot intenționat se provoacă inundatii
în amonte de baraje, pentru a construi
lacuri de acumulare.

https://www.youtube.com/watch?v=f1ve_MRZdig
 FURTUNI PUTERNICE
 Furtuna este un fenomen meteorologic, care constă în ploaie și
descărcări electrice (fulgere și trăsnete), însoțite aproape
întotdeauna și de vânturi puternice, de peste 75 km/h. Pe oceane
se pot forma valuri de apă de până la 10 metri înălțime, care se
răstoarnă.
 Clasificarea furtunilor se face în următoarele trei categorii:
 Furtună monocelulară: este alcătuita dintr-o singură celulă
convectivă.
 Furtună multicelulară: este alcătuita din mai multe celule
convective.
 Furtună supercelulară: este o celulă convectivă foarte
dezvoltată, care în mod obligatoriu conține o structură centrală
rotativă, denumit mezociclon.
 CICLONII
 Ciclonul, o perturbație atmosferică cu presiune
scăzută și cu o circulație a aerului în jurul centrului
în sensul invers acelor de ceasornic în emisfera
nordică și în sensul acelor de ceasornic în emisfera
sudică.

 Este un vânt puternic cu deplasarea aerului în

spirală, însoțit de ploi torențiale și de descărcări
electrice, specifice regiunilor tropicale, din bazinul
Oceanului Indian, el fiind numit în aceste regiuni
și ciclon tropical sau taifun.
 Ciclonii tropicali se formează ca urmare a
activității convective semnificative Si sunt miez
cald.
 Mesociclonele se formează ca cicloni de miez cald
peste pamant si pot duce la formarea de tornade.
 URAGANE
 Uraganul este un ciclon tropical cu viteză mare de
deplasare, cu vânt de peste117,7 km/h, care se manifestă
în special în Marea Caraibelor, iar valurile pot ajunge la
16 m înălțime.

 Uraganul Katrina s-a format în timpul sezonului de

uragane din Atlantic și a cauzat distrugeri masive în
Statele Unite ale Americii, pe coasta Golfului Mexic.

 https://www.youtube.com/watch?v=HbJaMWw4-2Q
 TORNADE
 O tornadă sau tornado (din spaniolă tornar = a se întoarce) este un vânt
foarte puternic ce actionează pe un areal redus sub formă de vârtej de
aer, fiind frecvent pe teritoriul Americii de Nord, unde mai e numit și
twister.
 Vântul se rotește în atmosferă pe o axă verticală, fiind în corelație cu
mișcările de convectie a aerului; este însoțit de nori negri de furtună
(cumulus și cumulonimbus).
 Tromba vârtejului de aer se înaltă de la suprafața pământului până la
nivelul norilor.
 Tornadele se formează atunci când o cantitate imensă de aer cald
(ciclon) urcă și aerul rece (anticiclon) coboară; prin deplasare se
formează o pâlnie
 In tara noastra cele mai multe tornade se produc în luna mai, indeosebi
in zona de sud-est a României (Călărasi, Constanta,Ialomita), zone
apropiate de mare, unde apar frecvent conditii meteorologice favorabile.
 Efecte
 Pune in pericol industria energetica si lasa
oamenii fara curent electric  Cresterea cantitatii de gaz ce este stocata de
 Producatorii de petrol opresc productia a milioane ocean.
de barili, producand mari dezechilibre economice.  Reglarea climei, dar modificarea echilibrului
 Pierderi de vieti omenesti chimic al oceanelor.
 Distrugeri de locuinte si infrastructure  Creșterea nivelului mărilor
 Oceanele se incalesc  Topirea ghețarilor și a calotelor glaciare din
 Disparitia a numeroase specii de vietuitoare. Groenlanda și din Antarctica.
 Cresterea cantitatii de CO2 din atmosfera.  Afectarea ecosistemelor
 Afectează rezerva de apă potabilă
 Contaminarea solului
 SOLUTII POSIBILE

 Energie din surse regenerabile.  Noi tehnologii in industrie

 Conservarea apei  Cei trei "R" - Reduceti,

refolositi, reciclati!
 Construirea de bariere (diguri, ziduri)
 Mai putina caldura si mai putin
 Protejarea padurilor-folosirea eficienta aer conditionat.
 Ecologizarea transporturilor  Reducerea emisiilor de gaze
 Economisirea de energie poluante
 Impaduriri
 Cresterea spiritului civic
 CONCLUZII

Comunitatea științifică internațională a tras de mult timp

alarma în privința fenomenele meteorologice extreme, avertizând,
deseori cu exasperare în glas, că în lipsa unor măsuri drastice,
acestea vor deveni „noua normalitate”.

„Nu există vaccin împotriva

catastrofei climatice”.
 BIBLIOGRAFIE

 Apel H., Merz B., Thieken A.H., Quantification of uncertainties in flood risk assessments (Cuantificarea
incertitudinilor în evaluările riscului de inundaţii), International Journal of River Basin Management 6
 Bupeck P., De Moel H., Brouwer L.M., Aerts J.C.J.H., How reliable are projections of future flood
damage? (Cât de credibile sunt proiecțiile pentru viitoarele daune ale inundațiilor?) Natural Hazards Earth
System Sciences, 11 3293-3306 doi: 10.5194/nhess-11-3293-2011, 2011
 Winsemius H., Ward P., Flood risk profiles Europe – Central Asia region (Profilurile de risc de inundații în
regiunea Europa – Asia Centrală), raportul 1209814-000-ZWS-0002
 https://www.youtube.com/watch?v=f1ve_MRZdig
 https://www.youtube.com/watch?v=HbJaMWw4-2Q
 VA MULTUMESC
PENTRU ATENTIA ACORDATA!