Notiuni generale

Precipiitaiile atmosferice reprezint orice form de ap care cade din atmosfer

pe pmnt. Sunt produse finale ale condensarii si sublimarii vaporilor de apa,
constituind totalitatea particulelor de apa lichida si solida care cad din nori si
ationg suprafata Pamintului. Formele de precipitaii sunt : ploaia, zapada, lapovita,
grindina, ploaia ngheat, chiciura i virga. Precipitaiile sunt o component de
baz a circuitului apei n natur.
Precipitatiile iau nastere atunci cand picaturile ce formeaza norii ating diametrul de
0,1mm, capabile fiind astfel sa scape de sub influenta curentilor ascendenti.
Cresterea dimensiunii particulelor se face fie prin transformarea picaturilor
existente in nuclee de condensare, fie pe baza sarcinilor electrice ale picaturilor de
apa.

Geneza precipitatiilor
Condiiile principale de formare a precipitaiilor sunt: creterea picturilor i
cristalelor din nori,astfel ca ele s poat invinge rezistena aerului i fora curenilor
ascendeni, pentru a atinge suprafaa terestr. Creterea componentelor din nori
(care este cauza principal a genezei) se realizeaz prin trei procese: condensarea
sau sublimarea direct a vaporilor de ap pe particule noroase,contopirea
particulelor din nori (coalescen) igivraj (ciocnirea cristalelor deghea cu
picturile de ap suprarcit, care inghea i formeaz granule de ghea
(mzrichea, grindina). Acesta este un fenomen deosebit de periculos in
aeronautica. Viteza de cdere a particulelor depinde de mrimea lor i oscileaz
intre 0,3 m/s la o pictur de 0,1 mm diametru (in cazul burniei) pan la8,0 m/s la
o pictur cu diametrul de 5,0 mm (in adversa puternic de ploaie). Fulgii de
zpad au o cdere mult may mic, chiar in situaia unei adverse de zpad.Viteza
de cdere a particulelor de ap, ghea, grindin etc. este totdeauna mai mare cu cat
nivelul maxim de condensare al norilor este situat la mari inlimi, unde
temperatura scade mult sub 0c (exemplu norii Cumulonimbus).La latitudini
mijlocii (unde este situat i ara noastr), ploaia i zpada au o genez comun in
norii cu structur mixt, instabil (Nimbostratus i Cumulonimbus). In situaia in
care cristalele de ghea traverseaz, in cderea lor, un strat de aer cu o
temperatur pozitiv ei se topesc i ajung la sol sub form de ploaie. Cand
grosimea stratului de aer cu temperatur pozitiv este mai mic, fulgii de zpad se
topesc parial, se amestec cu ploaia ajungand la sol sub form de lapovi
(precipitaie mixt). In timpul iernii, in situaia unui strat de aer cu temperaturi
1

negative pe toat grosimea lui, cristalele de ghea formate in partea superioar a

norului se contopesc cu picturile suprarcite din partea central a coloanei de aer,
cresc in diametru i cad sub form de fulgi de zpad.
Zpada i ploaia se pot forma i in norii Altostratus, tot cu structur mixt,
ins puin dezvoltai pe vertical i, in consecin, precipitaiile sunt slabe
cantitativ,sub form de burni. In mod frecvent, vara, ploaia care cade din astfel
de nori se evapor pan a ajunge la sol, fenomenul fiind cunoscut sub denumirea
de virga.
Tot in norii cu structur mixt se formeaz i mzrichea moale i tare. Aceasta din
urm reprezint forma de trecere ctre grindin. Cele mai bune condiii de cretere
i formare a boabelor de grindin se gsesc in norii Cumulonimbus, unde grunele
de mzriche tare sunt purtate de mai multe ori de curenii ascendeni de aer,
foarte puternici, prin zona superioar a norului. Pe acestea se depun straturi
concentrice de ghea prin sublimare i coagulare, mrind diametrul acestora.
Greutatea i mrimea boabelor de grindin depind de fora i durata curenilor
convectivi din nor . Cu cat greutatea boabelor de grindin este mai mare, cu atat
viteza lor de cadere, dar si de distrugere, este mai mare, grindina fiind un fenomen
meteorologic de risc, cu efect mare de distrugere, si mai ales in agricultura.

Clasificarea precipitaiilor se face dup diferite criterii: starea de agregare,

genez, cantitatea de ap czut,durat i intensitate.
Clasificarea dup starea de agregare precipitaiile sunt:
1.lichide (ploaia, burnia),
2. solide (zpada,mzrichea, ploaia ingheat, grindina, acele de ghea)
3.mixte (lapovia).
Ploaia este format din picturi de ap cu dimensiuni ce variaz de la 0,5 mm la
5mm in diametru. Densitatea i diametrul picturilor de ploaie depind de tipul de
nori din care cad.

Burnia este o precipitaie alctuit din particule foarte fine de ap cu diametrul

sub 0,5 mm, cu densitate mare ce cade din norii stratiformi (Stratus i uneori
Stratocumulus).
Zpada este o precipitaie solid format din cristale fine de ghea ramificate sau
neramificate, a cror mrime depinde de condiiile de condensare i sublimare a
vaporilor de ap. Temperaturile negative nu prea sczute favorizeaz formarea
fulgilor de zpad, iar la cele foarte sczute fulgii nu se formeaz.
Mzrichea este o precipitaie solid sub form de granule mate, sframicioase cu
aspect de zpad (forma moale) sau sub form de grune de ghea sferice, parial
transparente cu un miez albicios opac(forma tare). Cand boabele de mzriche
moale au un diametru sub 1 mm, ea se transform in zpad grunoas i cade
iarna din norii stratiformi, i este un echivalent al burniei de toamn.
Ploaia ingheat este o precipitaie lichid care inghea inainte de a ajunge la
sol,trecand printr-un strat de aer cu temperatur negativ, in situaia inversiunilor
de temperatur.
Grindina este o precipitaie solid alctuit din granule de ghea de diferite
forme,cu diametre variabile, in funcie de condiiile de genez. Cade numai din
norii de tip Cumulonimbus i poate atinge un diametru incredibil intre 4 cm i 9,3
cm, ceamai mare granul de ghea msurat pan in prezent pe glob.
Acele de ghea sunt cristale de ghea foarte mici, sub form de solzi sau
bastonase. Se formeaz iarna i pot pluti mult timp in aer. Norii Cirrus, cei may
inali, sunt alctuii din cristale asemntoare.
3

Lapovia este o precipitaie mixt alctuit din picturi de ap i fulgi de zpad i

reprezint o faz intermediar in procesul de formare a ploii sau zpezii.
Clasificarea precipitaiilor dup genez
Dup formarea lor, precipitaiile sunt: convective, frontale i orografice.
Precipitaiile convective sunt cele care provin in urma proceselor de convecie
termic generate prin ascensiunea puternic a aerului inclzit la suprafaa terestr
(a oceanelor i continentelor). Sunt ploi locale cu caracter de avers, specifice
zonei ecuatoriale in tot cursul anului i zonelor temperate in anotimpul cald in
orele amiezii. Cad din norii cu mare dezvoltare vertical, Cumulus congestus i
Cumulonimbus.
Precipitaiile frontale sunt specifice sistemelor noroase care insoesc fronturile
atmosferice. Din norii frontului cald cad precipitaii de lung durat i bogate
cantitativ, care se produc inaintea liniei frontului, pe distane apreciabile. Frontul
rece este insoit de precipitaii care cad pe o zon ingust ins abundente cantitativ
i de scurt durat sub form de avers, acompaniate de oraje. Acest tip de
precipitaii mai sunt cunoscute i sub denumirea de ciclonale , deoarece sunt
specifice formaiunilor barice de presionare.
Precipitaiile orografice sunt determinate de ascensiunea rapid, forat a aerului
umed pe versanii munilor i dau cantiti mari sub form de averse insoite de
descrcri electrice. In zonele muntoase aflate perpendicular in calea maselor de
aer foarte umede venite de pe ocean, precipitaiile orografice insumeaz cele may
mari cantiti de ap de pe glob (ex. Himalaya, la poalele versantului sudic, in
climat musonic se inregistreaz polul ploilor Cerapundji, 12.000 mm anual).
Clasificarea dup cantitatea de ap i durat
Conform acestui criteriu, precipitaiile pot fi: de lung durat i abundente, de
lung durat i puin abundente, de scurt durat i abundente, de scurt durat
i puin abundente.
Precipitaiile de lung durat i abundente sunt caracteristice anotimpului de
toamn i in zonele montane inalte. Sunt cunoscute sub numele de ploi
mocneti i dureaz cel puin 6 ore, Cantitatea minim de ap pe care pot s o
dea este de 0,5 l/or. Sunt precipitaii ale frontului cald i cad din norii Altostratus
i Nimbostratus.

Precipitaiile de lung durat i puin abundente se numesc burnie

i sunt alctuite din picturi foarte fine de ap, mai frecvente in perioada rece a
anului.Cad, de obicei, din nori stratiformi.
Precipitaiile de scurt durat i abundente se numesc averse i sunt caracteristice
perioadei calde a anului. Cad din norii Cumulonimbus, incep i se sfaresc brusc,
sunt insoite de oraje i dau cantiti mari de ap.
Precipitaii de scurt durat i puin abundente se numesc bure de ploaie sau
fulguieli, in funcie de anotimp. Cad din norii de tip Stratus.
Regimul precipitaiilor
Precipitaiile atmosferice sunt elementul meteorologic cu cea mai mare
variabilitate neperiodic, determinat de o serie de cauze generale, dar mai ales
locale, de circulaie a aerului troposferic, i fizico-geografice. Ele prezint variaii
zilnice i anuale, care le imprim un anumit tip de regim pluviometric.
Deci,regimul precipitaiilor sau pluviometric reprezint totalitatea caracteristicilor
pe care le au precipitaiile in cursul unei zile i al unui an, in special distribuia lor
in timp. Regimul pluviometric este definit prin anumite mrimi.
Mrimile care caracterizeaz regimul pluviometric sunt:
cantitatea de precipitaii in mm strat de ap sau l/mp; zi cu precipitaii- pp 0,1
mm; intensitatea precipitaiilor ; cantitatea de precipitaii in unitatea de timp pe
unitatea de suprafa (l/mp/min.); cantitatea maxim czut in 24 ore; numrul
zilelor cu anumite cantiti de precipitaii ; frecvena zilelor cu anumite forme de
precipitaii. Zilele cu sau fr precipitaii se pot grupa in serii de zile consecutive i
pot reprezenta:
1. perioada ploioas = intervalul de timp in care a plouat in fiecare zi sau in
majoritatea zilelor.
2. perioada de uscciune= intervalul de cel puin 5 zile consecutive fr precipitai.
3. perioada secetoas = intervalul de cel puin 10 zile consecutive fr
precipitaii(aprilie-octombrie) i cel puin 14 zile consecutive (octombrie-martie).
Regimul pluviometric diurn
Variaia zilnic a cantitilor de precipitaii difer in funcie de suprafaa
activ(uscat sau ap), in funcie de care exist tipul pluviometric diurn continental
itipul pluviometric diurn maritimooceanic.
5

Tipul continental
prezint dou maxime: dimineaa (de radiaie) i dup amiaza (deconvecie). In
timpul verii maximul principal este cel de convecie, iar iarna, cel de radiaie. La
latitudinile temperate, unde exist o activitate ciclonic intens, aceast
variaie diurn a precipitaiilor poate fi perturbat i complicat de activitatea
sistemelor noroase ce insoesc fronturile atmosferice i de precipitaiile aferente
fiecrui tip de front atmosferic.
Tipul maritim-oceanic
prezint un maximum noaptea i un minimum ziua, stranslegate de modul diferit
de inclzire a suprafeei active. Noaptea apa este mai calddecat aerul, se dezvolt
convecia i condensarea vaporilor de ap, iar ziua apa estemai rece decat aerul i
predomin curenii descendeni de aer ce se opun convecieitermice.
Regimul pluviometric anual
Prezint, in principal, distribuia cantitativ a precipitaiilor in timpul unui
an subforma mediilor lunare i anuale pe perioade lungi de timp. Regimul
pluviometricanual depinde de circulaia general a aerului troposferic i de
condiiile localefizico-geografice.
Pe suprafaa globului se disting urmtoarele tipuri principale de regim
pluviometric:ecuatorial, subecuatorial, tropical, tropical deertic, tropical
musonic, mediteranean, temperat oceanic, temperat
musonic,temperat continental, polar continental, polar oceanic.
Tipul pluviometric ecuatorial aparine regiunilor situate in vecintatea ecuatorului
geografic, pan la latitudinea de 10.N i S. Este caracterizat prin precipitaii
abundente in tot cursul anului. Totui, se pot observa dou perioade maxime
la cele dou echinocii cand convecia termic este mai puternic. De asemenea, se
evideniaz i dou uoare minime imediat dup cele dou solstiii.
Tipul pluviometric subecuatorial cu precipitaii mai reduse cantitativ in comparaie
cu tipul ecuatorial. Apare chiar o perioad secetoas intre cele dou maxime
echinociale. Este un tip de regim care face tranziia de la cel ecuatorial ctre cel
tropical.
Tipul pluviometric tropical prezint o singur perioad ploioas de var, rezultat
prin contopirea celor dou echinociale din tipul ecuatorial i o perioad secetoas
care poate fi chiar de 6 luni.
6

Tipul pluviometric tropical deertic apare la latitudinile de 20- 30. N i S, cu o

scdere pronunat a cantitilor de precipitaii, sub 250 mm anual si o distribuie
temporal foarte neregulat.
Tipul pluviometric tropical musonic este asemntor celui tropical, maxima i
minima pluviometric fiind condiionat de musonul de var i, respectiv, de iarn.
Precipitaiile din anotimpul ploios pot atinge ins cantiti impresionante.
Tipul pluviometric mediteranean este specific bazinului Mrii Mediterane i se
caracterizeaz prin dou perioade total diferite in timpul anului: una ploioas iarna
i alta secetoas vara, determinate de activitatea ciclonic sau anticiclonic .
Tipul pluviometric temperat oceanic caracterizeaz arhipelagurile i insulele, dar i
regiunile vestice ale continentelor din zona de clim temperat. Predominante sunt
masele de aer umed oceanic transportate de vanturile predominante i activitatea
ciclonic intens. Precipitaiile sunt distribuite in tot cursul anului, cu un maximum
in lunile de toamn-iarn i cu un minimum vara, fr a aprea perioade secetoase.
Tipul pluviometric temperat musonic este specific latitudinilor mijlocii unde
predomin o circulaie musonic determinat de inclzirea diferit a uscatului i
apei i apariia unor diferene de presiune intre cele dou suprafee active care duc
la formarea musonilor. In lunile de var ale fiecrei emisfere acioneaz musonul
de var, oceanic, cu cantiti mari de precipitaii, iar in cele de iarn acioneaz
musonul continental care transport mase de aer cu umiditate sczut, musonul de
iarn, inregistrandu-se un minimum pluviometric. Este specific regiunilor esticeale
Asiei temperate.
Tipul pluviometric temperat continental este caracteristic interioarelor
continentelor, cu cantiti de precipitaii din ce in ce mai reduse cu cat deprtarea
de ocean este mai mare, cptand o anumit nuan de excesivitate. Se observ un
maximum pluviometric vara i un minimum iarna. Vara precipitaiile sunt, in
general, de natur convectiv, iar iarna se formeaz pe linia fronturilor atmosferice.
Intre tipurile de regim pluviometric oceanic i continental exist tipuri de tranziie.
Tipul pluviometric polar continental prezint cantiti anuale reduse, datorit
slabei activiti ciclonice, aprand totui, un maximum vara determinat de
creterea umiditii in acest anotimp.
Tipul pluviometric polar oceanic este specific Arcticei i Antarcticei i se
caracterizeaz prin cantiti de precipitaii mai mari decat in tipul continental
,maximul de iarn fiind in jurul valorii de 100 mm, iar minimul apare vara, sub
5mm.
7

Tipurile de precipitatii
Ceata este o precipitatie orizontala un complex de picaturi fine de apa, rezultat al
condensarii vaporilor in apropierea suprafetei terestre. Prezenta cetii reduce
vizibilitatea sub 1 km.
Conditiile de formare a cetii sunt: saturatia aerului cu vapori de apa si scaderea
temperaturii pana la atingerea punctului de roua. Saturatia se poate produce prin
evaporare sau prin racirea aerului. O influenta deosebita o are si vantul cu viteze de
pana la 2 3 m/s, care determina cresterea vitezei de evaporare.
Dimensiunea picaturilor de apa este de la cativa microni la 60 microni. La
temperaturi pozitive, diametrul este intre 10 30 microni, iar la temperaturi
negative sub 10 microni.
In functie de vizibilitatea orizontala se stabilesc patru tipuri de ceata:
- ceata slaba cu vizibilitate cuprinsa intre 500 si 1000 de metri;
- ceata moderata cu vizibilitate cuprinsa intre 200 si 500 de metri;
- ceata densa cu vizibilitate cuprinsa intre 50 si 200 de metri;
- ceata foarte densa cu vizibilitate mai mica de 50 de metri.
La ceata slaba, intr-un cm3 de aer sunt 10 picaturi de apa, pe cand la ceata foarte
densa sunt pana la 50 de picaturi de apa.
Din punct de vedere al genezei exista urmatoarele tipuri de ceata:
- ceata de radiatie apare datorita racirii nocturne a suprafetei terestre si a aerului
adiacent; se formeaza in conditii de calm si cer senin; se produce noaptea si dispare
odata cu rasaritul Soarelui; nu este persistenta si este caracteristica regimului
anticiclonic.
- ceata de evaporare ia nastere atunci cand o masa de aer rece se deplaseaza
peste o suprafata de apa cu temperatura mai ridicata; este caracteristica marilor
arctice; la latitudini medii, toamna si noaptea se formeaza deasupra lacurilor si
raurilor;
- ceata de advectie ia nastere la deplasarea unei mase de aer umed peste suprafete
mai reci sau mai calde; se formeaza mai ales de-a lungul litoralelor; este ceata cea
mai persistenta cu extindere mare pe verticala (pana la 600m). Poate sa apara la
orice ora din zi sau din noapte; ocupa suprafete mari si dispare greu.
- ceata de panta (ascendenta) ia nastere atunci cand aerul umed se deplaseaza dea lungul unei pante si se raceste; caracteristica acestui tip de ceata este ca se
mentine si la vanturi foarte puternice;
8

- ceturile frontale insotesc fronturile atmosferice, apar pe neasteptate, se

deplaseaza repede, dar nu sunt persistente; pot fi prefrontale, de-a lungul liniei
frontale sau postfrontale;
- pacla industriala (smog) se formeaza din vapori rezultati din procesele
industriale, ce se condenseaza pe pulberile iesite odata cu ei din furnale.
Frecventa ceturilor este mare la latitudini mari (in Oceanul Inghetat ajunge la 100
zile/an) si prezinta doua maxime, primavara si toamna. Ceata lipseste in zonele
tropicale (exceptand zonele de litoral).

Ploaie, Record pozitiv

Perioada Cantitate (mm)

1 minut

Locul

38 Barot, Guadeloupe

Anul

1970

1 or

401 Shangdi, China

1947

12 ore

1.144 Foc-Foc, Runion

1966

24 ore

1.825 Foc-Foc, Runion

1966

1 sptmn

5.003 Commerson, Runion 1980

1 lun

9.300 Cherrapunji, India

12 luni

26.461 Cherrapunji, India

07/1861

08/186007/1861

Ploaie, Record negativ

Perioada

Cantitate (mm)

Locul

14,4 ani (173 luni)

0 Arica, Chile

19 ani (228 luni)

0 Wadi Halfa, Sudan

Anul

10/190301/1918

Zpad

Semn convenional meteorologic pentru ninsoare

Zpada (numit i omt sau nea) este o form solid de precipitaie, care este
nimic altceva dect ap ngheat, aflat n stare cristalinconstnd dintr-o
multitudine de fulgi de zpad. Cderea precipitaiilor sub form de zpad se
10

numete ninsoare. Deoarece este compus din particule mici, zpada este
un material granular. Are o structur deschis i moale, cu o densitate sczut.
Supus unei presiuni, densitatea zpezii poate crete, aa cum se ntmpl de
exemplu n straturile inferioare ale unei cantiti mari de zpad.
Zpada se formeaz de obicei cnd vaporii de ap trec prin procesul
de depoziie nalt n atmosfer la temperaturi mai sczute de 0 C (sau 32 F).
Zpada reflect peste 90% dintre razele ultraviolete napoi n atmosfer. Din acest
motiv, persoanele expuse o perioad ndelungat la lumina reflectat de zpad
manifest un disconfort la nivelul ochilor (mncrimi, lcrimare intens etc.)
denumit oftalmie (orbirea zpezii).
Beneficii
Zpada este foarte benefic n agricultur. Stratul de omt protejeaz culturile de
temperaturile sczute ale iernii, iar topirea acestuia la nceputul primverii asigur
un nivel optim de ap.Ea ajuta la recoltele mult mai frumoase si bogate .Zpada
este foarte folositoare cand se dezgheata , fiindca asigura o mare parte de apa
pentru algricultura oamenilor!
Igluurile
Igluul definete, n limba de provenien, orice tip de cas, indiferent de materialul
folosit pentru construcia ei. Termenul provine dinlimba inuit i a fost preluat de
majoritatea populaiei cu sensul de cas din zpad/ghea.
Acest tip de construcie i proteja pe inuii de temperaturi care coborau constant
chiar i pn la 45 C.
Tunurile de zpad
Tunurile de zpad care creeaz zpada artificial au fost inventate n 1950 i au
nceput s fie utilizate pe scar larg n anii '70. Consumul mare de electricitate i
preul echipamentelor limiteaz folosirea lor pe scar larg, dei din ce n ce mai
multe staiuni montane se bazeaz pe aceste utilaje pentru a-i mulumi clienii i a
prelungi sezonul de iarn.

List de ri n care
ninge

La sau sub 1000 de

metri peste nivelul
mrii
11

Europa

Albania
Andorra
Austria
Belarus
Belgia
BosniaHeregovina
Bulgaria
Croaia
Cipru
Republica Ceh
Danemarca
Elveia
Estonia
Finlanda
Frana
Georgia
Germania
Grecia
Ungaria
Islanda
Irlanda
Italia
Letonia
Liechtenstein
Lituania
Luxembourg
Macedonia
Muntenegru
Norvegia
Olanda

Polonia
Portugalia
Regatul Unit
Republica Moldova
Romnia
Rusia
San Marino
Serbia
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia
Ucraina

Asia

America de Nord

ri n care ninge n
munii nali
12

Canada
Statele Unite ale
Americii

America de Sud

Afganistan
Arabia
Saudita Partea de
Nord
Armenia
Azerbaidjan
China
Cisiordania
Georgia
Irak
Iran
India
Israel
Iordania
Japonia
Kazahstan
Coreea de Nord
Coreea de Sud
Pakistan

Palestina
Mongolia
Rusia
Tadjikistan
Turcia
Turkmenistan
Uzbekistan

Argentina
Chile

Oceania

Australia
Noua Zeeland

Antarctida

Antarctida

Africa
Tarile din Nordul
Africii

Egipt
Maroc
Algeria
Tunisia
Libia

Europa

Malta

Asia

Arabia Saudit

Bhutan
India
Indonezia
Irak
Israel
Libia
Yemen

Myanmar
Nepal
Siria
Taiwan
Vietnam

America de Sud

Columbia
Peru
Ecuador
Bolivia
Venezuela
Brazilia

Africa

Egipt
Lesotho
Rwanda
Madagascar
Etiopia
Africa de Sud
Maroc
Kenya
Tanzania

Chiciur

Chiciur pe copaci n Szczeliniec Wielki, Polonia

Chiciura sau promoroaca este o form de precipitaii produs prin

condensarea ceii pe fulgi de zpad formnd un bulgre de chiciur sau
acumulndu-se pe ramurile copacilor, pe conductorii liniilor electrice sau pe alte
obiecte de pe sol. Ea constituie o mas cristalin alb, cu o structur fin. Apare
prin desublimarea vaporilor de ap sau prin nghearea picturilor suprarcite.

Brum
13

Bruma este format prin procesul de condensare i ulterior de ngheare a

vaporilor de ap care iau natere la suprafaa solului. Ea se formeaz de fapt n loc
de rou n sezonul rece, cnd temperatura a atins punctul de nghe, iar cristalele
mici de ghea nu sunt bune conductoare de cldur.
Conform noilor cercetri, bruma care se poate forma prin nclzirea timpului ntre
momentele depunerii straturilor de zpad, va face ca acestea s alunece unul peste
altul, mrind pericolul formrii avalanelor.
Condiii de formare
Pe teritoriul tarii noastre, bruma este generat de numeroase situaii sinoptice tipice
care se caracterizeaz prin invazii de aer rece polar, subpolar sau arctic, care se
produce att iarna, ct itoamna trzie sau primvara. Timpul senin influeneaz
foarte mult apariia brumei, deoarece intensific procesul de radiaie nocturn,
determinnd astfel scderea temperaturii aerului i solului sub 0 C.
Cele mai frecvente cazuri de brum se semnaleaz n condiiile n care temperatura
aerului la nlimeade 2 metri este de -2 sau -3 C, dei pot exista i cazuri n care
bruma apare la o temperatur de 2-3 C.
n condiiile unei umiditi relative a aerului mai mare de 80%, bruma se produce
la temperaturi negative ale suprafeei solului, apropiate de 0 C. De asemenea, se
poate forma i n condiiile unei umiditii relativ sczute, dar temperatura trebuie
s fie cu mult sub 0 C. De exemplu, la o umiditate a aerului de 50%, temperatura
suprafeei solului trebuie s fie de -10 pn la 0 C pentru ca bruma s se formeze.
Ca i condiii geografice, bruma se formeaz, de obicei, pe fundul depresiunilor, al
culoarelor i al vilor montane, unde aerul rece se acumuleaz i persist mai mult
timp, favoriznd dezvoltarea inversiunilor termice.
Bibliografie[modificare | modificare surs]

Topor N., Anii ploioi i secetoi, C.S.A., I.M., Bucureti, 1964

tea D. i Colab, Dicionar meteorologic, C.S.A., Institutul meteorologic,
Bucureti, 1965
14

Octavian Bogdan, Fenomene climatice de iarn i de var, Editura tiinific i

Enciclopedic, Bucureti, 1978, pp. 3241

Lapovi

Semn convenional meteorologic pentru lapovi

Lapovia este o form de precipitaii. Lapovia reprezint zpada care s-a topit
parial pe parcursul cderii sale spre sol, aerul din jur fiind suficient de cald pentru
a topi o parte din zpad, dar nu suficient de cald pentru a o topi n ntregime astfel
nct s produc ploaie. Astfel, lapovia reprezint un amestec (o simultaneitate) de
ploaie i ninsoare.
n general, n condiiile de formare a lapoviei, temperatura solului este peste
temperatura de nghe i, drept urmare, lapovia nu are o tendin de a se acumula
pe sol. Totui, n situaiile n care temperatura solului este sub cea de nghe,
lapovia poate forma straturi de ghea invizibil pe suprafaa solului,
numite ghea neagr. Acelai fenomen se produce dac ploaia nghea la
contactul cu solul[1].
Referine
1. ^ Mica Enciclopedie Agricol, 1988.

15

Polei

Poleiul este o depunere de ghea, transparent sau opac, ce se formeaz n urma

ngherii picturilor suprarcite de ploaie sau burni, care cad pe suprafee cu
temperaturi cuprinse ntre 0,1 C i -1,0 C. Depunerile de polei sunt deosebit de
periculoase, provocnd pagube economiei: livezilor i suprafeelor forestiere. De
asemenea, sub greutatea poleiului pot ceda cablurile telefonice, electrice etc.
Transportul rutier este i el perturbat, iar uneori ntrerupt din cauza stratului
alunecos de pe carosabil, trotuare etc.

Viscol

Viscolul este un vnt puternic nsoit de spulberarea zpezii i de transportul

acesteia deasupra suprafaei pmntului.
Viscolul este o furtun sever caracterizat prin temperaturi sczute, vnturi
puternice, i ninsori abundente. Cele mai multe viscole sunt n regiunea canadian

16

(i rus). Prin definiie, diferena dintre un viscol i o furtun de zpad este

puterea vntului.
n cele mai frecvente situaii, viscolele sunt nsoite de ninsori abundente care
reduc foarte mult vizibilitatea. Viscolele devin hazardenaturale atunci cnd prin
efectele datorate vnturilor puternice, spulberrii zpezii i acumulrii acesteia sub
forma de troiene produc pagube materiale importante i pierderi de viei omeneti.
Viscolele perturb traficul rutier, feroviar i aerian, adeseori acestea fiind
ntrerupte pentru diferite perioade. Vnturile puternice produc dezrdcinri
de arbori i ntreruperi ale livrrilor de curent electric i ale aprovizionrii
populaiei. Localitile pot s rmn blocate pentru mai multe zile, drumurile de
acces fiind nchise. Teritoriile din zonele temperate, subpolare i polare sunt
expuse, n fiecare iarn, viscolelor puternice, care produc perturbri majore ale
activitilor umane.
nghe

ngheul, nghearea, este un fenomen natural care se manifest cu

o temperatur mai joas de zero grade, fenomen de trecere a apei n stare
de ghea. Congelarea este procesul de ngheare a soluiilor apoase i a soluiilor
albuminoase dintr-un corp prin coborrea artificial a temperaturii n vederea
conservrii mai ndelungate a unor produse alimentare. Fenomenul de nghe n
zonele de clim temperat, are loc de regul n anotimurile reci de toamn trzie
i iarn. Aici se poate aminti i gerul, frigul mare, care apare n toiul iernii,
manifestndu-se cu temperaturi foarte sczute. n regiunile cu clim rece, ca cele
din Siberia de nord, solul este ngheat tot timpul anului (permafrost). Zonele cele
mai reci ale globului sunt regiunile polare, unde nici n lunile de var, temperatura
nu urc peste 10 C.

17

nzpezire

nzpezirea reprezint o ngrmdire a unei cantiti mari de zpad, n general

prin aciunea vntului pe o cale de comunicaie terestr, pe un teren etc.
nzpezirile pot fi evitate prin aezarea de parazpezi n dreptul punctelor celor mai
expuse.

18