Sunteți pe pagina 1din 44

NEBULOZITATEA SI

PRECIPITATIILE
ATMOSFERICE

Trutescu MariusNicolae
Grupa 111

Precipitatiile atmosferice
Precipitatiileatmosfericesuntprodusefin
aleale condensarii si sublimarii
vaporilorde apa,constituind totalitatea
particulelor de apa lichida si solida ce cad
din nori si ating suprafata terestra.
Pot fi sub forma de:ploaie,zpad,
lapovi, burni, mzriche,grindina,etc.
mpreuna cu depunerile pe suprafaa
terestr(roua, bruma,chiciura, poleiul
etc.)alctuiesc hidrometeorii.

FORME I TIPURI DE PRECIPITAII


Precipitaiile atmosferice sunt clasificate dupa mai multe
criteri:
a) dup modul in care au luat natere (geneza):
- convective;
- frontale;
- orografice.
b) dup modul de manifestare:
- precipitaii continuie;
- averse- precipitaii cu durat redus si intensitate mare;
- burni.
c) dup starea de agregare:
- lichide: ploaia, burnia ;
- solide :ninsoare, grindin, mazriche ;
- sub ambele forme in acelasi timp (mixte): lapovita

d) dup forma de precipitare:


- ploaia este o precipitaie atmosferic sub form de
picaturi de ap provenite din condensarea vaporilor din
atmosfer. ,picaturile de ap variaz de la 0,5 la 5mm;
- burnia picaturi de ap de dimensiuni mai mici de
0,5mm care cad din cea sau nori stratiformi;
- lapovia. este zapada care s-a topit parial pe parcursul
cderii ei spre sol, aerul din jur fiind suficient de cald
pentru a topi o parte din zapad dar nu suficient de cald
pentru a o topi in intregime astfel nct s produc ploaie;
- ninsoarea precipitaie solid alctuit din cristale fine de
ghea;
- mzrichea precipitaie solid sub form de mici granule
sferice sau conice;
- grindina precipitaie alcatuit din granule,sfere sau
fragmente de ghea cu dimensiuni de pna la 5 cm si
izolat chiar mai mari care insoesc adverse de ploaie.

GENEZA PRECIPITAIILOR
Formarea produselor de precipitare este legat de creterea
picaturilor de ap sau a celor in stare solid pana la o greutate
suficient ca s poat invinge rezistena indus de frecarea cu
aerul sau curenii ascendeni
Factori genetici:
a) Condensarea-procesul de baz in geneza precipitaiilor
care,ns nu poate singur s realizeze creterea
continua,progresiv i suficient de rapid a particulelor mici de
ap i transformarea lor in precipitaii;
b) Mecanismul Bergeron-Findeisen (mecanismul de distilare)-se
realizeaz prin creterea cristalelor de ghea prin sublimare in
nori alctuii att in picaturi de ap supra racite ct i din ace
de ghea,adic sisteme coloidale instabile;const in transferu
de vapori de ap,de pe picaturile de ap pe particulele de
ghea care se transform treptat in cristale de zapad care
uneori se topesc si se transform in picaturi de ploaie pan la
contactul cu solul;

c) Coagularea care const in fuzionarea picaturilor de ap ca


urmare a ciocnirii acestora prin;
- cadere libere gravitaional i ciocnirea picturilor;
- procesul cel mai important care asigur cresterea picaturilor
de ap dupa condensare.
- captura de siaj este un proces asociat cderii gravitaionale
i const in fuzionarea unor picturi de greutate
asemanatoare;
- picatura aflat mai jos creaz un spaiu aerodinamic cu
densitate mai mic in spatele ei crend condii prielnice de
captare pentru o picatur care o urmeaz in imediata
vecinatate;
- atracie electric in nori Cumulonimbus acolo unde curenii
puternici favorizeaz separarea picaturilor cu sarcini electrice
contrare crescnd astfel posibilitatea de ciocnire si fuzionare
comparative cu picaturile neuter;
- micarea browniana;
- micare turbulent-miscarile ascendente si descendente
maresc probabilitatea ciocnirii picturi.

Ce este burnita ?
Ceata este insotita adesea de ploaie
marunta si deasa ce duce la formarea
burnitei. Burnita este formata din picaturi
fine de apa, care par a pluti in aer.

Ce este roua ?
Roua se formeaza n noptile de vara
cnd peste suprafata racita a Pamntului
se deplaseaza o masa umeda de aer.

Ce este bruma ?
Bruma se realizeaza n aceleasi
conditii ca si roua. Temperatura aerului si
a suprafetei trebuie sa fie negativa, spre
deosebire de roua.

Ce este zapada ?
Iarna cand este frig picaturile de apa
se transforma in cristale de gheata, care
se lipesc intre ele si formeaza fulgi de
zapada.

Ce este grindina ?
Uneori vara picaturile de ploaie trec in
caderea lor prin straturi foarte reci de aer.
Atunci ele se transforma in boabe de
gheata numite grindina.

Ce este mazarichea ?
Mazarichea este o forma de
precipitatie solida care cade sub forma de
graunte de gheata aprope sferici al caror
diametru nu depaseste 5 mm.

Ce este chiciura?
Chiciuraeste o form de precipitatiiprodus prin
condensareacetiipe fulgi de zpad formnd un bulgre
de chiciur sau acumlndu-se pe ramurile copacilor, pe
conductorii liniile electrice sau pe alte obiecte de pe sol.Ea
constituie o masa cristalina alba.cu o structura fina.Apare
prin sublimarea vaporilor de apa sau prin inghetarea
picaturilor supraracite.Mai este numit promoroaca.

Regimul precipitatiilor
Precipitatiileprezintavariatiizilnicesianuale,
careleimprima un anumit tip de regim pluviometric.
Astfel,regimul
pluviometric
reprezinta
totalitatea
caracteristicilor pe care le au precipitatiile in cursul unei
zile si al unui an,in special distributia lor intimp.
Regimul precipitatiilor este definit prin anumite marimi:
-cantitatea de precipitatii;
-zi cu precipitatii;
-intensitatea precipitatiilor;
-cantitatea maxima cazuta in 24 de ore;
-nr zilelor cu anumite cantitati de precipitatii;
-frecventa zilelor cu anumite cantitati de precipitatii.

Instrumente cu citire directa pentru


determinarea catitatii precipitatiilor
Din aceasta categorie fac parte toate
tipurile de pluviometre utilizate in reteaua
de statii meteorologice. Ele nu sunt
prevazute cu mecanism de inregistrare
automat, din care cauza atat determinarea
cat si inscrierea in registru a valorilor
determinate se realizeaza de catre
observator. Statiile meteorologice romanesti
sunt dotate cu pluviometre de tip I.M. si
Tretiakov. Cele aglometeorologice dispun in
plus si de pluviometre de camp Davitaia.

Pluviometrul de tip I.M.


Este un instrument simplu alcatuit din trei parti mari si
anume: receptorul sau corpul pluviometrului, colectorul si
dispozitivul pentru zapada. La acestea se adauga accesorii:
eprubeta cilindrica de sticla si capacul pluviometrului.
Pluvimetrul tip I.M. se instaleaza in partea de mijloc a
platformei meteorologice pe aceeasi linie cu pluviometrul
tretiakov si pluviograful. Asa cum s-a aratat el este compus
din doua receptoare, care se fixeaza solid pe laturile de est
si vest ale unui stalp vertical de lemn cu sectiunea patrata.
Aceasta se planteaza in sol la adancimea de cel putin 60
cm. Partea ramasa afara trebuie sa masoare 145 cm, astfel
incat cele doua suporturi metalice fixate cu suruburi pe
laturile de est si de vest ale stalpului sa sustina corpurile
pluviometrelor cu suprafetele receptoare la inaltimea de
150 cm.

Pluviometrul tip Tretiakov


Se compune dintr-un corp pluviometric, un ecran protector si un
trepied sau stalp de sustinere. La acestea se adauga, ca si in cazul
pluviometrului de tip I.M., eprubeta de sticla necesara pentru
masurarea cantitatilor de apa colectate.
Corpul pluviometric este un vas cilindric confectionat din tabla de
zinc si terminat la extremitatea superioara printr-un inel de bronz cu
muchia ascutita. Inalt de 40 cm, vasul cilindric are diametrul de 159,5
mm si suprafata receptoare de 200 cm.
Capacul pluviometrului se aseamana cu cel al pluviometrului de tip
I.M. si serveste in acelasi scop, dat fiind ca si pluviometrul Tretiokov
dispune de doua vase cilindrice care se schimba intre ele dupa
fiecare obseravtie.
Ecranul de protectie este alcatuit din 16 lamele metalice taiate in
forma de trapeze echilaterale.
Stalpul sau trepiedul pluviometrului are sectiunea circulara si capatul
superior taiat orizontal, deoarece vasul pluviometric nu se suspenda
de suporturi fixate lateral, ci se instaleaza in pozitie verticala, chiar la
capatul stalpului.

Efectuarea observatiilor
Determinarea cantitatilor de apa provenite din precipitatii se face la
orele 07 si 19 timp local, in toate zilele cand fenomenul respectiv s-a
produs. Colectorul pluviometrului I.M. se controleaza, iar vasul
pluviometrului Tretiakov se schimba la orele de observatii, chiar daca
in ziua respectiva nu au cazut precipitatii,
Daca precipitatiile cazute sunt solide pluviometrul care a fost de
serviciu se duce cu totul intr-una din incaperile statiei, unde se lasa
acoperit pana cand zapada sau grindina sau mazarichea aflata in el
se topeste lent la temperatura camerei. Apa rezultata se masoara
apoi cu eprubeta pluviometrica, avandu-se in vedere ca aceasta sa
fie asezata pe o suprafata perfect orizontala, iar raza vizuala pornind
din ochiul observatorului sa se afle la acelasi nivel cu suprafata
lichidului.
Daca precipitatiile din pluviometru sunt solide, el se acopera cu
capacul si se lasa intr-o camera incalzita pana cand acestea se
topesc. Apa rezultata din topire se masoara apoi cu eprubeta
gradata.

In situatiile sinoptice cu roua abundenta sau ceata


densa, pe fundul pluviometrelor pot fi gasite
cantitati mici de apa, care se masoara ca si
precipitatiile atmosferice mentionate, pentru a fi
incluse apoi in sumele decadice, lunare si anuale
respective. Apa provenita din roua si ceata intra si
in calculul numarului de zile cu precipitatii, dar
se exclude in cazul calcularii numarului de zile cu
ploaie sau ninsoare.
Daca determinarea normala imediat urmatoare
este tot fractionata(ex:9,4+4,8=14,2), atunci in
rubrica Precipitatii de la ora respectiva se face o
insumare desfasurata dupa cum
urmeaza(9,2+9,8+4,5)+(9,4+4,8)=37,7. Totodata,
in rubrica observatii se noteaza:precipitatiile au
fost masurate suplimentar la ora h

Pluviograful model rusesc


n alctuirea sa intr un receptor, un colector i nregistratorul.
Receptorul este un vas cilindric de metal, care se termin la
partea inferioar cu o plnie, prin care precipitaiile sunt
canalizate spre colector. n partea interioar a colectorului se
gsete un recipient cilindric, care plutete deasupra coloanei
de ap i care se ridic pe msur ce nivelul apei crete
deasupra coloanei de ap i care se ridic pe msur ce
nivelul apei crete. Aceast micare antreneaz i prghia
peniei inscriptoare.
n cazul precipitaiilor lichide continue, cnd nivelul apei
acumulate crete nencetat, penia va nscrie ntre valorile 0 i
10 ale pluviogramei o linie ascendent, mai mult sau mai
puin nclinat, n funcie de intensitatea ploii.
Pluviograma este divizat pe vertical prin linii ce marcheaz
cantitatea de ap ntre limitele de 0-10 mm, iar pe orizontal
prin linii care indic timpul n ore i minute.
nregistratorul este reprezentat de un tambur cu un
diametru mai mare, pe care se fixeaz diagrama de
precipitatii numita pluviograma.

Aparate speciale pentru


masurarea precipitatiilor
In aceasta categorie se include
pluviometrul totalizator cu contor si
pluviometrul automat cu transmisie prin
telefon, aparate de constructie recenta a
caror utilizare nu este inca frecventa in
reteaua de statii meteorologice.

Determinarea asupra stratului


de zapada
Stratul de zapada este fenomen caracteristic
zonelor reci si temperate ale globului terestru.
In zonele intertropicale el apare numai pe
muntii inalti.
Grosimea si duritatea lui se afla in raport direct
proportional cu latitudinea si altitudinea locului.
Repartitia geografica, grosimea, densitatea,
durata si modul de topire a stratului de zapada
prezinta o insemnatate deosebita pentru
diferite ramuri ale activitatii umane si mai ales
pentru

Determinarea gradului de acoperire cu strat de zapada a imprejurimilor statiei si a caracterului asezarii acestuia

Se efectueaza zilnic la observatia climatologica de la


ora 07 sau putin mai tarziu, cand lumina zilei devine
suficienta. Punctul ales pentru observatii trebuie sa
permita o buna vizibilitate asupra imprejurimilor statiei
si sa ramana intotdeauna acelasi.
Ambele determinari sunt vizuale.
Caracterul asezarii stratului de zapada se apreciaza
prin cinci calificative distincte:
1) uniforma (fara troiene);
2) mederat neuniforme cu sau fara suprafete dezgolite;
3) foarte neuniforme cu sa fara suprafete dezgolite;
4) cu pete de sol, fara zapada(datorita topirii zapezii);
5)zapada numai pe alocuri

NEBULOZITATEA

Unitatea de masura pentru


nebulozitate este octa.

Determinarea nebulozitatii

Ceilometru

Proiectorul de ori pentru timp de


noapte

Nefroscopul


Determinarea inaltimii
bazei norilor
Ceilometrul
Este o instalatie moderna cu ajutorul careia se poate determina inaltimea bazei
norilor intre 30 si 3000 m. El functioneaza pe principiul masurarii timpului in care
un impuls luminos produs de un dispozitiv emitaror,ajunge pana la baza norului si
se intoarce la un dispozitiv receptor.

Alcatuire:
-Emitatorul:este alcatuit dintr-o lampa cu electrozii de Wolfram,instalata in focarul
unei oglinzi parabolice cu axul percet vertical si distanta focala de 350 mm.
-Receptorul:se compune dintr-o oglinda parabolica receptoare in focarul careia se
gaseste o celula fotoelectrica .Primind impulsul luminos reflectat de nor,oglinda il
dirijeaza catre celula fotoelectrica,iar acesta il transforma instantaneu in impuls
electric.
-Indicatorul : este un oscilograf catodic de impulsuri,asemanator celor utilizate la
instalatiile radar.El cuprinde un amplificator cu circuite de retinere la intrare,un
generator de baleinaj,un indicator ,un generator de inalta tensiune si o sursa de
alimentare cu energie electrica.

Emitatorul si receptorul se instaleaza pe un loc plat la 10 m departe unul de


altul.Indicatorul se instaleaza intr-un adapost situate intre emitator si receptor la o
distanta de 12 m,astfel incat cele 3 ansambluri sa formeze un triunghi.

Observaii asupra norilor


Norul reprezint produsul primar al condensrii sau sublimrii vaporilor de
ap, alctuind un ansamblu vizibil de particule minuscule de ap lichid
sau de ghea, ori de ambele n acelai timp, care se gsesc n suspensie n
atmosfer. De asemenea poate include particule mai mari de ap, particule
neapoase sau particule solide provenite din impurificarea atmosferei.
Formarea unui nor cuprinde dou stadii:
ascensiunea aerului umed nesaturat pn la atingerea nivelului de
condensare;
ascensiunea aerului umed saturat dup atingerea nivelului de condensare.
n primul stadiu, pentru formarea unui nor, sunt necesare urmtoarele
elemente:
- condiii care s produc aerului umed nesaturat un impuls suficient de
puternic nct s imprime fora necesar ascensiunii pn la niveluri ct
mai nalte din atmosfer;
- condiii de stratificare ale atmosferei, care s favorizeze micarea
ascendent a aerului umed nesaturat, ncepnd de la nivelul atins, ca
urmare a impulsului iniial;
- aerul antrenat n micarea ascendent s fie suficient de umed, pentru ca,
n timpul ascensiunii, rcirea datorat destinderii s determine creterea
umezelii lui relative, pn se atinge starea de saturaie.

Clasificarea norilor
Criteriile care stau la baza diferitelor clasificri ale sistemelor
noroase sunt forma, nlimea , geneza i structura lor
microfizic.

n funcie de structura microfizic, norii se grupeaz n trei


categorii:
-nori de ap, alctuii din picturi de ap, uneori amestecate cu
picturi suprarcite: Stratus, Stratocumulus, Altocumulus;
-nori de ghea, alctuii din cristale sau particule de ghea:
Cirrus, Cirrostratus, Cirrocumulus, partea superioar a norilor
Altostratus, Nimbostratus, Cumulonimbus;
-nori mixti, alctuii dintr-un amestec de picturi de ap
suprarcite i particule de ghea: Altostratus, Nimbostratus,
Cumulonimbus, Cumulus.

n funcie de locul de formare i dezvoltare, exist


trei etaje:
etajul inferior (0-20 km): Cumulus, Stratus,
Stratocumulus, Cumulonimbus;
etajul mijlociu (2-6/7 km): Altocumulus, Altostratus,
Nimbostratus;
etajul superior (6/7-12/13 km): Cirrus, Cirrostratus,
Cirrocumulus.
n funcie de aspectul exterior pe care l mbrac
diferitele sisteme noroase,grupele de nori au cptat
numele de genuri, iar subdiviziunile lor, specii i
varieti:

Genurile de nori:
Cirrus (Ci) nori separai sub form de
filamente albe, de bancuri sau benzi
nguste albe, sau n cea mai mare parte,
cu aspect fibros sau luciu mtsos sau cu
ambele.

Cirrocumulus (Cc) banc, strat sau


ptur subire de nori albi, fr
umbre,compus din elemente foarte mici
avnd forma de granule, riduri, blan de
miel.


Cirrostratus (Cs) val noros, transparent
i albicios, cu aspect fibros i
neted,acoperind parial sau total cerul,
producnd n general fenomenul de
halou.

Altocumulus (Ac) banc, strat ori ptur


de nori albi sau cenuii ori n acelai timp
albi i cenuii, avnd n general urme
proprii (lamele, rulouri).

Altostratus (As) pnz sau strat noros


de culoare cenuie sau albstrie cu
aspect striat, fibros sau uniform,
acoperind n ntregime sau parial cerul i
prezentnd pri suficient de subiri
pentru a lsa s se vad Soarele.

Nimbostratus (Ns) pnz noroas


cenuie, adesea ntunecat, a crei
aspect devine difuz din cauza cderilor
de precipitaii, mai mult sau mai puin
continue.

Observatii asupra norilor la


statiile meteorologice de munte
In cursul observatiilor efectuate asupra norilor, la statiile
meteorologice de munte trebuie sa se tina seama de cateva
particularitati specifice.
Printre acestea se numara faptul ca norii mijlocii si superiori apar
la inaltimi mult mai mici decat la statiile de campie, ceea ce
inseamna ca plafonul lor nu poate constitui un indiciu pentru
identificarea genului din care face parte.
In situatiile cand baza tuturor norilor se gaseste deasupra
nivelului statiei, observatiile se fac la fel ca la statiile de campie.
Norii aflati sub nivelul statiei se noteaza separat, spatiul ocupat
de varfurile muntilor considerandu-se ca fiind acoperit de nori.
Norii alcatuind mase izolate care acopera numai anumite culmi
sau vai se noteaza ca si cei de sub nivelul statiei in rubrica
Observatii. Daca statia se afla complet in nori, si nu se
cunoaste genul norilor respectivi, in rubrica respectiva se va nota
ceata.