Umiditatea Aerului Si Condensarea Vaporilor de Apa.

UMIDITATEA AERULUI ŞI
CONDENSAREA
VAPORILOR DE APĂ
Surse de umiditate în clădiri
© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 2

Surse de umiditate în clădiri
 umiditatea din precipitaţii;
 umiditatea din teren;
 umiditatea de exploatare, ca rezultat al unor procese cu
degajări de vapori, inclusiv respiraţia oamenilor şi
animalelor;
- umiditatea higroscopică prezentă în porii
materialelor datorită proprietăţii acestora de a reţine
umiditatea din atmosferă;
- umiditate din condens ca urmare a atingerii
presiunii de saturaţie a vaporilor existenţi în aerul
umed.
O umiditate excesivă produce:
 Putregai şi mucegai;
 Alterarea proprietăţilor materialelor;
 o reducere a izolaţiei termice,
 transportul unor săruri şi consecinţele acestuia
 Degradări datorită fenomenelor de îngheţ-dezgheţ
 Pete inestetice pe suprafaţa finisajelor.
Efflorescences

Efflorescences

Mérule

Degradări

Protecţia contra umidităţii
cuprinde :
 Protecţia contra apei din precipitaţii,
 Izolare contra umidităţii solului,
 Etanşeitate la aer ,
 Măsuri contra acumulării de apă prin
difuzie şi capilaritate
 Măsuri de evitare a condensului
superficial şi a apariţiei mucegaiului,
Protecţia contra
umidităţii solului
Subsol
Plăci filtrante
tehnic
hiidroizolaţie
Dren
Condensarea vaporilor de apă
în clădiri
 depuneri de rouă pe zone din ce în ce mai
întinse din suprafeţele interioare ale
ferestrelor sau a elementelor de închidere
cu punţi termice/ la colţurile încăperilor,
unde temperaturile sunt cele mai scăzute
 acumulări de apă în masa elementelor de
închidere; la elementele stratificate ale
anvelopeicondensul apare pe suprafaţa
rece a termoizolaţiei
Caracteristicile aerului umed
Starea aerului atmosferic la un moment dat poate fi
caracterizată prin:
 conţinutul de vapori
X = m v / (m a +m v) (kg vapori /kg aer umed)
 concentraţia de vapori
cv = m v / m a (kg vapori /Kg aer uscat)
 umiditatea absolută
a = m v / Va (kg vapori /m.c aer )
 Umiditatea relativă
φ= (cvi/ cvs) 100 = (pvi/ pvs ) 100
© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004
%
15
Prezenţa vaporilor de apă în aer mai
poate fi caracterizată prin:
 - presiunea parţială, pv, care depinde de concentraţia
vaporilor, Cv, şi reprezintă presiunea care ar fi exercitată
de vaporii de apă dacă ar ocupa întregul volum,
exprimată în Pa;
 - umiditatea relativă, φ, ca raportul exprimat în
procente între valorile efective şi cele de saturaţie ale
concentraţiei, respectiv ale presiunii vaporilor de apă din
aer.
 Concentraţia de saturaţie reprezintă cantitatea maximă
de vapori de apă care poate fi absorbită de o unitate de
volum (de masă) de aer la o anumită temperatură
(tabelul). (Cvs)
 Presiunea de saturaţie ( Pvs) este presiunea
corespunzătoare concentraţiei de saturaţie. Această
valoare marchează trecerea vaporilor în faza lichidă.
Apariţia condensului superficial
Tsi, min >Trouă
 Temperatura punctului de rouă, Trouă, este
constantă la o valoare constantă a concentraţiei
de vapori din aerul interior. Aceasta poate să
ajungă la saturaţie pentru o anumită temperatură
20g/kg................ Trouă =19°C
11,2g/kg............ Trouă = 12°C
Cvi=Cve +Dv/nV ρ [g/kg]
Cvi, concentraţia în vapori de apă a aerului interior
Relaţia între temperatură şi
concentraţia/umiditatea de saturaţie

Concentraţia de vapori din aerul interior;
Factori de condens superficial.
Cvi=Cve +Dv/nV ρ [g/kg]

Cvi, concentraţia în vapori de apă a aerului interior
Cve, idem aer exterior
Dv, debitul surselor interne de vapori în g/h sau kg/h
n, rata ventilării in schimburi pe oră (1/h)
V, volumul spaţiului
ρ, densitatea aerului

Condiţii de formare a condensului
superficial.
Psat
4000 90%
80%
Umiditate relativă
Pression de vapeur [Pa]
3000 70%
60%
Punct de rouă 50%

2000
40%
30%
1000 20%
10%
0
-10 0 10 20 30
© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 Température [°C] 20
Condiţii de formare a mucegaiului
Psat
4000 90%
80%
Pression de vapeur [Pa]
3000 70%
60%
50%
2000 80%!
40%
30%
1000 20%
10%
0
-10 0 10 20 30
© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 Température [°C] 21
Mucegaiul şi condensul
Climat
Sourse de Izolarea
Rata ventilării
vapori termică
Uumiditatea Temperatura
interioară suprafeţei
Umiditatea
> 80% > 100%
pe suprafaţă
Mucegai
© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 Condens 22
Cine este reponsabil?
Utilizatorul Clădirea
 Producţie ridicată de  Izolare termică
vapori necorespunzătoare
 Ventilare  Punţi termice
insuficientă  Clădire umedă
 Temperatură scăzută • Umiditate de
în anumite locuri construcţie

Condens superficial
Zone de sensibilitate la condens
a b d
a b c d

Evitarea condensului superficial şi a
mucegaiului; măsuri constructive
 Corectarea puntilor termice

 Nivel ridicat de izolare termică
 Sisteme de ventilare controlată

Grad de izolare
Factor de temperatură
superficială i
si
 si   e
f Rsi 
i e
e
fRsi > 0,75

Prevenirea condensului superficial
prin măsuri de optimizare a utiilizării
 reducerea pe cât posibil a degajărilor de vapori;
 ventilare prin deschiderea ferestrelor sau punerea
în funcţiune a ventilatoarelor după sau în timpul
derulării unor activităţi cu degajări importante de
vapori;
 regim de încălzire continuu, sau cu întreruperi a
căror durată, corelată cu valoarea temperaturii
exterioare să nu determine o scădere a
temperaturii aerului interior sub valoarea de
18ºC.
Prevenirea dezvoltării
mucegaiului
 uscarea şi curăţarea în maximum 24 de ore a tuturor
defecţiunilor care produc umezirea suprafeţelor şi
înlocuirea dacă este necesar a tapetelor, mochetelor sau
altor materiale afectate de umezeală;
 uscarea suprafeţelor umede după folosirea duşului,
golirea şi curăţirea cu regularitate a bazinelor de
colectare a apei de la dezumidificatoare, refrigeratoare,
sisteme de ventilare şi evitarea oricăror situaţii care
favorizează stagnarea apei;
 curăţirea mucegaiului pe măsură ce apare cu soluţii
antimucegai.
 În cazul persistenţei fenomenului sunt necesare analize
pentru a determina specia de mucegai şi gradul de
periculozitate.
Aerisire, izolare şi salubritate
Izolare slabă Izolare corectă

Temperatură scăzută Temperatură ridicată
pe suprafaţa interioară pe suprafaţa
şi mucegai sau interioară confort şi
aerisire puternică sanatate , cu o
aerisire corectă

Propagarea umidităţii
 curgere
 courenţi de aer,
 capilaritate,
 difuzia vaporilor de apă.

Migraţia vaporilor- principii
 In climatul temperat conţinutul de vapori
de apă din aer este mai ridicat la interior
decât la exterior datorită prezenţei surselor
de vapori (respiraţie, activităţi casnice sau
de altă natură etc.)
 Majoritatea materialelor de construcţii
poroase sunt permeabile la gaze, inclusiv
vapori de apă care au tendinţa de a migra
de la concentraţii mai ridicate spre cele
mai scăzute.
Migraţia vaporilor- principii
 Transfer de masă
- mişcarea aerului datorită diferenţei de presiune
- difuzie-mişcarea vaporilor datorită diferenţei de
concentraţie/presiune de vapori şi temperatură
 Repartiţia temperaturii şi a presiunii de
saturaţie in interiorul unui element – funcţie de
diferenţa de temperatură şi rezistenţa termică
 Repartiţia presiunii parţiale – funcţie de
diferenţa de concentraţie /presiune si rezistenţa la
trecerea vaporilor
Condens interstiţial
 Atunci când fluxul de vapori întâlneşte o
o suprafaţă cu o temperatură pentru care
presiunea parţială este egală cu cea de
saturaţie sau superioară acesteia, are loc
trecerea vaporilor din faza de vapori în
faza lichidă = condens în structura
elementului

Presiuea de vapori
Condens interstiţial
psat
Temperatura
pvap
Punct de rouă

Caracteristicile materialelor privind
difuzia vaporilor
 Difuzia vaporilor are loc cel mai uşor prin aer
 Partea de material ocupată de porii umpluţi cu
aer diferă de la un material la altul
 Debitul de vapori transferat prin difuzie va fi mai
mare la un material cu un volum de pori mai
mare faţă de unul mai compact.
 Caracteristica ce diferenţiază comportarea
materialelor la difuzie este factorul rezistenţei la
vapori, μ. (adimensional)
Factorul rezistenţei la vapori
 Este o caracteristică de material care arată
de câte ori permeabilitatea la vapori a
materialului este mai mică decât a aerului
 Valoarea factorului rezistenţei la vapori
depinde de raportul între aria porilor
deschişi şi aria materialului
 Dacă aria porilor deschişi este zero
μ= infinit
Factorul rezistenţei la difuzia
vaporilor - valori
 Oţel.........................infinit
 Beton......................70-150
 Beton celular.............5-10
 Cărămidă....................5-6
 Vată minerală..............5-10
 Ipsos............................10-20
 Polistiren .....................20-100

Rezistenţa la permeabilitate la vapori/
Grosimea stratului de aer ecchivalent
sd = μ.d (m)
 d reprezintă grosimea elementului, în m;

 μ, factorul rezistenţei la permeabilitate la vapori,
caracteristic fiecărui material (ca şi coeficientul
de conductivitate termică, coeficientul de
asimilare termică etc.); este o mărime
adimensională;
 Grosimea stratului de aer echivalent la vapori a
elementelor compuse din mai multe straturi se
determină cu relaţia:
 sdT =d1.μ1 + d2.μ2 +…… dn.μn. = Σdk.μk
Presiunea parţială a vaporilor
 în interiorul elementului variază linear în cadrul

fiecărui strat, în regim termic şi de umiditate
staţionar. Reprezentarea grafică a diagramei
presiunilor parţiale poate fi realizată în două
moduri:
 prin reprezentarea elementului la scara
grosimilor, diagrama presiunilor parţiale fiind o
linie frântă, cu pante diferite în limitele fiecărui
strat;
 prin reprezentarea elementului la scara
rezistenţelor la permeabilitate la vapori (a
grosimilor echivalente), diagrama presiunilor
parţiale
© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 fiind o linie dreaptă 42
pvi
pvi
pv1 pv2 fi ,Ti

fi ,Ti pv1
pv2
pve
pve
qv qv
fe, Te
fe ,Te
d1 d2 d3 Rv1 Rv2 Rv3

Metoda Glaser
Într-o interpretare grafică a fenomenului de difuzie a

vaporilor, condiţia ca să nu apară condens este ca
diagrama presiunilor parţiale să nu aibă nici un
punct comun cu diagrama presiunilor de
saturaţie.
 pv < pvs, nu apare condens ;
 diagrama presiunilor parţiale este tangentă la
diagrama presiunilor de saturaţie – apare o
suprafaţă de condens ;
 diagrama presiunilor parţiale intersectează
diagrama presiunilor de saturaţie - apare o zonă
de condens
Zona
de
conde
ns
Suprafata
de
condens
p vs pvi
pvi
pvi p vs
p vs
p sc1
pv pve pv
pv
pve
p sc2
pve
Rv Rv Rv Rv Rv
Diagrama corectată a presiunilor parţiale

Metoda Glaser
d1 d2 d3 s1 s2 s3
Grosime psat
Pression de vapeur
1 2 3 echiva-
Température
pvap
lentă
si = µ i d i

Metoda Glaser: nu există risc de
condens
s1 s2 s3
psat
Pression de vapeur
pvap

Metoda Glaser: risc de condens
s1 s2 s3
psat
Pression de vapeur
pvap
pi
pc pc
pe
si se
pi  pC pC  pe 
gC   a g/(h m2) δa=0,72 10-3 g/(m·h·Pa)
 si
se 
48
Metoda Glaser: uscare
s1 s2 s3
psat
Pression de vapeur
pc
pc
pe
pi
pvap
si se
pc pi pC  pe 
g A   a g/(h m2) δa=0,72 10-3 g/(m·h·Pa)
 si
se 
49
Verificarea riscului de condens
 Verificarea acumulării progresive de apă în structura
elementelor de construcţie, se face prin metoda grafo-
analitică stabilită de Glasser şi implică următoarele
etape:
 a. Stabilirea variaţiei temperaturii în structura
elementului de construcţie.
 b. Stabilirea rezistenţei la permeabilitate la vapori a
straturilor, Rvk, şi a întregului element, Rv
 c. Reprezentarea grafică a elementului de construcţie la
scara rezistenţelor la permeabilitate la vapori sau a
grosimilor echivalente.
 d. Trasarea diagramei de variaţie a presiunilor de
saturaţie, folosind valorile din anexa 7, corespunzătoare
temperaturilor Tj.
Verificarea riscului de condens
 e. Trasarea diagramei presiunilor parţiale ale vaporilor de
apă prin unirea punctelor pvi, de pe suprafaţa interioară a
elementului de construcţie, egală cu cea a aerului
interior, şi pve, de pe suprafaţa exterioară egală cu cea a
aerului exterior.
 f. Corectarea diagramei presiunilor de saturaţie, în cazul
când cele două diagrame se intersectează (zonă de
condens).
 g. Determinarea cantităţii de vapori care se acumulează
în structura elementului de construcţie
 h. Stabilirea cantităţii de apă care se elimină în perioada
caldă a anului, pe baza unui calcul similar efectuat pentru
condiţii de vară.

Evaluarea riscului de acumulare
progresiva a apei din condens
 Posibilitatea umezirii prin capilaritate

 Cantitatea de apă acumulată în timpul
iernii să poată fi eliminată în timpul verii
 Cantitatea maximă de apă condensată
Totdeauna mai mică de de 800 g/m²
 În materialul izolant, mai puţin de 1% în
volum
 În lemn mai puţin de 3% în masă
Cum pot fi evitate problemele legate de
difuzia vaporilor
 dispunerea raţională a materialelor în
structurile stratificate, adică în ordinea
descrescătoare a rezistenţei la
permeabilitate la vapori, de la interior spre
exterior; bariera de vapori – la interior,
stratul izolant termic la exterior.
 introducerea sau suplimentarea barierei de
vapori pe suprafaţa caldă a termoizolaţiei;
 o izolaţie termică corespunzătoare
realizată prin dispunerea la exterior a
materialului termoizolant;
Cum pot fi evitate problemele legate de
difuzia vaporilor
 In structurile stratificate materialele se dispun in
ordinea descrescătoare a rezistenţei la trecerea
vaporilor, de la interior spre exterior ( la interior
straturile compacte, barierele de vapori etc.)
 reducerea permeabilităţii la vapori a straturilor
situate după zona sau suprafaţa de condens;
 introducerea straturilor de difuzie, în contact cu
exteriorul, la acoperişuri terasă, sub bariera de
vapori şi sub hidroizolaţie;
 adoptarea unor structuri fără risc de condens în
masă cum sunt structurile omogene sau
ventilate
Exerciţiu
Să se analizeze posibilitatea condensării
vaporilor de apă în structura unui element de
perete exterior alcătuit dintr-un strat de beton de
armat de 15 cm grosime şi un strat de vată
minerală de 10 cm, în 2 variante de dispunere a
stratului termoizolant şi în următoarele condiţii
climatice: TI = 20 C; i = 60 %; Te = - 8C; e
= 85%.
In varianta dispunerii stratului termoizolant la interior
acesta este protejat cu o placă de ipsos carton de 1,4 mm,
iar în cea a dispunerii spre exterior cu un parament cu
strat de aer puternic ventilat
Influenta ordinii de dispunere a
materialelor în structuri stratificate
2340 2400
2165 Presiun
2000
2119 ea
vaporilo
348 r Pa 1600
1299
1200
800
310 347
400
275
Rv3 Rv1
Rv2
Rezistenţa la trecerea vaporilor ( Rv)
Presiun
2340 ea 2400
vaporilo
2165 r Pa 2000
1299 1600
1200
800
324
400
275,4
Rv2 Rv3 Rv1
© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004la trecerea vaporilor( Rv)

Rezistenţa 56
Comentariu
In varianta de dispunere a termoizolaţiei la
interior, aşa cum era de aşteptat, diagrama de
variaţie a presiunilor efective se intersectează cu
cea a presiunilor de saturaţie. Aceasta semnifică
existenţa riscului de apariţie a condensului în
structura elementului, respectiv pe suprafaţa de
contact între stratul de materialul termoizolant
şi stratul de beton armat. Dispunerea
termoizolaţiei la exterior (varianta b) elimină în
totalitate acest risc, cele 2 diagrame neavând
nici un punct comun.

Bariere de vapori
 Materiale sub formă de folii cu rezistenţă
mare la trecerea vaporilor
sd = 50....100m
 Bariere de vapori inteligente- işi modifică
rezistenţa la trecerea vaporilor funcţie de
umiditatea relativă

Cum poate fi evitat condensul?
"Digul" reprezintă
presiunea de saturaţie a
vaporilor
2 500
"Râul" reprezintă
2 000
fluxul de vapori
1 500
"Debordare" 1 000
(condens) 500
0
Barieră
de vapori

2 500
Isolation
Extérieure
2 000
Încălzirea prin
1 500
izolare
prin exterior = se 1 000
înalţă digul care 500
reprezintă presiunea
0
de saturaţie
Structuri fără probleme
 Condensul se produce la exterior
Crépi extérieur perméable
à la vapeur d'eau
Extérieur
Intérieur
Sous-toiture
Etanchéité à l'air
nécessaire
Exerciţii
1 Intr-o sală de dans cu suprafaţa de 80 m2 şi
înălţimea de 3,5 m dansează 50 de persoane,
fiecare degajând o cantitate de vapori de 330
g/h. Cunoscând umiditatea iniţială de 6g/kg
(egală cu cea exterioară) şi temperatura
interioară de 25oC, să se determine rata de
ventilare necesară pentru ca umiditatea relativă
să nu depăşească 80%, după o durată de utilizare
în care s-a stabilit un regim cvasistaţionar

Exerciţii
 Pentru temperatura TI = 25 C concentraţia de saturaţie
este cvs= 20 g/kg, iar cea corespunzătoare unei umidităţi
relative de 80 % este :
cvi = 0,8 x 20 = 16 g /kg
 Rata necesară de ventilare rezultă :
n = 0.825 Ds/(cvi - cve ). V
 Cunoscând că aportul de vapori este Ds = numărul de
persoane x degajarea de vapori /oră şi persoană, respectiv
50 x 330 = 16500 g /h şi volumul sălii
V = 280 m3
n = 0.825x16500 / (16 - 6 ) 280 = 4.85 h-1
 In condiţiile date, pentru a menţine o umiditate relativă
de maximum 80 % trebuie asigurată o rată a ventilării
de aproximativ 5 schimburi pe oră.

Umiditatea Aerului Si Condensarea Vaporilor de Apa.

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Umiditatea Aerului Si Condensarea Vaporilor de Apa.

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UMIDITATEA AERULUI ŞI

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 2

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 6

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 7

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 10

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 11

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 18

Cvi=Cve +Dv/nV ρ [g/kg]

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 19

Punct de rouă 50%

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 23

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 24

 Corectarea puntilor termice

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 28

fRsi > 0,75

Izolare slabă Izolare corectă

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 32

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 33

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 36

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 37

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 40

 d reprezintă grosimea elementului, în m;

 în interiorul elementului variază linear în cadrul

pv1 pv2 fi ,Ti

d1 d2 d3 Rv1 Rv2 Rv3

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 43

Într-o interpretare grafică a fenomenului de difuzie a

Diagrama corectată a presiunilor parţiale

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 45

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 46

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 47

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 51

 Posibilitatea umezirii prin capilaritate

Rezistenţa la trecerea vaporilor ( Rv)

Rv2 Rv3 Rv1

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004la trecerea vaporilor( Rv)

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 57

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 58

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 60

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 65

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 66

S-ar putea să vă placă și