Sunteți pe pagina 1din 30

FIZICA CONSTRUCȚIILOR

Curs II _ semestrul I _ 2016.2017


asistent universitar_Adriana Kadhim-Abid
[Analiza de performanță în aprecierea calității clădirilor.]
[Conceptul dezvoltare durabilă.]
[Sistemul calității în construcții. Legea nr. 10/1995.]
Curs 2

CONDIȚII CLIMATICE ALE MEDIULUI EXTERIOR


[importanța factorilor climatici asupra valorificării interacțiunii clădire-
mediu.]

* STUDIU DE CAZ_IAȘI
[Analiza de performanță în aprecierea calității clădirilor.]
[Analiza de performanță în aprecierea calității clădirilor.]

Nivelul de calitate al unei clădiri poate fi apreciat prin măsura în


care proprietățile acesteia corespund exigențelor specifice,
determinate de destinație sau comandă specială.

ANALIZA DE PERFORMANȚĂ
etape:

•IDENTIFICAREA EXIGENȚELOR UTILIZATORILOR


•TRANSFORMAREA EXIGENȚELOR ÎN EXIGENȚE DE PERFORMANȚĂ
•STABILIREA CRITERIILOR DE PERFORMANȚĂ
•STABILIREA NIVELURILOR DE PERFORMANȚĂ
•METODELE DE EVALUARE A PERFORMANȚELOR
•VERIFICAREA MĂSURII ÎN CARE SUNT SATISFĂCUTE CRITERIILE DE
PERFORMANȚĂ
[Conceptul dezvoltare durabilă.]
[ CONCEPTUL DE DEZVOLTARE DURABILĂ D.D. ]
... răspuns la
apariția problemelor de mediu și a crizei resurselor naturale.
Conferința din Stockolm, 1972_ recunoașterea la nivel
global că activitățile umane contribuie la deteriorarea mediului.

Conceptul D.D. a fost enunțat în 1987 _ raportul Brundtland.


•promovat în 1992, Rio de Janeiro_Conferința Mondială pentru D.D.,
Națiunile Unite
•la nivelul U.E. a devenit obiectiv asumat în 1997_Tratatul de la
Maastricht
•în 2001 a fost adoptată Strategia de D.D. _ Germania iar în 2002 i-a
fost adăugată dimensiunea externă _ Barcelona
În anul 2006 a fost adoptată ca strategia de D.D. a U.E.
FIZICA CONSTRUCȚIILOR_S1_C2_10.10.2016
[ CONCEPTUL D.D. ]
Strategia Uniunii Europene pentru DD revizuiește în anul 2006 următoarele 7
axe prioritare:
SCHIMBĂRI
CLIMATICE
ȘI ENERGIE
CONSERVAREA ȘI
TRANSPORT MANAGEMENTUL
DURABIL RESURSELOR
NATURALE

AXE
SĂNĂTATEA
PRIORITARE SĂRĂCIE
GLOBALĂ ȘI
PUBLICĂ
D.D. PROVOCĂRILE
DD

INCLUZIUNE
CONSUM ȘI
SOCIALĂ,
PRODUCȚIE
DEMOGRAFIE
DURABILE
ȘI MIGRAȚIE

FIZICA CONSTRUCȚIILOR_S1_C2_10.10.2016
[ CONCEPTUL D.D. ]

“Dezvoltarea durabilă este acel proces de dezvoltare care răspunde nevoilor actuale
fără a periclita capacitatea generațiilor viitoare de a răspunde propriilor lor nevoi.”

Dezvoltarea durabilă în construcții implică considerarea factorilor care pot afecta


mediul natural sau sănătatea umană, urmărind în principal:

•Consumul de resurse [energie, materiale, apă, teren]


•Impactul asupra mediului încojurător [deșeuri solide, ape uzate, emisii gazoase_CO2, SO2,
Nox, pulberi, NH4, CFC]
•Calitatea mediului interior [calitatea aerului și ventilarea, confortul higrotermic,
iluminarea, zgomotul și acustica spațiilor]

FIZICA CONSTRUCȚIILOR_S1_C2_10.10.2016
[ CICLUL DE VIAȚĂ AL UNEI CONSTRUCȚII]

În abordarea implicațiilor de mediu asupra unei construcții, nu trebuie


neglijată nici una dintre fazele ciclului său de viață.
refolosire

FABRICARE
MATERIALE
EXTRAGERE ȘI
PROCESE DE UTILIZARE ȘI
MATERII COMPONEN DEMOLARE
CONSTRUCȚE ÎNTREȚINERE
PRIME TE DE
CONSTRUCȚI
I

reciclare

FIZICA CONSTRUCȚIILOR_S1_C2_10.10.2016
[Legea calității în construcții]

Legea nr. 10/1995. modificată prin Legea nr. 123/2007.

FIZICA CONSTRUCȚIILOR_S1_C2_10.10.2016
[Legea calității în construcții]
Legea nr. 10/1995.
structuri organizatorice
responsabilități
regulamente
proceduri
mijloace

...care concură la cerințe de


siguranța
realizarea funcționalitateși
mecanică
confort

calității
construcțiilor în toate
etapele de concepție.
realizare, exploatare și
post-utilizare
FIZICA CONSTRUCȚIILOR_S1_C2_10.10.2016
[Legea calității în construcții]
Legea nr. 10/1995.
structuri organizatorice
responsabilități
regulamente
proceduri … cadru general care permite crearea
mijloace unor instrumente de lucru specifice D.D.

...care concură la cerințe de


siguranța
realizarea funcționalitateși
mecanică
confort
componente.

[reglementări tehnice
calitatea produselor utilizate
agremente tehnice pentru produse noi și procedee
calității verificarea calității proiectelor și execuției lucrărilor
construcțiilor în toate expertizarea proiectelor și a construcțiilor
etapele de concepție. autorizarea și acreditarea laboratoarelor de analize și încercări
activitatea metrologică
realizare, exploatare și recepția construcțiilor
post-utilizare controlul de stat al activității în construcții]
FIZICA CONSTRUCȚIILOR_S1_C2_10.10.2016
[Legea calității în construcții.]
Legea nr. 10/1995.

FUNCȚIONALITATE ȘI CONFORT.
cerințe de
SIGURANȚA MECANICĂ.
realizareaunor siguranța
funcționalitateși
mecanică
Sub aspectul satisfacerii cerințelor de ...

clădiri corect conformate confort


... în condițiile
unor consumuri energetice reduse

FIZICA
FIZICA CONSTRUCȚIILOR_S1_C2_10.10.2016
CONSTRUCȚIILOR_S1_C2_10.10.2016
[Legea calității în construcții.]
Legea nr. 10/1995.

A. Rezistență și stabilitate
B. cerințe
Siguranțăde în exploatare
siguranța
6
Cele exigențe funcționalitateși
C. Siguranță la foc
confort
mecanică
esențiale formulate ... D. Igienă, sănătatea oamenilor, refacerea
și protecția mediului
E. Izolație termică, hidrofugă și economie
de energie
F. Protecție împotriva zgomotului
FIZICA
FIZICA CONSTRUCȚIILOR_S1_C2_10.10.2016
CONSTRUCȚIILOR_S1_C2_10.10.2016
CONDIȚII CLIMATICE ALE MEDIULUI EXTERIOR
Curs 2

Condițiile și factorii climei

1 I elemente meteorologice 2 I factori climatici


Temperatura și umiditatea Eterogenitatea însoririi
aerului Factori regionali/locali_natura
Regimul precipitațiilor terenului,relieful, altitudinea, vegetația,
Viteza vântului apropierea față de suprafețele mari de apă.
Presiunea atmosferică

FIZICA CONSTRUCȚIILOR_S1_C2_10.10.2016
CONDIȚII CLIMATICE ALE MEDIULUI EXTERIOR
Valorificarea interacțiunii CLĂDIRE-MEDIU [în baza principiilor arhitecturii
bioclimatice] necesită cunoașterea factorilor climatici.

1. CONDIȚIILE ȘI FACTORII CLIMEI


•Radiația solară
•Temperatura aerului exterior
•Umiditatea aerului exterior
•Regimul vânturilor

2. TEMPERATURA EXTERIOARĂ DE CALCUL


•Condiții de iarnă
•Grade zile, grade ore
•Temperatura de calcul pentru perioada de vară

FIZICA CONSTRUCȚIILOR_S1_C2_10.10.2016
1. CONDIȚIILE ȘI FACTORII CLIMEI
•Radiația solară R.S.
•Temperatura aerului exterior
•Umiditatea aerului exterior
•Regimul vânturilor

- constituie sursa tuturor fenomenelor termice care se


produc la suprafața scoarței terestre.
- aici ajunge [direct sau indirect] numai o parte a R.S. sub
forma radiației solare globale datorită proprietăților
de absorbție și reflexie selectivă a atmosferei [a
urmare a prezenței nebulozității și aerosoli].
- diferența între intensitatea R.S. la limita superioară a Datele referitoare la însorire_dimensioanrea
atmosferei și la suprafața scoarței terestre variază și preevaluarea performanțelor instalațiilor
cu poziția pământului față de soare, fiind mai mare în solare, calculul aporturilor solare pasive
lunile de vară. care intervin în bilanțul termic al clădirilor,
dimensionarea instalațiilor de răcire.

FIZICA CONSTRUCȚIILOR_S1_C2_10.10.2016
1. CONDIȚIILE ȘI FACTORII CLIMEI
•Radiația solară R.S.
•Temperatura aerului exterior
•Umiditatea aerului exterior
•Regimul vânturilor

- R.S. globală include: R.S. directă sau


insolația și R.S. difuză.

- R.S. directă este parțial absorbită de


scoarța terestră și parțial
reflectată. Mărimea componentei
reflectate a diferitelor suprafețe
depinde de natura suprafeței [albedo].

FIZICA CONSTRUCȚIILOR_S1_C2_10.10.2016
1. CONDIȚIILE ȘI FACTORII CLIMEI
•Radiația solară R.S.
•Temperatura aerului exterior
•Umiditatea aerului exterior
•Regimul vânturilor

Datele referitoare la însorire sunt necesare


pentru:
•dimensionarea și preevaluarea performanțelor Potențialul energetic solar
instalațiilor solare.
•specific fiecărei localități
• calculul aporturilor solare pasive care
•depinde de intensitatea R.S. global și
intervin în bilanțul termic al clădirilor, durata de însorire
dimensionarea instalațiilor de răcire. •valori în anexa 6, Ghid pentru
expertizarea termică și energetică a
Valori intensitate R.S. clădirilor existente și a instalațiilor de
•în W/m2 încălzire și preparare a apei calde de
•diferă funcție de amplasament consum aferente acestora. Anexa 4.
•STAS 6472/2-83.

FIZICA CONSTRUCȚIILOR_S1_C2_10.10.2016
1. CONDIȚIILE ȘI FACTORII CLIMEI

Se produce atunci când radiația de lungime


de undă mare [IR] este împiedicată să
părăsească un mediu datorită unui
EFECTUL DE SERĂ material transparent la radiația vizibilă
dar opac la IR.

Materialul poate fi sticla. Astfel, fenomenul se produce în orice încăpere însorită sau poate
fi stratul de gaze poluante și se produce efectul de seră la nivel planetar.

FIZICA CONSTRUCȚIILOR_S1_C2_10.10.2016
1. CONDIȚIILE ȘI FACTORII CLIMEI
•Radiația solară
•Temperatura aerului exterior
•Umiditatea aerului exterior
•Regimul vânturilor

Variația fluxului de căldură la suprafața scoarței


terestre determină o variație a temp. aerului exterior, cu Zona I...........-12 grd. C
un pronunțat caracter periodic, diurn și anual, dar și
accidental. Zona II-a.......-15 grd.C
Modul de variație a temp. ext. prezintă caracteristicile:
-variație diurnă_val. max. în timpul prânzului, val.min. în Zona III-a......-18 grd. C
timpul nopții, funcție de anotimp și grad de nebulozitate. [IAȘI]
-variația anuală_depinde de insolație, radiația scoarței
terestre, lat. geografică, natura suprafeței, regimul Zona IV-a......- 21 grd. C
precipitațiilor.
Valorile temperaturii exterioare de
calcul_condiții de iarnă. România

FIZICA CONSTRUCȚIILOR_S1_C2_10.10.2016
Variația anuala a parametrilor ce
1. CONDIȚIILE ȘI FACTORII CLIMEI caracterizează umiditatea aerului ext.
•Radiația solară
•Temperatura aerului exterior
•Umiditatea aerului exterior
•Regimul vânturilor

_caracterizată prin 2 mărimi:


PRESIUNEA PARȚIALĂ A VAPORILOR
UMIDITATEA RELATIVĂ A AERULUI Presiunea parţială a vaporilor
(pve) urmăreşte variaţia
*variația mărimilor = determinări sinusoidală a temperaturii aerului
meteorologice pe durata anului, prezentând
- prezintă o variație aceleaşi momente de maxim şi
minim.
periodică și accidentală sub acțiunea factorilor Umiditatea relativă (φe) se
climatogeni și a surselor locale de evaporare găseşte în corelaţie inversă cu
temperatura (Te), maxima
înregistrându-se în anotimpul
rece, iar minima în anotimpul
cald, dar amplitudinea de variaţie
sezonieră este redusă.

FIZICA CONSTRUCȚIILOR_S1_C2_10.10.2016
1. CONDIȚIILE ȘI FACTORII CLIMEI
•Radiația solară
•Temperatura aerului exterior
•Umiditatea aerului exterior
•Regimul vânturilor

_Influenţează consumul energetic prin


compensarea pierderilor de căldură prin
infiltraţii.

_Vântul este una din principalele forţe Se caracterizează prin frecvenţa,


care determină ventilarea naturală a direcţia şi viteza maselor de aer
clădirilor. ceea ce influenţează valoarea
presiunii dinamice de bază,
specifică fiecărei zone
_Viteza medie_nu este totdeauna
geografice.
parametrul caracteristic.

FIZICA CONSTRUCȚIILOR_S1_C2_10.10.2016
2. TEMPERATURA EXTERIOARĂ DE CALCUL
•Grade zile, grade ore
•Temperatura de calcul pentru perioada de vară

_reprezintă un parametru sintetic, prin care se


ia în calcul variabilitatea valorilor medii ale
temperaturii aerului exterior, oferind o ipoteză
mai apropiată de realitate pentru evaluarea
consumului anual de energie în scopul
încălzirii decât temperaturile convenţionale.

Consumul anual de energie, Q,


= suma de consumuri zilnice, pe
o durată în care temp. ext. este
inferioară unei anumite valori,
iar temp. int. este egală cu
valoarea normată.

FIZICA CONSTRUCȚIILOR_S1_C2_10.10.2016
2. TEMPERATURA EXTERIOARĂ DE CALCUL
•Grade zile, grade ore
•Temperatura de calcul pentru perioada de vară

Cunoașterea temp. concenționale de calcul


pentru perioada de vară este necesar pentru:
•verificarea condiţiilor de confort în condiţii de
vară
•dimensionarea elementelor de construcţie în
vederea evitării supraîncălzirii
•dimensionarea instalaţiilor frigorifice

•temperatura aerului exterior, Te, la umbră, la


ora 14, în ziua cea mai călduroasă;
•temperatura convenţională de calcul prin care
se ţine seama şi de efectul însoririi asupra
elementului de construcţie studiat, Te,conv.

FIZICA CONSTRUCȚIILOR_S1_C2_10.10.2016
ICU Atlanta, Georgia

INSULA DE CĂLDURĂ

Fenomenul INSULA DE CĂLDURĂ URBANĂ ICU, definit prin


diferența semnificativă de temperatură înregistrată în mediul urban
comparativ cu cea din zonele limitrofe prezintă efecte negative atât
la nivel urban general cât și la nivelul individual al clădirii.
FIZICA CONSTRUCȚIILOR_S1_C2_10.10.2016 / extras din teza de
doctorat
INSULA DE CĂLDURĂ Consum ridicat de
energie
Poluarea aerului
Risc privind sănătatea
populației
Calitatea scăzută a vieții

Modificări climatice

Vulnerabilitate

INSULA DE CĂLDURĂ URBANĂ

Supraîncălzirea mediului urban conduce la un consum ridicat de


energie atribuit proceselor de condiționare și climatizare a clădirilor,
generând implicit un deficit de natură economică și socială manifestat prin
nivelul de poluare al aerului, riscul privind sănătatea populației și calitatea
scăzută a vieții în aglomerările urbane.FIZICA CONSTRUCȚIILOR_S1_C2_10.10.2016 / extras din teza de
doctorat
Directivele Europene subliniază
importanța adaptării orașelor la modificările
climatice, severitatea impactului fiind
dependentă de vulnerabilitatea fizică.
European Environment Agency
Commission of the European Communities
United Nations Framework – Convention on Climate
Change
Raportul EU 2020
UN Sustainable Development Summit 2015

Indicele de vulnerabilitate - modificări climatice


FIZICA CONSTRUCȚIILOR_S1_C2_10.10.2016 / extras din teza de
doctorat
Gradul ridicat de urbanizare înregistrat
în ultimele decenii contribuie la
intensificarea fenomenului ICU prezent în
aglomerările urbane și prezintă efecte
negative cu impact asupra calității vieții .

Zonă urbanizată = mai mult de 50% din Megalopolisul European


populație locuiește în mediul urban.
În România = 54,6% (2015)
FIZICA CONSTRUCȚIILOR_S1_C2_10.10.2016 / extras din teza de
doctorat
Bibliografie - Curs Fizica Construcțiilor:
1. Higrotermica clădirilor.
Autor_Irina Bliuc.
Editura Societății Academice Matei-Teiu Botez, Iași

S-ar putea să vă placă și