PLACI CURBE SI CUPOLE

1950 2015
• Capodopera arhitecturii baroc.
• 1506-1526
• Caracteristici:
• Înălţime 137 m., lungime 211 m, lăţime 186 m, suprafaţă
22.000mp. (de trei ori mai mare ca Notre Dame), înălţime
interioară 46 m, (110 m sub cupolă).
• Arhitecţi: Bramante (Papa Iulius al II lea, formă de cruce
grecească), Rafael (optează pentru forma de cruce latină),
Antonio di Sangalo, Michelangelo (avea vârsta de 72 ani, optează
pentru forma de cruce grecească-Papa Paul al III lea).
• Cupola (deschiderea 41,8m), grosime 3 m., greutate 6,7t/m2,
ornată cu 16 nervuri aurite, este realizată de Michelangelo (a
fost ridicată până la tambur, la moartea artistului). Urmează
arhitecţii: Pirro Ligorio et Jacopo Barozzi, Giacomo della Porta.
Ultimul, împreună cu Domenico Fontana, a terminat cupola în
anul 1590.
• 1605 papa Paul V Borghèse aduce modificări: din nou cruce
latină.
• Bernini-baldachinul din bronz masiv cu înălţimea de 30 m,
construit deasupra mormântului Sf. Petru.
 PLĂCI CURBE
Preiau acţiunile prin stări de tensiune mult mai
avantajoase decît plăcile plane sau grinzile.
Caracteristici geometrice
 Clasificare în funcţie de formă
1. de tip eliptic
k>0,
2. de tip hiperbolic
k<0
3. de tip parabolic (cilindrice)
k=0
Catedrala Cisterna, Istambul
Teoria generală a plăcilor curbe
Forţă tăietoare 1
Moment de
torsiune
Vz
M
1
V z
Moment M M
N N
încovoietor
n
M N

Efort normal N
n
Efort de lunecare
 Starea de membrană
• În anumite cazuri practice momentele
încovoietoare, momentele de torsiune şi
forţele tăietoare sunt foarte mici şi se pot
neglija. Se poate admite că pe grosimea
plăcii tensiunile sunt uniform distribuite.
• Starea de tensiune se numeşte stare de
membrană. Eforturile diferite de zero
sunt eforturile normale şi de lunecare.
• Conditii:
Starea de membrană
h/2
N     dz
h / 2
h/2
N     dz
h / 2
h/2
N  N    dz
h / 2

N N N
  ,   ,      
h h h
CUPOLA
Comparaţie între cupolă şi arc

Împingeri în arc

Modalitate de preluare a
împingerilor din arc
Cupola are o structură monolită. Ea poate fi
privită ca sumă de arce (meridiane) legate între
ele prin cercuri paralele care preiau eforturile
din meridiane (ca doagele unui butoi).
Cupolă înainte de
deformaţie Paralel
comprimat

Paralel neutru

Paralel
întins

Zona în care au apărut fisuri la

cupolele celebre, datorită
tensiunilor de întindere pe care
materialul nu le-a putut prelua.
Consolidare cu cercuri metalice.
 Mod de functionare a cupolei
• Consideram cupola ca fiind alcatuita dintr-o suma de arce cu baza comuna. Fiecare arc preia
incarcarea de pe suprafata ce ii revine. Este solicitat la compresiune (fig.). Se poate calcula
tensiunea impartind efortul la aria sectiunii transversale.
• =H/A
• A=trd
t – grosimea cupolei
r – distanta dintre axa de simetrie si punctul in care se face analiza;
d -unghiul de deschidere al sectorului aferent arcului
• Chiar in axa de simetrie a cupolei, r=0, A=0, =
• Tensiunea infinita nu poate fi preluata de nici un
material, situatia este practic imposibila, de unde
rezulta ca analiza arcelor lucrand independent este
eronata. In zona superioara a cupolei incarcarile nu
sunt preluate numai de arce. Se formeaza inele
comprimate (cercuri paralele) prin care se descarca
arcele. Izoland un sector sferic in partea superioara a
cupolei, el este solicitat atat radial (in lungul arcelor
meridiane) cat si in sensul cercurilor paralele. La un
anumit nivel, ce corespunde paralelului neutru,
arcele transmit in intregime eforturile cercurilor
paralele.
• Cupola poate fi decupata la partea superioara,
prevazandu-se un gol circular, bordat de un cerc paralel
pe care reazema extremitatile superioare ale
meridianelor. Evident inelele din proximitatea
lanternoului sunt mai solicitate decat in cazul cupolei
continue.
• Exemplu: Cupola Panteonului, avand lanternoul cu
diametrul de 9m.
• De precizat ca meridianele si arcle vizibile pe intradosul
cupolei Panteonului, chiar daca sunt dispuse in sensul
actiunii statice, sunt pur decorative, in realitate cupola
are o structura masiva din beton.
Palatul Sporturilor, Roma, 1957,
Pier Luigi Nervi
• Este o cupola moderna, ce utilizeaza acelasi principiu.
Structura este de fapt o panza curba subtire realizata din
beton armat. Functionarea este aceeasi ca in exemplul
anterior (meridiane ce descarca pe cercuri paralele), chiar
daca nervurile intradosului sunt altfel orientate. Ele
delimiteaza de fapt elementele prefabricate din care este
realizata cupola, nervuri ce contribue, de asemeni, la
stabilizarea de ansamblu a structurii. Pe conturul golului
central se observa inelul ce preia incarcarea orizontala
transmisa de arce.
• La partea inferioara, cupola transmite incarcarile la 36 de
stalpi de forma literei Y, dispusi radial si inclinati dupa
tangenta la suprafata mediana (stare de membrana). Stalpii
transmit incarcarea cupolei direct la fundatii.
Cupolă Meteora
 Cupole metalice
• Pentru cupolele discutate anterior, din zidarie
sau beton, modul de functionare a fost
explicat prin arcele meridiane si a cercurilor
paralele inscrise virtual in structura monolita.
Spre deosebire de acestea, cupolele metalice
nu sunt continue, pentru realizarea lor se
dispun efectiv meridiane si paralele cu rol
structural. Inchiderea se efectueaza de obicei
cu suprafete vitrate, ce au doar rol decorativ.
Cupola Mall Abu Dhabi
Cupola Reichstag Berlin

(1884-1894) 1999, arch. N. Foster

 Functionarea cupolelor metalice
• Respecta aceleasi principii
• Arcele, solicitate la compresiune, prezinta
pericolul pierderii stabilitatii (flambaj). Intervin
cercurile paralele care le micsoreaza lungimea
de flambaj, stabilizandu-le.
• Pot fi realizate cu gol circular in partea
centrala.
 Galeria Vittorio Emanuelle,
Milano, 1865, arh. G. Mengoni

Galeriile Umberto I, Galeria regala, Bruxelle

Napoli, 1887-1890 1847, arh. Jean Pierre Cluysenaar
 Comparaţie între cupolă şi arc
• Grosimea cupolei este mult mai mică decât a arcului cu aceeaşi
deschidere.
• În arc există împingeri, care trebuie preluate de reazeme puternice,
contraforţi, tiranţi, ceea ce nu se întâmplă în cupolă .
• Deformaţiile cupolei sunt foarte mici în comparaţie cu ale arcului,
cercurile paralele împiedicând, pe de o parte deformaţiile
meridianelor şi flambajul lor.
• Acţiunea combinată a meridianelor şi paralelelor conduce la
creşterea rezistenţei şi rigidităţii cupolei în comparaţie cu cea a
arcului sau a grinzii.
Exemplu:
O cupolă cu deschiderea de 30m şi grosimea 5-8 cm are o săgeată de
2-3 mm, ceea ce reprezintă l/12000.
Pentru o grindă săgeata este cam de 33 ori mai mare (l/360).
Panteonul - Templul tuturor zeilor
(118-125 e.n.)

Deschidere 43,3 m
Gol circular la varf, cu diametrul de 9 m
Grosimea la cheie 60 cm iar la baza de 7 m
• A fost realizat din beton de puzzolană (rocă vulcanică). Cupola
reazemă pe un perete cilindric de beton (apar reacţiuni în
planul tangent). Îndeplineşte condiţiile de stare de
membrană. Din experienţă romanii ştiau că pot apare fisuri la
baza cupolei, de aceea au mărit secţiunea sa progresiv de la
vârf (60cm) spre reazeme, unde a ajuns la circa 7 m. Pentru a
reduce greutatea, în zona de rezemare au făcut goluri mari
(încăperi). În zonele superioare au folosit ca agregate piatra
ponce (uşoară) şi chiar vase de argilă goale. Soluţiile astfel
adoptate au condus la o comportare fără egal a Panteonului.
Este monumentul cel mai bine conservat. În zona de
rezemare (camerele de la bază), au apărut doar câteva fisuri în
sec. XVIII.
Sfanta Sofia, Istambul, 532-537, 7560 mp.

Deschiderea cupolei 32,6 m

• Secţiune pătrată, cu 4 pilaştri în colţuri, pe care
reazemă 4 arce în plin cintru (săgeata=1/2 din
deschidere). Pe cele 4 arce reazemă un inel pe care
se înalţă cupola. Cupola originală era pleoştită
(împingeri mari). Era rigidizată cu 40 nervuri radiale.
Arcele de la N şi S sunt umplute cu ziduri ce reazemă
pe 4 coloane mari de granit placate cu marmură
verde. Arcele de la V şi E nu au ziduri dar sunt
flancate de 2 emisfere mari, alături de care se află
alte 2 emisfere mici şi o boltă cilindrică. Materiale: la
pilaştri granit, bine şlefuit, pentru ca eforturile să se
transmită uniform, în rosturile critice s-au introdus
foi de plumb; cupola, bolţile şi emisferele care
trebuiau să fie cât mai uşoare, din cărămidă
bizantină.
• După 21 de ani (timp în care au fost 2 cutremure) arcul estic, cu jumătatea
de cupolă alăturată şi o parte a cupolei principale s-au prăbuşit . Cauza:
rezemarea inelului central pe cele 4 arce a condus la abateri de la starea
de membrană, determinând împingeri. Arcele de sprijin nu au fost
construite identic. Cele de la N şi S mai mici, dar faptul că erau umplute cu
ziduri creau impresia că au aceleaşi dimensiuni cu celelalte. Lipsa de
simetrie în contravântuire, a făcut ca arcele N şi S să se deplaseze uşor în
afară şi să permită deschiderea arcului estic (împingeri prost preluate).
• Reconstrucţia: cupola principală nu a mai fost pleoştită, ci o emisferă
aproape perfectă (a crescut săgeata de la 7,6 la 13,7 m, reducând
împingerile cu 30%).
• Nu s-a intuit vina contravântuirilor diferite ale celor 4 arce, 2 câte 2. Astfel,
în anul 989 a cedat arcul vestic cu jumătate de cupolă. Au fost construiţi 2
contraforţi enormi de colţ (inestetici), în afara laturilor nordică şi sudică.
Inutil. In anul 1346 după un cutremur, arcul E a cedat din nou. A fost
reparat. Exista deja experienţă privind contravântuirile . În anul 1847 a fost
consolidată cu mijloace moderne sub îndrumarea arhitecţilor elveţieni
Gaspare şi Giuseppe Fassati, care au introdus un lanţ metalic puternic la
baza cupolei, pentru preluarea împingerilor. Au mers până acolo încât au
demolat părţile superioare ale contraforţilor de colţ. De atunci nu au mai
fost probleme de structură, chiar dacă s-au produs mai multe cutremure.
Cupola Santa Maria del Fiore (1436)
D=42m
• Arhitect: Arnolfo di Cambio şi succesorii săi (cei mai
importanti: Giotto care a început construcţia campanilei de
82 m, terminată de Andrea Pisano). Planul a fost modificat
în timp.
• Date constructive: lungimea 153 m (cu 23 m mai mult decât
Notre Dame de Paris), lăţimea 38 m.
• Faţada: Donatello, Nanni di Banco şi Domenico Ghirlandaio.
• Vitralii (44): sub conducerea lui Lorenzo Ghiberti (Porţile
Paradisului la Baptisteriu).
• Cupola (1420-1434 Filippo Brunelleschi) de formă
octogonală, cu deschiderea de 41,5 m, se ridică la 115 m
deasupra solului. Este realizată din zidărie de cărămidă.
Greutate-27.000 t.
Structura cupolei
• Este constituită din 2 plăci octogonale, o placa groasă interioară având
grosimea de 2,4 m la bază şi 2,1 m la vîrf (Aurelio Muttoni) –
dimensiunile difera in functie de autori (2,1 si 1,5m) (1). O placă subţire
exterioară, cu o formă maiestuasă , o protejează pe cea interioară.
Grosimea sa este de 0,76m la bază şi 0,38m la vîrf (2). Placa groasă
este legată de cea subţire prin 8 nervuri principale , la colturi, alte 16
nervuri intermediare cate 2 pe fiecare din cele 8 fete cilindricre curbate
spre interior, si elemente de legatura orizontale, pe toata inaltimea.
Nervurile intermediare nu reazema pe nervurile principale, care pot
descarca o parte din incarcare direct la reazeme. Între cele doua
cupole se află un spaţiu cu 5 galerii şi scări de acces (3). Structura in
ansamblu a cupolei are grosimea de circa 4 m.
• Componenta structurală esenţială este realizată de inelele orizontale
din gresie întărite la exterior cu lanţuri de fier având rolul de a
împiedica fisurarea cupolelor datorită forţelor de întindere din
cercurile paralele. În timp ce rezistenţa Panteonului era asigurată de
greutatea zidăriei, cupola din Firenze se bazeaza pe rezistenţa
cercurilor de piatră şi fier care preiau eforturile de întindere. Ele au
împiedicat fisurarea cupolei (aşa cum s-a întâmplat la celelalte cupole
celebre – Hagia Sofia şi chiar Sf. Petru).
• În timp s-a dovedit că placa subţire exterioară a protejat-o pe cea
interioară de intemperii şi de variaţiile de temperatură.
 CNIT PARIS
1958, 218m, acoperă 225000mp.
6
 Comparatii cupole celebre
Diametru d Săgeată f f/d Grosime d d/d
m m, cm
Sf. Petru 40 300 l/13
Catedrala 24 125 l/19
Drezda
Coaja de ou 0,04 0,03 1/1,33 0,04 l/100
Auditoriu din 50 6,7 l/7,45 12-70 l/420
Maţuiama
Stadionul din 87,50 12,2 l/7,20 15-30 l/585
Havana
Planetarium 40 6 1/666
Jena
Teatrul din 60 18,6 1/3,35 8 1/750
Novosibirsk
CNIT 105 13 (6,5x2) l/1570