ALCATUIREA SI CALCULUL STRUCTURILOR CU DIAFRAGME

DE BETONARMAT
Constructiile cu pereti structurali sunt cele la care elementele structurale verticale
sunt constituite in totalitate sau partial din pereti de beton armat tumati monolit sau
prefabricati, La aceste structure este necesara realizarea planseelor ca diafragme
orizontale,care asigura deformarea solidara a peretilor structurali inpreluarea
fortelor orizontale (din actiunea vantului sau a cutremurului).
Dupa modul de participare a peretilor la preluarea incarcarilor verticale si
orizontale, sistemele structurale se clasifica in urmatoarele categorii:
(i)

(ii)

sisteme cu pereti structurali,la care rezistenta la forte laterale este

asigurata practic in totalitate de catre pereti structurali de beton
armat.Structura mai poate cuprinde si alte elemente structural cu rol
numai in preluarea incarcarilor verticale,a caror contributie in preluarea
fortelor laterale poate fi neglijata.
sisteme mixte (duale), la careperetii structurali interactioneaza cu cadrele
din beton armat in preluarea fortelor lateraIe.

Peretii structurali se clasifica in:

- pereti in consola individuali (necuplati),legati numai prin placa planseului
- pereti cuplati,constituit din doi sau mai multi montanti (pereti in consola)
conectati intr-un mod regulat prin grinzi ductile armate adecvat (rigle de cuplare).
Din punctul de vedere al conformarii,cladirile cu structura din diafragme de
beton armat(monolitsauprefabricat) se pot realiza intr-o varietate mare de tipuri
constructive (tip bara,tip punct sau tum etc.).Pentru realizarea cladirilor civile cu
inaltime mica sau medie se folosesc in mod current structurile de tip bara sau tum.
Dupa modul de dispunere a diafragmelor in plan se disting:
-structuri cu compartimentare deasa, la care diafragmele transversal se dispun la
interval relative reduse(fig);

-structuri cu compartimentare rara (celulara),la care diafragmele transversale se

dispun la intervale mai mari (fig.1)

Figura 1
La stabilirea formei si a alcatuirii de ansamblu a constructiilor se vor
alegecontururi regulate in plan,compacte si simetrice,evitandu-se disimetrii
pronuntate in distributia volumelor,a maselor si a rigiditatilor in cadrul acelulasi
tronson de cladire, in vederea limitarii efectelor de torsiune generala sub actiunea
seismica si a altor efecte de interactiune defavorabile.
La stabilirea conflguratiei structurii si a peretilor structurali se vor respecta
prevederile din normativul P100-2006 In cadrul aceluiasi transon, suprafata
planseului la ftecare nivel va fi pe cat posibil aceeasi. Deasemenea, distributia in
plan a peretilor va fi,de regula, aceeasi la toate nivelurile, astfel ca acestea sa se
suprapuna pe verticala. La dispunerea peretilor in plan se va urmari ca cerintele de
ductilitate sa fie cat mai uniform distribuite in peretii structurii.
Amplasarea in plan a peretilor structurali va urmari cu prioritate posibilitatea obtinerii unui sistem avantajos de fundatii (incluzand,daca este necesar,peretii
de la subsol si de la alte niveluri de la partea inferioara), in masura sa realizeze un
transfer cat mai simplul si mai avantajos al eforturilor de la baza peretilor la terenul
de fundare.Peretilor structurali carora Ie revin cele mai mari valori ale fortelor orizontale trebuie sa Ii se asigure o incarcare gravitationala suficlenta (sa fie suficient
"lestati") astfel incat sa se poata obtine condltii avantajoase de preluare a solicitarilor din incarcari orizontale si de transmitere a acestora la terenul de fundare.

La constructiile cu forma in plan dreptunghiulara, peretii structurali se vor

dispune dupa doua directii perpendicular intre ele, avand rigiditatile de ansamblu
ale structurii dupa cele doua directii cu valori apropiate.La cladirile cu alte forme,
aceste cerinte se pot realiza si prin dispunerea peretilor dupa directiile principale
determinate de forma cladirii.
La alcatuirea cladirilor se recomanda sa fie folositi ca pereti structurali interiori, cu
precadere,aceia care separa functiuni diferite sau care trebuie sa asigure o izolare
fonica sporita,necesitand ca atare grosimi mai mari si care in acelasi timp nu
prezinta goluri de usi sau la care acestea sunt in numar redus.De exemplu,la cladiri
de locuit, se vor folosi ca pereti structurali,peretii dintre apartamente si peretii casei
scarii ,iar la cladirile administrative ,peretii de la nucleul de circulatie pe verticala
si de la grupurile sanitare etc.
Peretii exterior pot fi realizati din beton armat si utilizati ca pereti structurali,cu
conditia asigurarii izolariilor termice prin placare la exterior cu un material
termoizolator in general se va urmari ca rezultantele eforturilor axiale
gravitationale care actioneaza peretii unei structure sa nu conduca la excentricitati
mari cu acelasi sens fata de centrele de greutate ale peretilor
respectivi,nenechilibrate pe ansamblul structurii la fiecare nivel.
La alcatuirea elementelor structural verticale se va urrmari realizarea peretilor cu
sectiuni lamelare, intarite la extrermitati prin bulbi si talpi cu dezvoltari limitate si
se vor evita,pe cat posibil,sectiunile cu talpi ample.In cazul peretilor cu goluri se
vor adopta siruri de goluri suprapuse, cu dispozitie ordonata, conducand la pereti
formati din plinuri verticale(montanti), legate intre ele prin rigle de cuplare avand
configuratia generala a unor cadre etajate,iar riglele de cuplare vor avea grosimea
inimii peretilor verticali sau,daca este necesar,dimensiuni mai mari.
Modul de alcatuire al planseelor se va corela cu distantele dintre peretii structurali
astfel incat sa asigure satisfacerea exigentelor de rezistenta si rigiditate si sa rezulte
practice indeformabile pentru forte careactioneaza in planul lor.Seva urmari,
deasemenea, ca prin forma in plan aleasa pentru planseu si prin dispunerea
adecvata a golurilor cu diferite destinatii(pentruscari,lifturi,instalatii,echipa mente)

sa nu se slabeasca exagerat planseul dupa anumite sectiuni,in care sa apara riscul

de rupere la actiunea unor cutremure de intensitate mare.
In vederea reducerii eforturilor in elementele structurale din contractie,a variatiilor
de temperature etc.,se vor prevedea,dupa necesitati,rosturi de dilatare-contractie,
rosturi antiseismice si rosturi de tasare. Se va urmari ca rosturile sa cumuleze doua
sau toate cele trei roluri mentionate.
Peretii structurali, individuali (in consola) sau cuplati,vor fi prevazuti la partea lor
inferioara cu elemente de infrastructura (peretiisubsolului) care sa permit a
transmiterea in conditii corespunzatoare a soticitarilor la terenul de fundare.
Pentru elementele de infrastructura la contactul cu terenul se prevad evazari sub
forma de talpi continue de beton armat sau sub forma de cuzineti de beton armat si
talpi de beton simplu continue.
EXIGENTE GENERALE DE PROIECTARE
In general, proiectarea constructillor cu pereti structurali trebuie sa urmareasca:
(i) satisfacerea tuturor exigentelor specifice (functionale,structurale estetice,de
incadrare in mediul construit,de executie,de intretinere si consolidare etc.),functie
de conditiile concrete pe amplasament (geotehniee,climatice,seismieeetc.) si de
importanta construciei,
(ii) satisfacerea exigentelor structurale referitoare la preluarea efectelor actiunilor de diferite categorii, in particular a celor seismice,se realizeaza prin:
(iii)

exigente de rezlstenta si de stabilitate

exigentele de rezistenta impun ca actiunile seismic de intensitate mare sa

nu reduca semnifieativ capacitatea de rezlstenta a sectiunilor celor mai solicitate
ale structurii. Practic,se considera ca cerintele de rezistenta sunt satisfacute daca
in toate sectiunile capacitatile de rezistenta sunt superioare, sau la limita egale,cu
valorile de calcul maxime ale eforturilor sectionale.
exigente1e de stabilitate impun evitarea pierderii stabilltatii formei(voalare)

peretilor in zonele putemic comprimate si eliminarea fenomenelor de rasturnare

datorate unei suprafete de rezemarei insuficiente peteren.Tot in categoria fenomenelor de instabilitate care trebuie evitate se incadreaza si situaiile in care distributia in plana a peretilor conduce la excentricitati exaggerate ale centrului maselor
(C.M.) in raport cu central de rigiditate(C.R.) al peretilor structurali,in absenta unor
pereti care sa preia in mod efficient momentele de torsiune generala
exigente de rigiditate
Constructille cu peretistructurali vor fi inzestrate prin proiectare cu o rigiditate la
deplasari laterale in acord cu prevederile normativului de proiectare
antiseismica(P100/2006)
exigente de ductilitate
Conditia de ductilitate in zonele plastic ale structurilor cu pereti de beton armat
In vederea asigurarea unei capacitate suficiente de rotire postelastica In
articulatiile plastice,fara reduceri semnificative ale rigiditatii si capacitaii de rezistenta in urma unor cicluri de solicitare seismic importante
Exigente specifice structurilor prefabricate
Proiectarea structurilor rezultate din asamblarea unor elemente prefabricate de
suprafata(panourimari) trebuie sa urmareasca obtinerea unei comportari
Practice identice cu cea a structurilor similar realizate din beton armat monolit.in
Acests cop,Imblnarile verticale,orizontale sau dupa alte direcii intre elementele
Prefabricate vor trebui sa fie solicitate in domeniul elastic,sub incarcarile care
corespund stadiului ultimo pentru structura in ansamblu.
Succesiunea etapelor de calcul
Calculul unei structuri cu diafragme la actiunea incarcarilor verticale(gra-

vitationale) si orizontale (vantsauseism) cuprinde urmatoarele etape principale:

- determinarea incarcarilor verticale(gravitationale) si orizontale,care solicita
constructia pe cele doua directii principale;
calculul elementelor structurale de beton armat se va face pentru gruparile
fundamentaal si accidental de incarcari.
- descompunerea structurii de ansamblu in elemente simple(diafragme
pline sau cu goluri), avand sectiunea transversal in formade I,L,T,E etc.;
- stabilirea sectiunilor active si a caracteristicilor de calcul ale diafragmelor
pline sau ale montantilor si riglelor(buiandrugilor),in cazul diafragmelor cu goluri;
- determinarea eforturilor secionale axiale de compresiune in diafragme
din actiunea incarcarilor verticale aferente
- repartizarea incarcarilor orizontale intre diafragmele care alcatuiesc
structura in functie de rigiditatile acestora;
- determinarea eforturilor sectionale (M,T,N) in diafragme(montanti) din
actiunea incarcarilor orizontale;
- insumarea eforturilor sectionale din actiunea incarcarilor verticale si
orizontale;
-dimensionarea si armarea diafragmelor (montantilor si riglelor),
-determinarea eforturilor in saibele orizontale(plansee) si verificarea preluarii lor
de catre plansee in cazurile cand acest lucru este necesar.
.Schematizarea pentru calcul a structurilor cu pereti de beton armat
Avand conformarea initiala a structurii realizate prin alegerea unor forme
favorabile in plan si pe verticala,se trece la schematizarea ei prin stabilirea tipurilor
caracteristice de pereti(diafragme),componente si a prevederilor constructive

privind alcatuirea prelirninara a sectiunilor si determinarea sectiunilor active de

calcul,
In fig.2 se prezinta un exemplu de conformare structurala in plan
(fig 2a) si secttune transversal (fig.2b) si schema cu principalele tipuri de
diafragme (pline si cugoluri) pentru o constructive cu n niveluri (fig. 2c)

Figura 2
Tipuri caracteristice de diafragme
In cazul structurilor cu diafragme se intalnesc mai multe tipuri caracterisice de
diafragme,care se potclasifica dupa forma sectiunii transversala conformatia
generala si existenta golurilor.
Dupa forma sectiunii transversale, diafragmele pot fi lamelare,cu bulb, sau cu
talpi in forma de L,T, U,E,etc.(fig.3).

Figura 3
Diafragmele lamelare se
caracterizeaza prin sectiunea transversala
alungita(fig,3a), la care fenomenul de pierdere a stabilitatii genrale poate aparea
mai frecvent in comparatie cu alte tipuri
Diafragme cu bulbi reprezinta un cazparticular al diafragmelor lamelare
Prevazute la capete cu ingrosari(fig.3b),care aduc un aport substantial in ceea
ce priveste capacitatea de rezistenta a zonei de capat putemic solicitata,atatprin
marirea sectiunii,cat si prin efectul de rigidizare a inimii.
Diafragmele cu talpi in formade L,T,U,E etc.se caracterizeaza prin aceea
Ca sunt alcatuite din inima si Talpi cu care conlucreaza (fig,3c); talpile pot fi
portiuni dintr-o diafragma perpendicular pe elementa lamelare cu lungimel
limitata.
Dupa conformatia generala, determinate de lungimea consolei verticale H si
inalimea sectiunii transversale h. diafragmele se impart in:
Diafragme lungi. cu raportul Hlh>5, la care eforturile si deformatiile provenite din
incovoiere sunt predominante.
Diafragme cu lungime medie, curaportul 2< H/h<5, la care este necesar sa se tina
seama atat de efectu lmomentului incovoietor, cat si de cel al fortelor taietoare,
Diafragme scurte, curaportul H/h<2,caracterizate prin aceea ca eforturile

si deformatiile produse de fortele taietoare sunt preponderente.

Dupa existenta golurilor,se disting:
Diafragme pline, cand nu sunt prevazute cu goluri sau cand golurile practicate
sunt cu dimensiuni mici, care nu influenteaza comportarea si deformarea generala
a diafragmei
Diafragme cu goluri, prevazute cu unul sau mai multe siruri de goluri de
dimensiuni medii sau mari ,care influenteaza mult comportarea generala sub
actiunea incarcarilor orizontale.
In cazul diafragmelor cu goluri suprapuse (fig.4)se va evita amplasarea golurilor
In apropiereaea capetelor diafragmelor la distante mai mici de 120 cm,iar
Plinurile dintre doua siruri de goluri consecutive se vor realize cu o latime de cel
putin 50 cm.
,Grosimea minima a inimii, b, care se stabileste din conditia de rezistenta si
din considerente constructive privind adancimea de rezemare a elementelor de
planseu si latimea minima a centurii de monolitizare,trebuie sa fie b>15cm sau
b> Hetaj/ 20
Pentru a se putea admite condita de incastrare a diafragmelor verticale la cota
0,00, este necesara grosimea diafragmelor de la subsol sa fie de minimum20cm.
Riglele de cuplare(buiandrugii) se realizeaza de regula de aceeasi grosime ca si
inima diafragmelor brigla=b iar inaltimea h, variaza in functie de tipul golului si
Inaltimea etajului.

Figura 4
Descarcarea planseelor pe diafragme este aratata in fig 5

Figura 5

STRUCTURI MIXTE