Budapesta

Oraul este situat pe ambele maluri ale Dunrii. n partea de est a Dunrii se afl
Pesta, care ocup dou treimi din suprafa, iar pe partea de vest se afl Buda, cealalt treime a
oraului. Budapesta are cca. 1,7 milioane de locuitori (est. 1999).
Cartierul Buda i zona malurilor Dunrii din Budapesta au fost nscrise n anul 1987
pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.
Teritoriul Budapestei este de 525 km. Este nconjurat de judeul Pest, jude din care
81 de aezri fac parte din zona metropolitan a oraului. Capitala ungar are o diagonal de 25
km n direcia nord-sud, de 29 km n direcia est-vest.
Are un rol important n legturile terestre a Ungariei, deoarece de aici pornesc oselele
ungureti i totodat este nodul centralizat al reelei feroviare.
Partea Buda este zona de locuit i de odihn a capitalei, cu zone economice n nord i
n sud, iar Pesta este centrul administrativ, comercial i industrial, cu cartiere mari rezideniale i
cu mari stabilimente de divertisment.
Pe aria budapestan a Dunrii se afl trei insule. Dintre acestea cea mai mare este
Insula Csepel din sudul oraului, partea nordic a acestuia constituind sectorul al XXI-lea, a crui
nume oficial este i Csepel, exact ca numele insulei. Ca mrime este urmat de Insula Margareta,
cu multe bogii istorice, iar cea mai mic ca mrime este Insula budei, zis i Hajgyri-sziget
(Insula antierului naval). n imediata vecintate spre nord a zonei admistrative a oraului este
Insula Szentendrei, care ine pn Dunakanyar (Curbura Dunrii).
n perioada interbelic se formeaz suburbia oraului, dar primarii din aceast
perioad nu i-au asumat rspunderea de a nfiina Budapesta Mare. n anii 1940 o parte din
locuitorii oraului au fost deportai, rzboiul avnd drept consecin bombardarea i distrugerea
unei bune pri a Budapestei.
Au urmat anii comunismului, cnd nu mai conta nici un interes local, Budapesta
devenind al 20-lea jude al Ungariei. Cele 10 sectoare nfiinate la unirea celor 3 orae au fost
dezvoltate n 14 sectoare n 1930, iar n 1950, cnd au fost incluse oraele i comunele suburbane
adic s-a format Budapesta Mare, iar numrul sectoarelor a ajuns la 22.

n toamna anului 1956 a avut loc la Budapesta revoluia ungar din 1956. Aceasta a
nceput la 23 octombrie cu un mar studenesc. Primul ministru Imre Nagy, avnd i sprijinul
armatei, a ncercat instituirea unui socialism cu fa uman, dar revoluia a fost nfrnt de
tancurile armatei sovietice, centrul Budapestei fiind distrus la doar 11 ani dup terminarea celui
de-al doilea rzboi mondial. Au urmat ani de represalii. Din 1960 situaia s-a schimbat, regimul
Kdr ducnd o politic mai tolerant (aa zisul "comunism al gulaului"). n anii 1970 Ungaria
a devenit cea mai liberal ar comunist.
In anii 60 au inceput lucrarile la liniile de metrou. Astazi Budapesta este un oras
clasic si modern, plin de viata si istorie. Toate aceste caracteristici fac din capitala Ungariei un
oras preferat de foarte multi turisti.
Anii 80 au adus oraului o micare politic subteran, pe care dictatura, slbit, se
fcea c o trecea cu vederea. La sfritul deceniului, Ungaria, ntre primele ri est-europene, a
nlocuit regimul comunist cu o guvernare democratic. Primar al Budapestei a devenit Gbor
Demszky (el fiind i azi primarul capitalei), care a continuat dezvoltarea oraului, ce fusese
suspendat timp de aproape un secol. La 30 iunie 1991, din Ungaria s-au retras ultimele
formaiuni militare sovietice. Evenimentul este comemorat n fiecare an, n ultimul sfrit de
sptmn al lunii iunie, ca srbtoarea oraului.
n zilele noastre Budapesta apare ca o capital renscut,ce abund de monumente
i construcii strvechi. Pe terenurile rmase goale nc din vremea rzboaielor s-au construit
bnci i case de birouri moderne, dar s-a avut grij de aspectul combinrii lor cu cldirile de la
nceputul secolului XX. sau i mai vechi. Renaterea se simte i pe teatre, bi, muzee, biblioteci,
parcuri, strzii, pasaje, mijloacele de transport comun, dar i pe instituiile sanitare i sociale.
Mai puin vizibil este dezvoltarea infrastructurii, dar are i aceasta puncte vizibile, ca noile
poduri pe Dunre. Pentru ochiul turistului sunt vizibile i redeschiderea sau renovarea
cafenelelor i a restaurantelor istorice dintre anii 1880-1910, sau a galeriilor de art, teatre. Viaa
oraului este plin de festivaluri culturale naionale i internaionale, de evenimente sportive
internaionale, dar i de evenimente muzicale pentru tineri, cum ar fi Festivalul de muzic
Sziget sau Parada Budapesta corespunztorul Paradei Love din Berlin.

La nceputul secolului XXI. Budapesta cu ntrarea n UE a Ungariei a nceput s

devin centrul regiunii pe plan economic, cultural i turistic, devenind cea mai vizitat capital a
Europei Centrale, dup Praga.

Budapesta a aparut propriu-zis in 1873, odata cu unificarea dintre Buda, Obuda si

Pesta, trei asezari cu o istorie venerabila si impresionanta.
Perioadele cele mai prospere din trecutul indelungat al Budapestei au fost in evul
mediu in timpul lui Matei Corvin si din secolul XIX pana in prima jumatate a secolului XX, cand
instaurarea comunismului a franat dezvoltarea orasului. Insula Margareta constituie o atractie
constanta pentru localnici si pentru turisti pentru ca aici se gaseste cea mai mare piscina in aer
liber din Budapesta, dar si pentru ca exista nenumarate posibilitati de relaxare, de la activitati
sportive la clubbing. Budapesta este supranumita si orasul spa-urilor, deoarece exista mai multe
complexe care capteaza apa a peste 100 de izvoare termale cu proprietati curative. Principalele
puncte de interes din capitala Ungariei sunt Biserica Mathias si Catedrala Sfantul Stefan, lacasuri
de cult unde esti inundat de seninatate, Palatul Parlamentului, unde au loc periodic baluri de o
eleganta desavarsita, Palatul Regal, care adaposteste in prezent Muzeul de Istorie din Budapesta
si Bastionul Pescarilor, tinta cautata de cei pasionati de fotografie. Viata de noapte din Budapesta
este foarte dinamica, iar zonele cele mai frecventate de tineri sunt Piata Franz Liszt si Insula
Margareta. Pentru
Podurile din Budapesta
In Budapesta exista noua poduri peste Dunare, dintre care doua sunt si feroviare.
Podul cu lanturi (Lanc hid in maghiara) este primul pod permanent peste Dunare ridicat intre
1842 si 1849. A fost distrus de germani in timpul celui de-al doilea razboi mondial si ulterior
reconstruit. Si Podul Elizabeta (Erzsebet hid) a fost grav avariat de armata germana si apoi
reconstruit pentru a deveni astazi una dintre cele mai importante atractii turistice. Podul Arpad a
fost construit recent si asigura legatura cu Insula Margareta, dar este aproape complet lipsit de
calitati estetice.
Budapesta a fost deseori numit "Parisul de Est", "Mireasa Dunarii" sau "Perla
Dunarii" si este cel mai important nod feroviar din Europa Centrala, servit de trenuri din toate
partile Europei.

Orasul Budapesta are o identitate complexa, undeva intre luxul vestului si simplitatea
traditiilor. Are o istorie zbuciumata si o mostenire culturala de exceptie. Are parcuri somptuoase,
strazi largi si o dezvoltare industriala exceptionala.

Astazi Budapesta arata o capitala renascuta, si plina de monumente si constructii

stravechi. Pe terenurile ramase goale inca din vremea razboaielor s-au construit banci si case de
birouri moderne, dar s-a avut grija de aspectul combinarii lor cu cladirile de la inceputul
secolului XX sau mai vechi. Renasterea se simte si pe teatre, bai, muzee, biblioteci, parcuri,
strazii, pasaje, mijloacele de transport comun, dar si pe institutiile sanitare si sociale. Mai putin
vizibil este dezvoltarea infrastructurii, dar are si aceasta puncte vizibile, ca noile poduri pe
Dunare. Pentru ochiul turistului sunt vizibile si redeschiderea sau renovarea cafenelelor si a
restaurantelor istorice dintre anii 1880-1910, sau a galeriilor de arta, teatre.
Orasul are mai multe avantaje. Foloseste la maximum Dunarea, foarte multe
capodopere arhitectonice aflandu-se pe malul batranului fluviu (Palatul Regal, Palatul
Parlamentului, superbele poduri etc.). Este format din doua orase Buda (orasul vechi) si Pesta
(orasul nou) care s-au unit in 1873. Cine viziteaza atat Viena, cat si Budapesta, realizeaza ca
ambele orase au fost intr-o rivalitate constructiva, in ultimii zeci de ani ai Imperiului dual AustroUngar.
Dunrea, autostrada navigabil a Europei, conecteaz ambele pri ale Budapestei,
cu cartierele ei rsfirate. Dealurile Budei i pantele domoale ale Obudei de pe malul stng, ct i
cmpia Pestei de pe cellalt mal, diversific imaginea oraului. Dintre toate insulele mbriate
de fluviul Dunrea, Insula Margareta are cele mai frumoase parcuri.
Peisajul Pestei de pe malul stng al Dunrii este dominat de dinamica economic i
social a ultimilor ani, cu cldiri datnd din secolul al XIX-lea, aparinnd claselor sociale de
mijloc. Pesta se confrunt cu dificulti majore n ceea ce privete traficul urban ca urmare al
boom-ului economic i demografic al regiunii.
Chiar i n ziua de astzi continu recldirea i redezvoltarea edificiilor neglijate i
lsate n paragin. Boom-ul economic de dup perioada comunist a dat un impuls i un avnt
foarte puternic acestor lucrri de renovare a cldirilor i structurilor istorice. Budapesta se
transform ntr-un adevrat ora european n care trecutul i prezentul se mbin armonios.

Facultatea de Constructii si Arhitectura

Specializare: Arhitectura An II sem II 2012-2013

BUDAPESTA

Student: Salajan Mara

Profesor: dr.arh. Luncan Traian Andrei