C4.1 S19 Probl Mod 10 11

A
rhitectura
L O
ocuire
ras
cursul 4
GANDIREA MODERNA A LOCUINTEI URBANE

NASTEREA POLITICILOR DE LOCUIRE
NASTEREA MODELELOR IDEOLOGICE
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM
prof. ana maria ZAHARIADE
MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA

NASTEREA POLITICILOR DE LOCUIRE

Au fost discutate la IAC (an I).
Dintre acestea, unele au consecinte mai direct legate de chestiunea locuintei/
locuirii urbane pe care o urmarim:
REVOLUTIA INDUSTRIALA
SALTUL DEMOGRAFIC
GANDIREA SOCIAL POLITICA: LIBERALISMUL APOI SOCIALISMUL
CRIZA PROFESIUNII
DEZVOLTAREA URBANA: ORASUL LIBERAL

SALTUL DEMOGRAFIC
Dezvoltarea stiintifica si tehnologica productia industriala mutatii
GANDIREA SOCIAL
POLITICA
economice
noi unitati de productie la scara mare: oportunitati
noi de castig al existentei
CRIZA PROFESIUNII
Decaderea productiei mestesugaresti clasa mijlocie a mestesugarilor
decade
DEZVOLTAREA
URBANA:
ORASUL
LIBERAL
O schimbare de clase sociale noua clasa industrial-financiara ia
conducerea, in paralel cu decaderea clasei mijlocii/mestesugaresti

Orasul devine punct de atractie datorita locurilor de munca puternica
migratie sat - oras

SALTUL DEMOGRAFIC
GANDIREA SOCIAL POLITICA
Crestere demografica fara precedent a populatiei o alta epoca demografica:
CRIZA PROFESIUNII
cresterea continua
EX.:Anglia:1801 9 milioane locuitori; 1811 creste cu 14%; 1821 crestere >20%; 1901 40 milioane
Datorita revolutiei industriale, cresterea demografica este inegala: cea urbana este
si mai mare decat cea generala.
Cresterea demografica urbana se face printr-o populatie saraca, in cautare de
lucru; o populatie care pleaca de la sate in speranta unei vieti mai bune.
De pus in legatura cu schimbarea de clase sociale (legata de revolutia industriala)
Cresterea demografica este un proces care continua si in zilele noastre; in anumite zone, repeta azi aceeasi schema
(ex. Romania comunista, America de Sud etc..), asupra careia se va reveni.
istoria se repeta
EX. Cresterea urbana datorata acestor mutatii seamana in multe privinte cu fenomenul contemporan
barriadas din Lima, descris de conferinta profesorului Bill Chambers, Anglia (cf.-persp. antropologica)
Source:
J. Matos Mar
1977
Las Barriadas
de Lima

SALTUL DEMOGRAFIC
GANDIREA SOCIAL POLITICA
LIBERALISMUL sustine promovarea neingradita a libertatii individuale si a
CRIZA PROFESIUNII
initiativei individuale
ADAM SMITH (1776: Inquiry into the Nature and Causes of the Wealth of Nations)
ideea ca lumea economica este condusa de legi obiective si impersonale al caror fundament este libera
DEZVOLTAREA
URBANA: ORASUL LIBERAL
activitate a indivizilor si nu exigentele statului
THOMAS MALTHUS (1798: Essay on the Principles of Population) pune in legatura dezvoltarea
economica cu cea demografica necesitatea unor parghii de reglare a echilibrului, in care saracia si infometarea sunt
vazute ca reglaje naturale
SOCIALISMUL - vine in contrapondere: sustine clasele deprivilegiate

(muncitorimea) in forme moderate (negocieri sindicale) si radicale
(comunismul, lupta de clasa) - necesitatea interventiei
publice in favoarea claselor defavorizare (muncitorii)
SOCIALISMUL - multe teorii si forme de reorganizare economica privind administrarea mijloacelor de

productie si alocarea mai echitabila a bogatiei/profiturilor prin politici de interventie sociala:
de la contele de SAINT-SIMON (incepand de prin 1820) la miscarile sindicale
MARX & ENGELS - 1848 Manifestul partidului Comunist - lupta de clasa si revolutia ca forma
de rezolvare a nedreptatilor sociale
REVOLUTIA
INDUSTRIALA
Datorita aplicarii
doctrinei liberale in domeniul urban se dezvolta speculatia
funciara si imobiliara ca raspuns la cererea de marea de locuinte pietei
SALTUL
Lipsa unuiDEMOGRAFIC
control administrativ orasele cresc spectaculos cu periferii de proasta
calitate din punct de vedere constructiv, igienic si estetic.
GANDIREA
SOCIAL
POLITICA
Silueta orasului se modifica datorita marilor lucrari industriale, locuintelor cu
apartamente
de inchiriat, cresterii
mobilitatii populatiei UN ALT FEL DE ORAS
CRIZA
ARHITECTURAL
STILISTICA
LOCUINTA SECOLULUI XIX

ORASUL LIBERAL (denumire data de Leonardo Benevolo, Storia della citta)
este perceput in general ca un fenomen nociv:
Aglomeratie
Locuinte insalubre si subterane
Insuficienta canalizarilor si infrastructurii edilitare
Boli, mortalitate infantila, speranta mica de viata, molime
Poluare olfactiva si sonora
Uratenie, dezordine, haos
Incapacitatea de a stimula sentimente de solidaritate umana, apartenenta si
participare la comunitate
SALTUL DEMOGRAFIC
Orasul liberal aduce o alta problematica: edilitara, de igiena, de ocupare a solului, de
circulatie, locuinta de masa etc.
GINDIREA SOCIAL POLITICA
Arhitectul nu e pregatit sa raspunda la aceste cerinte, ci doar la cea estetica
Locul controlului
estetic al orasului
este luat de controlul chestiunilor cantitative, iar
CRIZA
ARHITECTURAL
STILISTICA
arhitectul pierde teren: este inlocuit in gestiunea oraselor de ingineri, economisti
LOCUINTA SECOLULUI XIX si administratori; apar urbanismul si urbanistul.

PE ACEST FOND, LOCUINTA:
Locuinta clasei mijlocii a orasului preindustrial (organism individual,

ingloband productie si viata familiei) dispare si se pierde in
REVOLUTIA
INDUSTRIALA
anonimat
datorita schimbarilor economice (decaderea artizanatului;
externalizarea functiunilor de productie si afaceri) si sociale.
SALTUL DEMOGRAFIC
Noua clasa saraca (muncitori si oameni in cautare de lucru) nu-si poate
construi
o locuinta,
locuieste cu chirie (1800 - cca.60% chiriasi; 1900 GINDIREA
SOCIAL
POLITICA
cca. 90%) sau pe unde apuca.
CRIZA PROFESIUNII

raul urban
aglomeratie, mizerie, molime,
pierderea sensului comunitar; uratenie,
dezordine, haos
...consecinta a revolutiei industriale,

care arunca o intreaga populatie
muncitoreasca in orase care nu sunt in
stare sa o primeasca.

raul urban
constientizarea problemelor
Epidemii de holera (1832, 1848-1850) interesul public si al oficialitatilor pentru felul in care
locuiesc saracii
Valoarea muncitorului pentru patronul sau masuri reformatoare timpurii cartiere si orase
muncitoresti finantate de patroni
Considerente umanitare, religioase si morale reformatori sociali, patroni cu idealuri religioase,
catolicismul social
Actori cheie pentru constientizarea problemelor: ziare, partide politice, filantropi, filosofi, utopisti,
ganditori/reformatori sociali, clerici (catolicismul social), medici, igienisti
PRIN PRESIUNI SE IMPUNE NECESITATEA UNEI POLITICI

COERENTE SI SUSTINUTE PRIVIND LOCUIREA URBANA
(istoria se repeta)
politicul nu prea face nimic daca nu se fac presiuni !
De ex.: ca si in cazul fenomenului contemporan al barriadas-urilor din Lima (din conferinta profesorului Bill
Chambers, Anglia, care se va relua ca studiu de caz la PERSPECTIVA ANTROPOLOGICA)
Government Policies
Source:
J. Matos Mar
1977
Las Barriadas
de Lima
Do nothing
Eradicate: bulldoze, burn
Contain: Law
Prevent: planning, municipal housing
Facilitate: site & service, credit, technical, improve &
incorporate
Correct: remodel, relocate

o noua problematica: locuinta urbana
NOUA PROBLEMATICA CERE UN DUBLU RASPUNS:
o1. DIN PARTEA GUVERNELOR:
gasirea de formule legislative si resurse financiare; politicile de locuire
In ultimii ani ai secolului al XIX-lea, legislatia europeana privind locuinta se va indrepta atat spre asigurarea unei finantari
publice adecvate constructiei de locuinte cu pret redus, cat si spre punerea la punct a unui instrument legislativ capabil
sa condamne proprietatea nepotrivita cu noile norme de sanatate publica si sa controleze noile dezvoltari.
Aceasta este linia generala adoptata de Marea Britanie, Belgia, Franta, Olanda, Germania, Italia, etc.
Desi puternic reformatoare, aceasta legislatie va ramane adesea numai nominala, daca judecam dupa efecte. In ciuda
largirii politizarii problemei, abia dezastrul produs de al doilea razboi mondial va reusi sa puna in miscare un larg
program de constructie de locuinte sociale (M.Pawley, Architecture versus housing).
o2. DIN PARTEA PROFESIONISTILOR:

gasirea solutiilor arhitectural-urbanistice de rezolvare a problemelor urbane si in
special a locuirii celor lipsiti de mijloace
POLITICA DE LOCUIRE = ansamblu de dispozitii legislative si financiare privind

promovarea, finantarea, realizarea si administrarea locuintelor, in conformitate cu anumite
standarde de igiena si confort acceptate si cu gestiunea orasului, in general.

o1. nasterea politicilor de locuire
Controlul urban se pune mai ales in termeni cantitativ-pragmatici:
politica funciara
ansamblu de prevederi igienico-sanitare
prevederi economico-financiare
ansamblul legislastiv
prevederi administrative
Masuri privitoare la locuirea economica: legislative, administrative, financiare
igienice (de la chestiuni edilitare si sanitare la controlul aglomeratiei)
expropieri pentru interes public
constructie din bani publici
controlul chiriilor (mai tarziu)
Caracterizeaza fenomenul numit de Benevolo orasul post-liberal

promovarea, finantarea, realizarea si administrarea locuintelor, in conformitate cu gestiunea
orasului si cu anumite standarde de igiena si confort acceptate.
SE POATE REFERI LA TOATE TIPURILE DE LOCUINTE (PRIVILEGIATE SI POPULARE ,
COLECTIVE SAU INDIVIDUALE ETC.), IN ACORD CU POLITICA URBANA,
DAR PROBLEMA GREA ESTE CEA A NUMARULUI MARE, FARA POSIBILITATI FINANCIARE.

LOCUINTA DEVINE PROBLEMA POLITICA
LOCUINTA SOCIALA:
locuinta subventionata in diverse feluri de administratia publica, din banii publici.
Datorita scarii si complexitatii problematicii,
locuinta sociala incepe sa capete un rol foarte important in dezvoltarea oraselor:
DEVINE PROBLEMA-CHEIE ARHITECTURAL-URBANISTICA

LOCUINTA SOCIALA
FORME ANTERIOARE ALE LOCUINTEI SOCIALE:
LOCUINTA FILANTROPICA
LOCUINTA PATRONALA
LEGATE DE DIVERSE IDEALURI MORALE ALE PROMOTORILOR, DAR SI DE

ASPECTE PRAGMATICE.
FOARTE LEGATE SI DE UTOPIILE SOCIALE (CARE VOR DA NASTERE MODELELOR
IDEOLOGICE)
REPREZINTA PREMIZE ALE LOCUINTEI SOCIALE
SI ALE GANDIRII MODERNE A LOCUIRII URBANE
FORMELE MODERNE ALE LOCUINTEI SOCIALE:
DEPIND DE BANII PUBLICI SI DE DE POLITICILE/STRATEGIILE DE LOCUIRE SI DE

EVOLUTIA GANDIRII MODERNE ARHITECTURAL-URBANISTICE

MARILE REALIZARI ALE SEC. XIX
- constientizarea problemelor
- canalizarea banilor publici in aceasta directie legi privind
norme de igiena, spatiu si securitate
- conturarea unor directii de actiune politica si de punere in
practica
DAR LA SCARA INCA INSUFICIENTA SI IN CARE

EXPERIENTA LOCUINTEI PATRONALE A AVUT PONDERE
MARE SI A JUCAT UN ROL FOARTE IMPORTANT

LOCUINTA FILANTROPICA:
locuinte construite de biserica, societati filantropice etc. pentru saraci
Die Fuggerei, Augsburg, sec. XVI (1521)


LOCUINTA PATRONALA
locuinte (in colonii/sate) construite de patroni pentru muncitorii lor.
ncepe in sec XIX: Owen (New Lanark), Cadbury (Bourneville), Lever (Port Sunlight),
Schneider (Le Creusot), Titus Salt (Saltaire), etc.;
si continua n secolul XX: Krupp (Essen), Bata (Zlin) etc.
Le Creusot
Wendel-Stiring
LOCUINTA PATRONALA
prezinta o mare continuitate in timp
Zlin/orasul lui BATA -sec XX

LOCUINTA PATRONALA:
Port Sunlight
Bourneville
sec XIX
LOCUINTA PATRONALA
1853, Titus SALT (industria textila/lana): satul model Saltaire, Anglia

LOCUINTA PATRONALA
1836, SCHNEIDER (uzine siderurgice),

Le Creusot, Franta
LOCUINTA PATRONALA
1785, SCHNEIDER (uzine siderurgice),
Le Creusot, Franta
1918-locuinta
inginerului
1785 - Locuinta muncitoreasca
de tip cazarma
1945- locuinta muncitoreasca

de tip rural

LOCUINTA SOCIALA
In tarile industrializate iau nastere diverse societati/organisme publice pentru administrarea banilor publici
alocati constructiei de locuinte pentru muncitori.
In paralel, legislatia privitoare la locuinta economica stabileste norme igienice si de suprafata care impun o
locuire mai civilizata.
TIPOLOGIC: POATE FI UNI- SAU PLURIFAMILIALA
LOCUINTA SOCIALA
LOCUINTA SOCIALA A SECOLULUI AL XIX-LEA

LOCUINTA SOCIALA
1853-97, 1243 locuinte muncitoresti, Mulhouse, Franta

LOCUINTA SOCIALA
1845 - Societatea pentru ameliorarea locuintelor claselor muncitoare Gattliff Building, Londra, 1867
LOCUINTA SOCIALA A SECOLULUI AL XIX-LEA


o2. gandirea locuintei urbane moderne
PROGRESUL IN MATERIE DE LOCUINTA ECONOMICA
ESTE DUBLAT SI SUSTINUT DE O ACTIVA DEZBATERE
TEORETICA SI IDEOLOGICA CARE VA PREFIGURA
GANDIREA ARHITECTURAL-URBANISTICA MODERNA A
LOCUINTEI URBANE SI APLICATIILE LA SCARA LARGA.

o2. gandirea moderna a locuintei
PRINDE CONTUR TEORETIC IN AFARA PROFESIUNII:
modelele ideologice
(linii de gandire care contureaza anumite directii de abordare a
problemelor locuirii si orasului)
PROFESIONISTII LE VOR INTERPRETA SI APLICA:

modelele arhitectural-urbanistice
(ansamblu de cunostiinte specifice, teoretice si practice, care se interpun intre

cerintele societatii si transpunerea lor in forme)

MODELELE IDEOLOGICE
Salines de Chaux - arh. Claude Ledoux 1775
Lipsa de model, de experienta, de

cunostinte privind posibilitatile de a caza
patura saraca;
Arhitectii nu sunt pregatiti !!!
Filosofi, ganditori utopisti, oameni ai bisericii,
filantropi... cauta solutii

MODELELE IDEOLOGICE
DUPA FR. CHOAY:
toate pleaca de la critica orasului liberal si industrial si a noii societati care i-a
dat nastere, dar
se deosebesc prin accentul pus pe diferite aspecte considerate ca fiind cele
mai importante.
MODELUL IDEOLOGIC PROGRESIST
in centrul criticii: degradarea individului
MODELUL IDEOLOGIC CULTURALIST
in centrul criticii: pierderea coeziunii comunitare
(MODELUL NATURALIST AMERICAN)
in centrul criticii: orasul insusi ca fenomen nociv
(Francoise Choay; Urbanisme. Utopies et realites)

MODELELE IDEOLOGICE
DUPA FR. CHOAY:
se desfasoara in doua etape importante, diferentiate dupa criteriul participarii
profesionistilor si, in consecinta, dupa aplicarea lor:
PERIOADA PRE-URBANISMULUI (secolul al XIX-lea): se contureaza - inafara
profesiunii liniile de gandire care incearca sa gaseasca directii noi de rezolvare a

problemelor locuirii si orasului - modelele ideologice (dupa Fr. Choay)
PERIOADA URBANISMULUI (incepe cu putin inaintea lui 1900): profesionistii se
implica; in siajul modelelor ideologice , urmaresc sa gaseasca forme de rezolvare
practica a problematicii urbane (incluzind locuirea), creand astfel modelele arhitecturalurbanistice (ansamblu de cunostiinte specifice care se interpun intre cerintele societatii si
transpunerea lor in forme)

MODELELE IDEOLOGICE
Bibliografie:
CHOAY, Franoise: l Urbanisme, Utopies et ralits, Ed. Seuil, 1965, Paidea, 2000
HAROUEL, Jean-Louis: Istoria Urbanismului, Ed. Meridiane, 2001
HALL, Peter: Orasele de maine, Ed. All, 1999
LAVEDAN, Pierre, Histoire de lurbanisme, Paris, 1946, vol. 3
CASTEX, Jean, DEPAULE, Jean Charles, PANERAI, Philippe, Formes urbaines: de lillot a la barre, Montreuil,
1980
MUMFORD, Lewis, La Cit travers lhistoire, Paris, 1961
ZAHARIADE, AM, ALO- Note de curs
Bibliografia de la seminarii

NUCLEUL CRITIC: DEGRADAREA INDIVIDULUI
REPREZENTANTI:
Charles Fourier, Robert Owen, Victor Considerant, Etienne Cabet, PierreJoseph Proudhon, Benjamin Ward Richardson, Jean-Baptiste Godin, Jules
Verne, Herbert-George Wells etc.

NUCLEUL CRITIC: DEGRADAREA INDIVIDULUI
reformatori sociali, socialisti utopici, oameni ai bisericii, filantropi, doctori animati de idealuri umaniste,
dorind o lume mai buna, critica, teoretizeaza, cauta solutii;
urmandu-i pe utopistii secolului al XVIII-lea, teoreticienii precursori ai curentului progresist se lanseaza in
descrierea orasului ideal
se inscriu pe linia rationalismului filozofiei Luminilor: explicarea fenomenelor prin relatia cauza-efect;
gandire orientata spre progres si viitor;
propun un cadru spatial foarte riguros, chiar rigid, specializat dupa activitati principale (locuire, munca, timp
liber)
orasul este vazut ca loc al unei mai bune organizari sociale (alta societate, adesea o societate care
constrange si in care individul este un pion)
o conceptie abstracta asupra omului ca individ-tip (determinarea stiintifica a unui model uman), in acelasi
timp si loc, ceea ce duce la incercarea de a-i crea un cadru satisfacator printr-o analiza stiintifica;
pornind de aici, introduc in propunerile lor exigente igieniste: verdeata, aer, lumina, ocupatii legate de cultura
pamantului; spatii deschise;
cred ca analiza rationala poate determina o ordine-tip, aplicabila universal gruparilor umane; dar propunerile
pe care le fac sunt adesea sisteme constrangatoare
consecinta periculoasa a acestei linii de gandire: reificarea individului


Charles FOURIER - 1772-1837 (autodidact si lucrator in comert)
1808 - Thorie des quatre mouvements et des destines gnrales
propune inlocuirea orasului cu

FALANSTERUL
-palat social (de unde si ideea palatului pentru popor recurenta si azi)
-locuit in comun de aprox. 1600 oameni;

Jean B.A. GODIN (1817-1888) - muncitor, apoi patron filantrop
Familisterul din Guise -1859
un fel de falanster pe curti interioare;

(curtile joaca rolul strazilor galerie
gandite de Fourier);
dotari: gradina de agrement, cresa,
economat, spalatorie, macelarie,
scoala, teatru...
Familisterul din Guise -1859

(azi World Heritage)
Familisterul lui Godin se transforma in cooperativa: pentru a crea o comunitate de
sine statatoare, intr-un cadru corespunzator (se desfiinteaza in 1968)

Robert OWEN - 1771-1858 (patron filantrop si reformator social
1813 - A New View of Society,
1849 - Revolution in the Mind and Practice of the Human Race
- parintele miscarii cooperatiste

- propune satele armoniei si cooperarii
- mari cetati de locuit pt. de aprox. 1200-2000 indivizi;
- exploatarea unui domeniu agricol

Robert OWEN - 1771-1858 (patron filantrop si reformator social
1813 - A New View of Society,
1849 - Revolution in the Mind and Practice of the Human Race
"New Harmony as envisioned by Owen"

desenata de arhitectul Stedman Whitwell, ca "Design for a Community of 2000 Person founded upon a
principle Commended by Plato, Lord Bacon and Sir Thomas More."
Robert OWEN - New Lanark (azi World Heritage)

Robert OWEN (1785) - colonia New Lanark

"To train and educate the rising generation will at all times be the first object of society, to which every other
will be subordinate". (The Social System, 1826)
"The three lower rooms (in the Institute) will be bombed open for the use of the adult part of the population,
who are to be provided with every accommodation requisite to enable them to read, write, account, sew or
play, converse or walk about. Two evenings in the week will be appropriated to dancing and music, but on
these occasions, every accommodation will be prepared for those who prefer to study or to follow any of the
occupations pursued on the other evenings". (Address to the Inhabitants of New Lanark, 1816)
http://www.newlanark.org/robertowen.shtml

Robert OWEN - 1852 - New Harmony / Indiana / SUA
New Harmony by F. Bate

(View of a Community, as proposed by Robert Owen) printed 1838

Etienne CABET (1788-1856)
1840, Voyage en Icarie - utopie egalitarista;
viziune geometrica si igienica asupra lumii;
orasul ICARIA
DECUPAJUL RIGUROS GEOMETRIC SI

RATIONAL AL SPATIULUI URBAN
METODA MODELULUI: ORAS MODEL,
LOCUINTE MODEL; ECHIPARE IGIENICA;
MOBILARE MODEL, ACOPERIS TERASA
Pierre-Joseph PROUDHON
1865, Du principe de lart et de sa destination sociale - rigoarea inginerului, functionalism urban
Benjamin Ward RICHARDSON - 1828-1896 (mare medic)

1876, utopia Hygeia; 1853, Journal of Public Health and Sanitary review; 1862 Social Science Review
PROPUN PROTOTIPURI: TIPURI DE LOCUINTE INDIVIDUALE SI ALTE TIPURI

DE CLADIRI

NUCLEUL CRITIC: PIERDEREA COEZIUNII UMANE
REPREZENTANTI:
August Welby Northmore PUGIN, John RUSKIN, William MORRIS

NUCLEUL CRITIC: PIERDEREA COEZIUNII UMANE
legat strans de traditia romantismului englez
ideea de baza: orasul european pre-industrial a reprezentat un moment exceptional al istoriei, realizarea
individuala si inflorirea culturii s-a facut gratie mediului urban;
gandire anti-industriala, hranita de nostalgia pentru orasul trecutului, cu caldura sa umana si cu calitatea
arhitecturala care se cer re-inviate;
nevoile spirituale sunt mai importante decat nevoile materiale;
estetica ocupa aici locul pe care il avea igiena pentru Owen si Fourier
uratenia raspandita de societatea industriala este vazuta ca rezultat al unei carente culturale ce nu poate fi
combatuta decat prin intoarcerea la o arta inspirata din Evul Mediu, in directa legatura cu renasterea
artizanatului;
resping geometria rigida: caroiajul este mormantul sufletului (Ruskin), prototipurile si standardele: numai
organicitatea poate integra aporturile succesive ale istoriei,
locuinte simple, dar suficient de diverse pentru a reprezenta personalitatea celor care le locuiesc (ca in Evul
Mediu, de ex.)
capcana acestei linii de gandire: reificarea timpului

A.W.N. PUGIN (1812-1852)
arhitect, adept al Gothic Revival
1836 - Contrasts - opune prin gravuri edificii omoloage din

Evul Mediu si din momentul contemporan (un oras catolic
din 1440 si acelasi in 1840)
1843 - Apology for the Present Revival of Christian
Architecture in England
Ideile sale sunt preluate si dezvoltate de J. Ruskin si
cunosc, prin el, o mare notorietate.

John RUSKIN (1818-1900)
1849 - The Seven Lamps of Architecture
1853 - Lectures on Architecture and Paintings.
Delivered at Edinburgh in November 1853.
Arta unei tari exprima virtutile sale politice si sociale.

Armonia pe care o degaja stazile unui oras, frontonul care se ridica deasupra altora,
turnurile care se succed de-a lungul crestei colinelor, atinge un grad de sublim despre
care nimic de astazi nu ne poate da vreo idee.
Faptul ca placerile voastre, ca si virtutile voastre devin mai pretioase prin intrajutorare
este o lege divina si naturala. Arhitectura urbana poate astfel sa capete farmecul si
sfintenia care ii lipsesc.
Cred ca obiceiurile noastre nomade, care au ajuns astazi aproape necesare existentei,
sunt, mai mult decat orice alt caracter al vietii moderne, cauza profunda a viciilor
arhitecturii noastre.

William MORRIS (1834-1896)
Arhitect, artist, poet, ganditor si militant: Ruskin ii
este maestrul spiritual, inainte sa devina un
socialist militant.
In afara placerii de a face lucruri frumoase,
pasiunea vietii mele sta in ura societatii moderne.
1862 - fondeaza o cooperativa de arta decorativa
(Arts & Crafts)
Contrar opiniei curente, impulsul decisiv pentru nnoirea discursului

arhitectural n secolul al XX-lea nu se datoreaza inovatiei radicale a
curentului progresist, ci procesului de modernizare a artelor decorative, care
a facilitat acceptarea noului de catre public. Timp de cteva decenii, artele
decorative au reprezentat domeniul prioritar al experimentelor inovatoare,
devansnd si uneori influentnd evolutia artelor majore, n special a
arhitecturii. Dupa cum afirma nsusi Le Corbusier, apoteoza artelor
decorative n anul 1925 marcheaz deci, printr-un paradox, e adevarat,
trezirea miscarii arhitecturale a epocii masiniste.(M. Criticos, Modernitatea)
William Morris - The Red House, 1860

William Hesketh LEVER
(industrias)
admirator al lui Ruskin, pasionat
de gotic, construieste satul
pentru muncitorii fabricii lui de
sapun;
600 de case in stilul Early
English
1887 - satul model PORT SUNLIGHT anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

MODELUL NATURALIST AMERICAN
CRITICA: ORASUL IN OPOZITIE CU NATURA
Un fel de specie locala a modelului culturalist, dar prezentand diferente notabile,
dintre care unele ar putea fi incadrate - paradoxal - in linia progresista.
Legat de nostalgia pionierului si a naturii salbatice fata de care, orasul industrial
este criticat in diferiti termeni:
Thomas Jefferson, in numele democratiei si a unui empirism politic;

Emerson si Thoreau in numele unei metafizici a naturii;
Henry Adams, Henry James si alti romancieri, in numele raporturilor umane.
Ideea unei restauratii a starii rurale, singura care poate permite dezvoltarea
personalitatii si veritabila sociabilitate - antiurbanismul american.
A influentat urbanismul american al secolului al XX-lea, culminand cu Broadacre

City, orasul sinucigas al lui Frank Lloyd Wright.

CRITICA FARA MODEL
NUCLEUL CRITIC: EXPLOATAREA
Karl MARX (1818-1883)
Friedrich ENGELS (1820-1895)
1845-Situatia clasei muncitoare in Anglia

prima sociologie a locuintei muncitoresti; critica sociala foarte pragmatica
1848-Manifestul partidului comunist
rezolvarea problemei locative: confiscarea si redistributia locuintelor;

stergerea diferentelor dintre sat si oras;
tipuri si standarde greu de definit
Engels: crearea orasului-sat
o2. gandirea moderna a locuintei urbane

MODELELE IDEOLOGICE
NU TREBUIE PRIVITE IN TERMENI DE OPOZITIE!

DIRECTIILE DE GANDIRE - MODELELE - COMUNICA INTRE ELE
ATAT LA NIVEL TEORETIC, CAT MAI ALES, IN APLICAREA PRACTICA:
Principiile culturaliste ale miscarii Arts & Crafts, dictate de un impuls evolutionist, empiric si antiutopic, au contribuit
chiar la fundamentarea directiei opuse, rationalist-progresiste, a Miscarii Moderne. Organizatiile Wiener
Sezession si Deutscher Werkbund, personalitati precum Otto Wagner sau Adolf Loos, iar mai trziu scoala
Bauhaus perpetueaza credinta Arts & Crafts n calitate, simplitate si onestitate, ca si idealul de integrare a
artelor, artizanatului si productiei de serie ntr-un decor unificat al vietii cotidiene - promovndu-le nsa sub
eticheta unui rationalism orientat spre valorile noi ale erei industrializarii. (M. Criticos, Modernitatea)

o2. gandirea locuintei urbane moderne
MAI MULT SAU MAI PUTIN DEBARASATE DE
CONTINUTUL LOR IDEOLOGIC,
utopiile pre-urbanismului vor fi reluate, in forme diverse, de patronat, de

puterea publica si de arhitecti si urbanisti, si vor capata aplicatii mai
sistematice, transpuse in modele arhitectural-urbanistice si in politici
specifice, care se vor raspandi in intreaga lume, cu interpretari specifice.

o noua problematica: locuinta urbana
o1. IN SARCINA POLITICULUI:
gasirea de formule legislative si resurse financiare; politicile de locuire
In ultimii ani ai secolului al XIX-lea, legislatia europeana privind locuinta se va indrepta atat spre asigurarea unei finantari
publice adecvate constructiei de locuinte cu pret redus, cat si spre punerea la punct a unui instrument legislativ capabil
sa condamne proprietatea nepotrivita cu noile norme de sanatate publica si sa controleze noile dezvoltari.
Aceasta este linia generala adoptata de Marea Britanie, Belgia, Franta, Olanda, Germania, Italia, etc.
Desi puternic reformatoare, aceasta legislatie va ramane adesea numai nominala, daca judecam dupa efecte. In ciuda
largirii politizarii problemei, abia dezastrul produs de al doilea razboi mondial va reusi sa puna in miscare un larg
program de constructie de locuinte sociale (M.Pawley, Architecture versus housing).
o2. IN SARCINA ARHITECTILOR/ URBANISTILOR:

gasirea solutiilor arhitectural-urbanistice de rezolvare a problemelor urbane si in
special a locuirii celor lipsiti de mijloace

promovarea, finantarea, realizarea si administrarea locuintelor, in conformitate cu
gestiunea orasului si cu anumite standarde de igiena si confort acceptate.
progresul e incontestabil
APARTAMENTE MUNCITORESTI:
Glasgow 1948/locuinta pt 9 persoane
Gattliff Building./Londra 1867
LOCUINTA ECONOMICA E CEVA MAI BUNA

SE ALOCA BANI PUBLICI IN ACEST SENS
CONDITIILE INCEP SA FIE CONTROLATE LEGAL
NU PESTE TOT SI LA O SCARA INCA INSUFICIENTA

C4.1 S19 Probl Mod 10 11

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C4.1 S19 Probl Mod 10 11

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A

GANDIREA MODERNA A LOCUINTEI URBANE

prof. ana maria ZAHARIADE

MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA

prof. ana maria ZAHARIADE

MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA

prof. ana maria ZAHARIADE

MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA

conducerea, in paralel cu decaderea clasei mijlocii/mestesugaresti

prof. ana maria ZAHARIADE

MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA

prof. ana maria ZAHARIADE

prof. ana maria ZAHARIADE

MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA

SOCIALISMUL - vine in contrapondere: sustine clasele deprivilegiate

SOCIALISMUL - multe teorii si forme de reorganizare economica privind administrarea mijloacelor de

prof. ana maria ZAHARIADE

MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA

prof. ana maria ZAHARIADE

MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA

prof. ana maria ZAHARIADE

MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA

Locuinta clasei mijlocii a orasului preindustrial (organism individual,

prof. ana maria ZAHARIADE

MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA

...consecinta a revolutiei industriale,

prof. ana maria ZAHARIADE

MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA

prof. ana maria ZAHARIADE

MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA

PRIN PRESIUNI SE IMPUNE NECESITATEA UNEI POLITICI

prof. ana maria ZAHARIADE

prof. ana maria ZAHARIADE

MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA

o2. DIN PARTEA PROFESIONISTILOR:

POLITICA DE LOCUIRE = ansamblu de dispozitii legislative si financiare privind

prof. ana maria ZAHARIADE

MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA

Caracterizeaza fenomenul numit de Benevolo orasul post-liberal

prof. ana maria ZAHARIADE

MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA

DEVINE PROBLEMA-CHEIE ARHITECTURAL-URBANISTICA

prof. ana maria ZAHARIADE

o1. nasterea politicilor de locuire

LEGATE DE DIVERSE IDEALURI MORALE ALE PROMOTORILOR, DAR SI DE

FORMELE MODERNE ALE LOCUINTEI SOCIALE:

DEPIND DE BANII PUBLICI SI DE DE POLITICILE/STRATEGIILE DE LOCUIRE SI DE

prof. ana maria ZAHARIADE

o1. nasterea politicilor de locuire

DAR LA SCARA INCA INSUFICIENTA SI IN CARE

prof. ana maria ZAHARIADE

o1. nasterea politicilor de locuire

Die Fuggerei, Augsburg, sec. XVI (1521)

prof. ana maria ZAHARIADE

o1. nasterea politicilor de locuire

prof. ana maria ZAHARIADE

Zlin/orasul lui BATA -sec XX

prof. ana maria ZAHARIADE

1853, Titus SALT (industria textila/lana): satul model Saltaire, Anglia

prof. ana maria ZAHARIADE

1836, SCHNEIDER (uzine siderurgice),

prof. ana maria ZAHARIADE

1945- locuinta muncitoreasca