1 Betonul precomprimat 1.1. Definitia betonului precomprimat Betonul precomprimat este un beton cu eforturi inijiale de compresiune. Motivul introducerii eforturilor inijiale de compresiune este rezistenta slaba la intindere betonului. Din aceasté cauza elementele de beton armat sunt fisurate sub acfiunea solicitiilor (in special a momentelor incovoietoare) date de incarcarile de servieiu (Mf < ‘ME. Consecinfele sunt - _ slaba rigiditate (rigiditatea in stare fisurata este cirea 30din cea in stare nefisuratd) ; = ereyterea deformatiilor (sagetilor) ; = coroziunea armaturilor este favorizatd ; = cresterea permeabilitatii (important in cazul rezervoarelor), Trebuie deci evitata sau cel putin limitata fisurarea, gi solufia este precomprimarea (vezi Figura 1.1). Precomptimare tneoveere -«~Precomprimare —_-Precomprimare ‘otal patil Figura 1.1 ~ Starea de eforturi pe sectiune sub actiunea unui moment incovoietors $1 a precomprimérii Dou’ definiti ale betonului precomprimat, date de inventatorul siu si de unul din profesorii de’beton precomprimat renumifi din ani 1950 : «in nici un caz, betonul precomprimat nu este beton armat ameliorat. El nu are cu betonul armat nici o frontiercomund. » E. FREYSSINET «cin grinda de beton precomprimat, ofelul nu este o armatura, este o forta. » Y. GUYON 1.2. Procedee de precomprimare Pocedeele de precomprimare pot fi clasificate in doua categorii principale : — precomprimarea prin preintinderea armaturilor ; — precomprimarea prin postintinderea armaturilor,4.2.1 Precomprimarea prin preintinderea armaturilor Prin preintindere se infelege tensionarea armiturilor inainte de turnarea betonului. Aceasta presupune ci armiturile trebuie intinse rezemand fie pe coftaj, fie pe culee ancorate in teren. ‘Acest procedeu este adaptat in special pentru fabricarea in uzind a unor elemente de dimensiuni limitate : grinzi, grinzisoare, fasii, stilpi pentru linii electrice. Prefabricarea in uzindi permite si se objind : = orezistenta mai ridicaté a betonului, objinuta deseori prin tratament termic (40 la SS MPa la 28 zile); =o rezistenta inifial ridicatd pentru a accelera rotatia coftajelor (un ciclu de fabricatie pe a); = 0 mai buni calitate aproduselor : regularitatea rezistentelor, aspect de suprafata de calitate ; = oreducere a costului manoperei §i amortizarea mai rapida a echipamentelor. Printre inconveniene amintim dificultatea de a realiza trasee curbe. he Figura 1.2 - Stand de precomprimare (1-stand, 2-culee, 3-blocaje, 4-placa de blocare, 5- distantieri, 6-capat de tragere,7 elemente prefabricate,6 armaturi preintinse) +) Principalele etape de fabricare ale unui element de beton precomprimat cu armatura preintins sunt urmatoarele : 1. intinderea armaturilor (toroane sau sérme amprentate) ; 2. Montarea armaturilor pasive, urmati de turnarea betonului ; tratarea betonului i decofrarea ; Detensionarea sdrmelor (toroanelor) la plicile de ancoraj de la extremitatile stendului de indata ce betonul a atins o rezistenta suficient&, ceca ce are ca efect iransferul eforturilor catre beton. 1.2.2. Precomprimarea prin postintinderea armaiturilor Precomprimarea prin postintinderea armaturilor presupune turnarea $i intarirea betonului inainte de tensionarea arméturilor. In general, se utilizeaza rezistenja betonului pentru a prelua reacfiunea la intinderea armaturilor. Procedeul prin postintinderea armaturilor cel mai uzual utilizeaz cabluri introduse in teci (metalice sau din polimeri - PEHD sau PP).Avantajele procedeului sunt ~ Posibilitatea de a realiza precomprimarea pe santier, rd a construi culee sau coftaje autoportante costisitoare ; + Posibilitatea de a realiza elemente prin asamblarea cu ajutorul precomprimatii a unor boltari prefabricati ; ~ Posibilitatea de a realiza cu ugurinta trasee curbe, itim consumul de piese metalice (ancoraje) si necesitatea dea injecta un lapte de ciment in teacd pentru a proteja armaturile impotriva coroziunii, 1.3. Avantaje, inconveniente si domeniu de utilizare Ca principale avantaje ale betonului precomprimat putem cita + O mai bund utilizare a materialului pentru c& nu exisaté beton intins inutil (fisurat), cel pufin in cazul precomprimarii totale ; +O mai bund rigiditate si un raport mai bun intre greutate si rigiditate ; = Betonul situat in jurul armaturilor pretensionate fiind permanent comprimat, riscul de coroziune al armiiturilor este mai sc&zut ; - Materialele utilizate avand caracteristici superioare, rezulté 0 crestere a rezistenfei pentru aceeasi greutate ; - Armiturile cu inalta limita de elasticitate utilizate in betonul precomprimat sunt mai ieftine, la forta egala, decat armaturile de beton armat ; + Rezistenta la oboseala mai buna decdt betonul armat, pentru c& betonul riméne permamnet comprimat ; + Un foarte sever control de calitate este implicit realizat la transfer ; + Posibilitatea de a asambla elemente prefabricate fri eyafodaje si fara suprabetonare. Ca inconveniente refinem : - Nevesitatea de a realiza betoane mai rezistente ; - Nevesitatea de a dispune de un personal calificat pentru verificarea dispunerii tecilor §1 cablurilor si pentru tensionarea cablurilor ; = Rupere neductila ; = Calcule in general mai complexe decat pentru structurile de beton armat (in special in cazul elementelor satatic nedeterminate). Domeniile de utilizare rezulta din avantajele enumerate mai sus - Structurile unde greutatea proprie reprezint& o fractiune important din incdrcare, deci elementele de mare deschidere : grinzi de poduri, grinzi de acoperiguri de hale industriale, plangee pentru cladiri de birouri sau parcaje etajate ; - Structurile unde etangeitatea este o conditie eseniald : rezervoare, silozuri, conducte, anvelope de reactoare nucleare ; + Structurile solicitate la oboseald : poduri, piste de aeroport, drumuri, fundatii de masini1.4 Scurt istoric Precomprimarea exist sub diverse forme de foarte mult timp, fie sub forma naturala (arce, bolfi) fie provocati (cercurile de butoi, rotile de bicicleta, fier’straul). Primele studi asupra precomprimarii betonului dateaza de la sfirsitul secolului al X1X-lea $i ineeputul secolului XX = CONSIDERE si BACH incearca sit intérzie fisurarea prin comprimarea betonului §i pretensionarea armiturilor ; = JACKSON (in Califomia) breveteazi in 1886 prima aplicafie a betonului precomprimat ; ~ DOEHRING depune in 1888 un brevet de plici precomprimate cu sarme ; = KOENER si LUNDT incearci in 1907 si limiteze fisurarea din intindere a betonului, dar eforturile lor au inregistrat un eyec ; efortul de compresiune introdus de armaturi era practic anulat de contractia §i curgerea lent& abetonului. FREYSSINET este cel care reuseste primul sii dezvolte precomprimarea betonului {in 1926 el descopera curgerea lenti a betonului. in octombrie 1928 depune un prim brevet privind precomprimarea, intitulat « Procedeu de fabricare a elementelor de beton armat ». Tot el este cel cate a inventat cuvantul précontrainte (imprimat pentru prima data intr-un articol publicat in ianuarie 1933). Dup razboi, asistim Ia un progres general al betonului precomprimat, cu P. ABELES in Marea Britanie, G. MAGNEL in Belgia, E. FREYSSINET si Y. GUYON in Fran{a, F. LEONHARDT in Germania, T-Y. LIN in Statele Unite, etc. in Romania, primele elemente precomprimate au fost fabricate la inceputul anilor “50 ta intreprinderea 5 Constructii din Brayov (ing. M. HALMAGIU). Cercetarile experimentale si dezvoltarea de tehnologii §1 materiale au continuat la INCERC. Proiectele de lemente prefabricate din beton precomprimat (pentru cladiri) erau elaborate la IPCT.2 Materiale si metode de precomprimare 2.1 Betonul Caracteristicile cerute unui beton pentru realizarea elementelor din beton precomprimat sunt urmatoarele = Foarte buna rezistenta initiala (la 24 ore sau la trei zile) $i pe termen lung (28 de zile sau mai mult) =O bund rezistenta la agenti agresivi - Deformafii instantanee gi de durata (curgere lent) cat mai reduse ; =O lucrabilitate cat mai bund pentru punerea in oper’ corectai. Pentru a realiza aceste performanfe, trebuie utilizat un ciment cu rezistenta de 45 sau $5 MPa, cu intarire rapida §i un dozaj intre 400 si 500 kg/m’, Raportul apa/ciment trebuie si fie redus si este recomandati utilizarea aditivilor reducatori de apa (superplastifiangi). Betoanele rezultate sunt de clasa cel putin Be 35 (C30/35), 2.2. Arméturi pentru beton precomprimat 1. Tipuri de armaturi izate pentru realizarea betonului precomprimat sunt de ~ sarme trefilate de otel pentru beton precomprimat; - otel-beton laminat la cald de tip PC90 si PC100. (i Sarmele de otel sunt obtinute prin trefilarea unor sortimente de otel carbon din categoria otelurilor dure, cu caracteristici imbunatatite prin tratamente termice de patentare si revenire. Tratamentele termice urmarese diminuarea tensiunilor reziduale rezultate in urma trefilarii si asigurarea unei deformabilitati minimale, Sarmele se produc sub forma de: (a) Sarme netede (SBP) produse in doua calitati din punet de vedere a rezistentei la rupere, SBP I si SBP II cu diametrele 1,5; 2,0; 2,5; 3,0; 4.0; 5,0 si 7,0 mm, Rezistenta armaturilor rezulta cu atat mai mare cu cat trefilarea a fost facuta cu filiere mai mici.(TREFILA.. A trece forjat un material metalic printr-o filierd, pentru a obfine o sarmé.)<< Avand sectiuni mici, sarmele nu se livreaza ca atare, ci se grupeaza sub forma de toroane si lite in cazul utilizarii procedeului preintinderii (in vederea realizarii unor suprafete aderente la beton), sau sub forma de cabluri (fascicule de sarme paralele), in cazul tehnologiei cu armaturi postintinse (vezi aliniatele c si d, de mai jos). (b) Sarme amprentate (SBPA) obtinute tot prin trefilare, dar amprentate inaintea tratamentului de detensionare. Amprentel serie de adancituri practicate pe suprafata laterala a sarmelor in vederea imbunatatirii conlucrarii cu betonul. (c) Toroanele (TBP) sunt alcatuite din 7 sarme SBP, cu 6 sarme dispuse in forma de spirala in jurul unei sarme centrale .(fig) Diametrul toronului rezulta egal cu de trei ori diametrul unei sarme, Pasul de infasurare a sarmelor periferice este de 12 ori diametrul toronului. Cele mai utilizate toroane sunt: TBP 9, TBP 12, TBP 15 (ciftele reprezinta mm). @ Litele (LBP) reprezinta impletituri de 2-3 sarme, [nfasurate elicoidal, ca in cazul toroanelor. Toroanele si litele se livreaza in colaci de diametre mari (> 900 mm). Cablurile sau fasciculele reprezinta un ansamblu de sarme sau toroane dispuse paralel, cu o sectiune transversala de forma circulara sau dreptunghiulara. Ele au o larga utilizare la realizarea elementelor precomprimate cu armaturi postintinse, deoarece se pot alcatui functie de fortele de precomprimare necesare si pot fi blocate cu ancoraje relativ simple. Alcatuirea fasciculelor circulare, cele mai utilizate, este prezentata in fig. 1Alcatuirea unui fascicul din 36 de sarme paralele dispuse pe doua straturi concentrice (1) sarma de legatura 2) resort exterior, 3) resort interior , 4) sarme paralele (ii) Bare laminate la cald Otelul folosit in tara noastra pentru realizarea barelor laminate la cald de tip PC90 are un continut de carbon de 0,45 - 0,70 % si este aliat cu Si si Mn pentru obtinerea unor deformatii mai mari la rupere si imbunatatirea proprietatilor de sudabilitate. Profilul acestei armaturi este indicat in fig. 16.2.3 Alte materiale 2.3.1 Tecile pentru armaturi postintinse La elementele cu arm&turi postintins’, armaturile sunt dispuse in goluri (canale) realizate in beton cu ajutorul unor teci. Tecile sunt fevi de ofel, foi de tabla de 0,4 ou 0,6 mm grosime indurate in spiral sau fevi din PVC sau alt material polimeric (polipropilend, polietilend de inalt& densitate). Aceste teci trebuiest raispunda urmatoarelor exigente = Si fie suficent de flexibile ca sii poata fi data forma doritd traseului armaturii ; = S& fie suficent de robuste pentru a-Si pastra forma in timpul insta = Sa fie etanse astfel incdt sa impiedice infiltrarea laptelui de ciment 2.3.2 Mortarul de injectie Pentru a proteja armaturile, golul care raméne intre cablu §i teacd este injectat eu un mortar de ciment (sau eventual cu un produs : ceari, unsoare). Mortarul poate avea compozitia urmitoare : = ciment portland de rezistenta 55 MPa ; = api dozati la 35% pana la 45% din greutatea = plastifiant (eventual) ; = nisip fin eventual (pana la 25% din greutatea jentului (a/c = 0,35...0,45) ; rentului), La extremitatile §i in punctele cele mai inalte ale canalului armaturii sunt prevazute tuburi de injeotie si aerisire pentru a permite mortarului de injeotie si elimine tot aerul confinut in canal, Presiunea de injecfie a mortarului este de ordinula a 0,6...0,8 MPa la intrarea in canal. 2.4 Mecanisme de ancorare Dupa funcfia lor distingem doua catgorii de ancoraje = ancorajele active (mobile) care permit blocarea cablului la extremitatea de la care se face intinderea sa. Orice unitate de pretensionare comporta cel pufin un ancoraj activ ; = ancorajele fixe, care impiedect orice migcare, fata de beton, a extremitatii cablului opusii celei de la care se face intinderea, Ancorajele fixe pot ‘fi exterioare, care ramén accesibile dupa betonare, sau ancoraje incorporate betonului structurii (care functioneazi fie prin presiune, fie prin aderenta). Exist de asemenea cuple (care permit realizarea continuitatii a dou tronsoane de cabluri intinse in faze diferite - pentru structurile construite in mai multe etape) si dispozitive de innadire (care asiguri racordarea a doud tronsoane de armaturi intinse simultan de la una sau/si cealalta din extremitatile libere). Existi mai multe societati definditoare de procedee de pretensionare, care au dezvoltat_ propriile lor sisteme.'in continuare vor fi prezentate doar céteva tipuri reprezentative de ancoraje. 2.4.1 Ancoraje active Sarmele si toroanele pot fi blocate prin impanare (figurile 2.5 si 2.6). Figura 2.5 prezintaancorajul inel-con (INCERC) utilisat pentru fascicule de sarme paralele : dupa intindere, sirmele sunt blocate in inel prin introducerea conului. Figura 2.5 ~ Ancoraj inel - con (INCERC) Figure 2.6 — Ancoraj cu pene (Freyssinet) Procedeul Freyssinet utilizeazd o plac cu una sau mai multe gauri tronconice. Dupi {intindere, toroanele sunt blocate cu dowd sau trei pene metalice