A

rhitectura

L O
ocuire

ras

cursul 2

privire rapida
asupra evolutiei locuintei urbane
anul II/ ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

rhitectura

L O
ocuire

ras

va reamintesc:

LOCUIREA ca fenomen de viata si functiune a edificarii:

- situare umana, relativ stabila, intr-un mediu natural si amenajat, destinat satisfacerii nevoilor materiale si spirituale ale
individului si societatilor umane (dupa AM. Zahariade, Elemente de fundamentare a conceptului de habitat)
- conditionarea unui loc (spatiu, teritoriu - prin extindere) prin ocuparea, folosirea, amenajarea lui de catre o colectivitate
(in extremis - de catre om), in concordanta cu modul de viata, dezvoltarea socio-economica, organizarea politica a
acesteia, si intr-un anumit raport cu mediul natural, in contextul unui continuu proces de interventie asupra spatiului
(dupa A. Sandu, Termeni de arhitectura si urbanism).
LOCUINTA: acel organism arhitectural care asigura protectia si dezvoltarea individului la nivel familial/grup domestic si favorizeaza
legaturile acestuia cu ansamblul societatii umane (M.Caffe, Note de curs). Trebuie vazuta nu ca o coaja, ci ca o membrana osmotica, ca
acea inchidere care se deschide(Noica, Locuinte pentru om si izotopii lui).
Problematica locuintei cuprinde doua aspecte complementare, de egala importanta:
locuinta in sine: distributia interioara, modul de configurare si folosire a incaperilor si relatiile dintre ele, modul de grupare a unitatilor
locative in unitati cu un grad mai mare de complexitate - tipologia de locuire = locuintelor in legatura cu practicile de locuire).
relatia locuintei cu orasul: surprinde relatiile complexe pe care locuinta le intretine cu organismul urban, de la cele functionale la cele
formale, de la cele imediate, de vecinatatea, la cele cu locul de munca si cu polii de interes urban.
ORASUL: Un sistem coagulat in timp, care reflecta un mod de locuire al unei colectivitati; o forma sociala care are dimensiuni proprii si
care se inscrie intr-un spatiu imediat palpabil format din si carcaterizat prin tesutul urban:un sistem de strazi si spatii publice, monumente
si alte echipamente urbane, care se evidentiaza din masa locuintelor, transpus la nivel morfologic in reteaua de drumuri, decupajul
funciar (parcelar), construitul.

privire rapida
asupra evolutiei locuintei urbane
anul II/ ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

rhitectura

L O
ocuire

ras

va reamintesc:

VECINATATEA IMEDIATA : locuinta in sine si relatia cu restul asezarii/orasului functioneaza intr-o strinsa interdependenta
functionala si formala, articulindu-se pe o zona de intersectie (intre arhitectura si urbanism); se refera la modul in care,
prin grupare, locuintele formeaza o prima veriga, poate veriga elementara, a retelei combinatorii a orasului si, totodata, si
cadrul in care se desfasoara practicile cotidiene de locuire impeuna cu ceilalti.
Locul in care construitul si traitul se intersecteaza la un nivel urban elementar, domeniu direct legat de modul de
conformare al locuintei, si care face obiectul unei perspective domestice asupra oasului (Castex si Panerai, De lillot a la
barre).
PERSPECTIVA DOMESTICA ASUPRA ORASULUI: nivelul in care se poate pune in evidenta relatia formal-functionala a
locuintei cu exteriorul sau imediat, reprezentind astfel primul nivel de integrare a locuintei in oras, asa cum familia
reprezinta primul nivel de integrare a individului in societate .
UN SPATIU INTRE: spatii intermediare, spatii de tranzitie, spatii semi-colective, prelungiri ale locuintei
Spatii ale relatiilor dialectice dintre teritoriul public si cel privat: se pot referi la trecerea de la unul la altul, la perceptia prin
cele cinci simturi, la relatiile sociale, la spatii formalizate care se interpun ca forme de reprezentare sau de tampon intre
rezidenta/locuinta si spatiul public.
O INTERFATA intre domenii antagoniste, dar caracteristice orasului: public/privat, individual/colectiv, nauntru/nafara,
arhitectura locuintei/urbanism... care par sa fie o necesitate in proiectarea locuintei/locuirii

privire rapida
asupra evolutiei locuintei urbane
anul II/ ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

ce urmarim?
Urmarim in mod special evolutia locuirii urbane din perspectiva domestica:
modul in care locuinta banala se aglutineaza dupa un mod de viata specific al comunitatii/
comunitatilor si da nastere att unot tipuri specifice ct si orasului/asezarii.
CEVA IMPOSIBIL CHIAR SI NUMAI PENTRU ZONA EUROPEANA!
Din marea diversitate a acestei evolutii,
VOM SELECTA CITEVA TIPURI / MOMENTE care sunt mai semnificative pentru a putea intelege (1)
ce a insemnat gandirea moderna a locuintei urbane si ratiunile ei
(2) cum s-a configurat locuirea/locuinta urbana in Romania.

privire rapida
asupra evolutiei locuintei urbane
anul II/ ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

Exista totdeauna o logica de grupare a locuintelor intre ele:

modul de viata specific (totalitatea aspectelor culturale, materiale, spirituale, sociale
care caracterizeaza un grup uman inchegat )

privire rapida
asupraAsa
evolutiei
locuintei
urbane
se cladeste
orasul din
perspectiva domestica
anul II/ ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

orasul antic

Mohendjo-Daro (India, mileniul III en)

privire rapida
asupra evolutiei locuintei urbane
anul II/ ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

orasul antic

privire rapida
asupra
evolutiei locuintei urbane
Zona Mesopotamiana (mileniul III en)
anul II/ ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

grecia antica

megaron, oikos / , demo / (

toate aceste cuvinte, , , , , care nsemnau
eu locuiesc nseamna si eu construiesc casa; toate, cu vremea,
devin cuvinte pentru eu sunt.

privire rapida
asupra evolutiei locuintei urbane
anul II/ ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

grecia antica
polis /i (comunitate de cetateni liberi /polites si autonomi)!

privire rapida
asupra evolutiei locuintei urbane
anul II/ ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

grecia antica

privire rapida
asupra evolutiei locuintei urbane
anul II/ ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

roma antica
domus
insula
vila (urbana, rustica)
orasul, civis, civitas

(conditia de cetatenie: concetatenie)

privire rapida
asupra evolutiei locuintei urbane
anul II/ ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

roma antica
domus
locuinta patriciana

privire rapida
asupra evolutiei locuintei urbane
anul II/ ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

roma antica
domus-ul: ca locuinta patricina, va evolua in PALAT

privire rapida
asupra evolutiei locuintei urbane
anul II/ ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

roma antica
insula romana
insula-ae: locuinta colectiva/plurifamiliala, dezvoltata pe inaltime
(cca.30m, echivalent P+9); Augustus le limiteaza inaltimea la 21m,
printr-un edict imperial.
Dupa R.Patrulius, Locuinta in timp si spatiu, in Roma Antica
existau 1782 de domusuri si 46 290 de insulae. S = 300-400mp la
sol; cca. 150-170 apartamente; 500-600 de persoane

se va relua, sub forma blocului / locuinta

plurifamiliala, in perioada moderna

privire rapida
asupra evolutiei locuintei urbane
anul II/ ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

roma antica
vila

urbana:

ansamblu complex, situat in afara orasului, compus din locuinta, gradina si alte amenitati, gandit pentru a oferi o locuire
rafinata, culturala, pentru a oferi si departe de oras calitatea de urbanitate pe care o oferea orasul

vila rustica:
are totdeauna si functiune de exploatare agricola (dupa starea proprietarului poate include si o vila urbana sau nu)

privire rapida
asupra evolutiei locuintei urbane
Vila Adriana - 120 ha (118-138 d.Ch.)

anul II/ ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

roma antica
vila urbana:

un microcosmos urban inafara orasului, ideal al locuirii individuale,

dispare; se reia peste o mie de ani cu acelasi sens si va cunoaste apoi o
lunga posteriate, in oras si in afara lui, sub forme mai democratizate,

Vila Adriana - 120 ha (118-138 d.Ch.)

privire rapida
asupra evolutiei locuintei urbane
anul II/ ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

roma antica
domus-ul: va evolua in PALAT

insula: se va relua, sub forma locuintei plurifamiliale / blocul, in perioada

moderna, intr-un moment de similara aglomerare
vila urbana: ideal al locuirii individuale, dispare; se reia peste o mie de

ani cu acelasi sens si va cunoaste apoi o lunga posteriate, in oras si in afara lui, si sub
forme mai democratizate,
isi va continua existenta ca exploatare agricola; multe vor
constitui nuclee ale unor orase actuale

vila rustica:

privire rapida
asupra evolutiei locuintei urbane
anul II/ ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

lumea
postromana
Lumea s-a golit dupa romani!

vila rustica: isi va continua existenta ca exploatare agricola; multe vor

constitui
nuclee
ale unor orase actuale
privire
rapida
ville, cuvntul care desemneaza orasul n franceza vine de la vila spre deosebire de
asupra
locuintei
urbane
cit care vineevolutiei
de la civitas (reuniuna
con-cetatenilor
care sunt esenta statului)
anul II/ ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

lumea postromana
laboratorul unui nou tip de locuire urbana

privire rapida
asupra evolutiei locuintei urbane
anul II/ ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

lumea postromana
o lume razboinica - locuirea fortificata

privire rapida
asupra evolutiei locuintei urbane
anul II/ ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

lumea postromana

privire rapida
asupra evolutiei locuintei urbane
anul II/ ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

evul mediu

elanul urban al sec XI-XII:

burgul central european
din latinescul burgus (loc fortificat)
burg: in germana castel, loc fortificat

privire rapida
asupra evolutiei locuintei urbane
anul II/ ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

evul mediu
burgul central european
orase fortificate (sensul primitiv), adapostind adesea o populatie de mestesugari si
negustori: constituie nucleul burgheziei (burgenses, termen curent n sec XIII).
un alt sens al comunitatii urbane: breslele/confreriile/etc.

privire rapida
asupra evolutiei locuintei urbane
anul II/ ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

evul mediu

locuinta mestesugareasca

privire rapida
asupra evolutiei locuintei urbane
anul II/ ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

evul mediu

locuinta mestesugareasca

privire rapida
asupra evolutiei locuintei urbane
anul II/ ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

evul mediu

ordinea medievala:
ordinea/egalitatea crestina pe stari

privire rapida
asupra evolutiei locuintei urbane
anul II/ ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

evul mediu

ordinea/egalitatea crestina pe stari

unitatea in diversitate

privire rapida
asupra evolutiei locuintei urbane
anul II/ ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

renasterea

omul iese din rand

privire rapida
asupra evolutiei locuintei urbane
anul II/ ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

renasterea
viata devine mai diversa si mai colorata

tipologia palazzo-ului renascentist

privire rapida
asupra evolutiei locuintei urbane
anul II/ ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

renasterea
noile principii care se aplica cladirilor se
aplica si asupra orasului;
spatiul urban capata o noua importanta

privire rapida
asupra evolutiei locuintei urbane
anul II/ ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

dupa renastere
o1. noua atitudine fata de spatiul public, presiunea
schimbarilor orasului asupra locuintei se opreste la nivelul
fatadei;
o2. la nivelul locuintei: tipurile cristalizate in perioada
medievala sunt foarte persistente; interiorul se schimba
foarte putin, ingloband chestiuni legate de confort (si, mai
putin, de dispozitie interioara), experimentate initial in
locuinta privilegiata.

privire rapida
asupra evolutiei locuintei urbane
anul II/ ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

evolutia burgului central european

schema ipotetica (dupa Gruber)

privire rapida
asupra evolutiei locuintei urbane
anul II/ ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

presiunea orasului

noua estetica a spatiului public

Pietele regale / Paris:

place Vendome -sec 17,

place des Vosges, sec. 16

corespunde
privire rapidan mare si trecerii la locuinta
din
materiale
mailocuintei
durabileurbane
asupra
evolutiei
alta imagine urbana: alte tipuri de lotizari
anul II/ ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

presiunea orasului

privire rapida
asupra
evolutiei locuintei urbane
Place Dauphine, Paris, sec. 16-17
anul II/ ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

locuinta banala

privire rapida
asupra evolutiei locuintei urbane
anul II/ ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

in zorii secolului xix

privire rapida
asupra evolutiei locuintei urbane
anul II/ ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

in acest timp

privire rapida
asupra evolutiei locuintei urbane
anul II/ ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

bucurestiul?

un
oras
balcanic
privire
rapida

asupra evolutiei locuintei urbane

1459: PRIMA ATESTARE DOCUMENTARA
anul II/ ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

PANA LA PERIOADA MODERNA

bucurestiul post-bizantin

un
oras
balcanic
privire
rapida

asupra evolutiei locuintei urbane

1459: PRIMA ATESTARE DOCUMENTARA
anul II/ ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

BUCURESTIUL BALCANIC
PRINCIPIILE GENERATOARE ALE DEZVOLTARII ORASULUI
Axele generatoare
Centrul: politic si religios
Absenta fortificatiilor
Regimul juridic al trenului (Fondul juridic general)

privire rapida
asupra evolutiei locuintei urbane

Potrivit cutumei, orasul apartine domnitorului si primeste din partea acestuia privilegiul de autonomie
administrativa. Puterea centrala e mare, iar cea a boierilor e in crestere cam din sec XVII. Astfel,
autoritatea municipala este destul de redusa si cu prerogative limitate.
anul II/ ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

BUCURESTIUL BALCANIC
PERSPECTIVA DOMESTICA:
Organizarea pe cartiere mahalale - si parohii

Mahalalele poarta nume de meserii, de biserici, de

boieri. Aceasta reflecta cateva aspecte definitorii
pentru structura sociala si administrativa a orasului :
1. O organizare de tip corporatist functiona, chiar daca
primele atestari documentare de bresle dateaza numai
din 1641.
2. Terenurile apartineau marilor boieri si bisericilor/
manastirilor. Prezenta marii proprietati private se va
schimba treptat, dar va persista pana in perioada
interbelica.
3. Rolul bisericii in organizarea sociala este definitoriu:
parohii.
Parohia = gropare comunitara relativ unitara in jurul
unei biserici, care ii da numele, o identifica, si
marcheaza si silueta orasului.
Uneori, mahalaua coincide cu parohia, alteori, o mahala
poate cuprinde mai multe parohii.

privire rapida
asupra evolutiei locuintei urbane
anul II/ ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

BUCURESTIUL BALCANIC
PERSPECTIVA DOMESTICA:
Organizarea pe cartiere mahalale - si parohii
Mahalalele poarta
nume de meserii, de
biserici, de boieri.
O organizare de tip
corporatist functiona,
chiar daca primele
atestari documentare
de bresle dateaza
numai din 1641.
Uneori, mahalaua
coincide cu parohia,
alteori, o mahala poate
cuprinde mai multe
parohii.

privire rapida
asupra evolutiei locuintei urbane
1250 - 1400

anul II/ ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

Parohia = grupare
comunitara relativ
unitara in jurul unei
biserici, care ii da
numele, o identifica, si
marcheaza si silueta
orasului.

1400 - 1450

prof. ana maria ZAHARIADE

BUCURESTIUL BALCANIC
PERSPECTIVA DOMESTICA:
Organizarea pe cartiere mahalale - si parohii
Uneori, mahalaua coincide cu parohia, alteori, o mahala
poate cuprinde mai multe parohii.

privire rapida
asupra evolutiei locuintei urbane
1400 - 1450

anul II/ ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

1650 - 1750
prof. ana maria ZAHARIADE

BUCURESTIUL BALCANIC
PERSPECTIVA DOMESTICA: Organizarea pe cartiere mahalale - si parohii

privire rapida
asupra evolutiei locuintei urbane
1750

anul II/ ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

1850
prof. ana maria ZAHARIADE

BUCURESTIUL BALCANIC
Diferenta minima dintre tesutul major si cel minor

privire rapida
asupra evolutiei locuintei urbane
anul II/ ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

VIATA COLORATA A ORASULUI-BALCANIC

amestec multietnic, colorat, plin de contraste, relativ repartizat pe mahalale/parohii

spatiul public, desi dezordonat, e populat, galagios, activ
activitatile agricole ocupa un rol important

privire rapida
asupra evolutiei locuintei urbane
anul II/ ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

LOCUINTA BUCURESTIULUI BALCANIC

1. locuinte individuale izolate, joase, cu mari gradini in tesut foarte lax:
- locuintele boierilor, mari conace, adesea inconjurate de ziduri,
- locuinte mai modeste asezate aleatoriu pe lot, indiferente fata de strazi
2. locuinte mestesugaresti insiruite:
in zona Lipscani = centrul comercial
3. hanurile erau si locuinte de raport

Odata cu perioada fanariota (sec al XVIII-lea), societatea romana intra intr-un intens si
rapid proces de aculturatie - absorbtie a influentelor (occidentale) -, proces in care
influenta franceza va juca un rol determinant.
Acest proces patrunde la toate nivelurile societatii romanesti si se reflecta si in arhitectura
si transformarea orasului.

privire rapida
asupra evolutiei locuintei urbane
anul II/ ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

LOCUINTA BUCURESTIULUI BALCANIC

Cu exceptia unei zone unde se aduna toti
negustorii si care este construita dupa modelul
german, 
restul orasului are aspectul unui sat.
(din memoriile unui calator strain din sec al
XVIII-lea)

privire rapida
asupra evolutiei locuintei urbane
anul II/ ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

LOCUINTA BUCURESTIULUI BALCANIC

locuinte individuale izolate, joase, cu mari gradini in tesut foarte lax:
- locuintele boierilor, mari conace,
- locuinte mai modeste asezate aleatoriu pe lot, indiferente fata de strazi
locuinte mestesugaresti insiruite: in zona Lipscani = centrul comercial
hanurile erau si locuinte de raport
in 1859:
122 000 locuitori,
16 232 case din care: 58 cu 3 caturi si 1.327 cu 2 caturi

privire rapida
asupra evolutiei locuintei urbane
anul II/ ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

LOCUINTA BUCURESTIULUI BALCANIC

Sfirsit de sec.18, inceput de sec. 19
Primele preluari din traditia clasica (odata cu cultura reanscentista si
iluminista): importuri stilistice diverse si concomitente
(la inceput la nivel epidermic / fatade)

privire rapida
asupra evolutiei locuintei urbane
anul II/ ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

BUCURESTIUL BALCANIC
Orasul se dezvolta extensiv, cu multe suprafete agricole: in 1810, generalul Kutuzov o descrie ca un oras
atat de mare incat depaseste orice oras rusesc cu exceptia capitalei.
Spre 1830 orasul avea:
supraf: 3000ha 60.000
locuitori. (53.888 de
rezidenti, 10.000
provinciali, 1.044 straini)
Viena avea, in sec. al XVIIIlea, 1800 ha la 200.000
locuitori, deci o
densitate dubla.
Este cel mai mare oras din
sud-estul european
Atena are in 1836 14.000 de locuitori,
Belgradul, 12.900 in
1838.
Foarte putin dens: in 1859 122000 de locuitori

privire rapida
asupra evolutiei locuintei urbane
anul II/ ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

in zorii secolului xxi

regula dezvoltarii se schimba

privire rapida
asupra evolutiei locuintei urbane
anul II/ ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE